Page 104 - 1963-11

V
Nr. 2776 Dramul socialismului Pag. 3

cu o preganre Cînd te ajuta tovarăşele

mai malta
A i --------de muncă --------- ;
M iin ile ii aleargă cu rcpe/.iau- a Ut. V roia să cunoască lotul, cum
nc. Doar cileva minute şi zecile de funcţionează maşina circulară dc
ochiuri ale ciorapului au losl p rin - tricotul, cum lucrau şi cclclulfc Io-
Zilele trecii!e a avut loc la Insti­ tre studenţi şi cadrele didactice, co- mai mare grijă calităţii învălămintu- se in acele maşini circulare. A poi vârâse despre care sc spune in
tutul de mine din Petroşani aduna­ mirniştii Popa Aron, V in tilă Nicolae lui, conţinutului muncii ideologice si o apăsare pe bulon şi muşina sc consfătuirile dc producjic că sini
rea de dare de seamă şi alegerea şl alţii, au arătat că in aceaslă di­ eficientei lui. legării acestuia de pro­ pune in mişcare. ccic mui bune.
noului comitet de partid. Adunarea recţie va trebui pe viitor să existe blemele producţiei etc, Pentru aceas­ U rm ărind cum lucrează această Sf nu s-a viu» să Ic întrebe, să-i
a dezbătut pe larg felul cum sini o mai marc preocupare Iată de ela­ ta, s-a arătat că este necesar să se lată, ai impresia că se află aici explice cum lucrează ele. U neori
pregătii) v iito rii ingineri, cadrele de borarea şi îmbunălălirca unor cursuri, freacă la forme superioare de învă- de c tliv a ani, tim p in cate a acu- cină lucrurile i se păreau mai co/n-
m ulat o bogată experienţa. Dar lişa
la literatura
ph’co/c făcea apel şi
minie ale industriei noasLrc miniere. actualizarea lor cu cele mal noi tămîiil, legate direct de disciplinele
Iov. Maria Tătara, m uncitoare Iu specialitate.
date ştiinţifice şi legarea lor mal respective, ceea ce va duce la o mai Tim p de 4-5 săptăm inl a teuşit
Rezu!tete cîf mai bune sfrinsă de practica construcţiei so­ bună orientare a activităţii ş tiin ţifi­ lubrica „ScbeşuT din Sebeş ne dez­
văluie cu fo tu l altceva. sâ prindă lu crurile elementare. Pu­
cialismului in patria noastră. Toto­ ce, la ridicarea generală a muncii tea să lucreze singură Iu maşină,
la învâjăfură ...Maria T ătarii a venit in labri-
dată ei au subliniat necesitatea unei Inslructiv-educative. că cu un an in urmă. Legătura cu FNmelc incercăn au dat rezultate,
Din darea de seamă şi discuţiile exigente sporite din partea organi­ secţia, cu m aşinile circulare i-u au stim ulat-o. După mai b/ne dc
purtate pe marginea accsleia a re­ zaţiilor de parlid şi a cadrelor d i­ In viitor, o muncă şi mai produs o impresie deosebită. Su­ 4 luni, M aria Tătara a lost trecută
ieşit că in anul universitar trecui, dactice fată ele pregătirea studenţi­ susţinută tele de m aşini aşezate in lin ie , să lucreze singură pe maşina c ir­
culară. O ri de cile o ri avea unele
in munca de pregătire a studenţilor lor, a studiului individual şi a par­ i-au părut pentru un moment lu ­ lu cru ri dc rezolvut, tovarăşele cu
au losl obţinute rezultate îmbucură­ curgerii bibliograliei indicate; exi­ Industria minieră (lin tara noastră cru ri de neînţeles, greu accesibile. experienţă in muncă din secţie o
O Jrărnintau ginduri.
toare. Nivelul cunoştinţelor însuşite gentă sporită lată de nivelul prele­ aşleaplă să primească din partea — V o i putea oare sâ lucrez şi ajutau, ii dădeau îndrum ări.
a crescut in mod simlilor, pregăti­ gerilor, seminariilor. a pregătirii cît Institutului dc mine din Petroşani eu ca tovarăşa aceea care are A trecut dc la venirea ei in la-
rea teoretică a losl mai slrins legală mai temeinice a cadrelor didactice specialişti cu o bună pregătire teo- prins de maşină un stegulct ? I b ric“ "l»oape un an. Acum sc n:i-
de practica de producţie, cercetarea In cadrul discuţiilor, comuniştii ietică şi practică, cadre capabile să Oare c greu sâ stăpineşli o asllel marb printre m uncitoarele secţiei
circulare a fa b ric ii „Sebeşul" oare
ştiinţifică şi-a găsit un cîmp mai Marinescu Lucian. Pop Aurel, Pelrcs- organizeze Ia ccd mai înalt grad pro­ de maşină com plicată ? I
larg de aplicare iar numărul slu- cu Sorin şi allii, au subliniat că de cesul dc producţie, să mînuiască cu Dar dorinţa de a deveni munci- **/ păşeşte cu regularitate sarci-
dcntilor promovaţi cu note bune şi cele mai multe o ii shba pregătire pricepere şi să revoluţioneze tehni­ toare, o m uncitoare dc nădejde, nilc de producţie lunare.
foarte bune a sporit. a unor sludenli csle şi o consecinţă ca nouă Aceasta cere din partea ca­ l-a învins temerile. Acesta este dour unul din mul-
Este semnificativ faptul, au arătat a încălcării dc către aceştia o dis­ drelor didactice şi a studenţilor o 1 ‘ Selul secficl j-a prezentul o fald, tc^c escm l^ e cnre nQ u lost pre-
In cuvintul lor tovarăşii Albcscu ciplinei universitare, a subaprecie- muncă şi mai susţinută pentru viilor. tot a tit de ţinură ca şl ea, pe co­ zentat dc şeful secţiei. A ic i insă.
au venit să înveţe meseria de tri-
Dumitru, C i o c i r l i c _____ ____________ ____________________ In centrul alen- munista Floarea Slricatu, şi i-a
spu s: cotiere clrculoriste un marc număr
Mihai şi a l ţ i i că liei comitetului de de muncitoare. Fiecare a lost a ju ­
in fruntea celor Adunâri de dări de seamă şi alegeri parlid nou ales,« U'V* . — Ea o su-ll tic profesoară. O sd tată să in vele tainele meseriei de
care au obţinui re­ organizaţiilor (le le înveţe meserie. Să-t dai ascul­
în organizaţiile de partid tare tovarăşe cu experienţă In muncă.
zultate bune la în ­ bază, U.T.M.. rec­ lncâllăminle-n produsă la cooperativa meşteşugărească „M o |n /“ din lat-o de pildă pe Fetronia C hi­
toratului şi A S. va Şi pentru că v frstele erau mal
văţătură s-au si- Brad se bucură dc apreciere. M u n c ito rii de aici se străduiesc să dea tic. A venit in acelaşi tim p cu M a­
luat cu puţine excepţii, studenţii rii studiului, a formalismului care se trebui să stea în permanentă ridica­ lu c iu lu i o bună calitate. Printre cei cure ob(in In această p rivin ţă re­ apropiate, sau pentru că Floarea na Tataru. Comunista Paraschiva
Slricatu 1 s-a părut o lată prie­
membri şi candidaţi de partid mai manifestă în munca de educaţie. rea nivelului la invălălură al tutu­ zultate bune se numără şi Iov. loan Barbara şi l-lorica Bo/ai. tenoasă, discuţiile s-au legat re­ M ihăllan, in g rija căreia a Just
Comuniştii au subliniat in cadru) De aceea, ei au recomandat comi­ ror studenţilor, lupta împotriva me­ pede După obişnuitele biografii, dată, nu a ezitat nici un moment
adunării rezultatele deosebit de bune tetului de partid, rectoratului. să diocrităţii, a muncii superficiale. Ele s-a trecut la treabă. să i dezvăluie tainele meseriei, sd
ob l in ii Ic la invătălură de studenţii intensifice munca de educare în rin ­ au obligaţia să analizeze cauzele râ- Concursul corespondenţilor voluntari — Vezi, cu această maşină, p ro ­ o tacă să mînuiască cu pricepere
anilor IV şi V mine, II şi III prepa­ dul studenţilor, organizaţiile de mîncrii in urmă la invătălură şi să ducem ciorapi bărbăteşli. Cu cit maşina, să devină o muncitoare dc
nădejde.
rare, IV şi V electromecanici, cure pariul să îndrume mai îndeaproape ia cele mai corespunzătoare măsuri luci operaţiile mai atent şi mai re­
au promovai cu tolii anii respectivi. activitatea organizaţiilor U.T.M,, a pentru lichidarea acestor deficiente. Creşterea productivităţii muncii—faefor pede, cu a tit vei obfinc rezultate N ici Ana Fahian şi nici Rebeca
Darea (Ic scamă şi participanţii la Asociaţiei studenlilor, să lupte pen­ Cadrele didactice să manifeste mai mai but ic fn producţie. T otul c sic 1-CiU Sui V icto ria Blrteanu nu alt
îm p lin it unul dc clnd au venit In
discuţii, printre care şi tovarăşii Co- tru a crea o opinie de masă împo­ multă exigentă fată de pregătirea de bază în sporirea producţiei sd Iii atentă, să dai dovadă dc secţie Totuşi, datorită strădaniilor,
trău Aron. Masca Ghcorghc, Tode- triva abaterilor dc la disciplină, a studenţilor, să fie mai mult în m ij­ tndeminare. a preocupam unor m uncitoare p ri­
rici N'icolae şi alţii, au apreciat că muncii superficiale, împotriva absen­ locul lor, să le acorde întregul lor a- Măsuri concrete— tăţii muncii. Furnaliştii au produs Au urinar apoi zile de demon- cepute. cu experienţă ca Elena T o-
rezultatele bune la invălălură sc telor de la cursuri ele. lulor nu mimai in timpul orelor de rezultate bune In zece luni cu 4.17 la sută mai sJ rajH draciice la maşină. Floarea pan sau Maria lu so i au reuşit In
multa fontă, muncitorii de la semi-
dalorcsc muncii cficienlc desfăşu­ curs ci şi în afara acestora. In sînul cocserie ou 4 la sută mai mult se- Slricatu executa operaţia cu o re- scurt tim p să lucreze singure Io
pcziciunc uluitoare. La început Mu-
rată de comitetul de partid, de or­ O muncă ideologică colectivului de studenţi va trebui Colectivul sectorului III de la micocs. In acelaşi limp la turnătorul ria Tătarii încerca sâ prindă ceva, maşinile circulare. Dc a ltlc l lo fi
ganizaţiile de bază, grupele de partid mai temeinică creată o opinie de masă împotriva E M. Lonea a încheiat trimestrul 111 nr 1 s-n turnat pesle plan 51G buc. dar 1 se părea greu. Tovarăşa ci cei pesle 00 tovarăşi noi venif»
în lubrică au sim ld din plin aju-
şi ceilalţi factori care au concurat abaterilor dc la disciplină, o deso­ ou un minus dc 8.513 lonc de cărbu­ vane băî. 37,(i tone radiatoare, 305.G a înlales-o şi a executat operaţiile to iu l celor mai buni munci/ori.
Ia instruirea şi educarea studenţilor. Succesele obţinute in procesul de lidarizare dc cei care subapreciază ne Acesta ca urmare a nercalizăcii lonc piese mecanice, 11 (».5 lonc ci­ (le cileva o ri mai încet, /-a cxpli- Acum to ii „n o ii vem (i sc pregă­
In amil universitar trecui, la in ­ invăfămint, în munca de cercetare studiul, munca, prerjălirea lor. randamentelor planificate şi n sar­ lindri de laminor, 74,7 tone piese cat ■ îndelete M aria a început tesc săi urmeze cursurile dc c a lili-
dicaţia comitetului de partid, grupe­ ?iim|ilicd, in pregătirea profesiona­ V iito ru lu i inginer i se pretinde o cinilor de plan la extracţie şi In lu­ sanitare ele. La turnătoria de 1 in- sd infcleugă. Apoi. uzi puţin, m li- c.are ce se vor deschide fn curind
le de partid au dezbătut în şedinţele lă a studenţilor şi cadcelor didacti­ cultură multilaterală, un nivel ştiin­ ci ările de pregătiri şi deschideri. golicre s a lichidai rămlnerea in ur­ ne mai m ult şi prim ele încercări in cadrul lu b ric ii şi la care au lost
Pentru a se ieşi din acest impas au
mă şi s-au lurnal pesle plan 49,3
l-au dai satisfacţie.
lor probleme legate direct dc pregă­ ce — aşa cum s-a subliniat în adu­ ţific. politic şi ideologic ridicat, lu­ fost luale mai mulle măsuri tehnice tone lingoliere Aceste depăşiri s-au înscrişi.
tirea profesională şi polilico-educa- narea generală — sînt şi rodul m un­ cru pe deplin realizabil la Institutul şi organizatorice realizat datorită sporirii productivi­ Dar nu s-a m ulţum ii numai cu V FURIR
tivă a studenţilor. Asllel, grupele de cii ideologice desfăşurate in cadrul de mine din Petroşani, Condiţiile op­ Astfel, In straiul 5 — blocul V I tăţii muncii in toate secţiile.
partid ale anilor actuali III, IV, V Institutului de mine. Adunarea a a- time existente la institut vor trebui au fost deschise două panouri şi 0 In obţinerea acestor rezultate s-au
şi VI mine, precum şi ale anilor prccial că în munca ideologică a însă folosite mai bine, conducerea fost repartizată să lucreze aici una evidenţiat schimbul condus de A le­
II! ?i IV electromecanici au discu­ cadrelor didactice au fost obtimile administrativă manifestind o mai ma­ din cele mai bune brigăzi de mineri xandru Pirvulet. de la furnale, schim­ ) } Descurcăreţii“
bul maistrului Pavei Cozmescu, de
tat situaţia frecventei la cursuri a rezultate bune. S-a remarcat inte­ re j)rcocuparc in acest sens. şi anume aceea condusă de comunis­ la semicocserîc. schimbul lui Victor
tul loan Compodi. Aceaslă brigadă a
studenţilor, stadiul de pregătire al resul şi frecventa cu care cadrele d i­ In rindul studenţilor va trebui des­ realiz-at un randament de 5,72 lone Simionescu. dc la turnătoria nr. 1, Cu cilva timp în urmă, locatarii ncle gospodine care au aruncat |)c
acestora, modul cum s-a desfăşurat dactice au participat la lormele de făşurată o mai largă muncă educati­ de cărbune pe post fată de 4,*19 cit şi alţii. blocurilor din cartierul „Gficorghi acest teren cenuşă şi alte resturi me­
invătămint, la dezbaterea probleme­ vă, la care să-şi aducă contribuţia
invătămîn’.ul politic, luind măsuri e planificat, reuşind să de-a peste Măsurile luate pentru mărirea de­ Diinitrov" din Pelroşani ou nivelat şi najere. Aşa se face că in prezent,
concrete pentru obţinerea de rezul­ lor ridicate. Acest lucru a făcut să întregul colectiv al institutului, tim ­ sarcinile de plan pe luna treculă bitului de aer insuflat, folosirea ga­ curălat. prin muncă palriolică, tere­
crească nivelul polifico-ideologic al pul liber să fie mai bine organizat, 339 lone de cărbune De asemenea a zului metan Ia furnale şi a gazului terenul, cîndvu pregătit pentru ame­
tate cit mai bune la învăţătură. nul mărginaş dinspre lima ferată, in
cadrelor didaclicc, a dus la o cu­ înlăluiîndu-se formalismul din orga­ fost reorganizat abatajul frontal din de lurnal Ia seniicocserîe. turnătorii najarea zonei verzi, trebuie curălat
Un factor important care a dus la şi termocenlraln. au dus la mărirea
noaştere mai profunda a politicii nizarea unor acţiuni cultural-arfis- .stratul III fiind numit ca şef de b ri­ vederea amenajării • — din nou. Şi aceos-
obţinerea reznllatelor pozitive Ib in ­ gadă la acest abataj comunistul loan indicilor de utilizare, la economii
partidului nostru, la realizarea, unui tire. unei zone verzi. la numai pentru
vătălură a fost şi conlucrarea rodni­ Solovan. Din acest abataj s-a extras de materii prime. Reducerea declasa­
mal slrinse legături dintre probleme­ Adunarea generală a recomandat Era datoria Intre- W O T / -
că, dintre comitetul de partid, orga- noului comitet de partid ca pe viitor In pri'ma jumătate a lunii noiembrie telor şi a rebuturilor, a influenţat în că IC.O. Petro.şa-
-nizatiilo de bază. rccloralul s i^ de­ le teoretice şi practica constrptliei 2.60H tone de cărbune. La abatajul mod pozitiv creşterea productivităţii prinderii de gospo- ni a tărăgănat lu­
socialiste în patria noastră HI s-a să-şi perfecţioneze stilul de muncă, frontal G05 s-a completei cu armă darie orăşenească Pelroşani să-i aju­ crările pînă cînd „descurcăreţii", tot
canatele institutului. Comitetul de muncii.
reflectat in îmbunătăţirea conţinutu­ să lupte pentru respectarea princi­ turi de fier G.H.H. toată fişia (lun­ te pe cetăţenii din cartier la execu­ (le la I.G.O., au... rezolvat problema.
partid a sprijinit rectoratul institu­ In această lună succesele dobîn-
lui ştiinţific al cursurilor şi al sti­ piului muncii colective şi întărirea gă dc 35 m.|, a fost mărită capaci­ tarea lucrărilor. Dar în locul ajuto­
tului, decanatele şi catedrele în re­ dite au fost lărgite, inrcgislrlnilu-se Tovarăşii din conducerea între­
lului de predare, in creşterea răs­ răspunderii personale fală de sarcini; tatea de transport a puţului orb nr rului aşteptai, au sosit tiliv a lucră­
vizuirea şi îmbunătăţirea programe­ noi realizări atit In ce priveşte în­ prinderii dc gospodărie orăşenească
punderii personale a cadrelor d i­ sa organizeze mai bine controlul în ­ 6 de la 50 la 75 vagonclp pe orA tori, lot dc la I.G.O., care, in loc să
lor de curs. elaborarea de manuale deplinirea planului cit şi iu creşte­ Petroşani trebuie să-i tragă la răs­
dactice lată de pregătirea v îito iilo r deplinirii holărîrilor luate, să urmă­ prin punere la punct a unui circuit transporte gunoiul menajer tn afara
şi cursuri la o scrie dc specialităţi, rească finalitatea acţiunilor, să tra­ In jurul acestui p u t; s a îmbunătăţit rea productivităţii muncii oraşului, au descoperit la noi in car­ pundere pe „descurcăreţii" care au
ingineri, în creşterea combativităţii
a îndrumat cadrele didactice pentru ducă în viată propunerile şi reco­ aprovizionarea cu materiale a gru­ iOSlF CRAS CA încurcat lucrurile şi să ia măsuri
fată de lipsuri. tier „un punct apropiat" pentru a-
ca prelegerile, scrninariile, lucrările mandările făcute de către comunişti pelor din stratul 5 şi s-au reparti­ şef de echipă pentru curăţarea terenului.
In munca de ridicare a nivelului zat cile doi lemnari pe schimb oare cest scop.
practice, să lie liniile la un nivel cu prilejul adunării de dare de sea­ (Din colectivul şubreda [iei I. HAR ALAM B
ideologic al cadrelor didactice, au aduc materialul aproape de locul de
ştiinţific cit mai înalt. mă şi alegeri. voluntare de la U. V. Călan) Exemplul lor a fost urmat şl de u- muncitor
arătat participanţii la discuţii, s-au muncă. Totodată prin rearmare In
Subliniind importanta muncii de * beton a galeriilor de oap transver­
manifestat insă şi deficiente. Au e-
cercetare ştiinţifică în rindul studen­ sale s a uşurat mult transportul ma­
xistat cazuri cînd unele codre di­ Adunarea de dare de seamă şi a-
ţilor. comuniştii au relevai aloiiliu terialelor la locul de muncă.
dactice nu au acordai întreaga aten­ leyeri a noului comilet dc partid de
cu care comitelui dc partid a) insti­ Măsurile luate au dus la sporirea
ţie studiului individual, iar comuniş- lo Institutul de mine din Petroşani,
tutului s-a ocupat dc aceaslâ pro­ volumului producţiei la creşterea
lii mt au iniţial dezbateri la nivelul prin amplele dezbateri caro au avut produnlivitălii muncii. Ca urmare, in
blemă. A lost arătat că in unul uni­
catedrelor privind modul în carp loc, prin hotăririle luate, constituie luna trecută, s a realizai un randa­
versitar trecui cercurile ştiinţifice
cadrele didaciice sc pregătesc şi pentru întregul colectiv de muncă un ment pe seclor de 2.09 lone pe post
studenţeşti au elaborai HG dc. lucrări
participă la* discufii ia cadrul senu- îndreptar preţios în activitatea de fală de 1.9G3 plan exlrfigindu-se
ştiinţifice iar numărul studenţilor cu­
naruloi'. Uneori, aşa cum sublinia viitor. Comuniştii şi-au manifestat peste plan 434 lonc de cărbune, fn
prinşi în munca de cercetare s-a r i­
in cuvintul său Iov. conf. Le|u N i­ cu acest prilej hotărîrca să depună acest fel minusul înregistrat în tri­
dicat la 234. Multe din studiile c-
colae. învălămintul s-a desfăşurat toate eforturile pentru prerjălirea cil mestrul III a • fosl micşorai. Si în a-
Iectunle de către sludenli şi-«u găsit
scolastic, Iară o abordare mai largă mai temeinică a studenţilor, ingine­ ceaslă lună sarcinile de plan sînt
Gplicare practică- unele din ele liiud n problemelor. rii de miinc ai industriei noastre m i­ depăşite. Aceaslă dovedi şte că mă­
chiar premiate. Ţiuînd ronţ dc lipsurile semna­ niere.
surile luale au fosl eficiente
Apreciind rezultatele bune obţinu­ late, adunarea j recomandat noului V .ASILE SDPUREANU
te in procesul de invălămîiit de că­ comilet ales sa acorde pe v iilo r o ION CIOBOTA Minerii, tehnicienii şi inginerii
acestui seclor sint holăriţi să recu­ Ţ f ş
pereze In cel mai scurt timp rămi- j r ^ jrL,»
♦
nertm tn urmă. să mărească randa­ %
Cy contrihufia cefăfe^îSor Intr-o singură zi mentele planificate şi să-şi tndcpli. * (V - ţfB '* -
1
,
nonscă cu cinste sarcinile anuale (le
Organiza (ia U.T.M dc la lurna- plan
In oricare sat ol raionului Sebeş biecfivc im portante. La Poiana, de lotiu nr. 1, sub îndrumarea bi­
ai merge, întîlncşli lucruri noi. Ce- pildă, se vor construi Irei săli de roului organizaţiei dc bază NAG Y ŞTEFAN
mecanic
tâţenii, antrenaţi de deputaţi, au i lasă, la Roşia de Secaş un local i\M.R. m. 2, a iniţiat o acţiune (Din postii! de corespondenţi J) ,1 c *
construit o seric de obiective so- de cămin cultural etc. de colectare a fierului vechi, la voluntari de la E. M. Lonea) y m .
cial-culturale care au dus la în fru ­ Dalorifă bunei organizări a adu­ care au participai numeroşi ti­
museţarea satelor. nărilor de rălre C om itetul execu­ neri. Numai în ziua dc 29 no­
S-au construit şcoli, cămine cul­ tiv al Sfatului popular raional iembrie a. c. ei au coiectal o can­ Succesele sider&irgcşfilor
turale. dispensare medicale, s-au Sebeş, pînă mai zilele trecute au titate de 31 tone fier vechi. Cu din Călon
amenajat dru m u ri şi m ulte allele. losl ţinute asemenea adunări în 42 bune rezultate au muncit la co­
Cil de semnificativă esie hotărî- de sate. Participanţii au hotărît sa Colectivul de muncitori, tehnicieni
lectarea fierului vechi tinerii La fabrica dc conserve din Deva se produc numeroase sortim ente. Harnicele m uncitoare le am ­
rea cetăţenilor de a construi ob ie c­ construiască în anul viitor prin co n ­ şi ingineri de la U. V. Călan a ob­ balează cu grijă. Tov. Vera Roşeineanu este una dintre cele care se evidenţiază în îndeplinirea sarci­
tive frumoase, trainice, se poate tribuţie voluntara şi muncă pa trio­ loan Nemeş, Marin Rece, Vasile ţinut. datorită exploatării nun ju ­
nilor de producţie.
deduce şi alunei cînd vizitezi c o ­ tică 28 săli dc clasă, 7 cămine c u l­ Bile, Victor Simiuncscu ş.a. dicioase a agregatelor siderurgice şi
muna Miercurea. Locuitorii din cî- turale, să se facă reparaţii la 5 DIONISIE M U N TEAN U întrecerii pe care o desfăşoară, re­
teva sale ale raionului Sebeş au
şcoli etc. corespondent zultate bune In îndeplinirea sarcini­
notărit să construiască la M ie rcu ­ înseninări
V. A. Uzina „V ic to ria " Calau lor dc plan şi creşterea productivi­
rea, prin co n trib u ţie voluntară şi
muncă palriolică un local pentru ta. tunsul şi... ciubucul
şcoala m edie Holărîrea lor se a- Sărbătoarea celor 18 ani...
plicâ cu succes în viaţă. C opiii s-au întors dc la şcoală. — Nu încerca să ne lăm ureşti că dat chiar de la In tra re : erau destul
Dar cetăţenii raionului Sebeş nu Le-o ieşit In in lim p in a rc tatăl. ştim noi cc-uvem de lacul Dacă copii carc-şi oşleplau rindul, cu«
- f - n ♦ ♦ V M * minţi- Dar a întrebat pentru mal
s-au op rit aici. In adunările p o p u ­ — Ei, cum u lost astăzi ? A/i ştiut n ti-li place n-ai decit sd reclami. Dc
lare pentru volarea contribuţiei vo­ In sula Casei raionale dc cultură băieţi şi lele. Spectatorii sc te- c lş tig â to ri: A ntica Faun, cu nouă lecţiile ? tuns insă, tot nu-i tundem simbăta multă stguran(ă. N ici vorbă de ast•
Cc-o II atunci cu
Ici dc in d ica ţii
luntare pe anul 1% 4 au stabilii din H alcii sc a Huit mai bine dc trag Iu o parte, concurenţii iau lor- răVpunsuii cxuctc. — De ştiut le-am ştiut, dar... pe copii I Au plecat şl tovarăşii dc la unitatea nr. 14, s-a
Ce erau să Iacă ?
construirea a noi obiective deose­ 150 dc tineri. A io , in cadrul unei muJarcle pcntiu tăspuns şi-şi p(C- l.a un moment dai, orchestra pu­ A m indoi m icu ţii au tăcut sttnjc- tatăl şi copiii. întrebat pc bună dreptate tatăl co-
bit de im portante, lală cîteva e- maniJcsturi dcosclzil de plăcute şi qutesc creioanele. ne jos inşi (iiiuentele şi sc re tra­ ni[i. A po i au explicut cu tovarăşul — N u-i nimic, mergem la altă fr i­ p iilo r ?
instructive, erau sâ rb ălonii cei care „Unde îşi uie sediul Federaţia ge S-tu părea că scota aceasta învăţător Ic-u iăcut şi o observaţie,
vemplc. zerie. E xplicaţia a losl dală dc un lu ­
îm plineau virsta de Hi ani. Avea M ondială a T in e re lu lu i D e m o cu ill". plăcută a luat siitşit. Dat nu c aşa, in afara lectici. anume cu nu
La adunarea populară ţinută la loc. plină dc voie bună, sărbătoa­ Care dintre eroii tine relulu i şi-a aşa.. Fc acordeoanc pun mina ţi­ sint tunşl. Au plecai spre cea mai apropiată, crător mai vechi de la frizeria
jina au participat pesle 800 celă- rea m ajoratului... dat viafa avind pc buze cuvin­ nem Ghcorghc Popa, norm ator la — Asta cam aşa e, a observat tu­ spre cea de Iu complex. Au întrebai nr. 12.
(eni. Fiecare participant era ani­ ...Expunerea „Dezvoltarea regiunii tele „M om te fasciştilor"?, „C ui ii şantierul 3 construcţii şi Szvelha tă/. Ap uitat, cam de mult. să vă tim id, dacă aici tund simbăta copiii. — Păi, să-ti spun eu, deşi m i e
mat de un singur gînd şi anume, noastre fn anii p u te rii populare", aparţine melodia pe care sc etnia Levente, dc Iu siatul popular ra­ tundefi şi v-a ctcscut părul. sSf eu — Cum nu. tovarăşe, a răspuns ruşine că unii colegi mal procedea­
să construiască un local de cămin prezentată dc tovarăş a Rtivecu Sap- bucala „A m crescut cu tine Fiu- ional. am uitat să vu ah ori atenţia. Dur amabil un lucrător. P olli(i, luaţi Inc, ză asllel. C opiii vtn la Itizcrie de
ta — activistă a C o m itetului rc- nu-i nimic. Uite, chiar acum m er­ şi clnd le vine rin d u l ii tundem... obicei cu bani p o triv iţi, uşa că nu
cultural. Pregătirile au început din nedoară" ?, „C ine c autorul ro­ — Urmează dansul ţârilor şi-ol
t/ional U.T.M., a lost urm ărită cu manului „A n ii tin e ri", apărută fn gem la o tr i2cric şi gala, lu n i o sa — Tovarăşe — a încercai tulu l oa­ lese... ciubucul, tntr-o vreme, şi în
acest an. Prin grija c o m ite tu lu i e capitalelor I — anunţă cineva
deosebita a Icni ic. Apoi, glasurile Editura tin e re lu lu i ?“ — iută doar m etricii la şcoulă ru o Ircza Inim oa­ recum surprins — dar astăzi c sim- unitatea noastră au losl citcva cu-
xccutiv al sfatului popular c o m u ­ ...tn sală domneşte o aim oslcră
tin e rilo r s-au amestecat cu mclodi- cileva dm lre cele zece întrebări la să, aşa cum le stă bine şcolarilor. bălă... 2uri sim ilare Dar alunei întregul co­
nal şi a com ite tu lu i de celătem ouselc acorduri ale orchestrei. care concurcnfli trebuiau sa răs­ caldă. Iovă roşească. M elodia or­ Zis şi tacul. Tatăl a plecat cu co­ — Ştim. le ctiv a făcut opinie tată dc astfel
s-au procurat o serie de materiale. T in e rii ce dansează sint din în­ pundă. chestrei şi ritm u l paşilor ce ulu- p iii la Ir i2crie. Au intrat Iu unitatea — Şi nu aveţi nici o indicaţie să dc m anifestări învechite.
Ponlru construcţia căm inului a fost tre p rin d ă } şi institut il d ilc tilc . S/zeclatorii tăceau pronosticuri. nccu pc podea vestesc celor ce nr. 1-4 dc pe strada 23 August din nu lu n d cli azi cop ii ? — Dc cc nu se procedează la tel
votată suma de 49 600 lei. Mu//; dintre ci nu sc cunosc. Dar Cmc va ciştiga ? Ale cui voi M Ircc prin lata Casei de cultnr- dm oraşul Petroşani. şi la unitatea nr. 14 ?
aceasta nu-i îm piedică in legarea lla lc q că la ora aceasta niai hmc — Dună ziua... — C e-fi veni. tovarăşe, s-a mirat
O adunare asemănăloare s-a ţ i­ cele mai m ulte răspunsuri exacte? de n sulă cincizcCi de tin e ri din lucrătorul. Ce lei dc indicaţie ar li — Acest lucru l-ar putea lăm uri
unor noi prietenii. — Da" vo i cc căulafi ulei? — i-au
nui si la Pianul de Sus. Aici a în ­ Dc la una din mese se ridică o acest oraş şi-au dat in ti/n ire ca luat, în prim ire pc copii cele două asta... conducerea cooperaţiei meşteşugă­
. Deodată se aşterne /iniştc.j. T o­
ceput construcţia unui local pen­ varăşul A lexandru C hintă, activist lat ă. E muncitoarea Aurica Faun sâ-i cinstească pc cei care I şi frizer ife. Tatăl a rămas insă nedumerit. Şi a reşti dm oruşul Petroşani.
tru dispensar. Cei aproape 500 ce­ al cosei raionale dc cultură, anun­ de la lubrica dc conserve. Face sărbătoresc acum cele optsprezece — Dorim sd ne tundem.. tăcut apoi socoteala că frizeria de Şi. in tr-m lcvăr, situaţia relatată
parte dintre cei sărbătoriţi. Depu­
tăţeni participanţi la adunare au ţă „ regulam entul“ desfăşurării unui prim ăveri ale vie ţii. — Simbâtd nu tundem copil. Spu­ aici, fiind mai recent deschisă, nu trebuie cit mui grabnic lăm urită. A ti­
tud ini dc telul celor a raiale n-uii
propus ca noul dispensar să fie concurs ad-hoc „C ine ştie, răspun­ ne torm ularul şi aşteaptă. Ju riu l PETRE FARCAŞIU neţi p ă rin ţilo r să nu vu mai trim ită ştie nim ic în legătură cu ccic. am in­ cc cuut-a in activitatea cooperato­
terminat în anul viitor. Ei au votat d e S e lac înscrierile şi In cercul se consultă, verifică şi celelalte responsabilul subrcdactict slmbăfa pe capul nostru. tite S-a hotărlt să întreite la uite rilor.
suma de 20000 lei. Şi în alte sate concurenţilor se prind optsprezece răspunsuri, după care anun/a pe voluntare din Halerj — Dar sînt şl eu cu ei — 3 In- Irlze ril din loculilale. S-u dus deci
tc iv c n lt tQtăl. Trebuie tunşl. Aşteap­ $1 la u n lld ll/e nr 12 şi 13 dc pe IONESCU CONSTANTIN
»-au votat pentru a se construi o-
tă şl ei h rtnd, ca orice client. strada Republicii. Răspunsul i-a lost corespondent