Page 101 - 1963-11
P. 101
Pag. 4 Drumul socialismului Kt. 2775
Sărbătoarea naţionala a poporului iugoslav
HUfS PROCLAMAM REPUBLICII
SPORIREA PRODUCŢIEI obiective de interes general, cum de in s la la lii pentru producţia de
INDUSTRIALE ar li m aqishale, c lă d iri momi meu- benzine superioare, u le iu ri com-
t-ale. stadioane ele. Recent, la şe- bustibile şi u le iu ri pentru motoare
Cuvînfarea preşedintelui Rezoluţii adoptate an, producţia Industrială în R.S.F. d in luqostavia s-a aprobat ca anul MONTAREA UNEI NOI STAŢII
In prim ele noud lu n i ale acestui dinţa C.C. al U n iu n ii
T in e re lu lu i Diesel,
participe
la
luqoslavia a crescut cu 13 la sulă v iilo r tin e re lu l să
la O. N. U.
S.U.A., Lyndon Johnson, NEW YORK 28 (Agerpres). — N E W YORK 28 (Agerpres). — lafă de aceeaşi perioadă a anului construirea m aqislralel A driatica, Zilele acestea s-a term inat mon
DE TELEVIZIUNE
trecut. P o trivit dale lor In s titu tu lu i pc şantierul de la sectorul Kolu-
Federal de Statistică, produclia s-a şin Bielopolie pe o lungim e dc 47
Comitetul de tutelă a adoptat, la
Adunarea Generală a O.N.U.
în îafa Congresului adoptat la 27 noiembrie patru rezo a 27 noiembrie, proiectul de rezoluţie m ărit In aproape loole sectoarele tineretul sa participe şi pe şan- . tarea unei stafii dc televiziune pe
VMVJ
n« nspmcnpn
s.n h o tării ca
'v ’ ’" U|M MV ' v v
1
, '
-
u (n ţnpcinl tn industria construc
muntele Biclasila, lingă oraşul Ro
.
şi tn special in industria construc-
.
..
.
.
.
prezentat de 58 de ţâri, oare cere
luţii aprobate mai înainte de Co
mitetul Politic Consiliului de Securitate să exami ţiilo r navale, industria alim entată, i j e fele alto r sectoare ale maqis- aşm d 'n M unlcne9 rLt- Un emiŢu-
induslria tutun ulu i ele.
Ira tei, ţn funcţie dc cerinţele accs- to[ vf°
m onlat cu" nd Şl
W A S H IN G TO N 27 (Agerpres) — întrecută", vor lărgi comerţul exte Rezoluţia oare cere reluarea ur neze de urgenţă problema te ritoriilo r lele Lovoen. Lucrările se desfăşoa
gentă a tratativelor In cadrul Co aflate sub conducerea portugheză şf fer ample lucrări.
La 27 noiembrie, preşedintele rior, vor sprijini programul cunoscut BELGRADUL ră in rilm susţinut, pentru a li ter
mitetului celor 18 state pentru de să adopte măsurile necesare care să In anul 1964, tin e rii vor parti-
S.U.A., Lyndon Johnson, a roşiii o sub denumirea „A lianţa pentru pro m inale pină la 29 noiem brie anul
zarmare dc la Geneva, a fost adop asigure îndeplinirea propriilor sale Belgradul este unul din centrele ripa, de asemenea, la reconstruc-
cuvinlarc în fala celor două Camere gres*'. tată de către Adunarea Generală, hotârLri. industriale cele mai Inscmnale ale l-a acesta. In această zi, cu p rile ju l a 20 de ani dc la cea
oto şulu i Skopljc. precum S- l *
ale Congresului american. V orb itoru l a arătat că nimio nu prin aclamaţii. Statele membre ale După cum sc ştie, guvernul por la rii. A ic i se alta u i,n a dc maşini- *1 1,1 c in leta le ^ ^ ^
El a adus un omagiu defunctului poate cinsti mai elocvent memoria Comitetului dc la Geneva au căzut tughez a refuzat să Îndeplinească unelle „Iv o Lola Ribar , labrica c e , pc c (n program ul Ie
preşedinte Kcnnedy. pe care l-a ca- fostului preşedinte Kcnnedy dccît de acord să reînceapă negocierile rezoluţia Consiliului de Securitate de maşini şi utilaj electric „E leit-v° ‘ bresia anul vmilioane dc ..................
lifirat drept rfn mare conducâlor. El adoptarea de către Congresul S.U.A., In ianua-rie 1964. a din 31 iulie, care cerea Portugaliei să Iro-Serbla", uzinele de maşini a q ti zile-muncă volunlarâ, c o n s lilu iti in le v iz iu n ii centrale va putea li u r
din
recunoască imedial popoarelor
Adunarea Generală a O N.U.
m ărit şi tn Republica
Socialistă
a exprimat durerea poporului ameri In timpul cel mai scurt, a legii cu adoptat, de asemenea, ou 64 de v o coloniile sale dreptul ia autodeter colc ,.Zm ai", uzinele de motoare brigăzi temporare.
privire la drepturile cetăţeneşti pen M untenegru.
can in fala pierderii fostului pre turi pentru, 18 contra şi 25 de ab minare şi independenta, să pună şi tracloare ele. „N O I SECTOARE AUTOMATIZATE
şedinte „doborit de Inpta cea mai tru care a luptat acesta. „N o i am di ţineri, rezoluţia In legătură cu con capăt măsurilor represive, să decla Belgradul este totodată şi un im CREŞTE NUMĂRUL ŞCOLILOR
scutat timp destul dc îndelungat în
mirsavă a vrem ii noastre". „N u gă vocarea unei conferinţe pentru sem re amnistie politică şi să permită portant centru cultural. O raşul găz- LA COMPLEXUL INDUSTRIAL IN VOIVODINA
sim cuvinte destul de triste pentru tara noastră despre drepturi egale, narea unei convenţii asupra in te r activitatea partidelor politico. duieşte sediul A cadem ici sîrbe de SISAK
a spus el. Noi am vorbit despre zicerii folosirii armei nucleare şl Proiectul de rezoluţie a fost adop
a exprima această pierdere", a de ştiinţe şi artă, d ile rite Institute fn regiunea V olvod ina lunci io-
aceasta timp de 100 de ani sau mai termonucleare. Un nu'măr de state tat cu 87 voturi pentru, trei voturi La s llrş ilu l lu n ii noiem brie, la
clarat el. ştiin filic e şi culturale, prim u l reac ncază In prezent numeroase şcoli
mult Acum însă a venit vremea de occidentale au votat Împotriva aces contra fPortugalia, Republica Sud- com plexul industrial Sisak vor in -
L. Johnson a anunţai inlenlia Sta tei rezoluţii, pe m otivul că inter Afrioană şi Spania) şi 12 abţineri. tor afom/c din Iugoslavia, con- de 8 ani. A crescut de asemenea
telor Unite de a urma şi pe v iilo r a scrie capitolul următor şi de a-1 zicerea folosirii armei nucleare tre înainte de vot a luat cuvintu! s tru il la V/ncea, lingă Belgrad, tra in luncl lUne doud not sectoare nurmjru/ şcolilor m edii. Această
include In codul de legi".
calea iniţială de predecesorul său. buie să fie o parte a unui acord pri conducătorul guvernului provizoriu U niversitatea cu cele 23 de la cul- de Rroducl ie complet autom atizate. c,e$/ere Q /os/ înregistrată in u ltl-
In continuare, preşedintele S.U.A. Vă chem din nou, a declarat pre vind dezarmarea generală. în exii al Angolei. Roberlo Holden. tăfi ale sale. A stlcl, In cadrul uzinei m etalurgice 2 nn(r cţn(f S.QIJ deschis 42 de
şedintele, să adoptaţi legea cu pri Adunarea Generală a votat apoi care a vorbit despre lupta pa trioţi \ q in lra In funcţiune un lam inor 5C0/j m edii noi. S-a lă rgit sim lito r
a expus poziţia administraţiei ameri
vire la drepturile civile, pentru a rezoluţia oare cere interzicerea ur- lor angolezi pentru libertate şi in PARTICIPAREA TINERETULUI pentru protecţia ţe vilo r, cu o ca- şl /efe-oua şcolilo r proleslonale. In
cane înlr-o serie de probleme de po genlă a tuturor experienţelor nu dependentă şi a cerut să se pună
litică externa şi internă. „Nu ne vom putea înainta tn opera dc lichidare cleare şi termonucleare. Rezoluţia a capăt ajutorului m ilita r si financiar LA CONSTRUCŢIA SOCIALISTA pacilale de citea 70.000 tone anual, şcolile medii, tin e re lu l esle pregătit
în S.U.A. a tuturor rămăşiţelor de
opri nici un moment in urmărirea fost adoptată cu 104 voturi pentru, acordat de unele state Portugaliei. In R.S.F. Iugoslavia tineretul iar In cadrul rafin ărie i vq li ter- pentru 38 profesii dilerite , mai
păcii, vom fi plini de resurse in gă discriminare şi asuprire decurgind un vot contra (IIP. Albania) şi trei Reprezentanţii Algeriei. Ghanel, participă activ la construirea unor minată prim a /raite a unui com plex m u/l sou mai puţin specializate.
sirea domeniilor în care se poate din deosebirea dc rasă sau de cu abţineri Senegalului, Guineei, Tanganicăi,
loare. Gu 91 de voturi pentru, printre Bulgariei, U.R S.S. şi ai altor ţări
realiza un acord, chiar şi cu cei cu
care avem divergente'*. In acelaşi A doua problemă urgentă in do care şi cel al R P. Romine, nici un au subliniat In cuvlntările rostite in
meniul politicii interne, este adopta vot contra şi 15 abţineri a fost adop cadrul Comitetului de tutelă, că gu
timp, el a declarat că Statele Unite tată apoi rezoluţia a 10 (ări latinn- vernele lor vor sprijini popoarele
•îşi vor îndeplini obligaţiile, de la rea cit mai grabnică de către Con americane privind denuclearizarca din coloniile portugheze în lupta
gresul S.U.A. a legii cu privire la re
Vietnam ul de sud pină la Berlinul Americii Latine. pentru dobindirea independenţei na
occidental0. ducerea impozitelor, al cărei proiect ţionale. Oralul iugoslav
a fost prezentat Congresului de ad Tuzla este renu
.In această eră, în care nu pot
ministraţia Kenncdy. El a arătat că mit prin exploa
exista nici un lei de Infrîn li în timp
unul din obiectivele acestei legi este tările de sare, ca
de pace, şi nici un Jel de învingă A. M ikoian a p leca i
de a pune Statele Unite la adăpost re au început încă
tori în timp de război, trebuie să
de o recesiune economică. In ace pe timpul ocupa
recunoaştem obligaţia de a face ca din W ashington spre M oscova
iaşi timp, preşedintele a cerut Con ţiei turceşti, cu
forţa naţională să fie egalată de cîteva secole în
gresului să adopte şi celelalte pro
moderaţia naţională — trebuie să fim W A S H IN G TO N 28 (Agerpres). — a făcut reprezentanţilor presei o
iecte de legi care se află In discu urmă. De altfel,
pregătit! in acelaşi timp atit pentru A I. Mikoian, prim-viccpreşedin- declaraţie, in care a spus printre al numele oraşului
ţia sa.
confruntarea puterii, cit şi pentru li te al Consiliului dc M iniştri al tele: „Ne exprimăm speranţa că şi provine de la cu-
mitarea ei". L, Johnson a cerut membrilor Con U.R.S.S,, care a participat la fune noul guvern al S.U.A. va continua vîntul t u r c e s c
gresului S.U.A. să-l acorde ajutor raliile lui John Kennedy, a părăsit căutarea de soluţii reciproc accepta
Preşedintele Johnson a reafirmat ,,tuz', care în
în activitatea sa. „Nădăjduiesc, a spus capitala Statelor Unite pe calea ac bile pentru problemele litigioase,
obligaţia S.U.A. de a sprijini O rga seamnă sare In
el. că tragedia acestor zile cumplite rului. îndreplîudu-sc spre Moscova, precum şi pentru deslinderea încor
nizaţia N a ţiunilor Unite. El a declarai ultimii ani mine
ne va uni. Să declarăm aici, in mod înainte de plecare, A. I. M ikoian dării internaţionale0.
că Statele Unite îşi vor îndeplini în le de sare de la
solemn, că viata Şi moartea (ni John
tocmai obligaţiile fală de aliaţii lor, Tuzla au fost
Fitzgerald Kennedy nu au fost za
vor menţine o „putere militară ne- dezvoltate şi mo
darnice".
★ Conferinţa de presă a lui dernizate
*
W A S H IN G TO N 28 (Agerpres). — IN FOTO : Noi
pentru oa „dezbaterile din Camera construcţii de lo
Reacţia membrilor Congresului a-
reprezentanţilor tn legătură cu pro- Douglas - Hume cuinţe pentru mi
merioan la discursul pronunţai în
ieotul de lege pentru drepturile ce
fata celor două camere ale Congre nerii din Tuzla.
tăţeneşti să Înceapă încă în cursul
sului de către preşedintele Lyndon acestui an". MANCHESTER 28 (Agerpres). — primul ministru şi-a reafirmat s p riji CZ22D
Johnson, a fost în general favorabilă Intr-o confcrinlă de presă ţinută nul faţă de N A T O. ad ău gin d:
Reprezentanţii In Congres ai sta
noului presedinle. Liderii democraţi pe aeroportul din Manchesier, la ,,A tît eu, cil şi preşedintele S.U.A.,
telor sudice s-au situat insă pe po
şi republicani din Congres ou însă
ziţie opusă In această privinţă. Ast înapoierea sa din S.U.A., unde a Johnson, am căzut de acord că con-
păreri împărţite în ce priveşte prio
fel. W illiam Colmer, membru demo- parlicipat la funeraliile fostului pre lactcle noaslre trebuie să fie men
ritatea proiectelor de lege a căror orat al Camerei reprezentanţilor, a
votare a fost cerută de noul pre şedinte al S.U.A., J. Kcnnedy. p ri ţinute şi că va trebui să ne înlîl- Expoziţie consacrata Tratatului Antonin N ovotny
cerut ca acest proiect de lege să nu
şedinte. M ike Mansfield. liderul de fie votat In actuala sesiune decla- mul ministru al M arii Britanii, sir r.im în cursul anului viitor pentru a p ărăsit M oscova
mocrat din senat, a declarat că ..spri Alee Douglas-Homc. a declarat : Am de la Moscova
rtnd că „ar fi de preferat ca Con
jină pe deplin" mesajul lui Johnson. gresul să adople proiectul de lege încredere că preşedintele Johnson va trecerea in revistă a principalelor M O S C O V A 28 (Agerpres). —
El şi-a exprimat speranţa că Comi continua eforturile în vederea unor probleme internaţionale"
fiscal $i să intre in vacantă*’. Pentru M O SCO VA 28 (Agerpres). TASS m in iştrii alaccrilor externe ai U.R.S.S., A nto nin Novotny, prim-secrelar
siile vor răspunde cererii preşedin
întreruperea sesiunii Congresului noi acorduri Esl-Vcst după Tratatul de transm ite : R egalului U nit al M a rii B ritanii şi
telui, Inaintînd spre examinare se s au mai pronunţat si alţi republi interzicere a expcrienlclor nucleare al C.C. al P.C. din Cehoslovacia,
natului proiectul de lege privitor la cani — Charles Halleck şi James La Muzeu/ M atx-Engels din Mos al Irlandei de nord şi de căite se preşedintele R.S Cehoslovace, care
reducerea impozitelor si Camerei re Utt, iar preşedintele comisiei finan in cele trei medii dc lo Moscova". Adoptarea cova s-a deschis o expoziţie consa cretarul D e/xirlam entului dc Stal at a condus delegalia de partid şi gu
prezentanţilor proiectul cu privire Premierul britanio a subliniat în crată T ratatului p riv ito r la in te rzi Statelor U nite ale Am ericii. vernamentală a R.S. Cehoslovace, a
ciare a senatului, Harry Bird. şi-a
la drepturile civile. continuare: „Trebuie să ne folosim constituţiei cerea experienţelor cu arma nuclea La expoziţie sini prezentate, de părăsit Moscova, înapoindu-se la
exprimat părerea că lucrările comi
Referindu-sc la proiectele de lege siei nu pot fi accelerate, cu toate de orice posibilitate pentru a avea ră In atinosIctO, in spaţiul cosmic asemenea, decretul P rezidiului So Praga.
a căror votare a fost cerută de noul că preşedintele Johnson a cerut a- contacte Esl-Vcst“ . Zanzibarului şi sub apă. v ie tu lu i Suprem al U.R.S.S. cu p ri Pe aeroportul Vnukovo, A nlonin
preşedinte. Emanul Celler, preşedin ceasla. In continuarea declaraţiei sale, V iz ita to rilo r le este prezentată vite la ratificarea T ra ta tu lu i şi scri N ovotny a fost condus de N.S.
tele comisiei judiciare a Camerei ZANZIBAR 28 (Agerpres). — sori din d ilerite la ri, fn cate acest Hruşciov, Leonid Brejnev, Alexei
reprezentanţilor a s u b lin ia t; „Ţara Consiliul legislativ al Zanzibaru copia T ratatului in lim bile rusă şt Kosîghin, Iurl Andropov. Erau pre
nu mai poate astepla. Proiectul de lui. acţionînd ca Adunare consti engleză, parafat şi semnal de către document este călduros sp tijln it.
lege pentru drepturile cetăţeneşti După evenimentele tragice tuantă, a adoptat la 27 noiembrie con zenţi, de asemenea. Jozef Lenarl,
trebuie votat". Poziţie favorabilă a- preşedintele guvernului R.S. Ce
cestuî proiect a adoptat şi John Mc din Dallas stituţia ţării care urmează să intre hoslovace şi membri ai delegalîei de
Cormack, preşedintele Camerei Re îr. vigoare la 10 decembrie cinci partid $1 guvernamentale, care vor
prezentanţilor, oare a declarat că NEW YORK 28 (Agerpres). — Inlreaqa scenă a fosl folofilmată Zanzibarul îşi va cuceri indepen Coiaferinfă de soSida8*it«i.4e mai rămine cileva zile la Moscova.
va continua să facă tot posibilul „Rasiştii şi extremiştii de dreapta, Se aşteaptă oa raportul F.B t.-’ ilui denta.
şi nu Oswald, l-au ucis pe John să fie gata săptămlna viitoare pen Constituţia a fost elaborată in u r cu p op u laţia VietnainuSui de sud
Fitzgerald Kennedy*’ — a declarat tru a fi transmis noului preşedinte ma negocierilor care au avut loc )a Declaraţiile
Sifuafia din frak secretarul executiv al Asocialiei na al S.U.A., Lyndon Johnson Londra la începutul lunii octombrie. M O SC O VA 28 (Agerpres). — Inie a acordurilor de In Geneva pri
vitoare la Vietnam". In legătură cu
Curtea cu juri a districtului Dallas
ţionale pentru propăşirea populaţiei
de culoare din SU.A., Roy W ilkins. se va pronunţa asupra culpabilităţii Potrivit noii constituţii, Zanziba Recent a avut loc lo Hanoi, sub aceasta, ministrul afacerilor externe preşedintelui Sukarno
BAGDAD 28 (Agerpres). ~ „Gloanţele l-au lovit pe preşedinte luj Jack Ruby. Pentru pronunţarea rul va deveni o monarhie constitu egida F.S.M., Confcrinlă constitutivă a! U.R S.S., Andrei Gromiko, a adre D JA K A R TA 28 (Agerpres). —
Postul de radio Raqdad a anunţat In oraşul in care era tolerată şi răs- pedepsei capitale, juriul trebuie să ţională condusă de un sultan. Sul a Comitetului sindical internaţional Indonezia continuă să sc opună
redeschiderea frontierelor Irakului pîndilă in mod liber o literatură oare se pronunle în unanimitate. Tot po tanul va desemna ca prim-minis'ru sat o scrisoare de răspuns preşedin
cu Siria. Iordania şi Kuweit, închi il acuza de trădare". litiei din Dallas li revine sarcina să pe unul din membrii parlamentului. de solidaritate cu oamenii muncii telui F.S.M.. R. îiilossi. creării Federaţiei Malnyey.c şi spri-
se la 18 noiembrie, cu ocazia pre ★ stabilească cum a pulul asasinul Constituţia include o scrie dc pre şi cu populaţia din Vietnamul de Andrei G rom iko subliniază că gu j:nă lupta patrioţilor din Kalimanta-
luării putorii de către actuala con ROMA 28 (Agerpres). — Ruby să pătrundă in închisoare şl vederi privind proiecţia drepturilor sud. Participanţii la conferinţă nu vernul sovietic împărlăşeşte nelini nul de nord, a declarat preşedintele
ducere. Ziarul italian „Paese Sera" îşi ex care au (ost legăturile sale cu poli minorităţii, organizarea judiciară şi Sukarno cu prile ju l depunerii scri
primă îndoiala că Oswald, ptesupu- ţiştii cerut copreşedinţilor Conferinţei dc ştea participanţilor la conferinţă în
Agenţia France Presse subliniază >is(cmul electoral. Ea poate fi mo legătură cu evenimentele care au sorilor de acreditare de către pri-
că, deşi în conferinţele de presă sul asasin al prcsedinlelui Kennedy, * dificată numai cu două treimi de la Geneva din 1954 — U.R.S S. şi A n mul ambasador al Republicii G u i
din ultimele zile, liderii Irakieni au ar fi putut făptui această crimă in NEW YORK 28 (Agerpres). — voturi ale membrelor Consiliului le glia — să ia măsurile necesare pen loc in Vietnamul du sud. In calitate neea in Indonezia. Popoarele afro-
afirmat că „relaţiile dintre Siria si condiţiile relatate fie poliţia din Dal Agenlia United Press Internatio dc copreşedinte al Conlcrinlei de la asiatice, a adăugat el. luptă unite
las. Redaclia ziarului a cerut cam gislativ. tru asiguiarea „înde plinirii cu slric-
Irak continuă să rămină slrinse*'. nal relatează că lui Jack Ruby, uci Geneva, guvernul U.R.S.S. ia toate
pionului european la tir, Eduardo, împotriva colonialismului şi impe
presa arabă a anunţat că batalionul gaşul lui Oswald, i s-a permis măsurile caro depind de el penlru a rialismului, şi Indonezia este hotă-
de soldaţi sirieni oare se afla în Casciano. să facă o experienţă cu miercuri să aibă două convorbiri te
o armă de aceeaşi marcă cu ceti cu se asigura respeclarea întocmai şl rilâ sâ ajule popoarele din Kali-
Irak pentru a participa Io operaţiu lefonice ou persoane aflate in afara
care se afirmă că a fost ucis pre Repclatele în tru n iri m inisteriale ale ţă rilo r membre deplină a acordurilor de la Geneva manlanul de nord „să-şi obţină ade
nile împotriva kurzilor a fost retras. închisorii. De asemenea el a primit
şedintele, dar mult mai modernă. in Piula comună nu au reuşit să aplanc/c divergen şi se pronunţă in sprijinul cererilor vărata independentă".
Intr-un discurs radiodifuzat la 23 Casciano a reuşit sa atingă de trei In aceeaşi zi circa 100 scrisori din tele dintre acestea.
noiembire, preşedintele Irakului. ori o ţintă în decurs de M secun partea proleclorilor săi. Agenlia a- legitime ale poporului vielnamez p ri Relerindu-sc la politica de apar
Abdel Salam Aref, a adresat ku rz i daiigă că Ruby a început imediat (Ziarele) vind rezolvarea cit mai grabnică a theid promovată de guvernul Repu
de şi nu in cinci secunde, timp in
lor un apel în care le promite am să răspundă la scrisori. blicii Sud-Africane, preşedintele Su
care a avut loc asasinatul. Arma de problemei unificării paşnice a V ie t
nistie şi proleclie „în cazul tn care care s-a servil campionul este mult karno a declarat că Indonezia spri
depun armele şi se predau. namului.
mai perfectională, permiţind un tir NEW YORK 28 (Agerpres). — jină acţiunile întreprinse de statele
mai rapid şi avind o lunetă mai A ge nţiile americane dc presă a- „Uniunea Sovietică. a subliniat africane pentru a determina guver
precisă. Pentru primul foc, Casciano nuntă că municipalitatea oraşului nul Republicii Sud-Africane să re
Ceaţă puternică în sudul a folosii trei secunde, iar pentru ce Houslon din statul Texas refuză să Gromiko, va apăra şi pc v iilo r in nunţe la o astfel de polilică.
Angliei lelalte două. cile patru secunde. dea numele de „Preşedintele Ken teresele populaţiei sud-vietnameze,
★ nedy". stadionului sportiv de 55 000 care duce o luptă dreaptă dc elibe
LONDRA 28 (Agerpres). — DALLAS 28 (Agerpres). — locuri din acest oraş a cărui con rare nalională".
Agenlia UPI anunlă că agenţii strucţie a fost terminată zilele tre Rezultatele alegerilor
După cum anunlă agenlia U.P.I.,
F B I.-u lu i au efectuat o repetare a cute. Consilierii, care au votat con
deasupra sudului Angliei s-a lăsat o scenei asasinării preşedintelui Ken tra. au pretextat că este „prea lir- din Coreea de sud
puternică coală. Din informaţiile nedy la locul crimei. S-au tras focuri ziu** pentru a schimba numele deja
provenite de la Londra sc relatează dc la fereastra de unde se bănuieş dat — „Stadionul districtului Har- In D a h o m e y a fo s t SEUL 28 (Agerpres). —
că este vorba de celebrul „ K il ln te că s-a lin tit asupra lui Kennedy. ris*. r o i tu l de radio Seul a transmis re
d e s c o p e r it
smog” (ceata care ucide), care în zultatele oficiale ale alegerilor parla
iarna Ircculă a lăcut pesle 100 de u n c o m p l o t mentare care au avut loc in Corcea
FOTBAL o n îig fo v e r n a m e n ja fi acestor alegeri, calificate do parti
victime. dc sud la 26 noiembrie. In urma
Potrivit agenţiei U.P.I., ceaţa o dele dc opozilic ca liiiu l „cele mai
provocal, după unele cifre prelim i COTON OU 28 (Agerpres). — corupte şi necinstite din istoria Co
nare, numeroase victime. Aslfcl. un 8. P. (taină - Danemarca 2 Agenţiile de presă anunţă că in reei de sud", „Partidul democrat-re-
tren care circula spre staţia St. Ja Republica Dahomcy a îost descope publicau" al preşedintelui Coreei de
mes a deraiat, provocînd rănirea a TOR! N O 28 (Agerpres). — egaleze. In p re lu n g iri voinţa şi ela rit un complot care urmărea răs sud. Pak Cijan Hi, deşi nu a reu$it
lîchifxi de io lba l a R.P. Romine a nul ju cătorilor noştri şi-au spus insă turnarea guvernului provizoriu al să întrunească dccit 35 la sută din
zece persoane. La ICingston 30 dc
repurtai ie ri Iq T orino o preţioasă zuvintul. Ţ in u tu l Sasit dc h M in e ru l ţării. După cum sc şl ic, acest guvern cele 8.700.000 dc voturi exprimate,
vehicule au provocat o g iln irc a v ic to ric, reuşind să elim ine din tu r Haia M arc, cel mai bun component si-a adjudecat 60 la sulă (108 locuri)
neul p tco lim p ic selecţionata Dane î/ echipei R.P. Romine, a inseiis qo- a venit la putere cil o lună in urmă,
circulaţiei ciocnindu-se intre ele. Un din cele 175 do locuri in Adunarea
marcei, finalistă la J.O. dc la Roma. •ul victo rie i, aducindu-ne m ult aş după o lovitură de stat. Corespon
autocamion a luat foc provocînd ră teptata revanşă asupra lo lb a liş lito r Naţională. Partidul civil de opozi
O lim p ic ii n o ştii au cîş/ir/at cu 2 —1
dentul agenţiei France Presse rela ţie. condus de Yun Po Sun. a obţi
nirea a cinci persoane. (1—0, 1— 1), m eciul dc baraj la ca- danezi. Aşadar, echipa noasltă o lim
oalul unul joc dram atic de mare tează că participanţii la complot au nui 42 de locuri, „Partidul demo
A utorităţile britanice au anulat pică rămine mai departe in lupta
luptă, corc a durat 120 dc minute cu încercat să organizeze asasinarea crat" ~ 12 locuri, „Partidul liberal-
decolările şi aterizările avioanelor. •tn adversar bine pregătit $i decis pentru calificarea In turneul de la democrat" — 0 locuri, iar „P a rti
Numeroase trenuri şi-au anulat ple să-şi ai>cie şansa. F otbaliştii rom lni Tokio, U rm ătorul său adevrsar In şefului guvernului provizoriu al Da- dul poporului" — 2 locuri. Restul
au condus cu 1—0 pină fn m inutul p re lim in a rii va li selecţionata o lim homeyului, colonelul Christophe So- de 2 locuri sînt încă discutate de
cările din cauza vizib ililă ţil reduse.
37, clnd adversarii lor au reuşit să pică a R.P. Bulgaria. — Am găsit solulîa : vom contiuna tratativele altădată. glo, şi a cilorva miniştri. liderii primelor două partide.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 M arile nr. 0. telefon 1588. 12 75. 15 85. 20 78. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direoţiel Generale P.IYI.R. nr. 263,323 din 6 nolembr lo 1949. — Tiparul 1 Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-i Deva. 40.06£