Page 13 - 1963-11

P, J
^ Muneciot'.ra-De^ft

raot fîari din toaîb ia ih f . w m -vA I
Ai*ă4url Bogat bilanţ în activitatea
pe suprafeţe siderurgiştilor hunedoreni

întinse La agregatele siderurgice’ ale H u ­ bună. Mai mult au produs pes’.o
nedoarei se desfăşoară in ultim ul plan — 6.532 tone — aglomerate*
Organizind mai bine munca declt timp o activitate din ce in ce mai rişti! dc la fabrica nr. I. A vînd ma­
In alţi ani. gospodăriile agricole co­ rodnică Aceasta ca urmare a mă­ terie primă din bcişug. (urnaliştii
lective de po raza oraşului regional surilor luate de. organele şl organi­ s-an străduit să folosească din plin
Deva au obţinut realizări de scamă zaţiile dc partid, (le către condu­ agregatele penlru a produce cit mai
cerea combinatului, pentru întreţine­ multă fontă peste plan. Si străda­
în aampanio agricolă dc toamnă. Ast­
rea în l)iine con- nia lor a fost incu.
fel, ele au raportat terminarea insă-
diliu ni a agrega­ minată de succesj
m inlării griului, orzului şi secarei pe LU NA OCTOMBRIE. I A
telor. repararea lor IN colectivul secţiei a
cele 3.696 ha., repartizate culturilor la timp şi asi­ C.S. HUNEDOARA S-AU PRO- I- a a depăşii pla­
de cereale păioase. Cele mai mari su- DUS PESTE PLAN : nul lunar cu 5583
gurarea unei apro­ • 10.595 TONE MINEREU
prafete, Intre 360— J20 ha, au fost tone fontă, iar co­
vizionări tehnico- AGLOM ERAT ;
Insăminlate la G.A.C. din Sîntandrei, • lectivul secţiei a
mnlcriale cores­ 11.415 TONE F O N T A ;
Deva şi Simeria. • 10.443 TONE OTEL . II- a cu 6582 lono
punzătoare cerinţe­
Terminarea insăm injărilor a creat • 7.689 TONE LA M IN A TE . fontă.
lor. Acestor măsuri Si la oţelâri» si
posibilităţi mecanizatorilor să treacă
TEMELIA DE NECLINTIT A UNITAJII cu ţoale forţele la efectuarea arătu­ tul in sullelilor al miilor de siderur- cit bine. In special la otelăria M a r­
laminoare s-a mun­
li s-a alăturat efo r­
rilor adinei de toamnă in vederea In-
gişli care luptă neobosit pentru a tin nr. 2 s-au obţinut succese care
.sâmîntărilor de primăvară. Potrivit
încheia anul 1963 tu planul înde­ au stîrnît admiraţia întregului co­
sarcinilor ce le revin, gospodăriile co­ plinit la toii indicii. lectiv do sidorurgişti din Hunedoara.
MIŞCĂRII COMUNISTE INTERNATIONALE lective de pe raza oraşului regional piuă la liniile de laminare, peste Folosind lot mai bine cai>ocitate;i
Dc la cocserie şi aglomeralor sl
cuptoarelor, otelarii din aceaslă sec­
arături
Deva vor trebui să execute
pentru insămîntările de primăvară pe tot s-a desfăşurat in luna oclomb îc ţie au reuşii să sporească indicii de
o activitate bogată, plină dc roade. utilizare sl să elaboreze un mare nu­
o suprafaţă dc 2.000 ha. Din suprafa­
Sc Implinese Irel ani de la Con­ desfăşurate In forme din cele mal ţa amintilă. mecanizatorii de la S.M.T. Plecare verigă a lanţului tehnologic măr (te şarje rapide, şi pe această
sfătuirea reprezentanţilor partidelor IO N G H E O R G H E M A U R E R diverse — demonstraţii, „marşuri ale Orăştic permanentizaţi in cadrul gos­ al metalului a funcţionat fără gie- calc să producă ocste planul lunar
comuniste şi muncitoreşti care a păcii”, acţiuni îm potriva amplasării şeală, ceea ce a făcut ca pe ini re­ mai mult de 9000 tone oţel.
avut loc la Moscova — eveniment membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., de arme atomice, împotriva bazelor podăriilor colective mi a-at 1 475 ha. nul complex siderurgic să se lu­ Pe întregul combinat. în luna oc­
de însemnătate isto rici în viata şi preşedintele Consiliului de Miniştri m ilitare — reflectă holărirea de Cete mal bune rezultate în efectua­ creze fără stagnare, tot timpul în tombrie s-a realizat planul produc­
dezvoltarea partidelor comuniste din luptă a păturilor la/gi populare plin. Colectivele celor două fabrici ţiei globale in proporţie do 105 la
al Republicii Populare Roniîne rea acestor lucrări s-au înregistrat la de aglomerare s-au întrecut in a
Întreaga lume. tn lupta popoarelor pentru Înfăptuirea dezarmării.
gospodăria colectivă din Deva, unde aproviziona furnalele cu minereu ff- sută, iar cel al oroductiel marfă in
pentru pace şi socialism. Prin înseşi obiectivele ei. lupta giomerat mai mult, de calitate mai proporţie de 102.76 la sulă.
In zilele noastre se realizează o pentru dezarmare are un caracter s-a depăşit sarcina planificată, reali-
nriaşă «olitură In destinele popoare­ punzînd încrederii popoarelor, tîn în slăbire a vigilenţei. Este de neştir­ antiimperialist, este o parte inte­ zindu-so arături penlru însămînlârilc
lor. omenirea trăieşte un adine pro­ grantă a luptei forţelor pârii sl pro­ de primăvară pe o suprafaţă de 446 ha.
miiniie lor steagul luptei pentru bită actualitate aprecierea Consfă­
ces de înnoire — trecerea de la ca­ gresului Împotriva Im pirialism ului.
pace. tuirii p o tiiv it căreia ,.a lupla pentru Planul stabilit la arături pentru în-
pitalism la socialism — şi este me­ pace astăzi înseamnă a da dovadă In tratative. In foruri internalionate,
ritul Consfătuirii de a fi supus unei Inlemeindu-se pe analiza ş tiin ţi­ In organizaţiile mondiale, ca si în sămiutărilc de primăvară a tost de­
fică a caracteristicilor epocii şi ale de cea mai mare vigilentă, a de­ acţiunile d i masă. tarite socialiste,
analize ştiinţifice multilaterale acest păşit si In gospodăriile colective din
raportului rle forte actual, Consfă­ masca neobosit politica imperialis­ partidele comuniste şi muncitoreşti
proces de o complexitate fără prece­ Sînlandrei şi Simeria. undo aceaslă
tuirea de Ia Moscova a tras conclu­ mului, a urmări cu atenţie uneltirile militează insistent pentru lozinca
dent. dind răspunsuri ştiinţific fun­ lucrare s-a executat pe 700 ha. fală
zia că (orlelc păcii sint astăzi mal şi maşinaţiile afitălorilor la război, dezarmării, ca lozincă de luptă care,
damentale celor mai Importante pro-
puternice declt ale războiului şl au a ridica minia sflnlă a popoarelor mobilizlnd mase din ce în ce mal de 50(> ha., planificate. Merită, dc a-
bteme ale contemporaneităţii.
capacitatea să zădărniceoscă încer­ împotriva acelora care se orientează largi împotriva cursei înarmărilor, a semenea, să fie scos in evidentă re­ Angajamente îndeplinite
Maluritotea şi forla ideologică a spre război, a Întări organizarea G rijă fa}ă de
cările imperialismului de a dezlăntm poverilor legale de aceasta, loveşte
partidelor comunisto şi muncito­ tuturor forţelor iubitoare dc pace. a zultatul obţinut de gospodăria colec­
un nou război mondial — procesul In politica celor mal agresive cercuri oamenii
reşti, democratismul profund care a Intensifica neîntrerupt acţiunile ho- tiva din Petrenl, unde s-au efectuat Colectivul întreprinderii de industrie locală din Alba
de creştere continuă a acestor forte imperialiste. Ie îngreuiază posibili­ iulia s-a angajat să facă însemnate economi» la preţul
caracterizat lucrările acestui for ţările ale maselor penlru apărarea muncii
creînd posibilităţi reale (le a exclude tăţile de acţiune. pe mai nuilt do 93 la sută (lin su­ de cost şi să dea peste plan beneficii mai mar» decît
mondial al mişcării comuniste, con­ păcii, a consolida colaborarea cu
războiul mondial din viata societăţii Cu un profund realism. Consfă­ cele planificate. Sporind productivitatea muncii, mieso- In vederea evD
ţi ibnlia adusă de fiecare partid au toate statele care nu silit interesate prafaţa stabilită. tă rii accidentelor
înră înaintea victoriei socialismului tuirea din 1960 a arătat totodată <ză rin3 consumulilo specifice,, redurînd pierderile din pro­
asigurat elaborarea Declaraţiei Con­ In no' războaie” . Cunosctnd rolul însemnat care tl dc muncă. între­
pe întregul glob pămîntesc. acest obiectiv Istoric nu va putea ducţie şi lichidfrid stocurile supranorm lJve. noi am
sfătuirii, rare constituie rodul înţe­ are pentru sporirea producţiei la ce­ prinde rilc Iote sl ic­
Desigur, natura imperialismului se M llitln d pentru salvgardarea păcii fi realizat după principiul „totul sau reuşii să dăin peste angajamentul anual 25.000 lei eco­
lepciunii colective a tuturor parti­ re din regiunea
menline neschimbată; alîta timp lările socialiste manifestă grija cu­ nimic", că sarcina ţărilor socialiste realele ce se insămintează îu primă­ nomii şi să realizăm 102.000 lei beneficii mai mult docil
delor I ră( eşti. venită pentru asigurarea capacităţii noastră :n i /unt
cit dăinuie imperialismul se va men­ şi n tuturor forţelor păcii este de a vară. executarea arăturilor adinei de prevedea angajamentul. Îndeplinind angajamenlelc luate mdsur/ elicacc.
A ciioj, la trei ani de la adoptarea de apărare spre a f» oriclnd gata să
ţine şi terenul pentru războaie agre­ înainta cu răbdare, pas cu pas. pe colectivul nostru este holărît ca. în timpul ce a mal Ast/el, de la înce­
Declaraţiei, apare cu şi mal mare dea o ripostă nimicitoare unei agre­ toamnă, este necesar ca in liecare
sive. O expresie a acestei realităţi calea luptei pentru înfăptuirea de­ rămas pinâ la slirşilul anului, să-şi sporească eforturile pu tul an ului sr
claritate Însemnătatea teoretică şl siuni. In această privinţă o uriaşă gospodărie colectivă să fie luate ast­ pină f n prezent
este politica cercurilor ullrareaclio- zarmării. Aşa cum sublinia Decla­ ponltii ca economiile şi bcneliciile suplimentare să fie
praebea a acestui dooument — charta însemnătate o au spulberarea mo­ fel dc măsuri incit această lucrare să s-ou amenajai c it­
nare. a aşa-zlşilor „turbali", care raţia, „lupta trebuie dusă cu am­
mişcării comuniste internaţionale — nopolului si lichidarea superiorităţii cit mai mari. ea 150 m l. trcccrf
pledează pentru continuarea cursei ploare cresctndă. urmărind cu per­ se execute pe suprafeţe cil inai mari.
care a adus o contribuţie de preţ la nucleare a S.U.A., existenta gigan­ POMPILIU C IU H A T peste lo curi i# t i­
înarmărilor, menţinerea blocurilor severentă rezultate reale: Interzice­ In primul rînd trebuie să fie eliberat
Îmbogăţirea tezaurului marxism-le- ticei forle racheto- nucleare făurită corespondent căloase (poteci,
militare, a bazelor rle pe teritorii rea experienţelor cu arme nucleare
ninismului. S-a dovedit Încă o dală de către Uniunea Sovielteă $i pusă de urgentă terenul care mai este încă poduri clc.l, s-ou
siiălnc, pentru im ixtiuni în trebu­ şi a fabricării acestor arma, lichida­ reparat 17.133 m.l.
puterea de analiză st de previziune In slujba pării. a securităţii tuturor ocupat t i culturi Urzii, astfel incit Pregătiri pentru iarnă
rile interne ale altor popoare. rea blocurilor m ilitare şl a bazelor poteci şi drumuri
ştiinţifică, caracteristică Învăţăturii ţărilor socialiste $i o altor tari care m ilitare de pe teritoriile străine,
Dar Imperialismul nu mai osie azi tractoarele să poată fi folosite din de acces, s-au
marxist-lcniniste. cum poate avea luptă pentru libertate şi indepen­ reducerea considerabilă a fortelor Colectivul secţiei sepa­
sistemul unic sau atotputernic pe plin la executarea arăturilor adinei de combustibilul necesar conicei ionat la cu-
numai o teorie indisolubil legată de denta lor. armate si a armamentelor, netezin- raţie de la Preparaţia din funcţionării maşinilor ne nnlc şi jilip u ri 285
globul pămîntesc. Posibilitatea nu
realitate, o teorie care porneşte de întregul curs al evenimentelor In­ du-se astfel calea spre dezarmarea toamnă. Este bine. de asemenea, ca Petrila a început încă din timp de iarnă, s-au cură­ buc. dcvialoare.
numai de a preintimpina. ci si de
la viată, străină oricărei dogme, ca­ ternationale din aceşti ani demon­ generală” . si pe viitor consiliul agricol orăşe­ luna septembrie pregăti­ ţat si verificat toate scu­ Toi in această pe­
a exclude războiul mondial din viata
pabilă. aşa cum cerea Lcnin. să sin­ strează justeţea concluziei Consfă­ rile pentru iarnă. Ca u r­ lele ele. rioadă au lost a-
societăţii porneşte tocmai de la Tocmai prin această prismă pri­ nesc să dirijeze deplasarea tractoa­ mare. majoritatea măsuri­
tetizeze trăsăturile fundamentale ale tuirii care a subliniat că principiul In această muncă s-an m cnajalc şi repri­
luarea in considerare a prolundelor vesc partidele comuniste încheierea relor de la unităţile care sc apropie lor cuprinse în plan ou
momentului respecliv, să analizeze coexistentei paşnice Intre cele două evidenţiat în mod deose­ m i e răm pilc dc
modificări petrecute în lumea de azi, Tratatului cu privire la Interzicerea fost înfăptuite. Zilele tre­ încărcare şi des­
just modificările ce apor In cursul sisteme mondiale opuse constituie de sfîrşit cu executarea arăturilor de bit muncitorii din echipa
de la faptul că întărirea continuă a experienţelor cu arme nucleare In cute s-au schimbat ru­ cărcate. s-un e x­
evoluţiei istorice şi să tragă pe a- temelia de neclintit a politicii ex­ de întreţinere condusă do
forţelor socialismului si păcii, care cele trei medii. 1:1 constituie un toamnă, la gospodăriile colective un­ lourile de la benzile tras un marc nu­
reaslă bază concluzii teoretice si terne a statelor socialiste şi a orien­ succes al politicii de coexistentă paş­ transportoare, s-au revi­ Ilie Farcaş.
cuprind lagărul socialist, clasa mun­ de aceaslă lucrare este rămasă mai măr dc arb ori u.s-
piaclice corespunzătoare. tat ţările socialiste, partidele comu­ nică. un factor pozitiv al vieţii in- zuit utilajele ser ţ ici, s-a P. GA IN A cnfi, putrezi şi
citoare internaţională, mişcarea dc (n urmă.
Definind epoca contemporană ca niste si muncitoreşti să urmeze linia 5ern/ii:onale cu leale limitei,* sat' făcut aprovizionarea cu corespondent dezrădăcinaţi.
eliberare naţională, mişcarea demo­
epocă a luptei celor două sisteme coexistenţei paşnice ca linie gene­ deşi nu se referă la experienţele
cratică penlru pace. este un proces
opuse, a revoluţiilor socialiste si a rală a politicii lor Internationale. subterane si nu rezolvă problemele
ireversibil şi că superioritatea aces­
revo lu ţiilo r de eliberare naţională, a Opiniei publice mondiale li apare majore ale luptei pentru preîntâm­
tora tn raportul mondial de forte se
prăbuşirii Imperialismului, a lichi­ cu tot mai multă claritate că astăzi pinarea războiului mondial. Practic,
vc accentua tot mai mult. Concomi­ In cetatea fontei şi otelului Duminică
dării sistemului colonial, epoca tre­ există o singură alternativă — ori el pune capăt exploziilor nucleare
tent cu creşterea forţelor socialis­
cerii a noi şi noi popoare pe calea coexistenta paşnică dintre statele cu care contaminau cu depuneri radio­
mului se adinceşte continuu criza
socialismului si a trium fului comu­ orlnduirl sociale diferite, ori cata­ active aerul. apa. alimentele şi p ri­
generală a capitalismului, se ascut Pentru oam enii m uncii din ora­ ză Ulm ul „ C o d in D u m in ic ă a losl A
nismului pe scară mondială. Decla­ strofa unui război nimicitor. Aceasta mejduiau astfel, chiar In timp (le şul Hunedoara, dum inica trcculă m
contradicţiile sale Inerente, are loc prim a zi dc rulare a U lm ului la
raţia Consfătuirii a subliniat, ca o prăbuşirea sistemului colonial. se $i explică uriaşa răsplndire şi forţă pace. sănătatea oamenilor. Pe plan a losl din nou o 7.1 plină. De dala cinem atograful „S id e ru rq istu l‘‘ , In
caracteristică fundamentala a zilelor de atraclie a ideii de coexistentă politic. Tratatul marchează un pas aceasta, centrul în tre g ii a c tiv ită ţi cele patru spectacole din ziua res­
intensifică criza politicii şi a ideo­
noastre, procesul de transformare a care. impunlndu-se ca unicul prin­ tn direclte destinderii încordării, cu ltu ral-a rtisticc au losl cluburile pectivă, Ulm ul „C odin° a losl v i­
logici burgheze. regiune
sistemului socialist mondial, a forţe­ cipiu |ust şi raţional tn relaţiile In­ creează premise pentru abordarea „S id eru rg isluT şi „C o n s lru c lttru r. zionai de peslc 4.000 dc specia-
Popoarele lum ii nu vor şî nu pot De dim ineaţa si pină seaia Ifr/.in lori.
lor care luptă împotriva imperia­ ternationale. a cucerit de partea sa cu succes si a altor probleme inter­
să se resemneze cu perspectiva unei cele două clu b u ri n-au cunoscut
lismului. pentru socialism. In facto­ mase din cele mai largi, pături si naţionale litigioase. N ici iu b ito rii de l&alru nu au
noi conflagraţii mondiale, caro. în nici o clipă dc „răga?.u. Nu este
rul hotărllor al dezvoltării societăţii categorii sociale din cele mai dife­ Primit cu satisfacţie de cele mei lost u ila ti. Pentru ei, a cto rii tea­ Programe artistice
actualele condiţii de dezvoltare a vorba numai despre partidele de tru lu i popular din Hunedoara au
omeneşti. rit*', oameni de diverse concepţii largi cercuri ale opiniei publice şah sau afluenţa din sălile de lec­
Sliinlel şl tehnicii, s-ar tronsforma prezentat piesa „N ila “ dc S alin-
Întreaga evperienlă a mişcării co­ politice, religioase, filozofice. mondiale. Tratatul s-a bucurat de o tură şi de la b ib lio te ci, ci de o $î In această duminică, numeroşi
în mod inevitabil într-un război schi. Spectacolul a losl oarecum
muniste demonstrează necesitatea ca A vln d la baza politicii sate ex­ recunoaştere internaţională cum au seamă dc alic a c iiv ilă li cate de colectivişti din raionul Grăşllc,
tcrmoouclcar şi s-ar solda cu urmări fe s tiv : era cel de al 50-lea cu şi-an petrecut o parte a timpului
partidele comuniste sl muncitoreşti terne unitatea slrins.1 cu celelalte cunoscut puţine acţiuni sau acor­ obicei ou loc dum inica. aceaslă piesă, pe ca re l-au prezen­
caloslrolole incalculabile, cu exter­ liber la căminul cultural. Aici ei
să tină scama de realităţile obiec­ ţări socialiste, solidaritatea si cola­ duri. lîind semnal de peste 100 dc In sola marc a clu b u lu i „ Sidc-
minarea a sute de milioane de oa­ tai acto rii sideiutgi.şli tn fufa la ­ au asistat la programe ailistice
tive, de stadiul evoluţiei sociale, fie borarea cu toate tortele păcii şi pro­ state Văvinrl In el o reflectare a ru rg is lu r, de pildă, dim ineaţa a
meni, distrugerea unor lări si popu­ va ruşilor lor de muncă. prezentate de formaţiile amatorilor,
particularităţile! clapei istorice date, laţii. a marilor centre «ale civiliza­ gresului. R. I\ Romîuă desfăşoară o politicii ţărilor socialiste de coexis­ avui loc o şcdinlă cu p ă rin ţii ele­ A m ato rii de drum eţie şi dc compe­ expuneri pc diferite teme, ori s-au
ştiut fiind că Ignorarea acestora nu activitate intensă, perseverentă tentă paşnică, dezarmare si micşo­ v ilo r din o ras unde s-au dezbătui Inlîln il cu brigăzi şliintîfice. De la
ţiei. Prevăzînd o asemenea evoluţie probleme legale de le lu l cum f/i-
poate duce docil la greşeli din cele pentru promovarea pi i nr i pi i lor co­ rare a Încordării, o parte integrantă tiţii sp o itivc au a\ ul dum inică | in- (■(‘litrul de raion au losl trimişi la
a tehnicii militare. Lenin spunea vofd cop iii la şcoli şi p o sib ilită ţile
mal serioase. încă în 1918. după cum relatează existentei paşnice tn viata interna­ $i o e x p r ^ ie a liniei lor generate (te care să ducă la îm bunătăţirea a c ti­ le pre cise : n parte au pier al in snîo, prinlrc care Beriu, Orăştion-
Consfătuirea a arătat că principala Krupskaia. că tehnica contemporană ţională. Această politică se exprimă luptă pentru pace, R.P. Romlnă a v ii ăt ii In u n ită ţile dc Invăţăm inl excursie la flu a n c ş li, pentru a v i­ ra dc Sus. Sereca Ludcşli si alte­
contradicţie a tim purilor noastre contribuie rlin ce in ce mai mult la In iniţiativele diplomatice ale lă;ii salutat încheierea Tratatului şi a Faptul că la acouslă şedinţă ou ziona parlida dc folhal dintre re- le. 10 conferenţiari. Do asemenea,
la Căstău şi Cigmău au poposit
este conlradiclia dintre capitalism şi caracterul distrugător al războiului, noastre. In contribuţia pe care o fost printre primele ţări din Iu mo participat aproape 1.000 dc pă­ p rc /c n l:iliv n (a rii noastre şi cea a brigăzi ştiinţifice.
socialism. Iar principala foită m otri­ dar că va veni o vreme cînrl războiul aduce la rezolvarea problemelor li­ semnatare ale lui. Partidul nostru rin ţi, dovedeşte dorinţa unanimă Danemarcei, ier a lţii au p n ilicifin t
O manifestare deosebit de atrac­
ce a progresului omenirii — clasa va deveni alit rle distrugător Incit tigioase şi In eforturile pentru con­ consideră că prin aceasta si - n înde­ dc a con tribu i din plin la forma­ la excursia organi/ulă dc asocia­ tivii, care a înlrunit numeroşi spec-
muncitoare Internaţională şi siste­ va li în general imposibil. tinua dezvoltare n legăturilor eco­ plinit o îndatorire do cinste nu nu­ rea tinerei generaţii. ţia sportivă „ C tm s iru c io tu r la taior», a lo>l întrecerea form aţii­
mul mondial socialist. nomice. schimburilor şliinlifice şi mai fală de propriul popor, ci şi fată Spectatorii care. au mets la c i­
Conştiente de răspunderea istorică culturale cu toate statele, fără deo­ de toate popoarele, corespunzător nem atograful „C o n s ltu c lo tu r din Ohelai, penlru a urm ări meciul lor teatrale de amateri organizate
Pentru prima oară in islorie şi ca ce le revine pentru soarta propriilor oraşol tin e re lu lu i ou avui o sur­ de lo lb a l dintre M in erul Ghelnr şi pe plan comunal la Homorod.
rezultat al profundelor schimbări tn popoare si ca exponente ale viito ru ­ sebire de ortnduire socială. R. P. Uo- spiritului Declaraţiei din 1960. Ape­ priză plăcu tă : sala com plet rca- Pentru oamenii muncii din raio­
lului adresai
(te Consfătuire către
mlnă întreţine astăzi legături econo­
lumea contemporană, socialismul a lui omenirii, partidele comuniste, mice cu peste 80 de state pe baza popoarele din lumea întreagă. inte­ menajută. i-a p rim ii ospitalieră. C onstructorul Hunedoara. nul Orăşlic, duminica a lrec»il ln-
dnhfndit superioritatea tn raportul lările lagărului socialist consideră avantajului reciproc, corespunzător reselor reale ale păcij si socialis­ Acum aici luncllonează un ul d in ­ M. N. tr-un chip plăcut şi folositor.
de forte pe arena internaţională. în ca o datorie primordială să dezvă­ intereselor apropierii Intre popoare mului. tre cele mni moderne şi mai ele­
afesle condiţii noi. au crescut şl luie proporţiile reale ale primejdiei şi colaborării internaţionale. Prac­ gante r incm alograle din reg/uno.
rresa posibilităţile clasei muncitoare, războiului termonuclear şi «ă lupte tica arată că dezvoltarea unor ase­ Republica Populară Romîuă apre­ Un deosebii succes inregisltea-
ale popoarelor de a Impune rezolva­ cu cea mai mare energie, unind cele menea relaţii dure la eliminarea ciază ca o sarcină dc cea mai mare
rea relor mai importante probleme mai largi forte, nenlru a face impo- unor reziduuri ale războiului rere, Însemnătate continuarea cu tenaci­ Concurs de îndemînare
*|e vdelii sociale corespnnzălor inte­ «ibilă declanşarea sa — şi aceasta favorizează convieţuirea paşnică In­ tate. umăr la umăr cu celelalte lari
reselor lor. acum. fără a aştepta să cadă boin- tre siaie socialiste, a luptei pentru destinde, mofo
rea internaţională, penlru Încetarea
Criteriul suprem at oricărei teyr brie termonucleare, Promovarea principiilor coexisten­ oricăror experienţe cu arme atomice, In oraşul Sebeş, penlru ca oa­
1 r*ore!ire tl constituie practica, ex­ îdeoa fundamentală a Declaraţiei tei paşnice şi implicit recunoaşterea pentru interzicerea productivi aces­ menii muncii să-şi petreacă cit
perienţa. Si tocmai experienţa vieţii, în problema păcii — războiul mon­ că războiul mondial nu poate fi tor arme. a mijloacelor dc transpor­ mai plăcut timpul liber, clin
a evenimentelor petrecute in aceşti dial poale (i evitat prin lupla unita calea rezolvării problemelor inter­ tare a lor şi lichidarea stocurilor de
nm a verilirat inslelea şi valabili­ şi energică a tuturor forţelor păcii naţionale litigioase impun ca singu­ arme nucleare existente, pentru re­ iniţiativa U.C.F.S. şi a Comite­
tatea nrrrerterilor Consfătuirii. In — s-a dovedit o idee mobilizatoare, rul mijloc penlru soluţionarea aces­ ducerea şi apoi desfiinţarea completă tului raional U.T.M. a fost or­
aresli ani «-an înîăril l)07itiile so- opusă fatalismului şi pasivităţii, o tor probleme calea tralalivelor. a tuturor forţelor militare şi arma­ ganizat un concurs dc îndemî­
ca lism u lu i in lume. partidele co­ idee care dinam'zează popoarele.- le Desigur aceasta nu este o cale mentelor clasice. U. P Romină se nare moto. La acest concurs au
muniste si muncitoreşti an obţinui inspiră incredcre in propriile for,o. netedă, fără asperităţi. Ea cerc sta­ pronunţă împotriva răspindirii ar­ participat 25 de molociclişli din
succese importante, an crescut rîn- le ridică la luptă activă, hotărî lă telor socialiste să depună eforturi melor atomice tn lume. considerinrl raion, fiind de asemenea, pre­
durile şi influenta lor. a oblinnt noi îm polriva impelialismului. spre a perseverente, să manileste spirit de aceasta ca o problemă de mare ac­ zenţi un număr de peste 2.000
victorii mişcarea de eliberare naţio­ nu-i permite să tm p’.ngă omenirea iniţiativă, să accepte şi compromi­ tualitate; cauza păcii ar avea nu­ spectatori. întrecerea a fost viu
nală a popoarelor, s-au consolidat In prăpastie. suri rezonabile, să folosească contra­ mai de clstigat. prevenlndu-se pose­ disputată, mai ales la categoria Toamna a tre­
te,-lăturile dintre tortele nntiimperia- Este cunoscut că in întreaga pe­ dicţiile din lagărul imperialist pen­ darea armelor atomice de către un 125-175 cm. c., unde primul Ioc
lisle de ne arena mondială, an cu­ rioadă postbelică nu au lipsit mo­ tru a izola pe adepţii „balansării pe număr mereu crescfnd de ţări, căci cui prin parc ca
prins mase lot mai largi Ideile luptei mentele dc gravă încordare, perico­ marginea prăpaslioi războiului” . |i- aceasta nr spori considerabil peri­ a fost ocupat dc Munleanu Ro* o m inqitcre. lă-
molus din Sebeş. La categoria
pen?rn pare. ale coexistentei paşnice lele acute penlru pacea lumii. In ntnd seama că chiar şi In rindurile colul de război mondial. sind In urmă rl-
M âluri de celelalte partide fră- timpul condiclului din Marea Carai­ cercurilor conducătoare (lin lările A crescut considerabil ideea creării 250-350 cm c, pe primul loc s-a si/ki de culoare şl
texii. Partidul Muncitoresc Romîn bilor, popoarele au lost puse In fala N.A.T.O există oameni care. mani- de zone denuclearizate. Alături de clasat Florca Miron.
primejdiei iminente a războiului festind luciditate (aţă do pericotele alto state care mi făcut propuneri DORIN LADARU arome...
vede în Declaraţia Consfătuirii din
mondial termonuclear. In această războiului nuclear pentru propriile privind crearea unor astfel de zone
1960 o rălăti7ă în acţiune. iar în a- situaţie gravă, Uniunea Sovietică a lor ţări. înclină spre o politică mai In Europa Centrală. Europa Nordică, corespondent
plicarea concluziilor şi aprecierilor dat dovadă de un Înalt simt de răs­ raţională şi se pronunţă penlru evi­ America Latină. Extremul Orient
aresloM — premisa cuceririi unor pundere penlru soarta omenirii ; tarea războiului. etc., Republica Populară Pomină, In
prin tratative s-a reuşit prevenirea La vînăfoare
noi victorii In lupla pentru pace şi M ijlocul radical pentru excluderea dorinla de a contribui la destindere
catastrofei, a fost menţinută pacea, a înseşi posibilităţilor dc ducere a şi întărirea securităţii Internatio­
socialism.
fiind apărate totodată independenta războiului îl constituie dezarmarea nale, a depus şi depune eforturi Filiala de vînăioare şi pescuit
şi cuceririle eroicului popor cuban. generală şi totală In această p ri­ perseverente pentru transformarea sportiv din Sebeş a organizat du­
I Unul din principalele rezultate ale vinţă. aşa cum a apreciat Consfătui­ Balcanilor Intr-o zonă a bune: con- minică, 3 noiembrie, o vînăioare
acestei perioade este tocmai evitarea rea din 1960, realizarea programului vieluirl — propunerile făcute In a- colectivă la care au participat
Consfătuirea rlin 1900 a apreciat războiului mondial şi salvgardarea de dezarmare generală preconizat cest sens de guvernul romln fiind un număr de 88 vînători din ra­
că problema rea mai arzătoare a păcii, lichidarea unui şir de focare (te U.RS.S. şi susţinui de celelalte ion. Vînăioarea s-a desfăşurat pe
însuşite de unele stata balcanics şi
zilelor noastre este apărarea păcii şi locale ale războiului, îngustarea po­ lări socialiste ar avea o importanţă bucurtndu-se de un larg sprijin în raza satelor Sugag, Gîrbova, Pur-
istorică penlru destinele omenirii.
a pus ca sarcină fundamentală par­ sibilităţilor de acţiune ale cercurilor căreţ şi Pianul de Sus. Rezulta­
Este semnificativă, pentru deplasă­ opinia publică. La propunerea R.P.
tidelor comuniste lupta pentru pre- militariste agresive, cucerirea de noi
rile produse In aceşti ani. poziţia Romlne a fost înscrisă pe ordinea tele acestei acţiuni au fost fruc­
Inttmpinarea unui nou război mon­ poziţii de către forţele păcii. favorabilă dezarmării exprimată de de zi a actualei sesiuni a O.N.U. tuoase. Aslfel numai la Pian şi
dial Ea a oglindit fermitatea cu Desigur, aceste rezultate nu pot diferite state, inclusiv state nosocia- Şugag au fost împuşcate 4 vulpi
caie partidele m am şl-leuiuisle, răs- constitui m otiv de aulolinişlire, de liste. A cţiunile combative de masă (Continuări in pag. S-o} şi un mistreţ.