Page 102 - 1963-11

PROlFIAJU DIN TOATE (ARME UNIŢI VA La I. F, P etro şan i
VEŞTI

INDUS TRIE Grijă deosebita asigurării

stocurilor de material lemnos
Cu planul lunar
Ln acest an Lucrătorii forestieri minat cu lutîrziere. Magazinele caro
îndeplinit de la I.F. Petroşani au obtlnut unele deservesc lucrătorii forestieri slnt
rezultate bune In muncă. Din cele slab aprovizionate. Construcţia silo­
Asigurlnd o încărcare ritmică a
529 ha de împădurire planificată zurilor necesare depozitării cartofi­
cuptoarelor, urmărind îndeaproape
penlru anul acesta, s-au terminat plnă lor, prevăzute să se termine pînă la
mersul procesului tehnologic şi or-
acum 504 ha. S-au dat tn folosinţă data de 15 oclombrie a.o. în punc­
ganizlndu-$i mai bine munca, colec­
10,6 km de drum forestier, 2,2 km îu- tele Stălojoaia, Jlgoreasa, Valea de
tivul de semicocsari al bateriei nr. 1,
niculare, 164 m.p. cabane etc. La sor­ Urazi, Arcanul, Bilugu şi Buta a fost
din secţia semicocs a Uzinei „V ic to ­
timentele din răşinoase cum ar f i : lărâgânată. Din cauză că m uncitori­
ria" Călan, a realizat planul pc luna
buşteni pentru gater, Jemn celuloză, lor nu li se asigură condiţii bune de
noiembrie în 26 dc zile. Pină ieri di­
Anul XV Nr. 2776 SIMBATA 30 NOIEMBRIE 1963 4 pagini. 20 bani bile şi prăjini, cherestea şi la altele, viată la I.F. Petroşani fluctuaţia este
mineaţă ei au reuşit să dea peste
sarcinile de plan au fost depăşite. mare.
planul lunii noiembrie 542 tone seini-
In trimestrul III a.c. colectivul I.F. Comitetul de partid nu s-a preocu­
cocs.
Petroşani şi-a îmbunătăţit activitatea pat Îndeaproape dc întărirea disci­
In realizarea şi depăşirea planului economică fată de primele două tri­ plinei (n muncă. Cu toate că in luna
Vizita delegaţiei de stat a R, P. Romîne merită a fi scoasă In evidentă m un­ mestre. In luna octombrie, de pildă, noiembrie se observă o oarecare îm­
ca depusă de Arpad Precup, încălzi­
tor şef, Traian Păsculel, muncitor la întreprinderea şi-a depăşit sarcinile bunătăţire. lotuşi disciplina lasă încă
producţiei globale şi marfă cu 4,11 de dorit. Sectoarele productive de la
evacuare semicocs, Cosmescu Anton
la sută şi, respectiv, 1,45 la sută. I.F. Petroşani, nu primesc încă un
II, Încălzitor I, loan Zbuchea, încăl­
în R. S. F. iugoslavia zitor I, şi de cei din schimbul mais­ In această perioadă comuniştii şi-au sprijin susţinui din parlea inginerilor
intensificat eforturile pentru realiza­
$1 tehnicienilor din conducerea în­
trului Nicolae Timoftei.
rea planului. Organizaţiile de bază treprinderii. Or, tn această perioa­
PAVEL COSMESCU
P.M.R. din fiecare sector au luat dă, cind m uncitorii din parchete
maistru principal măsuri concrete care au dus la mai caută să asigure stocul de masă lem­
Şedinţa festivă co n sacrată sărbătorii naţionaie (Din colectivul subredactiel buna organizare a muncii, Io folosi­ noasă necesar producţiei primului
voluntare de la U. V. Călan)
rea mai judicioasă a utilajelor, la trimestru al anului viilor, sprijinul
a popoarelor Iugoslaviei Prin reducerea Întărirea disciplinei in muncă. zent, de altfel, I.F. Petroşani nu ore
lor este toarte necesar. Pină în pre­
Cu toate acestea, in cele 10 luni
consumului specific I.F. Petroşani se găseşte ln restantă asigurat stocul de masă lemnoasă ne­
cesar
prim ului
trimestru ol anului
BELGRAD — 29 — De Ja t r i­ zelor prelungite şl Iau loo apoi cu totll că tovarăşul De] şl mem­ noastră caldă pentru succese pe Ia producţia globală cu 8,4 la sută, 1964. La lemn de Ioc din stocul pla­
mişii speciali Agerpres, S. Slrujan Împreună cu tovarăşul Ion Gheor­ brii delegaţiei slnt alături de noi mai departe In construcţia socia­ de materii prime la producţia marlă gu 9,5 la sută, nificat s-a asigurat la drumurile auto
şi P. Popa: ghe M aurer şi conducătorii Iugos­ la sărbătorirea celei niai însem­ listă, In crearea condiţiilor pentru Iar la productivitatea muncii cu circa
V ineri dimineaţa a avut loc la lavi In primul rlnd al sălii. nate date din Istoria revoluţiei un v iito r cit mai fericit al poporu­ Colectivul de muncă de la atelie­ 6 la sută. Unele din cauzele care au doar 1.500 m. slcri. Nici în fazele din
Belgrad In marea sală a Casei Sin­ înainte de Începerea şedinţei, noastre şi a statului socialist. Sin- lui rom ln'. rul de piroluzilă al Fabricii chimice dus la nerealizarca sarcinilor de pădure n-au fost create stocuri sufi-
dicatelor o şedinţă lestivă comună asistenta a păstrat un moment de tem convinşi că vizita lor In Iugos­ S-a trecut apoi la ordinea de z) din Orăşlie a oblinut anul acesta plan au fost arătate in articolul cionte. Pe de o porte din lipsă de
a Skupşlinei Federative a R.S F. reculegere In amintirea celor că­ lavia va constitui un stimulent pu­ a şedinţei. M ia lko Todorovici, v i­ succese frumoase In muncă. In luna „Sectoarelor productive — un spri­ m uncitori fasonatori. iar pc de altă
Iugoslavia şi a Comitetului Fede­ zuţi pentru eliberarea Iugoslaviei. ternic pentru dezvoltarea pe mai cepreşedinte al Skupşlinei Federa­ noiembrie colectivul de aici a reuşit jin susţinui", publicat in ziarul no­ parte din cauză că fasonarea nu s-a
rativ al Uniunii Socialiste a po­ Deschlzlnd şedinţa festivă, Ed- departe a colaborării prieteneşti tive a prezentat raportul despre făcut la rind. I.F. Petroşani n-a creat
porului muncitor, consacrată zilei dintre cele două târî ale noastre. Importanta celei de-a doua sesi­ să-şi indeplinească planul pe anul stru din 29 octombrie a.c. O parte
vard Kardeli, preşedintele Skupşll- uni a Vecei antifasciste de elibe­ 1963. PInă la data de 22 noiembrie stocul necesar nici la buşteni de
republicii. In sală se aflau condu­ net Federative, a declarat: „La a- Primit cu aplauze puternice sl din ele au fost înlăturate. Totuşi
cători ai R-S F. Iugoslavia, depu­ îndelungate, a luat cuvlnlu l tova­ rare Naţională a Iugoslaviei, de la a.c. muncitorii atelierului de pirolu- conducerea întreprinderii nu a luat fag.
ceastfi festivitate consacrată cetei
tat!. generali şi ofiţeri ai Armatei de-a 20-a aniversări a naşterii Re­ răşul Gheorghe Gheorqhiu-De). care s-au Îm plinit la 29 noiembrie zltă au dat peste sarcinile planului a- măsuri suficiente penlru înlăturarea Comitetul de partid nu a tros Ia
Populare Iugoslave, şefii misiuni­ Cuvlntarea sa a fost subliniată in 20 de ani. nual 10 tone piroluzilă tratată şi 4 tuturor deficientelor. Din această răspundere conducerea întreprinderii
publicii noastre Socialiste partici­ El a trecut pe larg In revistă
lor diplomatice acreditaţi la Bel­ repetate rinduri de aplauze pre­ tone sulfat dc mangan. pentru slaba preocupare în vederea
pă şi membrii delegatei de stat cauză în momentul de fată pregăti­
grad. a Republicii Populare Romîne, In lungite. etapele mal Importante ale luptei La realizarea succeselor amintite rile pentru iarnă şl asigurarea stocu­ pregătirilor de iarnă, pentru asigura­
La ora 10, participanţii la şedin­ frunte cu tovarăşul Gheorghe Luind din nou ouvlntul, Edvard popoarelor iugoslave Împotriva co­ şl-au adus contribuţia muncitori ca rea stocurilor de material lemnos.
ţă aplaudă Îndelung intrarea in tropitorilor fascişti, arâtlnd con­ lui de material lemnos slnt rămase
Gheorghiu-Dcj. Kardeli a spus: „Mulţumeso to­ diţiile In care s-a născut puterea Petru Andrişoiu, losif Berian, A le xan­ Este adevărat că în acest sens s-au
sală a membrilor delegaţiei romi- varăşului Dej pentru cuvintele fru­ fn urmă. La I.F. Petroşani transpor­
Tovarăşe şi tovarăşi, permiteti-mi nouă populară in Iugoslavia si a luat unele măsuri bune De pildă, nu­
ne. In frunte cu tovarăşul Gheor- moase pe care ni le-a adresat dru Horvalh, Nicolae Pasaliuc şl tul masei lemnoase încă se moi face
ghe Gheorghiu-Dej, care iau parte ca in numele dv. al tuturor, să nouă, popoarelor noastre, oameni­ prezentai In continuare succesele I. BEŞTELFIE defectuos. Nu s-a acordat atentic ex­ mărul atelajelor a fost mărit, s-au
la această şedinţă, pe tovarăşul salut cu cordialitate pe oaspelil lor muncii de la noi. Sini convins obţinute de popoarele Iugoslaviei corespondent tinderii mecanizării lucrărilor. La creat stocuri suficiente dc fin şi nu­
noştri romini pe şeful delegaţiei In construcţia socialismului. in
losip B ro i Tito şi pe ceilalţi con­ că exprim dorinţa dv. a tuturor, parchetul Sterminosul din sectorul treţuri, s-au stabilit depozite inter­
Republicii Populare Romîne, Gheor­ lupta pentru pace, cit şi perspec­
ducători iugoslavi. Tovarăşii mediare penlru faza de transport,
ghe Gheorghiu-Dej, şi pe ceilalţi dacă rog pe tovarăşul Dej să tivele de v iito r ale dezvoltării Iu ­ Lonea nu s-a montat nici un funicu-
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi losip 175.000 lei economii s-au montat In parchetele Pirîul U r­
Broz Tito răspund cordial aplau­ membri ai delegaţiei. Ne bucurăm transmită poporului romln urarea goslaviei. Iar. Din cele 45 fierăstraie mecanice, sului, Dosul Sîpii, Pirîul Slănconilor
Comisia inginerilor şi tehnicieni­ In momentul de fată funcţionează
lor de la U.R.U.M, Petroşani a des­ doar 30. Cojiloarele mecanice sl şi Cimpul M ie lu lu i cile un funicular
făşurat in acest an o activitate bo­ acum lucrează sub capacitatea lor. „W yssen". Dar rezultatele obţinute
nu slnt pe măsura condiţiilor exis­
Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej gată in scopul Îmbunătăţirii cunoş­ Pentru (aptul că cojiloarele meca­ tente.
nice din sectoarele Roşia şi Lupenl
tinţelor profesionale ale m uncitori­
Penlru perioada eare a mai rămas
lor. Astfel au fost organizate diferite nu au fost utilizate la capacitatea lor, se impune din partea colectivului I.F.
Stimate tovarăşe Tito, Organizatorul mişcării de rezisten­ conducătorilor Iugoslavi şi a oame­ prejurările actuale o semnificaţie şi conferinţe tehnice, s-a dat un sprijin lunar au fost ocupaţi fn plus la ope­ Petroşani să-şi intensifice eforturile
raţia de cojire cile 20 muncitori. Or,
Tovarăşe preşedinte al Skupşti- tă şi de eliberare a poporului iugos­ nilor muncii oonstitule pentru noi o o pondere importantă. pentru crearea stocului de masă lem­
lav a fost Partidul Comunist din Iu ­ expresie vie a sentimentelor de prie­ Republica Populară Romlnă ca si de ridicare a calificării si s-a pus la aceştia puteau să fie folosiţi la alte
nel Federative, goslavia. înarmaţi cu experienţa unei tenie pe care poporul Iugoslav le celelalte state socialiste acţionea­ dispoziţia tuturor m uncitorilor mate­ lucrări. noasă. Organizaţiile de partid din
Tovarăşi deputaţi, Îndelungate activităţi revoluţionare, nutreşte fată de poporul romln. ză In acest spirit pe -arena inter­ rialul documentar necesar rezolvării Inginerii st tehnicienii din condu­ sectoarele productive trebuie să se
comuniştii iugoslavi au mobilizai ma­ Prin semnarea acordului romino- naţională, spri|inind orice propunere diferitelor probleme. Ca urmare, la ocupe mai mult dc întărirea discipli­
Vă mulţumim penlru Invitaţia fă- sele largi din toate regiunile tării iugoslav cu privire la construirea In constructivă. îndreptată spre destin­ cerea Întreprinderii au fost de pu­ nei în muncă. Conducerile sectoa­
culă delegaţiei de slai a Republi­ şi le-au condus in lupta pentru iz­ comun a marelui sistem energetic şi derea Încordării Intre state. cabinetul tehnic ai întreprinderii au ţine ori în parchete, nu s-au intere­ relor vor trebui să controleze cum
cii Populare Romine, aflată in v i­ gonirea ocupanţilor, pentru făurirea de navigaţie de la Porţile de Fier. Noi dăm o Înaltă apreciere con fost înregistrate 59 de Inovaţii din sat îndeajuns de felul cum muncesc sit:! folosite utilajele, să ia măsuri
zită in Republica Socialistă Federa­ unei Iugoslavii noi, populare. In noi punem buzele transformării „Ca- tribuliei Iugoslaviei la apărarea pă­ care 26 au fost aplicate In procesu. si trăiesc muncitorii forestieri. Ca­
tivă Iugoslavia, de a participa la frnnlea acestei lupte au stat condu­ zanelor" Dunării Intr-un izvor bogal cii, eforturilor ei pentru rezolvarea de producţie. , CHIRAŞ banele din parchetele Bilugu, Pirîul pentru folosirea deplină a tuturor
aceasta şedinţă festivă, precum şi cători cu autoritate şi prestigiu În de energie electrică, de lumină şi problemelor Internationale. In schim­ maşinilor.
pentru posibilitatea oferită de a răs­ mase. şl In primul rlnd comandantul de forţă spre folosul ambelor noas­ burile de vederi pe care le-am avut corespondent Slănconilor, Galbena etc. s-au ter­ L. DEMETER
punde caldelor cuvinte rostite aici suprem al armatei populare, pre­ tre popoare. cu conducătorii iugoslavi am consta­
la adresa târli noastre şi a mea per­ şedintele primului guvern popular al tat cu satisfacţie că In principalele
sonal. Vă rog să-mi permiteli să tării, conducător de vază al poporu­ Tovarăşi, problerpe internaţionale: coexistenta
vă transmit un salut cordial din lui iugoslav — tovarăşul losip Broz Trăim lntr o epocă remarcabilă Iu paşnică a ţărilor cu sisteme sociale
partea M arii Adunări Naţionale, a Tito. care socialismul o doblndit superio- 23 spectacole Un nou sat electrificat
Consiliului de Stat, a guvernului şi Noi stntem cu totii pe deplin rltoleo In raportul de forte pe are­ diferite, dezarmarea generală şi to­
tală, lichidarea completă a sistemu­
a poporului romîn şi să vă felicit conştienţi că In suprema confruntare na internaţională, epoca in care pre- lui colonial, reglementarea paşnică a Formaţia de muzică La 26 noiembrie a.c. în satul Zei câni, raionul Haţeg, s-au aprins prl-
din toată inima pe dumneavoastră de forte cu fascismul, in care erau Intimpinarea unui nou război mon­ problemei germane, intre guvernele populara şi uşoară mele becuri electrice.
şi întregul popor luqoslav cu oca­ in joc destinele si libertatea po­ dial a devenii posibilă datorită pro­ ţârilor noastre există un acord de­ S a C lubului muncitoresc Lucrările de electrificare au (ost ex’cculiile de către I.R.E.IL-şanticrul
zia marii sărbători naţionale a Re­ poarelor din Europa, rolul hotărltor fundelor modificări petrecute in lu­ plin. Ambele noastre state acţionea­ din Te/iuc e m ult apre­ dc construcţii montaj.
publicii Socialiste Federative Iugos­ in obţinerea victoriei asupra G er­ mea contemporană, si in primul rlnd ză penlru transformarea Bolcanilor T ciată de localnici. De La efectuarea lucrărilor de elccl rlflcare şl-au adus o contribuţie va-
lavia. maniei hillerîste l a avut Uniunea datorită Întăririi forţelor socialismu­ intr-o zonă denuclearizalâ, o zonă a curind ea s-o lăcut cu­ loroasâ loti cetăţenii din sat care, prin contribuţia voluntară bănească
Sovietică, ale cărei forte armate g lo ­ lui şi păcii : sistemul socialist mon­
Poporului romln 11 sini bine cu­ bunei convieţuiri, a păcii şi intele K noscută şi ln comunele şl prin munca patriotică depusă au făcut ca electrificarea salului lor să
noscute vitejia şi eroismul cu care rioase au zdrobit maşina de ră2boi dial. stotele iubitoare de pace din qerii Intre popoare şi salcie din îm preju­ (le înfăptuită la termenul stabilit.
au luptat popoarele iugoslave îm­ hilleristă. dlnd luptei de eliberare Asia, Africa, America Latină, cla­ Ţara noastră dezvoltă colaborarea rim i. Cu spectacolul
potriva celui mai crunt şi mai săl­ a popoarelor In ţările vremelnic ocu­ sa muncitoare internaţională, mişca­ economica, cooperarea şi Întrajuto­ R A c ţ i u n i o b ş t e ş t i
batec duşman pe care l-a cunoscut pate de duşmani un puternic avint. rea de eliberare naţională, mişcarea rarea tovărăşească cu ţările socialis­ „M e lo d ii, m elodii° lor-
In acea gigantică încleştare si democratică pentru pace. m alia de muzică popu­
omenirea — fascismul hillerist. încă te In Interesul avinlului ei economic Comitelui executiv al Sfa­ jurul blocurilor din cartiere­
poporul romln si-a adus contribuţia
de la Începuturile celui dc-al doilea Noi sinlem convinşi că In zilele şl al întăririi sistemului mondial I lară şi uşoara s-a de­ tului popular din oraşul Pe-
la zdrobirea fascismului german prin le 7 Noiembrie şi 8 Martie.
război mondial, cind trupele ger- noastre tendinţele agresive ale im ­ socialist In ansamblu Totodată, lăr­ plasai in lo ca lită ţile Do- Irila a mobilizat, cu ajutorul obşteşti
mano-fascisle au pornit să treacă prin lupta dusă de forţele patriotice po­ perialismului pot fi stăvilite prin geşte schimburile economice cu ţoa­ In aceste acţiuni
foc si sabie ţările Europei şi au pulare organizate de Partidul Co- lupta unită şi enerqică a tuturor for­ le ţările şi consideră că desfăşurarea © bra, Drănişca, Pianul deputaţilor, cetăţenii la exe­ s-au evidenţiat deputatul Va-
cotropit Iugoslavia, patriolii iugos­ munist din Romlnia, tar după v ic­ jelor păcii. nestinqheritâ, fără discriminări, a de Sus, Pianul de Jos, cutarea unor lucrări de înfru­ sile Niculescu, cetăţenii Con­
lavi s-au ridicat cu arma in mină şi toria insurecţiei armate din ougusl împotrivirea cercurilor agresive re­ comerţului internaţional constituie Peşlişul Mare, Sinlan- museţare. Prin muncă pa­ stantin Pricop, Victoria Tolo-
s-au organizat fn detaşamente de 1944. prin lupta plină de jertfe dusă acţionare fală de airsul spre'micşora- una din cele mai eficiente căi de triotică s-au curăţat, acum cî- mei, Mihai Kovaci, Elisabcta
partizani pentru a-si apăra căminele de armata romlnă. cot la cot a i rea încordării In viata internaţională Îmbunătăţire a relallilor şi atmos­ dre i şl altele. N um ărul Chiş, Rodica Croitoru, Euge­
şi pămîntul sflnt al tării. Deşi an­ armata sovietică, pe frontul anti­ Sl metodele la care recurg tn acest ferei internaţionale. spectacolelor prezentate teva zile în urmă, şanţurile, nia Boc, Dumitru David, Au­
gajaţi Intr-o luptă inegală, avind a hitlerist. scop confirmă o dată mai mult că T rigolele şi canalele de scurge­ rica Firoiu, Ştefan Buze, Eca-
Înfrunta un inamic superior, care dis­ popoarele trebuie să-şi menţină ne- Tovarăşi deputaţi, cu acest program se
După eliberarea de sub jugul fas­ re şi s-a amenajat terenul în terina Enache, Ion Ionescu,
punea de o puternică tehnică m ili­ siăhită vigilenta, să-şi intensifice In zilele noastre, socialismul a de­ 8 ridică la 23.
tară, partizanii iugoslavi şi ulterior cismului. ln lr-o serie de ţâri oa­ eforturile, pentru a face ca In reia venit o realitate pe uriaşe întinderi Elena Popescu, Maria Praţa şi
armata populară de eliberare au menii muncii au înfăptuit victorios tlile Internationale şi in orlentareo ale globului pămlntesc, ideile mar- mulţi alţi cetăţeni din oraşul
reuşit să imobilizeze şi să macine revolu|ii populare, a început astfel o oamenilor de stal *ă prevaleze ra- xlsm-leninismului au căpătai un KT Cuvinte de mulţumire nostru.
Importante contingente de trupe duş­ nouă eUpă In mersul omenirii spre Imens prestigiu in lume. Cauza pă­ PETRU G A1NA
mane Aceasta a fost o pildă de cu­ socialism. llunea şi Intelegereo realistă a fap­ cii. democraţiei si progresului so­ A m fost internat in spitalul rul Petrescu, care l-a operat, şef de schimb
raj şi bărbăţie care a avut atunci In Iugoslavia, poporul, luîndu-si tului că trebuie făcut lotul penlru cial este de neînvins. S unificai din Sebeş unde am a venit în una din zile la (Din poslul de corespondenţi
un puternic ecou In ţările cotropite a evita un război rachelo-nuclear Ia această memorabilă aniversare, stat aproape o săptăinînă. Aici Draşov să vadă cum se simte
de hitlerişli. soarta In propriile mlini, a vindecat nimicitor. voluntari dc la Preparaţia
poporul romin împărtăşeşte din toa­ m-am bucurat, ca şi ceilalţi acest tinăr după operaţie. dc cărbuni Petrila)
Locurile de luptă şi relicvele pe rănile pricinuite de război şi de ja ­ Noi considerăm că după încheie­ tă inima bucuria poporului iugoslav O bolnavi, de multă atenţie din Acestea sînt exemple care de­
care le-am văzut acum, ca şi cu p ri­ ful hillerist. a efectuai profunde pre­ rea Tratatului de la Moscova cu p ri­ şi li urează noi succese In lupta parlea medicilor şi a perso­ monstrează grija si atenţia ce
lejul ailor vizite in Iugoslavia, slnt faceri socinl-economice. Iugoslavia vire la interzicerea experienţelor nu­ pentru prosperitatea patriei sale. pen­
mărturii impresionante ale asprelor s-a transformai dintr-o monarhie nalului medical. Datorită bunel se acordă la acest spital v in ­
Încercări prin care a trecut poporul cleare In trei medii trebuie depuse tru marea cauză a socialismului şi în g rijiri m-am făcut bine. decării şi redării producţiei a V eniluri
burghezo-moşiereoscă Intr-un stat so­ păcii.
Iugoslav in anii războiului. Prin ab­ eforturi neobosite şl perseverente Fiind cam slăbit după această pacienţilor.
cialist federativ, care uneşte intr-o Trăiască sl să se întărească con­ T boală, directorul spitalului, din legumicuJtfură
negaţia şi eroismul de oare a dat penlru rezolvarea problemelor liti­ Pentru tot ceea ce s-a făcut
tinuu prietenia dintre poporul romîn
dovadă, prin marile sacrificii şi su­ familie republicile naţionale, egale In gioase pe calea tratativelor, pentru li­ şi popoarele Iugoslaviei. doctorul Daniel, m-a dus cu penlru mine şi pentru ceilalţi Colectiviştii din Sălaşul Su­
ferinţe suporlate. poporul iugoslav a dreplnri, un slat in care poporul de­ chidarea războiului rece şi a cursei Trăiască şi Înflorească Republica 8 maşina acasă la mine în Dra- pacienţi eu aduc pe această perior, raionul Haţeg, au culti­
înscris cu slnge o glorioasă pagină ţine puterea politică, este slăpln pe înarmărilor deoarece fieoare acord Socialistă Federativă Iugoslavia. sov. cale m ulţum irile mele întregu­ vat în acest an legume şi zar­
In istoria luptei popoarelor pentru mijloacele de producţie si şi constru­ care promovează cauza păcii, fiecare R Tot la acest spital a fost lui personal al spitalului din zavaturi pe o suprafaţă de 4
ieşte viata sa nouă, socialistă. Vă mulţumesc din Inimă, dragi internat în stare gravă şi ope­
zdrobirea fascismului. Eroilor care iniţiativă menită să avanseze lucru­ tovarăşi, pentru răbdarea cu care ati Sebeş. hectare.
Tovarăşi deputaţi, rat tînărul Nicolae Bobolot, din
s-au jertfit penlru libertatea Iugos­ rile In această direcţie are In îm­ ascultat ouvlntul nostru. Livrînd prin unităţile co­
fi satul nostru. Tînărul s-a făcui FLOCA N ICO LAE
laviei. poporul romin le aduce un Primirea cordială si ospitalitatea bine. A m rămas totuşi sur­ comuna Draşov merţului de stat producţia ob­
profund omagiu. de care ne am bucurat din parlea ţinută, ei au realizat venituri
prins cînd am aflat că docto­ raionul Sebeş
ce se ridică la suma de
38.087 lei. Ţinînd seama de
La muzeul militar al Armatei Populare 312 b o v in e c o n tra c ta te faptul că mai au încă de va­
şi la Expoziţia Recenta holârîre a Consillulu i de M in iştri cu privire la coin­ lorificat ceapa şi varza de
toamnă, rezultă că venitul to­
„închisoarea-şcoala “ teresarea materială a crescătorilor de animale destinate liv ră ri­ tal va fi şi mai mare. Rezul­
fi lor către stat, a avut un larg ecou ln rindul ţăranilor muncitori tatele obţinute au determinat
din satul Luncoiul de Jos, raion ul Brad, consiliul de conducere al gos­
BELGRAD 29 De la trimişii spe­ Înalt al secularei (orlărele se ridică
ciali Agerpres S. Slrujan şi P. Popa: statuia „Învingătorul" al celebrului R Acest lucru este reflectat şi prin numărul marc de bovine pc podăriei ca în anul viitor să
Vineri după-amiazâ, membrii de­ sculptor iugoslav Ivau Meslrovici. care aceştia s-au hotărit să le vindă in viitorul an. In baza extindă suprafaţa grădinii de
legaţiei de stal a R. P. Romine con­ După ce au vizitat sălile unde sini contractelor încheiate ei s-au obligat în anul 1964 să vindă sta­
dusă de tovarăşul Gheorghe Ghcor- expuse arme de luptă, uniforme, do­ tului 312 capele bovine îngrăşate dintre care 72 capete tineret legume cu încă un hectar.
ghlu-Dej au vizitat Muzeul m ilitar cumente, hărţi, fotografii, privind mascul şi femei. BENEA FLORIN ANDREI NASTASE
al Armalei Populare şi Expoziţia activitatea militară desfăşurată de corespondent corespondent
„închisoarea — şcoala revoluţiona­ l>opoarele Iugoslaviei in decurs de
rilor". Oaspeţii au fost Insoliţi de peste un mileniu, oaspeţii au trecut
M iloş Minici. vicepreşedinte al în sălile consacrate luptei de elibe­
Vecei Executive Federative, M irko rare dusă In anii 1941-1945. oare Creşte numărul Noi hibrizi obţinuţi la Fundulea
Tepavat. adjunct a! secretarului de ocupă un loc de seamă In muzeu.
stat pentru ofacerile externe. Arso Numele multor eroi care au căzut In reţeaua experimentală a Insti­ reale şi plante tehnice de la Fun­
M ilalovici. ambasadorul R.SF. Iu­ pentru eliberarea Iugoslaviei, se inovaţiilor dulea dispune acum de sămîntă din
goslavia la Rucureşti. dr. Serghie află înscrise pe o placă memorială Activilatea de inovaţii şi raţio­ tutului de cercelări pentru cereale aceşti hibrizi cu care se poate c u l­
Makiedo, şeful protocolului Secre­ in fata căreia se Înaltă o statuie şi plante tehnice au fost încercaţi tiva o suprafaţă de cel puţin 20.000
tariatului de Slat penlru afacerile care întruchipează Patria at flacăra nalizări din cadrul întreprinderii anul acesta opt hibrizi noi de sorg ha.
exlcrne. general maior Pelar Badici, nepieritoare a recunoştinţei in mină. de construcţii siderurgice Hune­ pentru boabe, obţinuţi In tara noas­ Institutul so preocupă şi de crea­
precum şi de M ilian Neoricicî, pre­ fn continuare, oaspelii romînl au doara a înregistrat in anul aces­ tră. Cele mai bune rezultate au fost rea unor hibrizi valoroşi de sorg
înregistrate la hibridul 42 care, in
şedintele Skupşlinei orăşeneşti Bel­ vizitat expoziţia „închisoarea — ta succese însemnate. Prin acti­ pentru furaj verde şi siloz. Astfel,
grad. şcoala revoluţionarilor", deschisă vizarea comisiei inginerilor şi teh­ D'obrogea, a dat producţii de 9,000 în acest an au fost verificaţi ln cul­
kg. boabe la hectar in culturi nei­
La intrarea In Muzeul militar oas­ recenl de Muzeul Revoluţiei Popoa­ nicienilor, a colectivului de ino­ rigate. Pe lingă produclia bună, a- turi comparative 50 de hibrizi şi
peţii romini au fost lnlim pinati de relor Iugoslaviei. Directorul acestui vatori de pe şantiere la cabine­ cest hibrid se mai caracterizează soiuri fnrajerq de sorg care au dat
directorul muzeului, colonelul Idriz muzeu, M ilorad Panici — Surep a tul tehnic s-au înregistrat de la prin rezistentă la secetă si cădere. producţii ridicate de masă verde.
Cervan* care a prezentat principa­ dat membrilor delegaţiei romine ex- începutul anului 114 propuneri El a dat rezultate şi pe terenuri Intre alţii s-a remarcat hibridul
lele exponate ale muzeului. plioatii cu privire la numeroasele nisipoase şi sărăturoase. 53/63. Acesta poate fi cosit la circa
exponate. de inovaţii şi raţionalizări. Din
Muzeul m ilitar este amenajat la Specialiştii au relinut, de aseme­ 80-85 zile de la semănat. A v in d o
Documentele muzeelor vizitate acestea 91 au fost aplicate iar 10
Kalemegdan, vechea cetate a Bel­ perioadă scurtă de regenerare, el
dezvăluie Izvoarele curajului şi băr­ se află în studiu. Prin aplicarea nea, hibridul semitimpurlu 31, care
gradului, sub ale cărei ziduri se află Una dintre evidenţiatele întrecerii socialiste de Ia fabrica de ciorapi dă neirigat 2-3 recolte, iar Irigat
băţiei In luptă a poporului Iugosla­
mormintele unor eroi naţionali Iu­ şl tricotaje „Sebeşul** din Sebeş este muncitoarea Ana Lutsch. Lucrlnri cu inovaţiilor amintite s-au realizat se pretează la recoltarea cu combi­ 3-4, cu o producţie de cel puţin 100
viei. care au făcut posibile victo­ tone meaă verde U hectar.
goslavi din cele două războaie mon­ riile sole Istorice, sărbătorite In a- pricepere şl I r dominare, ea Işl depăşeşte planul In flecare lună .In me­ e c o n o m i i postcalculate de na şl este rezistent la secetă.
diale. De asemenea, pe io oul cel mal oeate zile. die cu 25-30 U iută. 2.353.366 lei. Institutul de cercetări pentru ce­ (Agerprw).