Page 105 - 1963-11
P. 105
rag. q Drumul socialismului Nr. 2776
n l n ) n
Consiliului H i U I
VARŞOVIA 29 (Agerpres). — leiaşi zile a sesiunii Consiliului Mon
La 28 noiembrie s a deschis la dial al Păcii, au continuat discuţiile
Varşovia Sesiunea ordinară a Con generale pe marginea rapoartelor
siliului Mondial al Păcii, la care par prezentate. Nguyen Van Hicn (RD.
ticipă 450 de delegaţi rep rezon tind Vietnam) n informai pe cei prezenţi
toate continentele. Delegaţia Co despre situalia grea din Vietnamul
mitetului nalionol pentru apărarea do sud undo. in ciuda înlăturării lui
păcii din R P. komlnâ este condusă Nqo Dmli Dicm. continuă războiul
de aoad Mihail Halea, preşedintele Împotriva patrioţilor.
Polo
Josef Ozqu Mirhalski, (K p
Prezentarea scrisorilor de acreditare de către In Comitetul nr. 3 Declaraţiile iui John Codan Comitetului, ln şeriinla de dcschi nă) s-a ocupat de nccesitalea re
raportul
dere a fosl
prezentat
ambasadortxl R.P.Romine in Republica Finlanda al O. N. U. LONDRA 29 (Agerpres). Avem nevoie de un acord de nea „Lupla pentru preintimpinar ea pe zolvării paşnice a problemei ger
mane.
ricolului unui război
termonuclear
Lulnd cuvlntul la un miting in co gresiune între N A T O . şi Organiza şl pcnlm dezarmare generală". Au mai luat cuvlntul : Mohammed
HELSINKI 29 (Agerpres). l-a ruqat pe ambasadorul R. P. Ro ţia Tratatului de la Varşovia. Tre
Ambasadorul extraordinar şi pleni mîne să transmită cele mai bune urări NEW YORK 29 (Agerpres). — mitatul Dorset, secretarul general al După prezentarea celorlalte două Mnluli El lavahiri (Irak) Alexandr
In Comitelui nr. 3 pentru proble Partidului Comunist din Marea Bri- buie să punem capăt tuturor războa rapoarte — cu privire la lupta pen Korneiciuk ( URSS) , Suluh lîaonari
potenţiar ni U. P. Roininc, Niculai preşedintelui Consiliului de Stal al mele sociale, umanitare şi cuLturale ielor coloniale".
lonn Vancen. şi-a prezentai la 29 no K 1*. Romine. Preşedintele Republicii al Adunării Generale O.NU. conti tanie. John Gollnn, a declarat că A n tru pace şi independenţă naţională (Algeria), prof. Watter Priedrich
şi la dezvoltarea colaborării inter
iembrie IUf>3 scrisorile de acreditare Finlanda s-a întreţinut cordial €u nuă discuţiile qenerale asupra a rti glia trebuie să contribuie la realiza Realizarea unui acord intre Est şi naţionale In domeniul Rconomiai, (R.D.G ], Liao Cen-ciji (IM1. Chineză),
preşedintelui Republicii Finlanda, ambasadorul R. P. Romlne. colelor celor două pacte Internatio rea unei înţelegeri intre Est şi Vest. Vest, a spus John Gollan, rătnine sliinţci şi culturii — au Început dis Velio Spauo (Italia). Goodcllet
Urho Kalcva Kekkonon La prezentarea scrisorilor de acre nale ale drepturilor omului, oare se „ ln acest scop, a spus el. trebuie să principala problemă de care depinde cuţiile qenerale. (SU.A.), Arora (India), prof. Uirano
Ambasadorul a transmis din partea ditare au asistat Vel! Merikoskl. mi referă la măsurile de punere a lor rupem cu strategia nucleară N A T O . menţinerea păcii in lumea întreagă. In şedinţa de după-amiazâ a ace (Japonia).
preşedintelui Consiliului de Stol nl nistrul afacerilor exlarne al Finlan Ln aplicare.
R. P. Romîne, Gheorghe Ghcorghiu- dei. H e ikki Leppo. şeful Direcţiei pro Referindu-se Ia aceste măsuri, re
prezentaatul R. P. Romlme, prof. dr.
Dcj, călduroase salutări preşedintelui tocolului din Ministerul Alacerilor Traian lonascu, a spus că compe
Urho Kalcva Kckkoncn. Externe, precum Şi membri ai amba tenta In privinţa aplicării lor nu Primul ministru britanic interpelat Ura coraiiBiîâcai
Mulţumind, Urho Kalcva Kckkoncn sadei rominc din Helsinki, poate aparţine declt legislaţiei In
terne a statelor. Numeroase articole in Camera Comunelor al agerafiei TASS
ale Cariei O.NU., precum şi prin
H o m i a cFrmoţ din nou efi plnfi tn
cipiile dreptului Internaţional stator LONDRA 29 (Agerpres). —
Mesajul radiotelevizat al preşedintelui nicesc că proiecţia internaţională a Mem brii Camerei Comunelor au prezent Mm ca BrWanle nu a luat M O S C O V A 29 (Agerpres). — în Uniunea Sovietică vor fi lansate
drepturilor omului nu poale fi exer cerut insistent primului ministru b ri nici o hotărlrc ln coea ce priveşte In legătură cu lărgirea programa* noi variante perleclionate de racile
Johnson citată de un organ internaţional, ci tanic, Sir Aleo Douglas-Home. să participarea 5a la crearea forţelor Iul de cercetări ştiinţifice pentru ex
numai pe calea colaborării Intre expună poziţia guvernului englez ln nucleare multilaterale preconizate de plorarea continuă a spaţiului cos le purtătoare pentru obiecte cos
WASHINGTON 20 (Agerpres). — După ce a adus un omagiu memo atate problema oreării forţelor nucleare Statele Unite. El a subliniat că. mic, agenlia TASS este îm puterni mice in două regiuni ale Oceanului
deocamdată, guvernul englez a con
Cu prilejul „Zilei Recunoştinţei- , riei fostului preşedinte John Ken- Delegatul romln a precizat că a- multilaterale ale N .AT.O . şi să ex simţit să participe la tratativele p ri cită să comunice că în intervalul Pacific, mărginite de următoarele co
care sc sărbăloieşlc anual in S.U.A., nedy, Lyndon Johnson a anunlai că sigurarea eficientei drepturilor c iv i plice de cc guvernul enqlez a fost, pind crearea acestor forţe Trotati- 2 decembrie 1963—25 ianuarie 1964 ordonate :
le şi politice necesită, ln primul rlnd,
ln general, (le acord r.ă participe
preşedintele Lyiulon Johnson a adre principalul centru al S.U.A. pentru asigurarea realizării drepturilor eco la tratativele privind crearea aces vele interaliate care sc vor desfă REGIUNEA Nr. 1
sai poporului american un mesaj ra experimentarea şi lansarea de dispo nomice, sociale şi culturale, care tor forţe. şura la Paris si Washington, referi
diotelevizat. zitive în spaliul cosmic, Cape Cana- reprezintă fundamentul drepturilor Luind cuvlntul joi ln Camera Co toare la crearea acestor lorţe. a de Latitudine nordică Longitudine vestică
După cum relatează Buletinul de veral din Florida, se va numi pe v ii civile şi politice. munelor, premierul englez Douglas- clarat premierul englez, urmăroso 10 grade 25' 170 grade 31*
ştiri al Casei Albe — preşedintele lor Cape Kenncdy. „să ofere ţârilor interesate posibi 11 grade 42' 167 grade 52'
Johnson, relerindu-se la situaţia po * Utatea de a studia minuţios actu 9 grade 14' 166 grade 42'
litică Internă din S.U.A, a declarat, WASHINGTON 29 (Agerpres). — ŞedEniţfa CoissalSaiSuii d e S e cu ri! (falie alul plan de creare a forţelor nu fi grade 00‘ 169 grade 21'
printre altele, că ceea ce dorcşle ce) Agenţia France Presse transmite: N E W YORK 29 (Agerpres). cleare multilaterale ale N .A T .O ,'. REGIUNEA Nr. 2 ►
mai mult pentru viitor este „exclu „Statele Unite vor avea un „pre Consiliului de Securitate din 3 au Harold Wilson, liJerul Partidului Latitudine nordică
In cea de-a doua şedinţă a Consi
derea uni din cuvintele noastre şi şedinte pulernic" — aceasta este im liu lu i de Securitate consocrală poli gust, Republica Sud-Africană să fie laburist, şl Palrick Gordon Walker, Longitudine estică
purtătorul de cuvlnt
al Partidului
temporar
privată
de calitatea
de
a răulălli din inimile noastre, zăgă presia ce se desprinde in cercurile ticii rasiale dusă de guvernul Repu membră a O.N.U. 35 grade 20‘ 173 grade 40'
zuirea izvorului otrăvii de ură, in administraţiei Johnson Ea a fost laburist pentru problemele externe, 33 grade 02' 175 grade 40'
In mare măsură determinată de dis blicii Sud-Africane, la 29 noiembrie, D-na Lakshmi Pandit, şefa delega au cerut insistent prim ului ministru 32 grade 02' 173 grade 52‘
tolerantă şi fanatism, apărarea uni
cursul pe care noul preşedinte l a primul a luat cuvlntul reprezentan ţiei indiene la cea de a 18-a sesiune Douglas-Home să expună clar pozi 34 grade 20' 171 grade 52'
tăţii noastre, la nord, la sud, la est rostit miercuri in fata Congresului. tul permanent al Ghanei la O.N.U., ţia guvernului conservator faţă de
şi la vest, grăbirea zilei cînd ura de Noul preşedinte, subliniaz.ă agen Queisoii— Sackey. Arălînd că unele a Adunării Generale a O. N. U„ a crearea forţelor nucleare m ultilate In scopul asigurării seeurllfltll na
rasă, religie şi regiune nu va mai ţia France Presse. a făcut mult mai demascat afirmaţiile reprezentanţilor apropierea regiunilor de cădere a
puteri occidentale condamnă in v o r R.S.A, că populaţia băştinaşă din a- rale ale N.AT.O. Râspunzlnd aces vigaţiei şi zborurilor avioanelor în penultimelor trepte olc rachetelor
exista şi a zilei cind marile noastre mult d c tlt să-şi însuşească progra be politica dc apartheid dar de fapt tor interpelări, premierul britanic s-a cursul lansărilor de rachete purtă purtătoare, să ceară autorităţilor de
energii, puterea de slâpinirc şi spi mul legislativ al preşedintelui Ken- ceastă ţară sc bucură de drepturi de limitat doar să declare că detaliile
nody. El a angajat autoritatea şi încurajează, prin investiţii uriaşe ln pline. Ea a citat cifre care demons toare in regiunea Oceanului Pacifio. resort să dea căpitanilor navelor sl
ritul nostru sc vor elibera de pove planului privind crearea forţelor n u
prestigiul său personal ou o rară Republica Sud-Africană, el a cerut să trează că muncitorii băştinaşi din in guvernul Uniunii Sovietice solicită comandanţilor avioanelor instrucţiuni
rile pe care le-nm purtat atît de cleare multilaterale sint insuficient
fermitate, In scopul obţinerii votării fie îndeplinită holătirea Consiliului dustria minieră au salarii de 15 ori guvernele ţărilor, ale căror nave şl de o nu intra in zonele maritime şl
mult timp". E) a cerut poporului ame tn Congres a legislaţiei asupra drep de Securltale care prevede sistarea de clare pentru ca guvernul să şl avioane se pot afla în cursul Inter aeriene din Oceanul Pacific, m ărgi
rican „să sc consacre cu o nouă v i turilor civile şi reformei fiscale tuturor livrărilor de armament Repu mai mici declt muncitorii albi, iar în poată definitiva atitudinea faţă de valului de timp sus-menţiouat ln
aoest plan.
goare idealurilor americane". In cercurile Congresului şe men blicii Sud Africane, precum şi dc a industria prelucrătoare salariile băş nite de coordouaiele sus-mentionate.
L. Johnson a cerut poporului ame ţionează că şeful ramurei exeouLive boicota toate mărfurile din această tinaşilor sînt de 5 ori mai mici decît
rican „să se roage pentru a se Înlă s-a plasat el Însuşi In fruntea par tară. cele ale albilor. In anul 1962, a arătat
lamentarilor democraţi oare, tinlnd d-na Lakshmi, nn număr dc 384.497
ivK iv k */*
tura din tară orice nedreptate, into Quicson—Sackey a propus ca, ţi- £j®ra*î
lerantă sau opresiune lată de ori seama ,1e împrejurările actuale, ar de băştinaşi au fost arestaţi in baza
Joii să pună capăt obstrucţiei în ntnd seama de refuzul guvernului y
care din cetăţenii americani, indife Congres faţă de programul legisla Verwuerd de a îndeplini rezoluţia legilor şi decretelor care limitează ^ l - i
rent de culoarea pielii lor.,.". tiv a) lui John Kennedy”. libertatea de circulaţie. ' r.s. • v T <. -y .- „ r f ir a v * *
M t a •• ■ ■ â & i& Ş iţ& S
Pentru unitatea internaţională de acţiune i l l A y ; ,
A ncheta din Dallas t
a sindicatelor m £fî
NEW YORK 29 (Agerprcs). John Kennedy s-ar îl aliat două per H i . M r ■ it iv 1
BERLIN 29 (Agerpres). —
Ziarul „Dallas News" relatează că soane internaţională de acţiune a sindica : Mm ţs»
anchetatorii au descoperii că Oswald, DALLAS 29 (Agerpres). După cum anunţă agenţia A.D N., telor împotriva ofensivei monopolu l ' - M P r a r -
r V vf'c‘|* k ^ R’fe
presupusul asasin al preşedintelui După cum relatează agenţia France la Leipzig a luai slirşit prima şe rilor. Participanţii la dezbateri au uri • i i l l l » : ' • j
. 4
Kennedy, şi Kuby, ucigaşul lui, au Presse, procesul Iul Jatk Ruby, asa dinţă plenară a Comitetului consul apiobut in unanimitate propunerea
fosl în trecut vecini. Ziarul adaugă sinul Iul Lee Oswald, va îl poale te tativ sindicul internaţional la cu lui Louis Saillanl privind ulililalca
re au participat delegaţii ale constituirii unui comitet consultativ
că aqcnţ» ai polijiei uU dezvăluit că levizat direct din sola tribunalului.
un oni a cărei descriere corespunde Asupra acestei chestiuni va hotărî organizaţiilor sindicale aliliale Iu permanent sindical internaţional iu
celei a lui Oswald h ocupai o came Federaţia Sindicală Mondială, la Con problemele unităţii de acţiune împo
judecătorul Joe Brown. însărcinat cu
ră lingă casa Iui Rnby. „Aceasta ar prezidurej dezbaterilor. Sala rezer federaţia 1 n Ier na ţională a Sindicate triva ofensivei monopolurilor.
putea constitui cheia misterului*', ar lor Libere, precum şi organizaţii ale Sarcina concretă a comitetului, a
vată procesului are o capacitate de
I) declarat ziarului unul din anche sindicalelor autonome neafiliate la arătat secretarul general al F.S M ,
numai G'J de locuri. Procesul a îost organizaţiile sindicale internaţionale.
tatori. este convocarea unei conferinţe con
llxal pentru data de 9 decembrie, In cadrul şedinţei a lost dezbătut
Paris 29 (Agerprcs). sultative sindicale internalionale pen
dar este probabil că va li ainînat raportul prezentat do Lotus Saillaut,
„F.B.l.-ul este în prezent convins că tru dezvoltarea relaţiilor comerciale
pentru a permite avocaţilor să şi secretar general al F.S.M., despre
cel pu(ln doi oameni sc ailau vinerea şi a comerţului liber de orice re-
completeze dosarele. lupta clasei muncitoare şi unitatea stridii.
trecută ia ora 12,30 in incăpercu de
Intre timp, la Dallas continuă an
la etajul al şaselea de unde s-a tras
In preşedintele Kennedy..." relatează cheta E D I ului. dar n k l o iniorma-
ţic n j io d inrâ dată publicităţii de
corespondentul din Dallas al ziaru
către agenţii siguranţei îederalc, în O nouă acţiune curajoasă a patrioţilor
lui francez „Paris Presse Intransi
sărcinată de preşedintele Johnson
g e n ţi” . Corespondentul adaugă că
cu anchetarea cazului Ruby. din Venezuela
I.B.I. a putut stabili aceasta exami-
nind un film realizat de un marinar NEW YORK 29 (Agerpres). CARACAS 29 (Agerpres). — de eliberare naţională, în care acu
al flotei americane la îaţa locului cl- Ziarul „New York Post" relatează Aqcnţiile de presă relatează ră Recent, în portul Oslo (Norvegia) a sosit un vas cu mărfuri
că F.B.l.-ul se atlă în căutarea unul ză regimul preşedintelui Bclancourt clin Republica Sud-Africană. In timpul descărcării vaselor, nu
teva clipe după asasinare. Pe acest tor(eIe patriotice din Venezuela ou că a dezlănţuit în ţară o teroare OE PHETUTIMOEBI
film se observă cu claritate la fe individ cunoscut pentru tendinţele întreprins o nouă ac(iune curajoasă sînqcroasă împotriva forţelor pro- meroşi membri ai grupului norvegian de ac(îunc împotriva di
reastra de unde a tras asasinul nu sale „scgregaţionlsle". bănuit a fl menită a atrage alenţid opiniei pu qresisle şj că a suprimat cele mol scriminării rasiale au organizat î n port o demonstraţie, cerînd gu
complicele lui Lee Oswald, asasinul blice mondiale asupra regimului an vernului norvegian sa boicoteze mărfurile provenite din R.S.A. Veneţia se scufunda
una, tl două siluele. elementare drepturi şi libertăţi ce
W A S H IN G TO N 29 (Agerprcs). prczuinptiv al preşedintelui Kennedy. tidemocratic instaurat in ţară de tăţeneşti Mesajul cheamă pe toţi In foto: Aspect din timpul demonstraţiei. VEN EŢIA 29 (Agerpres). —
preşedintele Betanronrt. La 20 no
Agenţia United Press International Ziarul precizează că agenţii F.B I ului icnibrie. în timp ce decola de pc cetăţenii Venezuelci să boicoteze P o triv it unor s tu d ii efectuate
întreprind în prezent cercetări mi vliioarele alegeri generale, In semn
relatează că Ministerul Justiţiei al aerodromul Idlewild dc lingă New' in u lt im ii ani dc către un g ru p
nuţioase în carlicrul New'-Yorkez de protest împotriva almosferci dc Guineea spaniolă va obţine autonomia de e x p e rţi ilu ticn i, s-n ajuns la
SU.A. a declarat că nu dispune de York, un avion al companiei (Je teroare în care sint organizate.
vreo dovadă din care să reiasă că „G recnw ich Villaqe", unde individul transporturi aeriene venezuoleze După cum relevă agenţia France c o n d u / ia că orcqui/ Vene fia se
sculundă in taquna sa cu 3 mm
In camera de la clajut şase al clă în chestiune ar (I locuit intr-un apar „Viasa" a îost capturat de şase Presse. autorităţile vcnezuelene au internă pc an. P o triv ii acestor e sp e tfi,
tament împreună cm Osw'ald. membri ai Frontului de eliberare na
dirii din care s-a tras împotriva lui intrat in contact cu autorităţile Tri- c a u /c lc cure provouen uccasln seu-
ţională din Venezuela. Avionul, care
nidaduluj care iu momentul ateri MADRID 29 (Agerprcs) —■ Guineei spaniole, lotuşi funcţiile a- lu n d u rc s-or datora tic m işcă rilo r
avea destinaţia Caracas, a fosl în
Presupunerile agenfsei France dreptat spre Bermmle, aterizînd după zării au arestat pc cei şase membri După cu‘m anunţă corespondentul tribuile comisarului general limitează scaarfci terestre !ic u n o r sr.ulum
cîleva ore pc aeroportul din capi ai Frontului de eliberare naţională. din Madrid al agenţiei AssociateJ caracterul acestei autonomii. d o ri sul)lerane. Daca acest rdtn
Aceştia au fost predaţi
ambasadei
Press, Cortesul spaniol (Parlamentul)
☆
Presse tala Trinidadului, Port of Spain. escortă in ţara. Agenţia Associated a adoplat joi o lege care prevede Guineea spaniolă, situată pe coas se vu meni ine, sc arată in con-
Venezueloi, care ii va expedia sul)
In timpul zborului ceî şase mem
chr/.iiie e.vper'i/or, în
v iito r ii 50
Spaniole, ince-
autonomia Guineei
NEW YROK 29 (Agerpres). al cortegiului prezidenţial. Călătoria bri aî Frontului de eliberare naţio Press, citind o declaraţie a m inis pind dc la l ianuarie 1964 to de vest a Africii este formală din de oni. apele canalelor venefiene
teritoriile Rio Muni şi insula Per
trului de interne al Vcnczuelrl, re
Potrivit legii Coitesutiu. (elaborată
Agenţia France Presse examinca- preşedintelui a îost hotărilă încă tn nală au lansat un mesaj semnal levă că cei şase „rom an dos" vor după binecunoscutele metode de în nando Po, «ivind o suprafaţă dc vor 'jjunr/c p in ii In piorptl c lă d i
Tâ tpoleza că intre presupusul nsa luna septembrie. Nu a fost, cumva, „Comandant Olqa", şeful celui de al ii deferiţi unui tribunal militar pen şelării a opiniei publice), Guineea 28 000 km pătraţi şi o populaţie de rilor.
ri n al preşedintelui Kennedy, 0 > Ruby cel care, datorită excelente 13-lea detaşament al Forţelor armate tru a fi judecaţi. spaniolă va avea (le la I ianuarie 246,000 de locuitori.
v.ald, şi ucigaşul aceluia din ur lor sale relaţii cu politia din Da 1964 o Adunare Generală şi un Con Principalele bogă(il ale Guineei Urmele unei vechi locuinţe
mă. Rubv a existat o legătură slrin- llas, i ar fi furnizat lui Oswald. încă siliu guvernamental, ai căror membri Spaniole — cacao şi cafea, precum
»ă Agenlia scrie Intre altele:'. din septembrie, diferitele itmerani vor fi localnici de origine spaniolă. şi pădurile Întinse dc lemn de ma- TO KIO 29 (Agerpres). —
1) Majoritatea persoanelor din an prevăzute, lăsindu-i lui sarcina de Măsuri luate de autorităţile irakiene In baza acestei legii, guvernul spa In apropiere dc loctildolea K«n-
turajul lui Rubv sini de acord că, a căuta o slujbă la una dm socie niol va numi in Guineea spaniolă hon, abanos şi eondory, se află jn /.aki, sduală la cst dc T o k io , au
deşi acesta era foarte violent şi se tăţile care ocupau imobilele situate BAGDAD 29 (Agerpres) — partidul Haas, prjnlre care Organiza- un comisar general care să răs miinile colonialiştilor spanioli ln- lost descoperite urinele unei locu-
De itinerariul cel mai probabil ? cepînd din anul 1778, cind aceste te
*ăsa antrenat uşor, „el şl ia întot <4. — Oswald se afla tn drum spre Au torit31i te irakiene nu creat 8 lia nalională pentru acţiunea popu pundă de ordinea publică şi să co i'de, despre cate s p m rta rrjii cred
deauna ce făcea”. „El era teribil in comitete speciale cure urmează să lara, Federaţia generală a sindicale ordoneze administraţia locală. Agen ritorii an fost subjugate.
acţiune, dar loartc calm înainte şi aparlamonlu! hu Ruby, cind u fosl preia şi să inventarieze birourile şi lor. Federaţia generală a asociaţiilor ţia Associflled Press subliniază că in că ar li una din cele tnai vecin
după", se adaugă in anturajul lui oprit de un poliţist după atentat ? atribuţiile comisarului general intră din lume. I::i a lost descoperită
Imediat după asasinarea preşedin sediile gărzii na lionale baasistc In ţărăneşti. M a n e v re le co lo n ia îi^ filo r sub lu iiş u a la o adtncitnc dc /,50
P. uby. regiunea Bagdad — anunţă France La Bagdad s a anunţat oficial re şi comanJa forţelor militare ale
2) Dacă Ruby era „un p-v telui Kennedy, Oswald, care lonua Guineei Spaniole, precum şi dreptul în B a su io la n d m. p ro te ja tă de un strat dc scitici
t iot Inflâcărat", aşa cum este des tn acelaşi cartier cu Ruby s-a dus Presse. începerea cursurilor şcolilor prima de a suspenda lioiăririle Consiliului lo silc gros de 30 /0 cm. Ea sc
acasă unde şi a schimbai hainele. re şi secundare la 30 noiembrie.
cris de unii. alunei dc cc nu s-a Or. Oswald a fost arestat de pol-i- Guvernulorul militar general, Ra- Guvcrnamenlal guinez. dacă va con LONDRA 29 (Agerpres). — întinde pe o su p ra lu iă dc a p ro x i
dus să-l aplaude pe Kennedy în tistul, pe care se zice că l-ar li şld El Moslch. a dat. dc asemenea, După cum rcdaleoză ziarul „A l Arab" sidera că cjceste hotăriri „nu simt Agenţiile de presă relatează că m a tiv 0,5 mp. şi este prcvă/.niă cu
TOM vizitei sale la Dallas? M a r! o - ucis cu trei focuri de pistol, tocmai dispoziţie băncilor să nu mai ono cursurile facultăţilor şi institutelor de competenţa consiliului sau sini aulorilaţiie coloniale din protectora g io p i dc un d ia m e tru dc 20 cm.
'ii au declarat că l-au inîilnit pe pe .dru'inul cel mai direct intre do de iiivăţămlnl superior vor Ii re contrare ordinai publice" tul britanic llasulol.-ind intenţionează
Ruby lr i imobilul urmi ziar din apro reze cercurile privind conturile a 49 luate la începutul săplămînii vii Deşi, sub presiunea mişcării de să provoace o criză in acest lerilo- unde sc găseau s tilp ii. In interior
piere de locul unde a fosl asasi miciliul său şi cel ai lui Ruby. de persoane sau grupări legate de toare. eliberare locale autorităţile spaniole au lost dcscopei ile, de asemenea,
nat preşedintele, înainte şi după 5. — L-a finanţai Ruby pe Oswald au fost silite să acorde autonomie rm pcnlm a amina pc o perioadă un căm in .şi oseminte dc c c r'ji $i
înainte dc atentat ? nedefinită acordarea independentei
•‘tentat. S-a stabilit. (!■> asemoa. că Intre luna martie sau aprilie şi m istreţi in pcrlcr.tâ stare.
ucigaşul hu Oswald era in contact M octombrie, data la cave a fost Constituţia, potrivit căreia Hasuto-
gu gangsterii „sindicalului ucigaşi angajai la depozitul municipal dc Cbombe pune Ia cale noi uneltiri Confiscarea bunurilor lâiulul urmează să ob[uiă indepen Afen}îe, ochelari!
lor" la Chicago şi la Dallas. In or'me (Arii. Oswald nu dispunea declt de societăţilor malayeze denţa numai în finul 19G5, nu cores
caz, toată hi'inen este de acord că ilulommzalin sn de şomaj pentru d PARIS 29 (Agerpres) — noi planuri aventuriste în Congo. punde pe deplin cererilor populaţi L O N D R A 20 (Agerpres). —
uciderea Ini Oswald este opera unui Şeful scccsionistilor katanghezi, ei africane, iar poziţiile cheie in ţară
Ince lată nevoilor familiei sale, com După cum anunţă corespondentul din Indonezia Punctiannr ii (p ă rtin ii zoo legice
profesionist, a uimi ucigaş experi pusă din solie şi doi copii, care lo Chombo. care de mai mutic Imn se agenţiei Keutcr Iu Elisubclville, in urmează să răiuină mai departe in din oraşul enr/in/. K irl)y RUspet-
mental, judecind atil după precizia cuiau atunci ia New Orleans. C’um află în Spania, a sosit la Paris. ultimele zile. in acest oraş, s-nu fă DJAKARTA 29 (Agerpres). — miinile autorităţilor coloniale engle
Cil şi dnpă va pi di'.a tea şi singele şi a putut e| procura automobilul Ştirea a provocat numeroase comen cut auzite zvonuri desnre o reîntoar După Luni transm ite agenţia An ze. Acestea încearcă sa provoace di ton an declarai că au p lă lii nnul
rece cu rnrc a fost comis omorul. cu caro. potrivit qârzilor de lron tarii tn cercurile politice. După cum cere a lui Cbombe în Kalanga. Toto toni la Djakarta a lost dai p u b lic i vergente in rindurilc liderilor africani acesta peste 280 lire ste rline des
3) . — L a cunoscut kuby pe Os tierfi. a plecat in Mexic, la 2f> sep p ă g u b iri v iz ita to rilo r pentru a rti
wald Inamic de atentatul împotriva lembric. in aceeaşi zi in care ziarele s-a anunţat, numai cu cîleva zile in dată. relatează corespondentul, la tăţii un decret al g u v e rn u lu i in d o din riasulolaud in problema consti colele furate dc m oinuile/c g ră
preşedintelui Kennedy ? — se inlrea dm Dallas anunţau viitoarea vizită urmă a sosii la Paris şi fostul „mi- frontierele cu Rhodcsin şi cu a\ 11- nezian cu privire la confiscarea bu tuţiei. şi aşa destui de limitată, pen
i ă în continuare France Presse. a preşedintelui Kennedv ? înainte nislru" al afacerilor externe kaian- yoln observa in ultimele zile o nurilor societăţilor malayeze dm In tru ca apoi, rclorindu-sc la acest con d in ii. Este vorba tn.u ales dc
Si răspunde; Majoritatea obser de a închiria o cameră, Oswald a ghez, Evarisle Kimba, cunoscut ca activizare a rămăşiţelor fostei ian- donezia flict, să introducă ln proiectul de o chelari smttl$i de m aimuţe unor
vatorilor admit că. f.’uă îndoială. locuit la „Olub-I lotel" al membrilor unul din cei mai apropiaţi colabo darmerii katnnghcze. In Angola, re In nota explicativă care însoţeşte constituţie „modificări radicale". Sco v iz ita to ri alu n e i cin d aceştia se
Oswald nu a acţionat in mod izo Asociaţiei J.M.C.A, Se sublinia latează agenţia IJ.P.l , fratele lui decretul se subliniază că guvernul pul acestei manevre constă, aşa după aiilecuu să citească o liţe le dc
lat. Se spune că la locuinţa lui Os- ză In legătură cu aceasta că, ratori oi lui Chornbe. Observatorii Cbombe aşteaptă sosirea a 2.000 de Indonezian a luat această măsură ln aun a declarat liderul Partidului li pc cuşti pe care scriia : „ A t e n ţ iu
wald a fost găsit un plan al ora potrivit unor mărturii, Jack Ruby politici îşi exprimă părerea că Chom- membri ai fostelor armate katan- semn de protest împotriva creării bertăţii din Hasuloland Makalo Ka-
lului Dallas Însemnat cu numeroa (racventa acest „Club-Holel" unde be împreună cu colaboratorul său ne — acesle m aimuţe lură o che
se cruci la Încrucişările de dru inergtva 9ă facă gimnastică şi ale gheze, cărora colonialiştii portughezi Federaţiei Malayeze şi pentru conso ketla, ln amînarea proclamării Inde la ri r .
muri situate pc Intlneraniul posibil cărui obiceiuri le cunoştea bine. „se vor strădui" să pună la cale le-a oferit azil". lidarea economiei naţionale. pendenţei acestui teritoriu
Redacţia şi administraţia ziarului 6 M o itlt ar. 9, telefon 1583, 12 ?5, 15 85, 20 78. f a m piâtitâ ln 'Mineral coulorm aprobăm D uceţi*! Generala P.i IR . nr. 263.328 din 6 no iem brie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunedoara Dcvn 40.061)