Page 11 - 1963-11

Nr. 2753 Drumul socialismului Pag. I

R id ica re a £&ifus#©p b rig ă z ilo r

Ia n ive la i ce lo r evidenţiate —

elaezăşia v iito a re lo r succese

M inerii sectorului IV A de la m i­ ceea ce priveşte intrelincrea cai­ primire in partid puteau f: mai bu­
na Lupenî se situează. prm renliv/i- lor do acces a sectorului care iu- ne daca biroul organizaţiei de bază
rile obţinute, in primele m uluri ale qrcunează desfăşurarea transportu­ ar fi losl mai activ iii a'Oistă dire c­
întrecerii pentru sporirea producţiei lui, aprovizionarea briqăz'Iur. Comu­ ţie şi dară ar fi atras loti membrii
de cărbune coc.sificabil. Din abrflaje­ nistul Brand IJcrnal. prim -m aiitru m i­ de partid la munca dc educare pol -
le lor minerii sectorului au trimis nor. a criticat lipsa dc preocupare l.ică a celor măi huni mineri care
la zi peste sarcinile planului anual ce se mai manifesta in unele cazun, cor primirea in partid.
16I4 tone de cărbune, an realizat pentru crearea condiţiilor o p fm e do I.uliul cu vântul iu adunare, tovară­
M om ent la H u n e d o a ra un rnndo'nu'nl cu aproape 100 kg. lucru pentru mineri. Totodată <du- şe! Aluneci ( arol min»r şef de
pe post nrni mare decît cel prevăzut, durerca sectorului procedează nejust srhimi), şi .1 făcut autocritica pen­
SUB G R IN D IN A DE PROA5PE TE NU A N JT, au redus preţul de cosi cu 0 7 2 Ici atunci cind după ce s-au creat con­ tru Inplul că (t oşi e membru de
CU LIMPEZI SCĂPĂRĂRI TOS PORESCENTE, pe tona de cărbune, rcali/.ind im ­ diţii de lirei u optime unei lirirtăzi, pnrdd de uîliva ani nu a solicitat
portante economii. ou este mutată la alt loc de muncă biroului orq/mizaliei rl» bază să 1
SE ARCUIESC SOLARE CURCUUFIE
In fruntea luplei pentru obliurrre.i O alta deficientă constă în faptul ră in c iodiiilo/e o sar» ină de partid con.
CE CURG DEODATA-N APRIGE TORENTE.
a< eM'o.- realizări s-au situat brigăzile nu sini asigurate abataje do rezer­ crclă. Dar oare nu biroul orquni/.-i-
conduse dc rum unişdi Do boi Ionii, vă, ca alunei cind un abataj sui t-i«'■ de tia/u trebui..' criticat in p.d-
ALFAfiO A. FIERD METALICEI, n VALURI
Ver/.an Dumitru şi Uns Vasile, bli- mai multe sint ramhlo'nle hriqăziln mn! riiid peni iu ca a iieqlgat ca
ŞI CREŞTE ROTITOARE, AI) RO'RA
oăzi caro şi-nu (l'mfăsn cu rccj'ulari- respective să aibă locuri de muncă lo|i membnj şi candidaţii de pai Ini
LA SEMNUL OTELARUI.UI D E-AI.ATU RI —
Inle sarcinile de _ __________________ să aibă sau ini
ST AP IN SUPREM DEASUPRA TUTURORA.
plan. concrete?
lală doar cîleva Adunări de dări de seamă şi alegeri întărirea m u lu ­
TON DRAGANESCU
din realizările mî- în organizaţiile de partid rilor or.qan iz. alici
coreul literar „Flacard"
neriior so d o m iţii de buză. a muncii
HimcrSoard
IV A scoase tu reli­ politice de la om
nsiciurate. P.ri<ia,liG,ruI Ocnonnu Con­
ef cn prilejul adunări; general? di* la om p ru lm mobilizarea colectivului
stantin a arătat eă bri(|.r/ile înlim -
dare dc seamă $i alegeri a organi­ pină (jrju lă li şi din cauza ni ti Ti r ie­ vffrToruluj la c»m»dj»ren dcficienle-
Qlonpfe.a (a oţdupie. zaţiei do b'n/.ă din sector. Un rol li o - ri lor care mi se prezintă la timp lor din activi lat .'a economică a sec­
la rilor in obţinerea acestor realizări,
ritmică a
torului. la tnd-'’ plin'ren
a subliniat adunarea, a avut munca pentru a puşca la locurile de muncă. sarcinilor de plan de către (oale b ri­
politica desfăşurată dc . comunişti El a cerut ca biroul organizaţiei de
STELUŢEI E-Mf ZlMBESC A T R Ă G Ă TO A R E Ivază să se Inqrijeasra ca de briqă- găzile din sector, constituie chezăşia
pentru mobilizarea b rq ă z ilo r do m i­
IN NOAPTEA IN U N D A T A DF L U M IN A . neri la sporirea realizărilor lor. pen­ zile rămase In urmă să răspundă ‘•'•tinerii de noi succese tn lupta pen­
r - j f l | tru .şfTrijinirca măsurilor tehnico or­
Ş! ŞERPUIND MEREU. RÎURI SOLARE. coi mai buni tehnicieni şi maiştri tru mai mult cărbune.
Adunarea generală a elaborat o
CU Zî VUIETE DE OTEL ARI SE-MB1NA. i m .1, m H ganizatorico menita sâ asigure con şi să se analizeze periodic f<*lul rum hotârire care prevede măsuri cores­
Işi fac aceştia datoria, cum asîqură
SE STING ŞI SE APRIND STELUŢE ÎN T R U N A dîpi optime îndeplinirii sarcinilor dc asi«ten|a tehnică necesară şi con­ punzătoare pentru întărirea muncit
plan la toii indicii. O deosebită aten­
ŞI-N A R f’ŢA OTELUIUI TOPIT, ţie a acordat organizaţia do hn/ă diţiile de lucru la locurile de mun­ de oaitid din sector In vederea mo-
V A D CUM D O M IN A PESTE TOA TE M IN A Indtnmăru conducerii adm inistrati­ că. Irliză rii cu succes a colectivului ta
ob|iuerau unor noi succese in <l->
DT OTEL AR CU TRUPUL DE GR ANIT. ve pontm asigurarea litrei de Iront O bună parlo a aceslor ctreulăli păsirea planii im de producţie.
necesare, deci îndeplinirii ritmice a pnloaii fi remediate la; 11 mp dacă lu-
adunării, tovarăşul
In
încheierea
STOENfSCU VIRGIL planului de pniqSlin Brigăzile de roul organizalici dt* hav.ă ar fi pus un ■Vcnp'ti Samoită, membru In biroul
elev — Şcoala meriie pregătiri au fost întărite cu mineri mai mare accent pe întărirea mun­ C om iti'tnlui orăşenesc de pariul Re.
Hunedoara „M U N C ITO A R E " — llnor/ravură RADU IO AN din rindul celor mai bune brigăzi, ci; politice de masă şi mai ales a rlil frosani. a făcut recomandări noului
membru al cercului de arlâ cu comunişti cu autoritate şi e x­ durilor sale prin primirea în partid biiou al organizaţiei do bază, conn 1
plastica lupeui perienţă tn munca, asa cuin stnt to­ a color mai buni dintre cei mai buni să se preocupe mai mult de activi­
varăşii Marin Dumitru, Voican muncitori din brigăzii» sectorului. zarea tuturor membrilor şi candid. 1-
C.heorqlve. Marcu Alexandru şi alţii. In cursul ultim ului an organizaţia
de bază a prim it în no du rile sale I I 11 lor de pariul, de rezolvarea pro-
colectivului sectorului
Realizările
punerilor lor şi a tuturor mu-rdto-
sînt Insă umbrita do faptul că peste
Pentru DRUM PRIN A N I.. 50 la sulă din briqăziîe sectorului membri şi KT candidaţi do partid rilor din scrlor să intensifice mun­
fapt care chiar in daraa d» seamă
ca politică pentru ridicarea la n iv '-
rămîn luna do lună sub plan. De ce a vechiului birou a fost apreent c i lul rr«!nr bun.? a tiilum r brigăzilor
cei m ici !l cunosc de m ulţi (mi. Am lu ­ toare, (inia, o cere t/c nevastă. Am mai uşor rulatele dc ploaie. C itul această situaţie? Ce a făcut biroul un rezultat ncsalisfăcător dară sc (K mineri, asigurind ca in anul ce
arc In ve d e ri că organizaţia de bi-
cid! Im pieunu Iu turnatele vecin. ris cu multă pnltă. au intrai în baracă, s-au aşezat pe orqanizaliei do baza pentru reme­ 7ă işî desfăşoară activitatea în m ij­ vine colectivul sectorului să obţină
dierea ei ? In darea dc seamă s i
In baincu bripă/.ii bucureşlcne, In sim băln a ceea, N icu nu a pu­ pa turi şi, aşa cum erau îm brăcaţi, amintit ră orqani/alia de bază ă locul unui colectiv care numără .1'!») nm succese în lupta, pentru mui
mult cărbune.
Greieraşul uvertm p a lu d ic nluluratc, Ne-am îm ­ tut mer(ic la bal. lin i amintesc că au adm mit. N ic i caleaua fierbinte, analizat Inlr-o adunare generală în­ de oameni. Uc/.ult,iţele in munca do
p rieten ii aici, la Hunedoarar dcŞl lucia dc dimineaţă. Spre p rim , sc care sc tăcuse anume pentru ei, n-ou că din luna martie situaţia briqăzi- 1. DUBEIC
tăcusem împreună şiragul de bripa- porni o ploaie polem ică. Lucra la
Grcieraşul, bob dc smoală, mai băut-o. I or rămase sub plan. A fost Insă
dier pe şu n licrtil naţional A P A C.A. turnatul trei, cu Bucâtam. Popică, aceasta deajuns ? A reuşit prin a-
şi ceilalţi,
...Nicu
n-au
înfelc s
Nu mai cin fă din vioară din Bucureşti, Era un lip „şm echer" Potcruş şi a lli q h iilu ri. Siicna anun­ m ult timp, dc cc a trebuit su li? coasta biroul orqanizaliei de bav-1 A f c SE 4 ■ -
Cum cîntn scară dc scară 5; in lip l, cu deprinderi căpătate in ţase dc mult term inarea schim bului prem iaţi. $i-au lacul doar daloriu. să facă din ridicarea la plan a tu­
mahalaua C h ililei, unde a copilărit ilar cci care trebuia să-i înlocuias­ turor brigăzilor un obiectiv care s*
Prin finele astăvară. Dc-alunci, l-nm revăzut rlc multe t.ia u; Preşedintele centru înain­
De ciad venise Iu Hunedoara, se că, nu \’cniscră inca. M aistrul de
o ri pe Nicu. A rămas acelaşi băiat preocupe pa loti comuniştii, Întregul1 taş — cinem atograful „Plăcură";
obişnuise să treacă cu uşurinţă pes­ pe phillorm u veni la e r. vesel. E şef dc echipă la lu rna lul colectiv al sectorului ? Lucrurile in ­
ALBA IU L IA : Dracul şi cele 10
Zgribulit sub o răstiră te unele (freutăti. Alinca la cantină — M ăi ortacilor, ic spuse cl, ploa­ nou. N ici la înfăţişare nu pare. dică contrariul. Tn silualia brigăzi­ 4 NOIEMBRIE 1033 porunci — cincm atnqralu I „V ic ­
Sc gindeşlc câ pe frig mămăliqă cu supă de chim in. in: ia asia no-a mui tăcut o „bucată". schimbai. Ba da, acum poartă oche­ lor rămase sub plan nu a intervenit to ria "; Duelul n-u avut loc —
după ce term ina schimbul, Ihiicra nici o schimbare. Si aceasta prin Programul I: 5.05 Cîutece palrio-
N-o să aibă pentru gură lari. S a căsătorii, Şti/i, cu lata cinem alorirulul „2.? A ugust" ;
de parcă veneu dc la plim bare. Şi aceea căreia ii tăcea curte incă dc faplu! că in adunarea care a analizat Uc.e; 5,2n Muzică populară; fi, ,07
Nici fărîmă dc covrig muncea nu qlumu. Un tim p a m a s mult. S-n mulat in tr-u n apartament situaţia btipăzilor rămase în urmă Mici formalii de muzică uşoară ; SFPP.Ş: Plaja — cinem alopralul
H
„P ro i/rcsu l": In noaptea spre
şi la şcoula de dans n m aistrului rf)doe ştire frumos, cu două camere, brirălăric, nu s-a elaborat nici o hotârire. nu 6.30 Emisiunea pentru sale; 6,40 — cine.m ainprulul „Sebeşul" ;
La furnică cle-o-ncerca spaniol — ajuns prin cine ştie ce baie marc. cu faianţă. aşa cum vă­ s-a stabilii nici o măsură penlru Jocuri populare,- 7.10 Melodii popu­ BRAD : A v in tu i tinerelei — c i­
minune la Hunedoara I zuse la Vasile. m ăcelarul din C hi­ remedierea cauzelor caro determină ncinal op ralul „Steaua roşie"; H A ­
Ea-1 va sfătui aşa : Trenul cu caic vin ui lu i And nişei rămineroa sub plan n unor briqăzi. lare interpretate la difcrile inslru-
După cc o învătal să dnnse/.e in de la munte n deraiat. Vor mai ih- ti la. mente; 7.30 Sfatul medicului : ŢE G : G eneralul — cine mul orrr ri­
„Tu eşti mic dar în pulcrc, „Fiefuri", /Vicii a început să meatp*n lit/.ia o liră Al ai p u lcti lucru ? Fur­ Duminica işi ia fam ilia pe m:do- Rircul nu n repartizat membrilor de 9.31 Piese distractive pentru fan­ tul „P opular"; ZLA TN A : Turneul
şi la balurile care se or (/uni/.an in ric lc lă şî pleacă să sc plimbe. La partid sarcini în vederea 'sprijinirii
Să munceşti ! că ţi sc cerc" ! clnilirea pretenţios num ită „Rcslau- nalul nu-l putem lăsa pol. lo lh a l nu sc mai dure. s-a jurat, brigăzilor caro înlîmpină qreulăti. fară; 10,00 Program de sonate; veseliei — cinem alopralul „M un-
nou plen
tir/, iu,
Au lucrat pină
ranini Strauss". Să-l li vâz.uf prepus oJerpau prin ploaia vrăjmaşă, itnp in- pala „P ăi cc In rcuiunc sc joacă O contribuţie preţioasă puteau <ă 10,30 Solişti de muzică uşoară; cdloruF-, [.ONEA : Doctor in lilo -
lim hi-sc pcnftu h a l! Se bărbierea <u pirul la vaqonetclc (/rele, in care lo lh a l ?" L-am întrebat, pc m aistrul aducă la irnhunălă(iroa acliVitătii 12..35 Melodii populare: 13,10 M u ­ v.olic — cincnudopkolul „Al ine-
o lamă. cine. chiar dacă nu Inia, duceau cocsul şi m inereul. Pui na­ lui, Marcu, şi cl losl briqudicr, acum btiqăzllor agitalorii. qirupelc sindica­ zica uşoară ro'inînca.scă; 1-1,00 Din
avea cablnlca că nil era tiujind ă, işi le, tehnicienii. Or. nici a d i vitfp.ii folclorul popoarelor; 15.00 Coruri tu l"; T E llIS : Pc urmele bandei
tul merpeu, lunctinna normal. Se secretarul orrtoniznfici dc partid, cn — cinem alopralul „V ic to ria " ;
la 'c a părul inele, inele şi cind era
Fabule pitice pala, se aşeza pe pat. După o clipă, uitau la namila aceea dc Inc, şi cind părere arc despre Nicu f S-a u ila i acestora nu s-a dat aterilia cuvoni- dîn opere; 15.00 Dansuri de es­ APOf.DÎJL DC SUS: M atiu Can-
tă In acest fel
poale explica fap­
m irai, de parcă
mă vedea
în mine
tradă; Ifi,00 Tarafuri ale gospodă­
vedeau cit împle să inphită, sp><-
întreba aşa. cu să auzim lo fi : nenu tiv in d : tn liia nară tul că in soclor există încă nume­ riilor agricole colerlive; Ifi,l5 V o r­ d cla iia — cinem alopralul „21
— Cu cc (Jrucu să mă îmbrac. — Cc părete să am? Al ai IfinJI roase deflrienle care cauZeaVâ ră m i­ beşte Moscova; in.4.5 C.'întă corul A ugust"; IU A : Roco şi Ira tii săi
Crocodilul In iilo r f — M aniacă hăictică. mănincă I dn -lc la el acosă. Am să-ţi poves­ nerea sub plan a unor briqăz' ca
înseamnă că eşli sănătos, ni pol fă. do pildă a celor conduse de Iov. de copii al Radiolelcvi’liu n ii; 17,30 (scria t şi ll) cincm alopH ilul
întreba cu un Ion de parcă nr — Să liu cinstit, spune Nicu, cu tească multe.
Lacrimi mari dc i curg, Plnă la blocul lu i Nicu. m-am Tănăsucho Nicolae, Onroanu C on- Tinereţea ne e dragă; 17,50 M u ­ „Lu m ina",
li avut de loide şi era In marc n-aş minca prea mult. M-nş m ulţu­ slantin şi allolr. Au fost sesizate
sc vede, dilem ă ; care cravată ar mcrqc. la mi cu nişte c a ilo h copţi în ja ru l pind it lot tim pu l la convorbirea numeroase deficiente, dc pilda, în zică populară; IC,30 Muzică uşoa­
Insă nimeni nu-1 mai crcclc ; nu ştiu ce costum. N eprim ind răs­ ăsta. Pâră uni. numai c a rln li qoi, noastră. Treceam prin lat-a b lo cu ri­ ra de Ion VâsSilescii; 20,10 Din Qzuhtin
puns, lucea si el (C tăceau lo ti prin pufoşi, să sc alarme cind ii curcii. lor şi magazinelor. Cc mult s-an comoara folclorului nostru; 20,30
Chiar şi cci cc nu-s pc Nd schimbai Iw u rilc nccstea I Parcă Noaple bună copii : „Povesle n i
nnii aceia ; umbla din dulap în d u ­ Cu nlnaia asta nm pierdut şi balul.
Ştiu că-i plins dc crocodil. lap, rişa cum erau lăsate de s lă n i­ Cred că am să mă însor cu lu i na­ mai Ieri. prin livada ceia de pomi. un copăcel''; 22.20 Muzică de dans. atefeom loqie
n ii lor, mai libere cu păsările ca. iul. fraţilor. vedeam pe tin e rii Iftiqadiefti lucrhnl
rului. De la unul lua pan! oii. dc M u lt după m iezul no pţii a venit la prim ele blocuri din v iito ru l Oraş p e n t r u u d f o r p
Câtimi la altu l o cămaşă... şi sc aran/a In­ o brhţatlă să-i schimbe. S-au infors ,x\uncilorcsc. P in Vremea sc menţine schimbăloarc
tr-o seară, ne-a povestii că a lăciP spre tabără tăcuţi, cu um erii îna in­ Am aiiins In bloc. Arc nc uşă n cu cerul temporar noros. Izolat vor
Dc şi-a pus ceva în gîncl la bul o marc cucerire. Sîmbulu v ii­ te dc parco ar li v iu l su slrăpunrjă plăcută dc aramă cu numele 5/ sec­ 4 N o i e m b r i e 1963 cădea ploi slabe. V in tu l va sufla
ţia unde lucrează. A rc Şi culte poş­ D E V A : V e n iţi m iine — cine­
Ani şi ani ţine la rîncl ; tală. II pusese in cămaşă, proaspăt m atograful „Pairi?K; Balada hu­ moderat din sud, Temperatura
Ori şi cum ai să socoţi îî« s im ă m u tîfeî© $5 v a l e a bă rbierii, cu părul aranjai. cri în­ sarilor — cinem alopralul „Aria"-, St(tt io fiară, ziua Va fi cuprinsă în-
Lui c greu din cap să-i scoţi. totdeauna. SI MERI A : V aporii! lu i Emil — t?o 12 şi 17 grarle iar noaptea iu ­
Noi spargem muntele-n ciocane T o tu l strălucea dc curăţenie. Ca­ — Cinematograful „M u n c ito ru l" ţ te e 1 şi 7 grade.
De zor. prin galerii adinei, merele cran m obilate cu qnst. con­ P E T fiO Ş A N fC lu b u l cavalerilor PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
In nopţile din stihfcrăriff fortabile M-am dus in cam rrn marc. — cinem alopralul „R epublica" ,* Vremea se menţine nestabilă fa­
Nicu slutea in la(a şifonierului, care
Capul sus de tot cum ţine, $i drumul ni-l croim prin striici. avea uşile desinenţe. Hainele erau Num ai studiile tac — einemafo- vorabilă ploilor locale şi tempera­
cfrutul „7 N oiem brie"; ORĂSTtE:
Cc-j pe jos nu vede bine Răsună muntele şi valea aşezate frumos, mai Inim os riecit ta Fecioaru — cinem atograful „Pa- tura staţionară.
Dc /von dc muncă şi avînt ; mapazin. Scoica cîlc un costum, se
ION MAftlNESCU uita Ic el, îl punea la Inc şi iur
Partidul nc arată calea. scotea n ilu l. Bra nc.hnturît. S-a îtdnrs
profesor Iar noi urmăm al său cuvînt. spre mine şi m-a întrebat toarte, se-
corodna CNilid — oraşul 1 ios :
(Din le x lu l bnpăvii artistă c de. — Cu cc să mă îmbrac ?
regional Hunedoara
apitalic a E xploatării miniere
M l U CEA NEA CAI
Deva)
Cercul literar „Flnrăra"-lhino(lonra
ei a 31 ra
e o a bun! Balada husarilor T A X IU L M O R ŢII
SE EXTRAG DIN URNA 50 DE NUMERE. AUTOTURISME MOSK-
V ICI SE ACORDĂ fN NUMĂR NELIMITAT.
>
n
a
Acesf film este o producţie a studioului „A. P. Dov- Acţiunea filmului „Balada husarilor", o producţie Producţie poloneză, filmul „Taxiul morţii" interca­
jenko" din Kiev. El tratează o problemă interesantă, în cuiori a studioului „Mosfilm". se petrece în anul lează în mod măiestrit momentele de puternică tensiune
n pornind pc firul unei acţiuni al cărei subiect începe in 1812. au în caic Napoleon Bonapartc a invadat pămînuil dramatică cu cele dc relaxare. Ca gen. se încadrează
a anul ,1941. Rusiei. In acea vreme era de ncimaginat ca o femeie în cel al filmelor poliţiste şi, cu excepţia finalului caic
u Războiul hitlcrîst, caic a pirjolit o parte din teri­ să lupte cu arma în mînă în cadrul armatei. Şi totuşi survine oarecum brusc, acţiunea este construită cu
frumoasa, vesela Şurocika. fata de 17 ani cu o inimă
i toriul sovietic vremelnic ocupat de armatele invada­ dc viteaz, vrea să lupte împotriva duşmanilor alături rigurozitate iar partea deductivă a subiectului este în
generat bine condusă. Lucrătorii de miliţie sînt arătaţi
S toare, a semănat numeroase drame. Printre acestea sc dc curajosul său popor. intr-un moment de muncă încordată, în plin efort al
' numără şi aceea a copiilor rătăciţi, in vălmăşagul acelor
Şurocika mai are însă şî o altă problemă pc care
J zile posomorite, dc familie. Despre un astfel dc copil trebuie s-o rezolve: să şi cucerească fericirea perso­ cercetărilor. Un personaj bine realizat, care reţine aten­
ţia. este Kowalski, şoferul amestecat fără voia sa în
h .ci- mm* B roase situaţii dramatice, rezolvale însă fericit în finalul care nu vrea s-o ia în căsătorie. dramă. * B
şi despre viaţa lui este vorba în film. De aici, nume
nală, adică inima omului cu caic este logodită, dar
Filmul „Taxiul morţii" arc un ritm dinamic şi o
filmului.
rezolvare inteligentă a situaţiilor. Acţiunea csle bine
In film apar cunoscuţii actori sovietici Lnrîsa
Printre actorii ce interpretează rolurile principale
pusă în valoare dc c£i doi interpreţi principali — Bar­
apar Vera Mareţkaia. S. Pavlova, Ira Mitik. B Bori-
kov, Viktor IColţov, Antoni Hodurski, Tatiana Smîga.
u scnko, N. Antonova, Li-ttda Zabrodskaia. şi alţii. Golublcina. îm i lakovlev, Igor îlinski. Nîkblai Kriuci- bara Rylska şi Stanislaw Mikulski. K
F
b ai s k . s a a (« c i i Q a m .s a & a £ a a ...a„ u a E I S Q f f î l I S E S E S a a B L r B t S B a ffi « 1 a h ha ql .m a u m a ^ ea a ss a es e ta » &