Page 15 - 1963-11

N r. 27Î4 Pag. J
D r a m a ! s o c i

sşşa
DE CLINTIT A UNITĂ]’

COMUNISTE G B 9

Urmare din jmg. l-a ale ţărilor social iste — unite prin fără precedent prin amploarea $1 interese ale popoarelor ţărilor lagă­ cînd mişcarea comunistă mondială procă a părererilor şi poziţiilor, cris­ .Apărarea holărllă a unitălii miş­
legături strînse de solidarii ale in- profunzimea lor. nu poate fi impusă rului socialist, ale clasei muncitoare are maî mull ca oricînrl nevoie rle talizarea punctelor de vedere unice cării comuniste inlernalionale pe
realizarea unor acliunJ pe plan re- ternationalistă, prin Interese si sco­ din ofară. cu for la armată; ea este rlin ţările capitaliste care luptă pen­ unitate, tn rîndurile ei se manifestă şi stabilirea liniilor directoare de baza principiilor marvism-leniins-
qional în vederea îmbunătăţirii re­ puri comune $i care păşeso împreună rezultatul dezvoltării lăuntrice a tru victoria socialismului şî ale miş­ divergente In probleme fundamen­ activitate. Un exemplu in accislă mului, ale internaţionalismului pro-
la ţiilo r dinlre statele europene «păr­ pe calea socialismului $i comunis­ fiecărei ţări, ol ascuţirii extreme o cării de eliberare naţională a po­ tale ale contemporaneităţii, iar po­ privinţă l-a constituit însăşi Consfă­ lr.hr, ncadmiterea oricăror acliuni
tinind sistemelor sociale diferite. În­ m ului — perfecţionează colaborarea contradicţiilor sociale, contradicţii poarelor din Asia, Alrica, America lemica a căpătat o ascuţime de-a tuirea de la Mo sco vî din 1960. care. cure ar putea submina această uni-
semnătate* unor ««Ulei d i Intelegad lor economică, politică si culturală care se rezolvă prin lupta revotn- Latină asuprite rle imperialism. dreptul primejdioasă In urma unor ample dezbateri, a tale reprezintă condiţia obligatorie
constă stil In promovarea unor re­ multilaterală, ceea ce corespunde tionara o proletariatului, in alianţă Caracteristic epocii noastre este nu Partidele comuniste conslituie o confrunt3rii largi a părerilor şi deo­ a victoriei In lupta pentru indepen­
laţii de hună vecinătate si de cola­ alit intereselor fiecărei lărî socia­ cu masele largi si în primul rînd cu desprinderea uneia sau citorva tărl familie de partide frătesti pa care sebirilor de vederi, a putut ajunge dentă nalională, democraţie şi pace,
borare normală Intre state, cit si in liste, cit si Intereselor lagărului so­ ţărănimea. Condusă de partidele din sistemul colonial, ci însăşi pră­ le leagă principiile internaţionalis­ Ia adoptarea unei platforme unic^. penlru rezolvarea cu succes a sar­
faptul că ele ar sustrage cursei în ­ cialist In ansamblul Iul. marxist-leniniste. clasa muncitoare buşirea întregului edificiu at colo­ mului proletar, lupla comună penlru Mişcarea comunislă mondială dis­ cinilor rcvohdiei sorinij^jo, ale con­
armărilor zone întinse ale globului, Stricta respeclare a principiilor lupta pentru a obţine vicloria asu­ nialismului — proces esenlial dc înfăptuirea aceloraşi teluri — v ic lo ­ pune de o linie generală, elobontă strucţiei socialismului $» comunis­
favorizlnd crearea unul climat pro­ fundamentale ale colaborării dinlre pra capitalismului fără intervenţii adîncire a crizei generale a capita­ ria socialismului şi a comunismului ; rle Consfătuirile din 1957 şi 1960 st mului'*.
pice destinderii. ţările socialiste — suveranitatea, e- militare exlerne, fără un nou război lismului ceea ce le uneşte reprezintă esen­ exprimată In documentele pe care Profund conştient rle îndatoririle
Manifeslinrl permanent iniţiativă, galilalea, avantajul reciproc, Întra­ mondial. In cei trei ani care au trecut de ţialul in relaţiile lor $i este infinit Şi-au pus semnătura loate partidele sale internaţionaliste. Partidul Mur»-
forţele care “militează pentru pare, jutorarea tovărăşească — constituie Lupta popoarelor pentru a-$l ho­ la Consfătuirea din 1960, numeroase mai puternic decit ceea ce ar putea comuniste. Pe temelia d» neclintit a ciloresc Romin n militat si milile-r/S
dezarmare, coexistentă ridică la or­ chezăşia dezvoltării întregului sistem tărî ele Insele propria soarlă se alte ţări si-au dobîndit indepen­ să le despartă. De aceea este cu celor două Declaraţii. $i rrtimal pe penlru apărarea sl consolidarea unt-
dinea zilei noi propuneri si obiective sorjnlist mondial, îndeplinirii sarci­ bucură dc sprijinul ferm al lagărului denta lriam il de Vest s-a realipit totul inadmisibil ca în relaţiile dintre această temelie, poate fi asigurată lniii mişcării comuniste mondial»;
— ca încheierea unui pact de ne­ nilor naţionale sl inlernationale ce socialist, al partidelor comuniste şl la Indonezia ; a lost eliberat te ri­ ele să se recurgă la atacuri şi cali­ unitatea mişcării comuniste. EI a saluta! propunerea făcută do
agresiune Intre tării» membre ale revin partidelor marxîst-Ienînîsie muncitoreşti, care se ridică cu hotă- toriul Coa , s-a încheiat victorios ficative jignitoare, la prezentarea Declaraţia subliniază necesitatea CC. aî P.C.US, Ia începutul acestui
N A T O . si cele p a rtic ip a n t la T ra­ d:n ţările socialiste. Aceste principii rîre împotriva exportului imperia­ războiul ritepl, de eliberare dus rle deformata a poziţiilor partidelor fră­ respectării solidare de către fiecare an. rle încetare a polemicii intre par»
tatul de la Varşovia, reducerea sau. asigură relaţiilor dinlre ţările sooa- list de contrarevoluţie. Tocmai dato­ poporul algerian ; a biruit tevolnlia ţeşti, aruncarea senzaţiilor de „tră­ partid comunist n aprecierilor şi lidoie comunisle.
iniţial. îngheţarea bugetelor m ili­ liste o uriaşă forţă de atracţie pe rită existentei si uriaşei puteri poli­ antifeudală in Yemen ; s a Intensi­ dare a intereselor popoarelor rlin ţă­ concluziilor elaborate In comun ta De alunei insă. polemica publică
tare. De o mare însemnătate penlru arena internaţională, constilide prin tice $i materiale a lagărului socia- ficai lupta patrioţilor din Vietnamul rile lagărului socialist si a popoare­ consfătuirile lor de către partidele s-a înletit tot mai mult. dueînd la
Întărirea păcii nr fl lichidarea ră­ exemplul lor un factor mobilizator list si a celorlalte forte progresiste de Sud, rlin Angola, din Africa de lor din întreaga lume", „.netezirea frăţeşti. Aprecierile şi concluziile
măşiţelor celui de-al doilea război In lupta popoarelor din tarile ca­ din lume. solidarităţii manifestate de Sud. A crescut considerabil pe arena căii de restabilire a capitalismului", Declaraţiei cu privire la caracterul agravarea situaţiei. Partidul noslru
consideră si acum că înrolarea po­
mondial prin Încheierea tratatului pitaliste pentru apărarea suverani­ ele cu mişcările revoluţionare, Im­ Internaţională rolul tinerelor slatc ..alianţă cu forţele războiului, cu Im­ epocii contemporane, la sarcinile ge­ lemicii, aplicarea consecventă a for­
de pace german. tăţii si Independentei lor călcate în perialiştilor le este din ce în ce mal Independente. perialismul. cu reacţionarii din toate nerale ale mişcări', comuniste şl
melor preconizate de Consfătuirea
Partidele comuniste sl muncito­ picioare de Imperialism. întăresc greu să intervină în treburile in­ Năzuinţa de eliberare a popoare­ ţările împotriva revoluţiei" ş.a., sau muncitoreşti, la normele relaţiilor
de Ia Moscova pentru rezolvarea
reşti militează cu nersovprentă pen­ prestigiul Ideilor socialismului. terne ale ţărilor pentru înăbuşirea lor subjugate dc colonialism tsi gă­ la calificarea nnel lări, socialiste dintre partidele frătesti sînt organic deosebirilor de vederi între pa rti­
tru Înfăptuirea măretrl lor misiuni TfrmJnd aceste princinii, tărilp so­ acestor mişcări. seşte «a im realizarea în condilil prin natura orîndnirii ei social-po- legale Intre ele — si nu se poale dele comuniste este calea cea mal
Istorice, nu numai de a făuri pe cialiste membre ale Consiliului de Experienţa Istorică a confirmat deosebit de favorabile, datorită fap­ lit'cc. drept tară nesocinlislă. admite denaturarea Declaraţiei prin
sigură si mai eficace care poate duce
scară mondială o sociel-^le fără ex­ A îulo r Economic Reciproc înfăp- teza lui Lenin cu privire la diversi­ tului că lupta lor se desfăşoară In­ Divergentele dintre partidele ţă ri­ scoaterea unor t»ze din context. la ieşirea din situaţia creată. Ia res­
ploatare, mizerie Si nosibildăti de tnjesc diviziunea Internaţională so­ tatea formelor şl căilor do dezvol­ tr-un cadru istoric nou. in condiţiile lor socialiste sini lot maî mult ex­ Aceasta nu poate să dură decit la tabilirea un itălii pe baza Declaraţiei
război, c! şt de a Izbăvi omenirea cialistă a m un ci. M ijlo c ii principal tare a revoluţiei socialiste In dife­ existentei sistemului socialist m on­ tinse asupra relaţiilor dintre statele o interpretare arbitrară, la denatu­ din 1960. Am relinut a i deosebită
încă In epoca actuală de coşmarul de realizare v acesteia I! constituie rite lări. previziunea sa Că aceaslă dial şi a puternicului sprijin acordat socialiste, lucru deosebit de pericu­ rarea sensului acestui document, a atontic aprecierea făculă in Decla­
unul nou război -mondial. coordonarea planurilor economii!or diversitate va creşie lot mai mult. sub toate formele mişcării de elibe­ los penlru unitatea partidelor co­ liniei generale a mişcării comuniste. raţia guvernului sovietic din 21 sop.
naţionale, care are drept obiectiv pe măsura cuprinderii în procesul rare de către ţările socialiste, în muniste şî muncitoreşti din «ceste A fî fidel Declaraţiei din 1960 în­ tembrie a.e. că „problema încetării
II îmbinarea SDecînlizăril internaţio­ revoluţionar a noi si noi ţări şi po­ condiţiile întăririi clasei muncitoare tărl — imitat» care constituie im seamnă a respecta cu consecventă polemicii deschise fnire guvernele
nale a producţie! cu dezvoltarea poare. O riclt de mare ar li Insă a- Inlernalionale. solidarităţii active a factor esenţial al coeziunii laqărului tezele si concluziile ei sî — ceea ce R P. Chineze şi U R SS., între P C.
Tn condiţiile epocii noastre, cînd eomnlexă multilaterală a economiei ceastă varietate de forme, drumul de proletariatului din metropola, a tu- socialist, a întregii mişcări comu­ e deosebii d» important — a Ic apri­ Chinez si P.C.U.S. râmîne, ca şi pînă
dezvoltar»* mondială este determi­ fiecăreia dintre ţările socialiste, l i ­ la '-floitulism la socialism trece ob li­ tnror forlelor progresiste din Urme. niste mondiale. Partidul nostru con­ ns în practică, In politica de partid acum, nelnahV', !
nată de mersul întrecerii islorire chidarea diferentelor formale tn gatoriu prin cucerirea puterii poli­ Cercurilor Imperialiste le este as­ sideră că a nu admite nin\ic c» ar şi de slat. Socotim oportune propunerile cu­
dinlre rele două sisteme, rolul de­ cursul Istoriei rlint.ro nivelurile fot* tice de către clasa muncitoare si or­ tăzi incomparabil mai greu să inter­ putea slăbi această unitate, a face Prin activitatea lor teorelică sl prinse în rezoluţia Comîletului Exe-
terminant nT socialismului tsl găsesle eronomîcp. In nriinnl rînd nrin ‘ n- ganizarea noii puteri de stat. vină cu forţa armelor pentru a-st totul pentru continua Întărire a prie­ practică partidele comuniste şi mun­ nitiv al Pari icin Iu I Comunist din
o puternică manifestare prin rezul­ dustrin!i7«rea ţărilor cu nivel relativ menţine privilegiile coloniale. Trans­ teniei şi colaborării dintre tăr ie so­ citoreşti îsi aduc anorlul la imlmgc
Misiunea plină de răspundere de Marea Britanic, din 14 septembrie
tatele obţinute de tări'e socialista îrf scăzut de dezvoltare economică, a stabili care sînt căile şi metodele formarea tot mai mult a socialis­ cialiste este o înaltă Îndatorire 2 tirea măreţei învăţături a marxism- a c ., de a se suspenda polemica pu­
conslnictia noii societăţi. creşterea nrodurlioi materiale tn mului în factorul hoteirItor al dez­ leninismului, steaua călăuzitoare a
cele mai potrivite penlru cucerirea partidelor mnr.xîst-leniniste din aces­ blică. a se relua convorbirile între
Partalele comuniste sl muncito­ flecara tară şi fn Întregul sistem puterii Intr-o tară sau nlla revine, voltării omenirii, schimbarea rapor­ te ţări. comuniştilor din lumea întreagă.
reşti din ţările socialiste urmează mondial socialist. tului rle forte pe arena mondială Aceasta demonstrează maturizarea P.CU.S. sl PC. Chinez, a se lua în
în mod firesc, clasei muncitoare, Este. desigur, posibil ca între par­ considerare de către loale partidele
aprecierea Ini Lenin rare arăta r ă în M u l icesia diviziunea fnfer.- înlesnesc considerabil revoluţiile de lor ideologică şi organizatorică, ca­
forlelor revoluţionare din tara res­ tidele comuniste şl muncitoreşti să comuniste necesitatea îneeperii pre­
tării? socialiste exercită o Influentă nalională socialistă a muncii du-e pectivă, pe baza cunoaşterii profunde eliberare naţională ; la rîndul exist» păreri diferite In anumite pacitatea lor de a aplica şi dezvolta gătirilor pentru o conferinţă mon­
hotărltoare asupra evoluţiei inter­ ]f) lichidarea urm ărilor diviziunii lupla popoarelor pentru Indepen­ In mod creator teoria marxlst lenl-
a raportului do forte, o condiţiilor probleme ale revoluţiei şî construc­ dială în cursul amilul viitor. In acest
naţionale prin realizările lor econo­ capitaliste a muncii, care Jnrăhis* dentă naţională contribuie la modi­ nistă. corespunzător condiţiilor con­
Interne si inlernalionale concrete în ţiei socialiste sau in probleme ge­ sens se pronunţă $! alte parlide fră­
mice. prin morlnl in care socialismul forţele de produrlie «lc t.-ţ rifor ficarea continua o raportului de crete In care îşi desfăşoară activii a.
care se desfăşoară lupta de clasă. nerale ale mişcării comuniste Inter- ţeşti,
rpzolvă in practică sarcinile dezvol­ noastre. permanentiza împărţirea for(e In favoarea socialismului, de­ tea. Aşa cum a relevat Consfătuirea
Declaraţia Consfălnirii a arătat că naţionale; pe măsura dezvoltării
tării economice şl culturalo, alo lumd în tărl Industriale. înaintate, mocratici si păcii. luptei revoluţionare, diversitatea de Ia Moscova. Iu mişcarea comu­ Partidul nostru consideră că tre­
creării unu! nivel de (rai superior. Sl lari agrare. înapoiate. în epoca contemporană, datorită însăşi experienla istorică arată că • condiţiilor In care tsi desfăşoară ac­ nista nu există partide „superioare** buie făcut un apel insistent călre
noului raport de forte pe arena mon­ partidele frătesli de n se pune capăt
Invinglnd greutăţi inerente operei Aceste principii Si obiective şî-au dială. poate să apară posibilitatea ca procesul rle lichidare a colonialis­ tivitatea partidele comuniste gene­ $1 partide „subordonate", toate par­
complexe de construire a noii ori.i- oăsit reflectarea si în hotărirîle proletariatul unor tărî capitaliste In m ului are loc sî se desfăşoară cu rează sl va genera, fără îndoială st tidele, fie ele mari sau mici. sînt pe polemici! publice? deosebirile d» pă­
du!r| sociale, popoarele ţărilor socia­ Consfătuirii din Iulie a c n prim ilor frunte cu detaşamentul său de avan­ succes In condiţiile internaţionale pe viitor, păreri diferit» asupra unor deplin egale în drepturi, toate poartă reri existente să fie luate în discu­
liste au repurtat victorii Istorice în secretari al Comitetelor Centrale alo gardă, unind în jurul său m ajori­ ale coexistentei paşnice t.nlrc cele asemenea probleme. Deosehirile de răspunderea fn faţa oamenilor mun­ ţie între conducerile partidelor, să
crearea sl dezvoltarea bazei tehnice partidelor comuniste sl muncitoreşti tatea poporului si folosind cele mal două sisteme sociale opuse Aceasta păreri care apar pot Insă şi trehuie cit din propria tară şi In fata între­ se muncească cu răbdare şl perseve­
materiale a socialismului. Sul) con­ Sl a şefilor de nuverne ale ţărilor largi forme ale luptei dc masă, să demonstrează cu toată puterea că «ă fie discutate In mod tovărăşesc, gii mişcări comunisle si mnneilo- rentă pentru crearea condiţiilor în
ducerea P C U S., partidul făurit de membre ale C A E R., care a reafir- infrlngă rezistenta forlelor rencliu- politica Hc prcintîmpinare a războiu- tn spiritul unei Înalte principialităţi, re fli penlru destinele socialismului. vederea întrun irii unei noi consfă­
tuiri a partidelor comuniste $1 m un­
Lenin, care a acumulat o experienţă mat deplina justele a documentului nii §i să cucerească puterea de slat lui mondial, do promovare a coexis­ pe temeiul adevărurilor unîversal- Egalitatea în drepturi a partide­
de o însemnătate principială pentru adonlat în Iunie 19R2 — ..Principiile fără război civil. tentei paşnice nu are nimic comun vnînbilo ale marxism-loninismulul. lor frătesti presupune, fireşte, cea citoreşti. Pe această cale se va pu­
întreaga mişcare comunistă, Uniunea fundamcntale ale diviziunii inlerna- ru „coexistenta" sau „armonia" In­ Pe bn2a îndelungatei lor expe­ mal scrupuloasă aplicare a princi­ tea păşi, fără îndoială, spre realiza­
Sovietică a trecut la construirea tionale socialiste a muncii''. Totodată, Consfătuirea a subliniat tre nsuprilî si asupritori. rienţe, partidele comunista au ela­ piului neamestecului în ticlu irile in­ rea năzuinţei fierbînll a tuturor co­
necesitatea imperioasă ca clasa mun­ terne ale altor partide. Nici unul muniştilor — unitatea trainică.
desfăşurată a comunismului. Imoor- Se ştie că In actuala alcătuire a Mişcarea comunistă internaţională, borat şi definit clar Ia Consfătuirea
citoare si partidul ei să stăpîneasră
tante succese au obţinui şi celelalte C A E R. nu se reflectă decit parţial ţările lagărului socialist. rMicfndu-se din 1960 principiile si normele rela­ partid nn-l este inoăduit a impune Divergentele din mişcarea comu­
toate formele de luptă, paşnice sau altor partide linia şi hotărîrile sale, nistă îi bucură pe adversarii comu­
tărl ale lagărului socialist. îndeosebi configuraţia sistemului socialist împotriva războiului între stat», pen­ ţiilor dintre ele. care să asigure, co­
ncpasnice, pentru cucerirea puterii, a trece peste capul conducerii de nismului. care cântă să le exploateze
In creşterea rapidă a Industriei, si mondial. Dezvoltarea colaborării e- tru rezolvarea paşnică a oricăror respunzător etapei actuale de dnz-
să fie pregătite penlru a înlocui sl partid dintr-o tară sau alta, a face în folosul lor. să semene confuzie
in primul rind a ramurilor ei con­ conomice Intre toate ţările socialiste, probleme litigioase între ţări dife­ vollare a mişcării muncitoreşti. în ­
trece rapid dc la o formă la alia, ape] la schimharea acesteia, a spri­
ducătoare, In ridicarea prodnclivi- Inclusiv cele care in prezent nu fac rite. sprijină cu hotărire lupta de tărirea coeziunii el ideologice, unita­ în rîndurile partidelor comuniste şl
potrivit condiţiilor concrete ale des­ jin i grupări din interiorul sau din ale oamenilor muncii. Avem convin-
tătil muncii, dezvoltarea ştiinţei, parle din C.A.E.R., este do cea mai eliberare dusă prin toate mijloacele. tea ei de glndire sl de acţiune.
făşurării revoluţiei socialiste. Clasa afara partidelor frăţeşti din alte ţări. ge-ca profundă că partidele frătesti.
tehnicii si culturii, Imhunătălirea mare însemnătate penlru întărirea Inclusiv lupta cu srma In mină, de ,,Cind In fata unul partid sau al­
condiţiilor de viată ale celor ce forte! economice a rom unifălîi mon­ muncitoare nu absolutizează folosi­ popoarele coloniale. tuia se ridică problema care se re­ Respectarea strictă a principiului călăuzindu-se de interesele supreme
muncesc. Pe ansamblul ţărilor so­ diale sorja]jste A găsi împreună ru rea fo rţe i; chiar si in condiţiile tre­ Problema cea mai importantă sl feră la activitatea unul alt partid egalităţii în drepturi si neamestecu­ ale cauzei socialismului şi păcii, vor
cialiste, producţia induslri9lă 2 aceste tărl căite de urmat pentru a cerii nepaşnice, gradul do asculire a deosebit de complexă care stă as­ frăţesc — se arată tn Declaraţie — lui în treburile interne alo altor par­ păsij cu hotărire pe calea restabilirii
crescut In ultim ii cinci ani cu peste se ajunge la participarea tuturor luptei de clasă depinde nu alit de tăzi tn fata statelor recent eliberate conducerea Iul se adresează condu­ tide reprezinlă condiţia esenţială unităţii.
70 la sută, pe cînd Iu ţările capita­ statelor socialiste la activitatea proletariat, cit de folosirea violentei este consolidarea independentei lor, ceri partidului respectiv; ta nevoie, pentru soluţionarea justă a proble­ Istoria mişcării comuniste sl mun­
liste cu numai 25 la sută. In anul C.A.E.R. esie. după părerea parti­ de către cercurile reacţionare şi de prin dezvoltarea economică proprie se organizează înlîlnîrt si consul­ melor divergente, ca şl n oricăror citoreşti inlernalionale aralâ că nu
1962. producţia industrială In ţările dului nostru, o sarcină de o deose­ forţa lor dc împotrivire. şi înfăptuirea reformelor democra­ tări". Aceasta, si nu polemica pu­ probleme pe care le ridică lupta tor o dală a trebuit să facă fală unor
membre ale C.A.E.R. a crescut cu bită importantă în vederea valorjfi- Consfătuirea a acordai o deosebită tice pentru lichidarea stării de îna­ blica. in jurul unor astfel do pro­ comună. îm prejurări grele, dar întotdeauna
aproximativ 9 la sulă, in timp ce rării din plin a avanlaielor trans­ alenlie problemelor luptei împotriva poiere social economîcă secul 3ră, rle bleme. nn atacurile şi acuzaţiile care Interesele fundamentale alo cau­ ca a învins greutăţile, n păşit îna­
In ţările Europei occidentale cu nu­ formării socialismului Intr-vin sistem m onopolurilor imperialiste, făuririi mizerie si ignorantă moştenite de la duc inevitabil la ştirbirea relaţiilor zei clasei muncitoare, ale socialis­ inte eu forte sporite, repurlînd noi
mai 4 la sulă. mondial $1 asigurării unei trainice unui larg front anlinionopolist, cu­ colonialism. Pentru acesle tărl este frăţeşti dintre partidele comuniste sl mului şi păcii cer să fie restab lilă Si noi victorii.
Ca urmare a înaltelor ritmuri de baz.e materiale unităţii si coeziunii prinzi iul clasa muncitoare, ţărăni­ de o deosebită însemnătate ajutorul a unitălii mişcării comuniste este ca- unitatea mişcării comunisle si m un­ Continua întărire a forţei şl in flu­
creştere Industrială, ţările socialiste larilor socialiste. In acest M mea muncitoare, alte pături rle oa­ acordat de tarile socialiste, ajutor l.'i pentru soluţionarea divergente­ citoreşti mondiale. Mai actuală ca entei sistemului mondial socialist,
au ajuns să-şi sporească ponderea C.A.ER. şl-ar îndeplini pe deplin meni ai muncii şi chiar unele stra­ nelegat de condiţii politice şi îndrep­ lor. oricînd este in condiţiile de azi con­ a partidelor comuniste si mnncilo-
In producţia industrială mondială rolul ce l revine In dezvoltarea re- turi ale burgheziei. Asa-numila in­ ta*. înainte d» toate spre asigurarea Forma cea mal potrivită de orga­ cluzia Declaraţiei din 1960: „G rija resli din lumea întreagă, deplasarea
de la 20 la sută in 1950 la 37 la M iilo r de colaborare economică In­ tegrare. formarea de organizaţii in­ imei dezvoltări economice rle sin? pentru întărirea permanentă a uni­
nizare a relaţiilor dinlre partide s a neîncetată a raportului do forle pe
sulă in 1962. tre stalele socialiste, tinînd seama terstatale de tipul Pielei comune stătătoare. Popoarele din ţările co­ dovedit a fi Intilnirile, consultările tăţii mişcării comuniste Internaţio­ scară mondială In favoarea forţelor
Poporul nostru înfăptuieşte cu de varietatea condiţiilor specifice constituie o expresie a polihcii mo­ loniale sau fost dependente se con­ sau consfătuirile mal largi care per­ nale este suprema dalorle interna­
succes sarcinile programului de dez­ ale fiecăruia dintre ele. nopolurilor. o nouă formă a In piei ving că nu au prieten mai ‘ pcnr-Mt mit o discutare aprofundată a pro­ ţio n a lişti a fiecărui partid marxist- socialismului şt păcii — toate aces­
voltare a economiei naţionale ela­ Partidul si guvernul tării noastre, penlru reîmpărţirea pieţei mondiale şi mai sincer, sprijin mai de nădejde tea arată că viilo rn l omenirii apar­
borat de Congresul al 111-lea al eplicînd neabălut principiile colabo­ capitaliste între marile uniunî ale în realizarea aspiraţiilor lor de li­ blemelor actuale, cunoaşterea reci­ leninist. ţine socialismului şi comunismului.
partidului. Planurile anuale au fost rării dintre ţările socialiste pnunfale capitaliştilor, penlru penetraţia sta­ bertate. independenţă si progres de­
îndeplini Io şi depăşite regulai, toate In Declaraţia de la Moscova din telor Imperialiste mai puternice in ci» lările socialiste.
ramurile economiei naţionale se 196n si In celelalte documente ela­ economia partenerilor lor mai slabi, Chezăşia victoriei în lupta dusă
colonialismului La căminele culturale din raionul Alba
dezvoltă pe o linie mereu ascen­ borate In comun. îsi aduc si îsi vor ceea ce duce in mod inevitabil la în­ rle popoarele asuprite pentru lichi­
dentă. După dale preliminare, pro­ aduce întreaga ron lo butio Ia dezvol­ călcarea suveranităţii si independen­ darea definitivă a
ductiv industriala globală a sporit, tarea acestei colaborări frăţeşti, la tei acestora, o armă a poli t ic ii reac- sub toate formele si manifestările
în primii patru ani ai sesenaluluî, sistemului socialist mon­ tionare agresive a oligarhiilor finan­ sale, chezăşia victoriei tinerelor C a la unde brigada ştiinţifică pretează pentru gospodăria colec­ Ţn celălalt capăt al raionului
cu un ritm mediu anual de 15 la dial sl obţinerea de noi succese In ciare internaţionale şl a ofensivei sMl» suverane In lupta pentru con­ ^ avea să se intilnească cu tivă din localitate, cum trebuie în­ * A Iha — la Cislei, Obreja, M i­
sută, fală le 13 la sută cit a fost islorira întrecere dintre capitalism m onopolurilor împotriva nivelului rle solidarea independenţei naţionale o colectiviştii din Totoi, s a dovedit g rijite oile ele. halţ, Căpud, Pclelca, lioldiu. Gen­
prevăzut; producţia industrială este şi socialism. t;ai si drepturilor cetăţeneşti ale ce­ conslituie unitatea şi solidaritatea neîncăpătoare. De aceea s-a recurs Jnlilniren cu brigada a fost deo­ uini si Ceoagiu, 8 conferenţiari din
anul acesta de 7,4 ori mai maro de- întărirea conlinuă a sistemului lor cc muncesc. lor cu celelalte forte mondiale ale la o s o lii(i» practică : discuţiile sebit de rodnică, colectiviştii ma- Toiuş au expus In fata colectiviş­
nifestindu-şi dorinţa de a mai avea
cit in 1938. Prin Încheierea colecti­ socialist, slăbirea poziţiilor imperia­ Piaţa comună eslc in mod ju sti­ progresului social — In primul rînd cu brigada să aibă loc în curtea asemenea fntilniri. tilor si a celorlalţi oameni ai mun-i
şcolii. Aici s-au adunat peste 250
cii conferinţe pe diferite teme ştiin­
vizării agriculturii relaţiile socialiste lismului deschid proletariatului ficat aprecială drept unul din cele cu ţările socialiste, cu clasa munci­ de colectivişti. ţifice.
de producţie au Învins in Întreaga perspective şj posibilităţi de acţiune niaj npvralgice noduri alo contradic­ toare internaţională.
Condusă de tov. prof. Valeriu
economie, s-au creat condiţii pentru cum nu existau înainte, creează pre­ ţiilor inlerimperialisle. Realitatea in ­ Este plin de m ărelie tabloul înmii Panschiv. activist al Casei raio­ /\ utobuzul a urcat serpentina
creşterea Intr-un ritm mai răpiri a mise deosebit de favorabile luptei firmă teoriile cu privire la caracte­ contemporane in care marile forţe nale de cultură, brigada ştiinţifică piuă la Almnşnl More. De ■JV^ultl colectivişti din Hăpria,
producţiei agricole. In pas cu pro­ popoarelor penlru libertate şl pro­ rul pretins „ireversibil1* şi „progre­ revoluţionare — popoarele care con- zootehnică a răspuns numeroaselor aici a pornit tn satele din jur. apoi Şnrd. Miceşli. Streini Ighiu
gresele realizate in dezvoltarea eco­ gres social. In aceste rondilli, parti­ sist" al Pielei comune. sţruiese socialismul şi comunismul, întrebări puse de colectiviştii ve ­ s-a dus la Fe.ics,. la Valea Dosu­ şi din alte şale ale raionului au
nomiei naţionali, a crescut an de an dele romupisie si muncitoreşti îsi Clasa muncitoare, dm ţările capi­ mişcarea revoluţionară a clasei m un­ niţi să asculte sfaturile şi îndru­ lui si in satale lor aparţincătoare. participat duminică la programe­
venitul nabonal, si pe această ba/.ă concentrează tortele spre mohiliza- taliste, în frunte cu partidele comu­ citoare rlin tarile capitaliste, luntn In fiecare sat a rămas cile un con- le artistice prezentate la căminele
s-au ridicat continuu salariul real rra şi organizarea clasei muncitoare niste, cheamă cele mai largi straturi de eliberare nalională a popoarelor mările specialiştilor. Medicii vpte- lerenliar, in total 18 conferenţiar'. culturale tn cinstea crescătorilor
si nivelul do trai al populaţiei. îi a maselor laroi rlin nropria tară ale poporului la luptă împotriva mo­ asuprit», misrările aencral-rlemocra- rinnrî Tatu Alexandru, Andrei Voi- — ingineri, profesori, medici din do animale fruntaşi din gospodării­
Zlalna. Locuitorii nrestor sate au
Parlirlelor comuniste şi rmincilo- ţn vederea realizării aspiraţiilor de nopolurilor, împotriva „in te g ră rii1, t;ce — unindu-sc toi mai strîys se chila. Dăinn Nicolae şi ing. agro­ avut duminică prilejul să asculte le lor coleclive. Cu acest prilej,
resli rlin lările socialiste, ca partide eliberare socială a celor ce muncesc. pentru interesele economice $i drep­ contopesc înlr-un torent unic r \ m nom Ghcrbea Remus, nu explicat inccă o dală explicaţiile unor spe­ au fost prezentate te.xle de hrigăvi
de guvernăminl. le revine o înaltă Una rlin concluziile de cea na i marină sistemul îm oeriali't mondial colectiviştilor cum se pot obţine
turile democratice alo celor ce mun­ cialişti privind diferite probleme artistice a.xnle pe această temă
răspundere penlru consiruirea cu mare importantă ale Consfătuirii cesc, pen'ru apărarea independentei si deschide omenirii căi largi spre producţii mari d» lapte în perioa­ ştiinţifice, de cultură generală, care cintecc si poezii închinate colec­
succes a socialismului, înainte de este aceea că victoria socialismului si suveranităţii tuturor popoarelor. viilor. da de iarnă, cc rase de porci se îi interesează. tiviştilor fruntaşi.
lo«ie fală rin propriile lor popoare în diferite ţări şi ne scară mondială Rodnicia Consfătuirii din I9G0 se
şi totodată fală de clasa munci lo.ire e pe deplin posibilă fără un nou rellcclă si în amploarea deoscbilă III
Internaţională. Aşa cum se arată In război mondial, In condiţiile coexis­ pe care au luat-o în ultim ii ani
Perlaratia dc \^ Moscova, devvoltind tentei paşnice Intre cele două sis­ luptele sociale din tarile capitalista, Succesele obţinute de partidele co­ S e gnreggătfesc bboî c a d r e c a l i f i c a t e
In rilm intens producţia industrială teme in locul acestora, numeroase par­ muniste In lupla pentru pace. in­ Din credite
si agricolă, înfăptuind o justă po li­ M arxiştii au arătat întotdeauna tiţie comuniste, ca Partidul Comunist dependenţă naţională, democraţie şi
tică economică, partidele comuniste că drumul spre revoluţia socialistă francez. Partidul Comunist Italian, socialism confirmă concluzia că miş­ şi fonduri proprii In exploatările miniere din ca­ dc scurtă durată. Cei 420 dc mun­
$1 muncitoreşti dm tarile socialiste nn trece neapărat prin răzhonîe partidele comuniste din Spania, Ma­ carea comunislă sl muncitorească drul Combinatului carbonifer Va­ citori, care urmează aceste
Işi îndeplinesc îndatorirea lor inter- între Mato. Aceasta cu atît mai mult rna Britanic, rlin tari ale Asiei. Amo- inlernalională n devenit cca mai in­ In vederea realizării efectivelor lea Jiului calificarea şi ridicarea cursuri, se pregătesc în meseriile
nalionalisiă de a contribui la întă­ Iu zilele noastre, cînd există puter­ fluentă forţă politică a contempo­ calificării profesionale a muncito­ dc artificieri, mineri, ajutori-mi-
ricii Latine sî din alte tărl, au rîs- dc animale planificate, pc lîngă
rirea continuă a comunităţii socia­ nicul sistem mondial socialist, iar raneităţii. Marea armată internaţio­ rilor este o preocupare permanen­ ncri, hnvnlori, mecanici de pom­
tigat o experienţă preţioasă. Şi-au reţinerea tineretului provenit din
liste mondiale, !« creşterea forlelnr raportul de lorte se accentuează ne- nală a comuniştilor uneşte aslăzi In tă a comitetelor dc partid, sindi­ pe. mecanici pentru locomotivele
dovedit capacitatea de a organiza sî
socialismului in întreaga lume. conlenit In favoarea socialismului. conduce cu succes acţiunile de luptă rindurîle ei 42,5 milioane de membri, prăsila proprie a gospodăriei, co­ cale. U.T.M. $i a conducerilor teh- Je mină. macaragii, manevramî-
Penlru a îndeplini cu succes sar­ Partidele comuniste si menrilnreştl cu pcsle 6 milioane mal mult lectiviştii din Ohaba, raionul nico-aclmînistrative. Despre aceas­ vaeoanc, spălălori-preparatori fie
cinile comnteve ale dezvoltării eco­ eoncep coexistenta paşnică ca o oamenilor muncii. Aceasta a con­ clor!t in 1960 şi ru aproape 10 mi­ Sebeş, au dat o marc atenţie cum­ ta vorbesc cele 7 cursuri dc cali­ cărbune, mecanici pentru benzi-
nomiei în fiecare tară socialistă este formă specifică a luptei de clasă. tribuit la creşterea şi întărirea n o ­ lioane mai mult decit în 1957. Te­ ficare în care sînt înscrişi 606 dc ch'vatonrc şi altele.
durilor si la sporirea auloritătil lor,
necesară mobilizarea tuturor forţe­ p luptei dintre cnoîlalîsm şi socia­ la obţinerea unor importante suc­ roarea dozlănluilă împotriva comu­ părărilor de animale. Astfel, din muncitori. Dintre aceştia 306 ur­
lor şt resurselor interne, maxima lism. ca teren pentru desfăşurarea niştilor Inlr o serie rle ţări, antico­ creditele acordate dc stat şi din Pentru muncitorii calificaţi, m
valorificare a propriilor posibilităţi, luptei ideologiei socialisto împotriva cese în alegeri, la progrese In direc­ munismul furibund, născocirile apo­ fondurile proprii au fost procu­ mează cursurile de calificare pen­ exploatările miniere din Valea
ţia făuririi unitălii muncitoreşti de
folosindu-se lo lorh lă pe deplin *- jd^oloniei burriheze. l o g i i l o r capitalismului n-an put"! rate, în cea mai mare parte prin tru mineri, iar 300 cursurile pen­ Jiului au fost orcanizalc cursuri
vanlaiele coîahorârii şi întrajutorării Pornind rle la principiul că alege­ «clinnc şi nn pn| să stăvilească puterea de tru ajutor i-mincn. de ridicare a calificării, unde se
din cadrul sistemului socialist mon­ rea reqimnlnl social este drentrl Ca o Impo-tantă forţă revoluţio­ .atracţie in continuă creştere a id ei­ I.S.A.R., 70 viţele, 20 vaci de lapte, Pe linsă cursurile de calificare expun leme axate pc probleme­
dial propriu. Inalienabil, al fiecărui nară a contemporaneităţii s» m ani­ lor marxism-teninismului In rlndu- 10 scrofijc şi 16 boi de muncă. le noi ale producţiei.
Câlăuzindu-sp după principiile e- popor, Declaraţia de la Moscova a festă lupta rle eliberare a popoare­ rîle maselor muncitoare. S. BARBU cu durată de un an, în exploată­
galltătil depline fn drepturi, avan- r pflfj.inat aprecierea mişcării comu- lor; ea constituie o parle constitu­ Provoacă o mar» îngrijorare fap­ rile din Valea Jiului funcţionează N. T R A ÎA N
teiului reciproc s1 întrajutorării to­ nisle mondiale că revoluţia socia­ tivă a procesului revoluţionar mon­ tul că tocmai In acesle Împrejurări, corespondent numeroase cursuri do calificare corespondent
vărăşeşti, popoarele libere, suverane listă, care Înfăptuieşte transformări dial, confirmlnd comunitatea de