Page 100 - 1963-11

Pag. 3
fir. 277S Drumul socialismului

Cum se nasc inovaţiile E C U A D O R

înapoierea economică a ţarii sd
întunericul a în vă luit întregul mentat dc un in/ector. M -am qln- Situat pe paralela zero, tn Am e­ reflectă şi In nivelul scăzut de trai
oraş. Pe străzi lo rlo ta U le i a înce­ d it că acest sistem nr corespunde rica Latini, Ecuadorul atc o su­ al populoliei. 45 la sută din popu-
stagiul de candidatură. Prinlrc altele, tiilc electrice la electi opompe. tat. Lum inile caselor s-au stins şi la noi... prafaţă dc 270.670 km palmii.
Orâştie cei care au luat cuvîntul în aduna­ Iu adunarea generală din luna oc­ una cile una D m tr-o clădire de Ing ine rul A drian Stoicoi l-a îm­ Populaţia ţării numără 4.43G.0U0 de laUn tării este analfabetă, iar nu­
pe strada din imediata apropiere locuitori, din oare jumătate sint in ­ mărul şomerilor sc ridică la 500 000.
rea generală au apreciat eforturile tombrie. biroul organizaţiei de bază bărbătat. i-a dai sfaturi preţioase, Durata medie a vieţii nu depăşeşte
Tovarăşul lonn Boşlclcie, secretar a secţiei semicocscric, o lum ină mai dieni.
depuse dc lînărul respectiv penlru fncura/at. Zaharie Achim ei a înce­ 32 de ani Indienii sînt socoti ţi ce­
ni organizaţiei de bază PM.R. de In a adus la cunoştinţa întregii organi­ răzbate prin lereastră, tăind întu­ put să muncească cu mui mult Principala îndeletnicire a locuito­
calitatea lucrărilor ce le execută, rilor ţării o constituie agrieul- ___ tăţeni de categoria a doua,
secjia chimic I a fa b ric ii chimice din zaţii că holărîrile adoptate s-au în­ nericul. In interior, un om intre sirg, cu mai multă pasiune ucnlru
stăruinla sa pentru ridicarea nivelu­ fiind lipsiţi dc cele mai ele­
Orăştie, înlr-o scrisoare trimisă re­ deplinit două vlrsle, răsloieşte lilc lc unei inovaţia /;e care u conceput-o. tura bazată pe sistemul m a ri­
lui dc cunoştinţe politice şi profe­ lor latifundii, in oare se mai mentare drepturi. Scriitorul e-
dacţiei, relatează despre procuparca Prin punerea în funcliune a agre­ cârti. La una din pagini sc opreş­ Zilnic, acasă, h masa de lucru
sionale. cuadorian Juan M onlnlvo
pe care a avut-o organizaţia respec­ te mai multă vreme. Citeşte atent lace calcule, scheme, desene, ci- inlilnesc vestigii feudale M a ­
A fost aprecială — aşa cum no scrie gatelor respective, producţia de ener­ joritatea ţăranilor (oare repre­ spune in legătură cu aceasta :
tivă pentru primirea de noi membri conţinutul ei. Apoi, aşterne pe teste cârti tehnice. $i asa. inova­
tov. Pelru Găină — şi activitatea to­ gie electrică va creşte. Un calcul su­ h ltlie cîlcva cifre. Cu ajutoru l zintă 70 la sută (lui numărul „Dacă pana mc<i ar avea la­
$i candidaţi de partid. Biroul organi­ ţia .,Schimbarea sistem ului de a li­ crimi, aş scrie o carte in ti­
varăşilor Labo Alex si Leca lancu mar arată că in 120 de zile se va rig le i lace mai multe calcule... locuitorilor) nu au dc loc pâ-
zaţiei de bază s-a ocupat mai mult mentare cu apa a cnzn/ui/ui dc tulată : ,.Indianul" şi aş faed
de către organizaţia dc bază de la obţine cu 2.160.000 kw in plus fală Rezolvarea problem ei cetea m ul­ ab uri“ se plămădeşte pe zi ce mînt sau deţin sub 0,5 ha de C
în ullim ul an de îmbunătăţirea mun­ lumea să plingă” I ln plin
Prcparnţîa Pelrila, care a holărit pri­ de capacitatea agregatelor, existentă tă bătaie dc cap. Pompa centrilu- trece. pămlnt, ln timp ce 241 de la ­
cii de educare a tineretului şi a to­ mirea lor în rîndurilc partidului. ga/ă cate alim enta cazanul de Tot aşa s au ndscuf şi celelal­ tifundiari posedă 1 GOO.OOO ha col X X pe moşiile marilor
varăşilor clin activul fără de partid. înainte de efectuarea lucrărilor a-, aburi cu apă, te a dat m ult de tu r­ de teren arabil, cit au îm­ proprielari din Ecuador indie­
te in ova ţii concepute de Zaha- nii lucrează in condiţii de
minţile. preună 323.751 familii dc ţă­
Aceasta prin atragerea lor la rezolva­ că m un citorilor. De m ulte ori ne Achim ei, maistru la atelierul semiiobăgic. cu lotul ncsatis-
Gurabarza pompa nu împingea apa in cazan rani săraci şi mijlocaşi.
rea unor probleme de producţie, prin mecanic al secţiei semicocscric făcătoare sînt condiţiile sani­
ŞTEFAN CRĂCIUN
cu presiunea necesară. Din aceas­ O parte din terenul arabil
ciclurile de conferinţe ce s-au tinut corespondent de la Uzina „V ic to ria " Câlan. tare din tara. De pildă, după
In adunarea generală dc la înce­ tă cauză încălzirea cu aburi era Pentru fiecare a muncit mult. cu este proprietatea statului. Sta­ E
periodic în cadrul secţiei şi cu ajuto­ dclectuc-asă, lor din lipsă de cum scrie „El Comercio", la
putul lunii septembrie a.c„ organiza­ pasiune. Munca i-a adus salislac- tul închiriază insă aceste pă- cei patru milioane şi jOmătn-
rul membrilor dc partid care au avut aburi presa de la briclictarca coc­ tie, a lost plină de roade. Prin mînturi feudalilor. M ari În tin ­ N
ţia de bază dc la Termocentrala Gu­ Haţeg te de locuitori există n u n u l
ca sarcină să se ocupe de cile unul sului stătea. $i. ca urmare, sar­ aplicarea inovaţiei „D ispozitiv de deri de pămlnt sc află in 274 de infirmieri.
rabarza a analizat planul de măsuri cinile de plan nu puteau li in-
sau doi tovarăşi (ură dc partid. A ten­ exh aticrc a rotoarelor din su- stăptnirea trustului „United T Tolitica dc Infcudare eco­
tehnico-oryanizatorice întocmit de Recent a avut Ioc adunarea gene­ de plinile ritm ic. Se punea proble­ llnntc". concepută dc el. s-n re­ Fruit". „M onstrul verde” cum
ţia a fost îndreptată spre acei mun­ rală a organizaţiei de bază l’.M R. de ma schim bării sistem ului de a li­ nomică faţă de marile m ono­
conducerea uzinei în vederea trece­ dus c lo rtu l fizic al m uncitorilor, l se mai spune acestuia, im ­
citori cu rolităli morale deosebite, la cooperativa meşteşugărească „Re­ mentare a cazanului de oburi cu a crescut productivitatea m uncii A poluri străine îngreunează şi
rii vârfului de iarnă" şi a creşterii pune tării un sistem de mo- mei mult situaţia tării. îm po­
pregătiţi din punct de vedere politic tezatul" din Haţeg în cadrul căreia apă. Dar cum ? înainte dc aplicarea acestei ino­ nocullură bazat pe producţia
producţiei de energie electrică. s-a luat în discuţie activitatea comi­ triva acestei polilioi se r id ic i
şi profesional. Zaharie Achlmet, pasional în v a ţii rotoarele erau extrase din de banane — şi mai puţin pe R forţele progrcsisle şi patrio­
Cu acest prilej, comuniştii au fă­ siei de femei din cadrul cooperativei. căutarea noului, a inccput să stu­
Ifttr-o adunare generală recentă, de sullanlc manual de către 6 oa­ oafea şi cacao, deşi solul, tice. masele largi populare. Sub
cut propuneri valoroase care au fost Cu acest prilej, tov. Maria Stancu, dieze po sib ilită ţile pentru re-aliz.a- meni in tim p dc 8 ore Acum, du-
exemplu, au lost prim iţi în rîndnl preşedinta comisiei de femei, a pre­ rea acestei idei. A hiat dc la b i­ deosebit de fertil, permite cul­ presiunea maselor. în 1961 a
cuprinse în planul de măsuri. Inlru- l)ă aplicarea inovaţiei extragerea tivarea unei game foarte variate de fost răsturnat guvernul anli-popular
candidaţilor dc partid tinerii Viorel zentat o informare din care a reieşit blioteca uzinei cârti şi reviste şi rotoarelor din sultani c se lace
cît nu s-a primit motorul pentru an­ produse agricole. Valesco lbarrn. iar la cirma tării a
Puie, Lazăr Stoica si Maria Rădut. că majoritatea femeilor si-au înde­ a inceinit să le stirdieze. Du))ă o de către doi oameni in tim p de Ecuadorul dispune dc importante
trenarea cxhauslorului dc gaze arse, vreme, după ce îşi imaginase cum fost adus preşedintele Arosemena,
Toii sint evidcnlial't in întrecere; plinit sarcinile care le-au avut, multe numai o oră. Plin inovaţia „ciu r zăcăminte minerale: fier. wolfram, care a adoptat o poziţie ce corespun­
necesar Ia unul din cazone, comuniş­ din ele fiind evidenţiate în muncă ar trebui să he noul sistem de dc sortare a cocsului", concepută
lînăra -Maria Rădut csle evidenţiată nichel, cărbune, precum si p e tro l? dea intr-o oarecare măsură intereselor
tii ou venii cu propunerea de a se Astfel au fost citate tovarăşele Sofia alim entare a cazonului dc aburi împreună cu inginerul Adrian
luna aceasta penlru a 7-a oară con­ monta un alt motor cu caracteristici Suciu, Andraş Uilda, Filip Reghina, cu apă, s-a adresat ingin eru lui A- Stoicoi se aduce anual o econo­ aceste bogăţii sint. Insă slab exploa­ poporului. Dar rcactiunca, care ame­
tate. ceea ce contribuie la stagnarea
ninţa de mult ţara
secutiv. V iorel Puie pe lingă faptul asemănătoare existent în centrală. De Eva Rista, Doina Călugării, Irino Bar- drian Stoicoi ■ mie dc 500000 lei. industriei', partea ei ln venitul naţio­ unei dictaturi făţişe, cu a instituirea
răsturnat
— La locom otivele de cale fe­
că este evidenţiat in întrecere, s-a asemenea, la cele două clcctropompe na şi altele care şi-au depăşit sarci­ rată cazanul de aburi este a li­ L DEMETER nal reprezenlind puţin peste 15 la guvernul Arosemena şi lu urma lo ­
achitat cu cinste de sarcina ce o a- centrifugale mullielajate O.L.T care nile de produe|ie şi sint exemplu la sută. v itu rii de stat do la 11 iulie a,c.
vea ca responsabil de grupă sindi­ trebuiau să înlocuiască turbopom- locul lor dc muncă. S-a scos de ase­ s-a Instaurat o junlă militară.
cală. Bine progălili polilic şi profe­ pcle rămăsese nemontală instalaţia menea în evidentă faptul că m ajori­ De la preluarea puterii, junta m i­
litară a instaurat o politică de crin-
sional, cu limită morală corespunză­ electrică aferentă, din lipsa de ma­ tatea femeilor au luat parte la acţi­
ccne represiuni in Întreaga tară. A le ­
toare omului dc tip nou, au fost si teriale corespunzătoare. Şi in rezol­ unile întreprinse, prostind un mare gerile prezidenţiale care urmau să
ceilalţi 3 tovarăşi primiţi anul acesta varea accslci probleme comuniştii au număr dc ore de muncă patriotică. aibă ioc in 19G4 au fost anulate, s-a
in rîndul candidaţilor de partid. făcut propunerea concretă de a se La discuţii au luat parte Iov. Ion instaurat o severă cenzură a presai
si radioului, a fost interzis partidul
procura materialul pc plan local iar Radu, Domitian Pre;ban, Dumitru Ba-
comunist, sule şi sule de oameni au
Petroşani piesele greu de găsit să se execute linloni, Alexandru Hirsch, Eva Rista fost aresta ti.
tn atelierul electric al termocentralei. şi alţii, Pentru ca activitatea comisi­ Strînglndn-şi lot mai mult rîndu-
Despre primirea în partid a celor Ln traducerea in via|ă a aceslor ei de femei să fie şi mai rodnică, ei rlle. im plolind revendicărite econo­
mai buni muncitori, ou scris redacliei propuneri au lost repartizaţi să lu­ au propus să se lină un număr mal mice şi cele de ordin politic, popo­
rul Ecuadorului osie holărit să con­
si tovarăşii Ştefan Nngv şi Petru Găi­ creze, la recomandarea biroului or­ rr.nrc dc conferinţe educative, să se
tinue lupta îm potriva monopolurilor,
nă. Astfel, Ştefan Nagy scrie despic ganizaţiei dc bază, cele mai bune e- organizeze diverse acţiuni de muncă a reactiunii interne, penlru cucerirea
fnplul că organizaţia de bază nr. 0 chipc conduse dc comunişti. Drept patriotică ele. libertăţilor esenţiale, politice şi so­
dc la E. M. tonea, apreciind pregă­ rezultat, în scurt timp a fost montat ciale.
tirea si activitatea tînărnlni candidat alit motorul necesar punerii in func­ NICU SBUCHEA S ILV IA C O M A N
de partid Pctoancă Nicolae, i-a redus ţiune a cxhauslorului cil şi instala- corespondent
Metodă pentru obţinerea
Sistem de telecomandă în circulaţia trenurilor
unor mari produefii
Complexul feroviar Paşcani centralizare, comandat de un sin­ poale pi egali parcursul unui tren, la sâmin(a de lucernă
este prima unitate clin ţara noas­ gur om : impiegatul dc mişcare. instalaţiile raportinclu-i automat
tră in care s-a introdus sistemul Accsla. prin numeroasele relee e- executarea comenzilor dale dc el. Institutul dc cereale şi plante teh­
de telecomandă in circulaţia tre­ Pe luminoschcma aflată în biro­ nice de la Fundul ea a experimentat
nurilor. Instalaţia, proiectată şi Icciromagncticc ale instalaţiilor ul său, impiegatul poate urmări o metodă simplă dar eficientă penlru
realizată in ţară sporeşte consi­ controlează şi dirijează, dc la a- obţinerea unor producţii mari de să-
derabil capacitatea statici. Ea se paralul dc comandă, întregul pro­ atît mişcarea trenurilor în incin­ mînţă de lucernă. Cercetătorii au
ta complexului, cit şi pe liniile
încadrează în programul general ces pe un traseu lung dc circa organizat loturi scminccre fără ploa­
dc intrare în complex, care însu­
de modernizare a căilor noastre 8 km., in care sînt cuprinse pes­ ie proiectoare, iar semănatul l-au
mează încă 6 km. făcut Ia 60-70 cm. distanţă intre rîn-
ferate. te 100 dc macazc, precum şi sem­ duri pentru a se asigura condiţii
In cele 3 unităţi ale complexu­ nalele luminoase ce dirijează cir­ Instalaţii dc telecomandă sc
montează şi în alte centre fero­ optime de vegetaţie şi penlru a se
lui, circulaţia trenurilor şi proce­ culaţia pc 2eci dc ramificaţii. In putea executa prăşilnl cu mijloace
viare din ţară.
sul dc formare a lor sc efectuea­ numai citeva secunde, prin sim­ mecanizate. Cositul primei recolte
ză acum prinîr-un sistem unic de pla apăsare a unor butoane, cl (Aycrpres). pentru nutreţ s-a făcut cînd au apărut
bobocii florali, iar coasa a doua a
fost oprită pentru săminţă.
Jn acest an la Fundulea. la staţiu­
Metalurgist», în sprijinul minerilor alte unităti experimentale s-d reali­
Dobrogea şi în
nea experimentală
zat, prin aplicarea acestei metode,
Anul trecut, colectivul secţiei registrau multe întîrzierî, învoiri Organizaţia de partid a îndru­ peste 600 kg. sămînlă dc lucernă la
reparaţii mecanice dc la U.R.U.M. şi absenţe nemotivate. mat mai mult organizaţia sindi­ hectar,
Petroşani a primit numeroase se­ La începutul acestui an, orga­ cală. Ca urmare, întrecerea so­
(Agcrpres).
sizări pentru slaba calitate a re­ nizaţia dc partid dc aici, în urma cialistă este mai bine organizată,
paraţiilor. Din numărul dc 8 lo­ unei analize, a luat măsuri con- iar lunar, în cadrul grupelor sin­
comotive L.A.M.—4 reparate în crcle menite să ducă la înlătura­ dicale, sc analizează calitatea re­
In ultimii ani tehnica noua
1902 de muncitorii secţiei, la 6 rea deficienţelor, la îmbunătăţi­ paraţiilor. a pătruns cu paşi repezi în Pe şantierul T.R.C.H. nr, 1 din Deva
s-au găsit defecţiuni. La pompele rea calităţii reparaţiilor. La locu­ Conducerea secţiei s-a preocu­ fabrica dc ciorapi şi tricotaje
de 3.000 litri pc minut bucşele nu rile unde munca era slab organi­ pat de ridicarea calificării munci­ ,,Sebeşul" dm Sebeş. Printre
erau bine fixate. Bolţurile dc ghi­ zată, au fost recomandaţi mem­ torilor. In acest an majoritatea maşinile cu care a fost do­ CI
dare dc la statoare dc multe ori că­ bri dc partid cu experienţă. S-a muncitorilor, care erau încadraţi tata fabrica sînt şî maşinile gul din dormitoare a s tfe l: „Slilî, încă cum nu s-au organizat dccit citeva
deau in rotoare. Din această cau­ format un colectiv dc agitatori, în categorii mici dc salarizare, au circulare cu 2 cilindri. Colec­ nu s-au tăiat lemnele. Insă avem o conferinţe (e adevărat, pe teme inte­
care a fost temeinic instruit. In Şantierul nr. 1 din Deva are «J
ză rotoarele se spărgeau, pompele urmat cursul de ridicare a califi­ tivul de muncă al secţiei cir­ peste 1 000 m uncitori. Dmfre ■« cantitate considerabilă". Aceasta nu resante), care au fost urmate de filme
se deteriorau. Numeroase defec­ planurile de rnuncă ale organiza­ cării profesionale. culare este conştient că de aceştia m u lfi sini ve n ifi din al- "• este o scuză plauzibilă fiindcă la da­ documentate Insă alit. înainte o exis­
ţiuni au fost găsite la compic- ţiei de bază, sa prevăzut să sc cunoaşterea temeinică a aces- te oraşe ale regiunii sau chiar •* ta dc 15 octombrie a c. pregătirile dc tat o brigadă artistică dc agitaţie, dar
soare, la trolii şi la alte utilaje. analizeze în mai multe ririduri ca­ Măsurile luate îşi dovedesc efi­ lor maşini depinde în cea rfi/i alte regiuni Firesc este iarnă trebuiau încheiate. Faptul tn dczmembrîndu-se n-a mai luat n i­
litatea reparaţiilor. cienţa. In secţia reparaţii meca­
In majoritatea cazurilor ele sc da­ Conducerea sccţici, îndrumată nice a U.R.U.M. Petroşani, calita­ mai mare parte realizarea deci ca. in asemenea împre- .• sme dovedeşte insă lipsa de răspun­ meni măsuri dc complelarc a ci.
jurări, conducerea
şantierului «JJ
torau slabei calităţi a lucrărilor de organizaţia dc pariîd, a trecut tea reparaţiilor s-a îmbunătăţit planului. De aceea, sub în­ din Deva sd Ic asigure condi- \ dere a gospodarului M itnr Miron. ra ­ Pe şantierul nr. 1 al TR.CM . din
dc reparaţii. drumarea organizaţiei de re nu s-a preocupai din timp dc asi­
la organizarea muncii în brigăzi mult. La cele 29 locomotive (ii de viată c il mai bune. In Deva există condiţii pentru desfăşu­
în secţia reparaţii mecanice pentru fiecare specii ic de utilaj. L. A. M. — 4, 22 pompe de 3.000 partid el cauiă sa foloseas­ multe p rivin fc aşa s-a şi pro- \ gurarea unor condiţii cit mai bune de rarea unor activităţi cultural-educa-
munca era slab organizată, mun­ Această măsură a dus pe lingă or­ litri pe minut. 10 comprcsoarc şi că toate căile ce duc la ri­ cedat. Dar ceea ce s-a tăcut "• locuit muncitorilor constructori. In livc bogale ia conţinui. Pe şantier
citorii nu aveau o calificare co­ ganizarea mai bună a muncii, la altele, reparate in acest an nu s-a dicarea nivelului profesional e totuşi pufin. Un raid d e c - *• perioada rece a anului. Bine ar fi da­ există numeroşi tineri dornici să fie
tuat prin incinta com plexului *•
respunzătoare. O bună parte din specializarea muncitorilor. In ca­ primit nici o sesizare. Brigăzi al oamenilor. Una dintre social alint lingă sediul şantie- % că ar lua conducerea sanlicrului mă­ antrenaţi in astfel de activităli. In
suri in acest sens. Căci, oricum, lă-
sculele folosite dc ei erau uzate, drul secţiei, maiştrii au fost îm­ cum sînt cele conduse de Petru acestea, cu rezultate foarte a iiu l, a arătat că există o se a- ialul lemnelor nu-i o problemă aşa viitor, comitetul sindicatului (preşe­
iar altele lipseau. Aceiaşi munci­ părţiţi mai judicios pc operaţii Farcaş, Chcorghc Tcfelc.ş şi mun­ bune, o constituie explicaţii­ mă de deficiente in asigurarea •" dificilă pc cum i sc paie gospodaru­ dinte tov. Koniycska Ştefan) va tre­
tori erau folosiţi penlru repara­ dc lucru. citori ca N'icolac Dunăieţu, su­ le date de către maiştrii la Unor condifii de viată c it mai •* lui ... bui să orgjnizezc recenzii şi prezen­
rea mai multor tipuri de maşini In ultimul timp muncitorilor li locul de muncă. Iar maistrul bune. *« tări de cărţi tehnice dc specialitate,
şi utilaje. La reparaţiile dc slabă s-au creat condiţii mai bune dc dor. Nicolae Calotă, strungar şi V « V . V . " . % ' o V a V . V . V să iniţieze concursuri „Cine şlic me­
lucru. In secţie s-a amenajat o Radu Dumitru este unul din­ O masă consistentă, serie, cîştigă", care să constituie pen­
calitate a contribuit în marc alţii au executat numai lucrări dc
hală nouă caic esic prevăzută cu tre cei care o foloseşte din Şi tăiatul lemnelor tru cei prezenţi la o astfel de mani­
parte şi faptul că disciplina mun­ încălzire centrală şi o aerisire co­ calitate bună. plin. substanţială ! festare un prilej de îmbogăţire a cu­
cii a lost nesnlisfăcătonrc : se în­ respunzătoare. D. LUPAŞCU e o problemă ? Tot in incinta sediului şantierului a noştinţelor profesionale De aseme­
fost amenajată si cantina la care ser­ nea, pot fi organizate sen literare,
Pentru constructori a fost amena­ montaje literare şl simpozioane pe d i­
vesc masa 250 abonaţi. Studiind lista
jat un complex social. A ic i a fost în­ ferite teme. Comitetul sindicalului va
^După-ct miaza la clubul la minatorilor- fiinţai un cabinet medical şi o in fir­ meniurilor din ultimele 15 zile, sc trebui ca în viito r să sc prcocupo
merie cu 3 paturi, unde poate fi asi- constată că meniurile nu sini alcă­ sistematic de organizarea unor astfel
Aru o dată am păşit prin halele citori, Schimbul de dim ineaţă lua­ /am intitorii/ Chcorghc V o im , m ai­ uilală. Tînăra bibliotecară G cor- quraiă. In caz dc nevoie, o primă a- tuite judicios. Dovadă csle faptul că de acţiuni in scopul ridicării neconte­
imense ale lam m oaicior din C S. se slirşil. strul electrician Traian Popcscu, geto Stoica este asaltată i/e c iti­ sislcnlă medicală. De asemenea, s-a a* la dejun timp dc 9 zile s-a servil a- nite a nivelului politic, cultural si de
Hunedoara. Nu dc puţine o ri am Să-i urm ărim încotro se 'îndreap­ cu p lo ia u d Nicolae Darbu pun in- tori. menajai şi o baie centrală. celaşi fel de mîncare. pentru ca apoi conştiinţă al tuturor muncitorilor con­
lost oaspeţi ai harnicilor lamin i- tă. lală, unii mcrg apăsat şi p.ar ticbât /. — Avefi „D esculţ" dc Za har io ln dormitoare sînt cazate peste GUU să fie schimbat cu a'.litl care s-a re­ structori.
tori. De licoare dată ne-a fntîm ui- foarte grăbiţi. Se urcă in maşini. lu lr-o altă sală sc desfăşoară Stancu ? intreabă un tovarăş. persoane: Penlru menţinerea curăţe­ petat, de asemenea, citeva zile în şir.
Dar c e ila lţi? Au m irat ta club. concursul iu b ifi cartea, tşi trec — Dar „Am erica ta ca acasă", Administraţia cantinei, şi in special *
nat ritm ul viu, trepidant al mun­ niei a (ost angajat personal de ser­
Peste 300 de oameni au um plut srt* tov. Roman Neagu, care se ocupă de
cii. vuietul melodios al o te lu lu i concursul tineri de h luihinurul de de Scrgiu Părcâşan ’t întreabă elec­ viciu care se îngrijeşte în fiecare zi In privinţa asigurării unor
Iile clubului. Dui'.g uie de muncă, benzi, cei mui activi e d ito ri ai tricie n ii Dum itru Uărdaşu. A le ­ de acest lucru. ViziIIiul dormitoarele alcătuirea meniurilor, va trebui să
cârd, put lat d in lr-o parte in h -a l- condiţii bune de viaţă pentru
lum inătorii uu păşit in sălile clu­ sccfivi. Pavel Koiccaghm . Pela- xandru Chete şi Anton DUioncscu. dovedească mai mult spirit gospodă­
ta de braţele m aşinilor şi maca­ se constată că majoritatea lor sînt cu­ constructorii şantierului nr. I al
bului pentru a-şi petrece o pai te qheia N ilovnu. Nică a lu i $lelan bibliotecara te dă cărţile ceiute, rate. Cu toate acestea pe alocuri po- resc in alcătuirea lor. Mîncarea ser­
ralelor. se modelează aşa cum do­ din tim pul liber cit mai plăcut, T.R.C.ll. din Deva nu s-a fâcnt
resc lam inutorii. a Petrei, Anton F ilip sini eroii cei biblioteca clubului numără peste reţii sînt zţiiriali, murdăriţi dc unii vită dc constructori trebuie să (ie cit încă totul. Cu prilejul vizitei c-
pentru tcconlnrlarc şi destindere. mui înd ră giţi de lu m inătorii Con­ U.800 dc volume. locatari cerlali cu disciplina. Aşa de
Ca peste lot unde lucrează co­ Fiecare are predilecţia xa. lată stantin Ounccu, Nicolae M ohica­ mai consistentă şi preparată in sorti­ fetluale s-au constatat o seamă
lective de oameni entuziaşti şi aici la o masă de tenis işl dispută Pe cei cărora Ic place sd c/feasc.i pildă, parchelarul Aclam Horst, a mente variate. Poate că ar fi bine de lipsuri. Conducerea şantie­
am sim til din plin dăruirea, pa­ nii. V asilc Puduteanu şi al/u, dc reviste, z/nre. albume, ii găseşti spart într-o seară becul electric din rului, comitetul sindicalului,
loctelc lum inătorii secţiilor 650 aceea ci au vorbi/ cu otita pasiu­ să-i amintim tovarăşului Neagu că din
siunea numen. Şi totdeauna am in sala de lectură. A ic i domneşte doim ilor. Giteorghe Uifalosi şi un co­
mm şl hlum ing. Partida este toar­ ne tlcspre ci De a llle l ei uu şi cartofi se pot face peste 100 de pre­ sub îndrumarea biroului orga­
plecat din halele laminoaretor, din liniştea. leg al sân dc dormitor şi-au deterio­ nizaţiei de bază P M. R., vor
te disputată şi încă nu se $f/e care prim it cu liiicative bune şi lo-urte rat paturile. Un alt „exem plu" dc in­
m ijlo cu l acelora care transformă Am relatat doar citeva aspec­ parate.
va ciştiga. O ptim işti sint şi unii bune. trebui să ia măsuri pentru îm­
m etalul, cil cele mai Inimoase si şi al(ii. Pe tablele cu pătrăţele au loc te din modul cum işi petrec torni- disciplină csle şi Constantin M ilila - bunătăţirea condiţiilor dc ca­
mn/ Vii im agini. notorii tim pul lor liber. La club in ­ ru, care se îmbată si se ceartă cu to­ in sala de cultură, zare şi masă. Dc asemenea, în
In sala dc spectacole au luat pasionante întreceri de şah. In g i­ să in întreaga ilupu cm ia/ă. au toc varăşii de dorinilor,
Am trecui inlr-una din zilele tre­ ioc pc scaune peste 250 dc mun­ nerii Gcongc Tutlor. V asilc Săuca. sala de cui lui ă trebuie organi­
cele mai diverse m n-iilcstăi i cm c O problemă cute i frumfnfă la ora activitatea zate frecvent acţiuni cultural-
cute pragul clubului lam inaturi­ citori. ingineri, tehnicieni. Sc ex­ strungarul Slehtn Golea şi nil ii. asigură oam enilor clipe de destin­ actuală pe constructorii ce locuiesc
pune conlerinfa „A p a riţia v ic fii pc sint cei ir-:ii pasionaţi şahişti de la educative care să contribuie la
lor. Tocmai atunci sirena Işi con­ dere, lolosirca tim pu lu i liber in la complexul social al şantierului lasă de dorit
pum înt“ . Vorbeşte prot. M oria blum iny şi totodată vechi adver- este cea a încălzitului. Nu se poale ridicarea nivelului profesional
tenise răsul/area şi spre poarta mod u til şi plăcut. şl de cultură generala al mun­
Stan. In sală se aşterne liniştea, s aii. spune că nu sini lemne de foc. Dim­ Constructorii au la dispoziţie si o
uzinei se îndreptau prim it m un­ se ascultă cu interes. La slirşil N ici biblioteca clubului n-a lost G R JURCA potrivă. Ele au fost procurate, insă sală de culUiră. Insă aici activitatea citorilor.
gospodarul şantierului, motivează fri­ ce se desfăşoară este slabă. Piuă a- A. OARGA