Page 103 - 1963-11
P. 103
Pag. 2 Nr. 2776
B r u m a i $ o c î a l ? $ m a ! u f
Să pregătim temeinic iernaţii! Igienă şi ţinută /% © IE N D Â -
ordonată drum uri — cinem atograful „ A r
animalelor! Educarea igienico-sanitară la (tla d io fa” ; S IM B R IA : Lum ină de Iulie
elevi constituie o parte indisolu
—
cinem atograful „ M u n c ito ru l* ;
bilă a întregii activităţi instruc- 1 DECEMBRIE 1903 PETROŞANI: U U lm ul tren din Gun
In ultima vreme, efectivele de r.nl- Intense pregătiri pentru iernatul a- Programul 1: 6,00 Concert de di
male proprietate obştească ale colec tiv-educative a şcolii. De aceea H ill — cinem atograful „ R epublica*; I
nimalelor au fost făcute şi in gos şcoala trebuie să desfăşoare o mineaţă; 7,10 Muzică corală; 8,06
tiviştilor din raionul Brad au crescut M elodii populare; 8,30 Teatru la M isterele P arisului — cinem atogra
podăriile colective din Ţebea, Risca, muncă asiduă în acest sens.
simţitor. La sflrşitul anului, spre e- microfon pentru copii; 9,30 Pagini ful J N o iem b rie* ; ALB A IU LI A :
Mijlocul cel mai eficace în for
xemplu, numărul acestora va ajunge Brad ele. Cadrelor de specia marea deprinderilor igienico-sa- orchestrale de muzică dc estradă ; Cel mal mare spectacol — c/ne-
la 3.438 bovine, 5.012 ovine etc, iar lişti din gospodăriile colective nilare îl constituie ajutorul per 11.30 Vorbeşte Moscova; 12,00 In m atugralul „V ic to ria "; Rebelul —
electivul de păsări matcă va fi dc li s-au indicat să întocmească manent al învăţătorilor şi profe terpreţi de muzică uşoară; 14,00 M e cin em alogtalul „23 A ug ustu ;
peste 2 ori mai mare decît cel exis pentru întreaga perioadă dc slnbu- sorilor, al diriginţilor, folosirea lodii populare cerute de ascultători;
lafie raţii pe specii şi categorii de gazetei de perete, a gazetei satiri 14.30 Muzică vocală si instrumen SEBEŞ: A v ln tu l tin e re ii! — c l-
tent la finele anului trecut. Una din tală de compozitori romini; 16,26 nem atogralul „Progresul* ; O m ul
condiţiile holărîloare pentru reoliza- animale, în funcţie de furajele exis ce ,,Doctorul vede tot". Colţul Program muzical dedicat frunta cu o b ie c tiv u l — cin em a log ta lu l
sănătăţii organizat în şcoala noa
rea producţiilor stabilite în planurile tente, iar acolo unde au fost asigu stră într-un loc corespunzător şi şilor de pe ogoare; 17,00 Din V ia „S e b e şu l"; O R A S T IE : C ă p ita n u l.
de producţie o constituie si felul cum rate canlităli mici pe cap de animal, vizibil tuturor elevilor, constitu ta şalelor patriei; 18,04 Din reper Fracusse — cinem atograful „Pa- .
s-a indicat consiliilor de conducere toriul interpreţilor de muzică
s-au făcut pregătirile pentru iernarea ie un mijloc ulii dc remediere a populară: Alexandru Grozulă $1 trio * ; C ine-I de vină — cinem a
animalelor. să procure o serie de furaje cum or deficienţelor din ţinuta igienică Florea Cioacă; 19,00 ...„Melodii... tog ra ful „ Flacăra" ; H AŢEG : O a
Penlru a cunoaşte ce măsuri au fost fi sroturi, ţările ele., cu ajutorul că a elevului. Oglinda marc expusă m e l o d i i , 19,35 Program de ro meni de afaceri — cinem atograful
la colţul sănătăţii sau pe cori
luate în această direcţie, am adresat rora să se completeze rnliile. doare, avînd inscripţia „Conlro- manţe; 20,00 „îndrăzneala"; 21,45 „ Popular* ; BRAD : Codin — ci-
tovarăşului M ihai Lăpuşan, şeful sec In vederea terminării grabnice a Muzică uşoară interpretată de Pa-
lează-te dacă eşti curat şi ordo nem alogralul „St. roşie* j LO N EA :
construcţiilor necesare adăpostirii e- pino di Capri; 22,25 Muzică de
ţiei de creştere a animalelor din ca nat", ajută pc elevii noştri să-şi dans. C oleg ii — cinem atograful „M in e
drul consiliului agricol raional citeva fectivelor de animale, au fost reor observe ţinuta, pieptănătura, as Programul II: 7,00 „Viată nouă, , r u l* ; T E lU S : M iro c o lu l lu p ilo r —
Întrebări. Iată pe scurt ce ne-a rela ganizate echipele de constructori. pectul ghetelor etc. cinice nou“ — program de cin-tece cinem atograful „V ic to ria 0 ; ZLAT-
tat interlocutorul nostru : Rezultate bune pe această linie a ob Procedînd în acest fel noi am si jocuri populare; 7,35 M ici pie N A : O viafâ — cinem ato
In vederea unei edâposliri cores ţinui gospodăria colectivă din Brad, reuşit în mare măsură să aju se distractive; 3.30 Valsuri in te r gra fu l „M u n c ito ru l* ; IL IA ; Lum i
unde in prezent se lucrează la ter pretate de fanfară; 9.00 Potpuriuri
punzătoare a animalelor şl furajării tăm elevii să înţeleagă mai bine nă de iu lie — cin em a to gralul „L u
lor raţionale in perioada de stabula- minarea celui de-al Ireilea grajd. Tot necesitatea păstrării curăţeniei, Si uverturi de estradă; 9,30 Muzică m ina" f APO LD UL DE S U S : Ine
ţie, gospodăriile agricole colective aici a lost construită o maternitate, unei ţinute igienice. din opere cerută de ascultători; lele g lo rie i — cinem atograful „23
10.00 M elodii populare; 10,38 M u
din raion au lărut din timp o serie un saivan penlru 800 capele oi, iar Prin activităţile educativ-sani- zică uşoară; 13,15 Cînîece; 13,45 A u g u s t*; C Ă L A N : O zi dc toam
de pregătiri, Ast penlru asigurarea Muzică uşoară interpretată dc nă — cinem atogralul „ I.C.S.H.*.
fel, la majoritatea apei necesare ani tare organizate în şcoală sau în surorile Cossak; 14,40 M elodii
gospodăriilor agri malelor a fost să afara şcolii cu elevii, am reuşit
cole colective au (2oiw6vbive. pată o fiutină. De să-i învăţăm pe aceştia cu bune populare; 15,00 Muzică uşoară ce (Riddin
rută de ascultători; 16.08 Solişti
fost slrinse şi de asemenea la G.A C. deprinderi igicnico-sanitarc. şi form aţii artistice de amatori;
pozitate toate fura din Ţebea a fost Ne vom strădui ca şi pe vii 16.30 M elodii de estradă; 17,25 Din mdeov&iogia
jele, realizindu-se astfel pe întregul construit un grajd pentru 100 capele tor să desfăşurăm o muncă sus
raion cantitatea de peste 2 400 tone vite mari. In prezent această unitate ţinută în scopul educării igieni folclorul muzical al popoarelor; PENTRU 24 UE ORF
Mnuri. De asemenea, au fost asigu dispune de trei grajduri In care vor co-sanitară a tuturor elevilor. 19.00 Cînlă orchestra de muzică Vreme neslabilă cu cerul schim
fi odăpostile peste 300 capete bovine. populară a Ansamblului dc cin- bător, temporar noros. Vor mai că
rate circa 3.600 tone suculonle, 3.500 tccc şi dansuri „C iocîrlia "; 20.05
In vederea realizării obiectivelor C ÎLC IC O LIM P IA dea ploi temporare mai ales în su
tone grosiere şi mai bine de 400 tone Sera de Hori a S laln/uj popular al oraşului Deva. profesoară Muzică de dans.
stabilite fn planurile de producţie au dul regiunii. Vîntul va sufla mo
concentrate. (ost puse la dispoziţia gospodăriilor IN FO TO G R A FIE : Tînăra G heorghita Rufă, una dintre absolventele responsabilă cu Crucea roşie — Radiojurnale şt buletine de ştiri: derat cti Intensificări locale din
Buni gospodari) colectiviştii din colective însemnate canlităli de ma şcolii horticole care se îngrijeşte dc creşterea H oţilor. Şcoala dc 8 ani nr. 1 Lupenl 7,00; 13,00; 10.30; 22,00; 23.52
sud-est. Temperatura staţionară,
Lunca, de pildă, au asigurat 250 tone teriale de construcţie. Astfel, au fost (programul I) 7,50; 14,00; 20.00;
23,00; 0,52 (programul II). ziua va fi cuprinsă Intre 12 $1 IC
lin u ri precum şi Însemnate cantităţi distribuite 120 lone ciment, 170.000 grade far noaptea fntre —I şi 5
de furaje suculente, grosiere şi con bucăţi ţigle, 125 m.c. cherestea ele. Bnvăfămînful agr©2©©!eknic de masă
Trebuie arătat Insă că slut şi con grade.
centrate. Penlru ca toate animalele ( 2 'm e m a .
silii de conducere ale G A .C , care Se acordă adentia cuvenifă ceput activitatea la termen, că la colectivişti, numărul lor fiind aproa PENTRU URMĂTOAREIE 3 Z1LF
(311 capete bovine, 040 capete ovine, pe dublu fată de anul trecut.
n-au mobilizat colectiviştii la reali prima lecţie n-a lipsii nici un cursant, I DECEMBRIE 1963 Vreme favorabilă ploilor locale
şi 39 capele porcine) să lie hrănite Practica le-a dovedit colectiviştilor că la cercul zootehnic condus de Pentru Însuşirea temeinică a celor
zarea obiectivelor prevăzute. Spre medicul veterinar Aure) Picu s au predate s-au pus la dispoziţia cursan D E V A : Elcctta — cinem atogra cu temperatura în general staţio
raţional pe ţoală perioada slabuloţiei, din Foit. raionul Orăşlie că aplicfnd ful „P a tria "; La răscruce de nară.
încă de pe acum au fost înlocmite exemplu, ia Vata. deşi au fost plani In practică cele însuşite ia Invăţă- linul 3 şedinţe de cerc, este un lu* ţilor un număr de 1.645 manuale.
m intul agrozootehnic realizează spo oru bun. Rău este Insă că la două De asemenea, s-au proourat şi un
ficate a fi date în folosinţă două
rafii în funcţie de furajele existente ruri Însemnate de producţie. In din aceste cercuri, de la deschidere
grajduri, unul a rămas la fundaţie, număr de 60 diafilme pe diferite te
în gospodărie. Astfel, In ralia bo vi acest an, de pildă, folosind sămlntă şi pină In prezent, nu s-a mai ţinut me oare sint folosite prin rolatie la
iar la celălalt lucrările se desfăşoară din soiuri de mare productivitate st nici o lecţie. Este vorba de cercul
nelor s-a stabilit a se administra zil fleoare gospodărie coleotivă din ra
aplicfnd cultu rilo r de porumb lucră
anevoios, deşi există materialele ne pentru cultura plantelor de olmp ion. Totodată s-au luat măsuri ca
nic fin ire 15 noiembrie — 10 mai) rile de Întreţinere la timp şi de ca
cesare si mină de lucru calificată, litate, el au obţinui In medie ou condus de tehnicianul agronom Au- unele lecţii să fie urmate şi de clr-
cile 4 kg. fin, 4 k.g. grosiere (paie şi oa 20 filme documentare.
pesle 300 kg. porumb boabe la ha. guslin Bondoc şi de cel penlru me
la fel stau lucrurile si la G A.C, din
coceni), 9 kg. siloz si 0,4 kg. concen moi mult decit In anul trecut. Pro canizatori condus de mecanicul şef In prezent, la majoritatea cercuri
trate pe cap dc animal. La ovine, s-a Zdrapti. ducţii mai bune s-au obţinut sl la Gligor Giurgiu. Argumentele aduse lor s-a ajuns cu predarea la lecţia
asigurat pe lingă frunzare şi cile un cultura griului, la grădina de legu a IV-a. iar participarea cursanţilor
N. R, In raionul Brad au fost ob- me, In seolorul zootehnic ele. lată de de conducerea gospodăriei cum că la şedinţele de cerc este bună.
kg. de fin penlru fiecare animal In linule unele rezullate bune In ce p ri ce şl In acest an, In vederea rid i mecanizatorii şi lucrătorii din briga In ceea ce priveşte asigurarea ba
perioada 1 decembrie — 15 martie, veşte strîngerea şi depozitarea fura cării continue a nivelului de cunoş da de cimp sfnt încă ocupaţi cu zei materiale trebuie spus insă că
Iar de la 1 ianuarie pină la 30 Ic- jelor. Cantităţile respective trebuie tinţe profesionale ale colectiviştilor, munca In cimp, nu poate justifica există încă serioase deficiente. A st
consiliul de conducere a) gospodă râmlnerea In urmă ou predarea lec fel, manualele slnt insuficiente fată
bruarie se vor introduce şi cîto 0,150 Insă administrate In mod raţional riei (preşedinte Gh. Ormlndeanu) s-a
ţiilor. Programul Întocmit prevede de numărul cursanţilor, iar alte ma
kg. concentrate. astfel ca ele să ajungă penlru în preocupat cu grijă ca activitatea ca pentru* 1 cuprinderea Întregii tema teriale didactice ca planşe, mulaje FOLOSIŢI CU ÎNCREDE-
De asemenea, pentru adăposlirea treaga perioadă de slabulaţie. Intru- celor 3 cercuri (agrotehnic, legumi tice, şedinţele de cerc să aibă loc etc. nu satislao cerinlele. De aceea
col şi zootehnic) să se desfăşoare de două ori pe săptămină. Aşa stlnd RE PRODUSECE' ŢERLAN
animalelor au fost construite 3 g ra j clt la mullc unităţi există deficit dc In bune condiţiuni. In acest scop s-a se impune a se lua măsuri urgen
duri care au o capacitate loială de furaje, este necesar ca grosierele prooural din lim p materialul didac lucrurile este necesar să (ic luate te pentru oa şi restul de manuale şi PENTRU SPĂLATUL ŢESĂ
astfel de măsuri Incit cl să fie res-
tic necesar, s-au amenajat sălile de
peste 300 capete ceea ce asigură con (paie, coceni etc.) să fie administrate peotat întocmai. Conducerea gospo alte materiale ajutătoare să fie pro
cursuri, s-a stat de vorbă cu fiecare dariei esle !n măsură să Iacă acesl TURILOR DE LINA, BUM
diţii corespunzătoare pentru cazarea animalelor numai tocate $1 preparate cursant In parte explicîndu-i-se ne lucru, curate fără intirziere.
întregului efecliv de animale. in scopul de a se mări gradul dc co- cesitatea ridicării nivelu lu i de cu Sarcina procurării imediate a aces BAC ŞI MATASE. SE GĂ
Bune rezultate au obţinui pe aceas mcslibilltate a acestora. De aseme noştinţe profesionale etc. Mai m ultă g rijă lafă de tor materiale revine alît consiliilor SESC SPRE VINZARE LA
Pregătirile tăoute din timp au per de conducere ale G.A.C., c il si Con
tă linie si colectiviştii din Cărăstău. nea, este necesar să se procure o asigurarea bazei m ateriale
mis ca toate cercurile să-si Încea siliului agricol raional care trebuie TOATE MAGAZINELE DE
Ei au asigurat pentru cele 150 capele serie de furaje valoroase cum ar fl pă la timp activitatea şi să se tină La Invălăm intul agrozootehnic să insiste pe lingă C.LD.C. şl
bovine raţii zilnice din, cile 6 kg. Sfaturile şi tărîţcle care vor comple pină acum cile 3 lecţii. Munca po care s-a deschis de curlnd în raio U R C.C. penlru respectarea comen PRODUSE CHIMICE ŞI A-
litică desfăşurată In rindul cursan
finuri, 10 kg. suculente si 0.5 con ta deficitul de unităţi nutritive şi al- ţilor. lecţiile predate Inlr-un mod nul Sebeş participă peste 4.600 de zilor. LIMENTARE, LA PREŢUL
centrate. Întreg electivul de bovine
btimină digestlbilă. atractiv, pe Înţelesul colectiviştilor,
va putea fi adăpostit în cele 2 g ra j îmbinarea lor cu exemple din ac DE 2,50 LEI PACHETUL.
duri care an o capacitate de 200 ca De asemenea, conslrucfiilc aflate tivitatea practică a gospodăriei au
in lucru trebuie urgent terminale Lucrări gospodăreşti
pete, Iar pentru adăposlirea In bune făcut ca participarea cursanţilor la
pentru a se putea adăposti în bune cele 3 lecţii să fie de peste 95 lo
condiliuni a celor pesle 400 ovine au sulă. Din iniţiativa Comitetului executiv lucrări s-au făcut prin muncă pa
io m li(iu n i întregul efecliv dc animale. triotică.
fost intensificate lucrările de cons al stalului popular al oraşului Pe-
truire a saivanului. A. POTOPEA De la deschidere— lri!a s-ou executat la Lonea mol Penlru viilor, In planul comitetu
nici o lecţie multe lucrări gospodăreşti A ici s-a lui executiv, este prevăzut a se
construi o pepinieră pentru pomi si
amenajat în acest an 520 m.l. de
Intre 15 şi 20 noiembrie s-a des plante ornamentale pe o supralată UZINA METALURGICĂ CUGIR 1
Expuneri pentru colectivişti chis invătăm înlul agrozootehnic dc străzi, printre care si slr. I. C. Prl- de 3.000 m p. si o seră pentru flori
masă şi la gospodăria agricolă de mu ce face legătura între gura de Raionul Orăştâe regiunea Hunedoara telefon 3 C ugir j
De la începutul acestui an, la de popularizare a şliin(ci ele. stat din Bircea Aici, funcţionează mină Jiet şi centrul oraşului. Pe ace pc 200 m.p. Acestea se lac In scopul
Înfrumuseţării aleilor şi a parcurilor
căminul cultural din Pui, raio Prin varietatea temelor abor 3 cercuri : unul pentru cultura plan laşi lungime s-au turnat trotuare din poate livra din stocurile supranor- j
telor de cimp, unul cu profil zoo
nul Haţeg, au fost prezentate în date, expunerile au suscitat un tehnic, iar In cel de-ol IH-lea slut din oraşul nostru.
fa(a colectiviştilor 92 expuneri viu interes, fiind audiate dc pes cuprinşi mecanizatorii gospodăriei. beton. De asemenea, s-au amenajat IO A N TEŞCAN motive întreprinderilor soc ia liste, |
pe teme agrotehnice, zootehnice, te 8.200 colectivişti. Faptul cu toate cercurile şi-au în | numeroase spatii verzi. M ulte din corespondent
următoarele materiale:
Cum instruim şi educăm tineretul şcolar vătăinlnt practic, tov. Ioan Ntţă, d i tre scoală, Eroul M uncii Socialiste © laminate feroase şi neferoase; I
tehnic,
rector
tov. loan Comăne-
Ştefan Tripşa: „...ucenicii oţelari An-
scu, secretarul comitetului U.T.M. de gholinn Dumitrii, Truşcă Mihai. Du © chimicale şi vopsele; j
Despre pregătirea practică la Combinatul siderurgic Hunedoara duia V irg il, Drâgulescu Adrian, N e curele de mătase; j
gru Vasile şi Popescu Gheorghe, in
au vorbii ucenicilor despre dezvol
tarea combinatului, despre moderni ziua de 5 noiembrie 1963, au elabo
rat la cuptorul de 400 lone o şarjă
a ucenicilor zarea proceselor tehnologice, despre rapidă. O lelul elaborat este de bună precum şi alte materiale conform \
sarcinile ce le au ucenicii în pregă
tirea lor penlru a li capabili să mî- oalitale. Apreciem Încă o dată aportul
ucenicilor otelari la realizarea pla
4 nuiască agregatele moderne cu care listelor existente în uzină.
Instruirea practică ocupă un loc butia la realizarea sarcinilor dc ganizeze practica ucenicilor, care sini nului de producţie. Aducem m ulţu
central in procesul de luvăţâm înl plan ale secţiei. Ei sini înconjuraţi cerinţele cele mai importante in a- este înzestrată uzina noastră, miri şcolii pentru preocuparea in ___________________________________________________ î
ce se deslăsoară la grupul nostru oici cu grijă părintească de munci <*esl sens. Datorită acestui lapl, In Apoi, cu sprijinul conducerii com ceea ce priveşte educaţia ucenicilor” .
şcolar. A t il profesorii dc cultură ge torii instructori, de maiştri, de ingi multe cazuri ucenicii nu erau in binatului s-au redactat instrucţiuni Numai In acest an am primit peste
neri. Tovarăşii Şlefan Tripşa, mai măsura cuvenită folosiţi pentru rea 30 asemenea adiese şi de la alte sec
nerală, c il si maiştrii instructori de si îndrumări si s-ou difuzat progra
stru olclar, Erou al M uncii Socialiste, lizarea sarcinilor de produclie, nu ţii din combinat. N ici ucenicii furna-
pun eforturi înseninate penlru a face mele analitice pentru ca secţiile să
Gheorghe Popcscu, Gheorghe Ho nriineau o îndrumare temeinică (n cunoască temeinic cum trebuie să lişti Bora Cornel, , Munduca Ioan,
din activitatea ucenicilor desfăşura
tă la instruirea practică in atelierul mau, sint numai cîlivu dintre cei ceea ce priveşte însuşirea meseriei, decurgă instruirea practică, care slut Dăneasă Dumitru, Susan Aurel, N ip
lipseau nemolivai sau intirziau
Ştefan şi alţii, nu s-au lăsat mai pre
de
scoală şi în produclie prilejul cel care, zi de zi, împărtăşesc neobo la practică. De asemenea, conduce sarcinile conducerilor de secţii pen jos Şi ei au elaborat şarje de bună J f V r» f \ J S t T g Mf
mai de seamă pentru aplicarea p rin siţi din cxpcricnla lor tinerelor vlăs rea scolii nu se inlorma la limp a- tru realizarea acestui obiecliv im por
cipiului cu care Inalla experienţă a tare ale industriei noastre. tant. S au luat, de asemenea, mă calitate, muncind cu mult elan ală L U n r f i
construirii socialismului vine să îm In anul ce a trecut, colectivul suora tuturor aspectelor şi a titu d i suri pentru aplicarea sistemului de turi de cei mai virstnici. Noi ne
nilor manifestele dc ucenici lată dc
bogăţească ştiinţa d id a c tic ă : cel al scolii noastre a constatai cu sa-lis- rotare a practicii ucenicilor prin În m lndrim cu aceşti ucenici şi cu
legăni cunoştinţelor teoretice dc faclle că, in general, sarcinile p ri munca practică. Acest lucru, din- pă tocmirea unor grafice precise, evi- tnulti alţii, care fac cinste scolii
practica construirii şi desăvirşiiii vind pregătirea practică a ucenicilor cate. nu-1 făceau In suficientă mă lliulu se şablonizaroa şi unilaterali noastre, cum slnt Sanda Vasile, Poe-
socialismului. au fost realizate Şcoala noastră pro sură nici profesorii d irig u iţi şi edu- tatea instruirii ucenicilor. Atelierele nnşu loan, Dogarii Aiulonie, Dulea l a MAGAZINELE
oa lorii. scoală au fosl reutilate şi aprovi
A ctivitatea de Instruire practică în fesională a p rim ii peste 120 de adre zionate cu materialele şi sculele ne loan şi încă mulţi alţii. D£ SPECIALITATE
Invălăm intul profesional cuprinde se de felicitare pentru deosebita con Altă deficientă constatată a fost coşare unei temeinice instruiri Trebpie să mai arătăm că măsu
două mari etape: instruirea tribuţie a ucenicilor in procesul de aceea că ucenicii nu erau informaţi Rezultatele unei niai bune orga rile luale au fost traduse in viată AIE0C.L D£ PRO
practică In atelierul scoală si in producţie. Clasele de ucenici furna- la timp asupra proceselor lehnolo nizări a instruirii practice nu s-au şi prin ajutorul tovarăşilor diriginţi. DUSE INDUSTRIALE
struirea practică în produclie. listi si olelari, s-au situat în rindul qice noi, tehnicienii repartizaţi de lăsat aşteptate. La iniţiativa colec O muncă neobosită in acest sens au
In atelierul şcoală, maiştrii instruc celor d in ţii in ceea ce priveşte a- conducerile secţiilor pentru îndru tivului nostru de conducere, s a lor depus si tovarăşii Duţă Floriau, Iler- VA PUTETI CUMPĂRA
tori formează la ucenici cele dinţii ceastă contribuţie. M obilizate de o r marea practicii ucenicilor rezumin- mal o brigadă cu sarcina de a con lea Emil. Antal Ioan, Buşui A le
deprinderi ale meseriei. Aci ei se ganizaţia U.T.M., clasele amintite, du-sc in mare măsură numai la trola felul cum s au aplicat noile xandru şi alţii. Exemplul lor va tre
conving Încă din primele zile de (mpărlite in echipe, an elaborat verificarea prezentei acestora. îndrumări Constatările sini Îmbucu bui urmat si de ceilalţi profesori r .
frumuseţea meseriei alese, de impor şarje de fontă si oţel de hună ca Analiza temeinică a deficientelor rătoare. M uncitorii, maiştrii si in g i diriginţi. , De asemenea, In obţine
tanţa ei pentru economia patriei litate. Unii ucenici de la clasele de arălalc mai sus şi a altora care in nerii care au In grija lor pregătirea rea rezultatelor bune am fost a ju
nooslre. Cu deosebită răspundere se strungari ca lanca Sebaslian, Zidarii fluenţau negativ instruirea practică ucenicilor se ocupă in acest an cu taţi de organizaţia U.T.M. si sindicat
ocupă de pregătirea practică a uce Vasile şi Şerban Toma, care lucrea a ucenicilor, a constituit obiectul mai multă răspundere de formarea care alături de noi şi-au adus o e fi
nicilor maiştrii instructori Antal ză direcl pe maşini, ne dan garau clişeu lii lor unui consiliu pedagogic, acestora Tovarăşii Theil Iulie, Achim cientă contribuţie Ja eliminarea de
la sfîrsituj anului şcolar trecut, cu
loan, Dcaconu Ioan, Hali loan $i 1 io că pesle citeva luni, cind vor scopul ca, (n actualul an de Invă- Cornel, Foloscu Ion, Popescu Gheor- ficienţelor care s-au manifestat In
Nagy Hoheri. Din grupele pe care absolvi şcoala, vor deveni munci ohe si alţii, se ocupă cu grijă părin instruirea practică a ucenicilor. l / l .
)e-au instruit s-au ridicai numeroşi tori fruntaşi ai combinatului siderur ţămlnl, aceste lipsuri să fie reme tească de ucenici, săplămlnal le v o r Avem garanţia că, sp rijin iţi îndea ţy.v
dinte.
premianţi la concursurile pe meserii gic hunedorean. besc despre ceea ce apare nou In P + 9 *
proape de organizaţia de partid din
si care, si după absolvire, continuă Trebuie insă să arătăm că. cu toa In acest an şcolar. Încă din prima specificul meseriei lor. 1i Îndrumă scoală, In colaborare cu organiza m
să se evidenţieze In activitatea de te măsurile luale, in anul care a zi dc practică s-au organizat şi re cu un înalt simt de răspundere pe ţia U.T.M si sindical, vom da pa i •V/*'*" APARATE DE RADIO DIN PRODUCŢIA INTERNA
partizat ucenicii pe locuri de mun
producţie. A$a sini. de exemplu, trecut s-au manifestat şi unele defi că. s-au stabilit ca muncitori in drumul unei Înalte calificări. Şi, ca
foştii ucenici Borăscu Constantin. cienţe în instruirea practică a uce răsplată a eforturilor depuse penlru triei noastre socialiste cadre de f I 1 r ţ n r m t a r i t i i k ) r t t l / l l O C A H A f M C 1 1 7 0 0 •
iw cj u ^ r ţ h v / *
i .
Rotundu Uie, Fazecas Andrei, Păuna nicilor. Astfel, In prim ul rlhd, con structori cei mai buni tovarăşi, s-a transmiterea unor temeinice cunoş muncitori cu o Înaltă pregătire, ca WJ#
ducerea şcolii noastre nu a păstrat luat legătura cu serviciul de oadre pabili să mlnuiască cu măiestrie a*
Gheorghe, Vonica Ion, Ban Ion si In suficientă măsură legătura ou sec al combinatului siderurgic pentru tinţe praclice, ucenicii muncesc din gregalele moderne cu oare esle în PBOFITATI DE A V A N T A JE L E OFECt.TE Şl DQ OC URATI'VA
alţii. oa toate secţiile să primească cu mai ce In oe mai bine, Îmbină armonios zestrată industria noastră socialistă.
ţiile din combinat. Din această cau DE ÎNDATA ACESTE OBIECTE UTILE Şl PLĂCUTE.
Uoanicll noştri din anul II $1 III multă grijă pe ucenici, să-i îndrume teoria ou practica, obtinlnd frum oa
ză, secţiile nu erau suficient Îndru CRISTACHE BO IAN G IU
lucrează direct In producţie, alături mate, nu cunoşteau In măsura In In muncă cu atenţia ouvenită. La se rezultate. profesor la Grupul şcolar
de munci toni, unde lşl aduc oontol- cere era necesar felul, cum să or deschiderea festivă a anului de ln- Iată ce relatează lntr-o adresă c$- , din Hunedoara