Page 17 - 1963-11

ARATURILE DE TOAMNA -
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I

ÎN RITM MAI SUSŢINUT!

Se poi obţine rezultate de teren pe care trebuie efectuate Incit cele 5 tractoare aflate la gos­
arături şi care încă mai este ocu­ podărie să poată fi lolosile dm plin
mai bune pată cu culturi tirzii. la executarea arăturilor. De aseme­
nea. este bine ca o dată cu execu­
Cu sprijin ul celor 10 mecanizatori tarea arăturilor să se dea o aten­
dc la S.M.T. Orăştie permanentizaţi Ce se mai aşieapfă?
la gospodărie, colectiviştii din Gcoa- ţie sporită şi fertilizării terenului.
Semănatul cerealelor păioase pe
giu au reuşit să insămînţeze In a-
cele 370 hectare planificate s-a ter­ Trebuie respectată
ceastă toamnă tnlr-o perioadă mai
minat şi Ia gospodăria colectivă din
scurtă dccit in alli ani cele 520 ha. viteza zilnică
Cilnic, raionul Sebeş. Astfel s-a
repartizate cerealelor păioase. După
creat posibilitatea ca cele 5 tractoa­
terminarea însăminţării griului, or­ re repartizate gospodăriei să fie fo­ La gospodăria colectivă din Ighîu,
Anul XV. Nr. 2.755 MIERCURI 6 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani zului şi secarei alenlia colectivişti­ raionul Alba, se vor Insămînţa in
losite din plin la executarea arătu­
lor şi a mecanizatorilor a fost În­ primăvară cu cereale şi plante teh­
rilo r adinei de toamna. Rolul deo­
dreptată spre executarea arăturilor nice peste 200 hectare Pc cea mai
sebit de înseninat pe care îl arc
adinei de toamnă in vederea insă- marc parte din suprafaţa amintită
această lucrare il cunosc colectiviş­
m in lărilor de primăvară. s-a planificat să sc execute arături
tii din rezultatele oblinule în pio-
Potrivit prevederilor pionului sta­ odinci de toamnă Pină acum insă
duclie. In acest an, de pildă, recolta
bilit. această lucrare va trebui exe­ an lost arate mai pu|in de 20 hec­
dc porumb putea fi cu mult mal
cutată pe 351 hectare. Piuă acum, tare.
bogată dacă cultura 60 însămînta
din suprafaţa amintită an fost arate lu arături executate din toamnă. Cu Ţinînd scama de laptul că la a-
0 Pentru îndeplinirea exem­ 105 hectare. Cu bune rezultate mun­ ceastă gospodărie se află 4 tractoa­
toate că în primăvara viitoare colec­
plară a sarcinilor de plan ; cesc la executarea arăturilor meca­ tiviştii din C ilnic vor semăna cu ce­ re si că semănatul cereale’or păioa-
• O deservire cit mai aten­ nizatorii Nicolac Curul, Ioan Zapo- sc s-a terminat, consiliul de condu­
reale şi plante tehnice mai bine dc
tă a c e tă ţe n ilo r; dean, Ghcorghe Munteon si alţii. 200 ha., pină acum ci nici tui au cere al gospodăriei si organizali i
• La căminele culturale, în- Prii» folosirea raţională o tractoare­ de partid au datoria să organizeze
Început cxeoilarea arăturilor de
tr-o zi de odihnă lor puse Ia dispoziţia gospodăriei, mai bine munca în vederea realiză­
toamnă. Acest lucru dovedeşte că
(pag. 2-a) ; colectiviştii din Geoagiu au posi­ rii vitezei zilnice stabilită la ară­
• Temeinic prcqăli|i pentru bilitatea ca in circa 0—9 zile să ter­ din experienţa anilor treculi nu s-au turi. Cu mijloacele dc care dispune
începerea Jnvăţămintulul agro­ mine efectuarea orăturilor adinei de tras învăţămintele necesare cu p ri­ gospodăria se pot efectua zilnic ară­
vire la importanta efectuării arătu­
zootehnic toamnă pe Întreaga suprafaţă plani­ turi pe cel puţin 10 hectare. In a-
rilor adinei din toamnă pe supra­
(paq. 3-a) ; ficată Iu acest scop, o olcnlie mai ccst scop este necesar însă ca trac­
feţe oit mai mari. Este de d a to rii
• De peste hotare marc va trebui acordată organizării toarele aflate la gospodărie să fie
(pag. 4-a). muncii în cadrul brigăzii de Irac- consiliului dc conducere al gospodă­ folosite din plin, dacă e posibil
toare şi eliberării întregii suprafeţe riei colective să ia astlcl do măsuri chiar in schimburi prelungite.
< t
Concursul
corespon­
Mărind randamentul agregatelor
denţilor In centrul preocupării m uncitori­ în g rijirii şi menţinerii u tila ju lu i un centului dc cenuşă cu 0,5 puncte
lor de la preparolia do cărbuni Pe- timp cît mai îndelungat (n exploa­ sub admis.
trila, stă grija pentru creşterea pro­ tare, măririi randamentului insla- Sc evidenţiază prin contribuţia
voluntari du ctivităţii si îmbunătăţirea calită­ taliilor de preparare o cărbunilor. adusă la creşterea pro du ctivităţii şl
în acest
Munca neobosită depusă
cărbunilor
îmbunătăţirea calităţii
ţii cărbunelui. Avînd aceste obiec­
tive in fată muncitorii şi cadrele scop a dus la obţinerea de rezul­ Iov. Francisc Dcac, Ioan Opincă
tehni'o-ingincreşli au acordat o a- tate bune In creşterea productivi­ mecanici. Ioan Crestcr, Tndor N i ­
tăţii muncii si îmbunătăţirea cali­ colac, Petru Bod, Sz6ke Ştefan, E-
lonţic sporită organizării muncii.
tăţi* cărbunilor spălaţi. Astfel, mun­ duard Budoi, spălători, V icto r Dc-
Inovatorii — participanţi activi citorii din schimbul condus de losil loan, şef de echipă şi allii. Aseme­
tanc an reuşit ca prin buna Între­
nea realizări a ohtinut şi schimbul
la progresul tehnic ţinere şl funcţionare a utilaju lu i ?3 condus de Iov. A ron Irimie. de la
realizeze In perioada 1-20 oct. a r.
secţia separaţie şi schimbul condus
Una dintre caile de introducere lăţii şl îmbunătăţirea calităţii este u» debil cu 41 tone pe oră mal
a progresului tehnic în procesul de lot mai mare, nu se poate spune mare decit cel planificat la cărbu­ de Ioan Gurca, dc la seclia flolalie.
producţie este mişcarea de In o va ţii că în această privinţă s-a făcut to­ nele energetic. La cărbunele speci­ PETRU G A IN A
Ino vatorii — neobosiţi căutători ai iul. Planul tematic de inovaţii nu al debilul a fost mărit faţă de plan muncitor
noului — (şi aduc o importantă s-a realizat. In această privinţă se tu 9 tone pe oră. Totodată s-n îm ­ (din postul dc corespondenţi
contribu|ie ia progresul Ichnic, fac putea face mai mult dacă conduce­ bunătăţii simţitor şi calitatea căr­ voluntari de la Preparaţii de
să sporească eficienţa economică a rile secţiilor căutau să atragă ca­ bunilor spăla|i prin reducerea pro­ cărbune Petrila),
cheltuielilor de investiţii prin găsi­ drele tchnico-inqinereştl, muncitorii
rea şi aplicarea unor metode, pro­ cu înaltă calificare să participe mai R ealizările pot fi şi m ai m ari
Ş i
cedee şi soluţii noi in procesul do activ la modcrniz.arca şi automati­
producţie. zarea utilajelor, la găsirea de noi Con uccrco cooperativei meşteşu­ înaltă, nu acelaşi lucru se poale
Inovatorii de la U. V. Căian, des­ metode şt solufii de rezolvare a u- găreşti „Retezatul*4 din Haţeg, acor­ spune însă despre ramura prestări
indicilor
dă atenţie şi realizării
servicii industriale, unde în ultim e­
nor probleme de ordin tehnic. De
FORŢA INVINCIBILĂ făşoară fn această direcţie o acti­ aceea, considerăm că a lil cablnelul privind creşterea productivităţii le 3 luni productivitatea muncii a
vitate susţinută şi rodnică. A nu l a-
Sesiune ccsla, volum ul economiilor posl-cal- tehnic cit şi comitetul sindicalului muncii. Dacă Înainte cu cileva luni lost realizată numai in proporţie de
81,72 la sulă. Principala cauză cons­
acest indicator nu era realizat la
pot şi trebuie să facă mai mult fn
 MARELUI OCTOMBRIE ie hnico-ştiinţifică culalc, ca urmare a aplicării ino- această direcţie. Aceasta presupune activitatea dc bază a cooperativei tă fn depăşirea numărului mediu
ra ţiilo r, a crescut de 5 ori faţă dc
1962, iar economiile anlccalculatc o mai marc mobilizare a in ova to ri­ — in ramura industrială — acum. scriptic planificat cu 41,96 la sută.
Au trecut 46 de ani de Ia vie- jum ălate de oam eni au scuturat Duminică, 3 noiembrie a.c., la Cu- dc 0 ori. lor şi atragerea de noi ingineri, după măsurile luate, productivita­ Conducerea cooperativei este da­
loria M arii Revoluţii Socialisle din jugul colonial, s-au form at aproape gir a avut loc o sesiune tehnico- Inovaţiile au contribuit In mod tehnicieni şi muncitori in mişcarea tea a crescut cu 3,27 la sută fală toare să ia măsuri care să asigure,
O c lo m b rie , cel mai grandios eve­ ştiinţifică la care au participat, în de plan Măsurile care nu condus prinlr-o mai bună organizare a
60 de state noi care s-au ridicat substanţial Ia creşterea productivită­ dc inovaţii, in rezolvarea proble­
nim en t dm istoria om e nim . la o viată politică de sine stătă­ ofara cadrelor tehnico-inginercşti ţii muncii şi la realizai ea dc econo­ melor pc care Ic ridică introduce­ la aceasta s in t : reorganizarea lu­ muncii, o redistribuire judicioasă a
In 1917, pentru prim a oară in lum e toare. din uzina, ingineri si tehnicieni de mii. Printre cele cu eficienţă eco­ crului in unele unităţi, folosirea ju ­ forţelor de producţie, încadrarea
a fost răsturnata do m in aţia clase­ ia diferite întreprinderi industriale rea şi perfecţionarea continuă a dicioasă a timpului de lucru, a ma­ unităţilor cu personalul necesar, să
Problema majoră a c o n te m p o ­ nomică marc şi care au influenţat tehnologiei.
lor exploatatoare, inaugurîndu-se o Si institute politehnice din tară. direct asupra creşterii productivi­ şinilor. reducerea absentelor ele. redeschidă altele noi. '
raneităţii este problem a m e n ţin e iii
epocă nouă — epoca trecerii o m e ­ Dcschizînrl lucrările sesiunii, tov. A LE XAN D R U TUZA Dacă tn prezent majoritatea sec­ N IC U SBUCIIEA
păcii. In prezent. cînH forţele pă­ tăţii. sint : noua metodă de punere
nirii de la capitalism la socialism. ing Ghcorghe Prodan a vorbit des­ electrician ţiilor cooperativei noastre îşi înde­ planificator
cii şi socialism ului precumpănesc în func|iunc a furnalelor ; cuvă dc
In cei 46 de ani cît au trecut de pre sarcinile trasate do Congresul (din colectivul subredacţlei plinesc planul de producţie şi rea­ (din colectivul subredacţlei
asupra forţelor reactiunîi ş; agre­ furnal Iară pene dc răcire ; modele
la victoria M arii Revoluţii Socia­ al ) 11 -1 e ei al P.VI.R. privind in tro ­ voluntare de la U.V. Căian). lizează o productivitate lot mal voluntare Haţeg).
siunii, există posibilitatea ca, prin metalice pentru turnarea lingotiere-
lisle d in O c to m b rie , s-a schim bat ducerea tehnicii noi In procesul de
efo rtu rile unite ale ţârilor socia­ lor şi atlete. Inginerii Ioan Sloicol
radical înfăţişarea lum ii. D în d via­ producţie, asimilarea unor produse
liste, ale clasei m uncitoare in te r­ şt Doinei Frenţoni, tehnicianul N i­
tă planului leninist de construire a cu carac'erislici lehnieo-economicc
naţionale, ale tuturor forţelo r in- colac Pilly şi muncitorul Ladislau
societăţii socialiste, oam enii sovie­ superioare, despre realizările şi pers­
teresate în m enţinerea păcii, răz Zolani, sint principalii autori ai i-
tici au transformat vechea Rusie, pectivele de perfecţionare a pro­
bo iu l să poată fi pre întim pinat, şi novaliilor amintite.
aflată în cum p lită înapoiere, intr-un ducţiei de modernizai ea maşinilor
chiar înlăturat din viata societăţii. Cu toate că eiicienţa economică
stat cu o industrie si agricultură şi ridicarea indicilor de utilizare a
Ţările socialisle se pronunţă nea­ a inovaţiilor aplicate a crescut, că
m odernă, care păşeşte în fruntea oce>lora.
bătut pentru rezolvarea prin trata­ aportul lor la creşterea productivi- I
progresului om enirii. In cadrul sesiunii s-au prezentat
tive a p ro b le m e lo r internaţionale
In prezent, po p o ru l sovietic î n ­ litigioase, pentru înlăturarea surse­ apoi mai multe referate. Ing. loan
făptuieşte cu succes măreţul p r o ­ Pop a prezentai referatul : ,,Prelu­ O prelegere
lor rle război şî înfăptuirea de zar­
gram rle construire desfăşurată a crarea prin deformare la rece. pro­
mării generale şi loiale. Un im p o r­
com u nism u lu i, adoptat de C ongre­ cedeu rle mare productivitate1*, in interesantă
tant su< ces a) p o liticii de coexis­
sul al XXIMca af P.C U.S. care a subliniat laptul că acest pro­
tenţă paşnică îl constituie înch eie­
Suh steagul a to tb iru ito r al M are­ cedeu duce la micşorarea rebuturi­ Cileva afişe şi un anunţ la sta­
rea T ra la iu ’uî p rivitor la interzice­
lui O clo m b rie . năşesc um ăr la lor. la reducerea unor operaţii de ţia dc amplificare a minei Ani-
rea parţială a experienţelor n u ­
um ăr popoarele ţărilor socialiste, uzinnre la fr'vă şi Mrung. la scăde­ noasa a atras zilele Irceutc sute
cleare.
care alcătuiesc pcr.le o treim e din rea greutăţii pieselor, la economii dc locuitori în sala dc cultura a
om enire. Formarea sistemului m o n ­ Ţara noastră, alaiuri de celo'al- de metal clubului. Aici avea loc conferin­
dial socialist a schim bat radical ra­ le ţări socialele promovează ru Un alt ret erai «uiMinut de ing.
po rtu l de forje din lum e în favoa­ consecventă o politica activă de Vidn A glireriu s-a referit la prin- ţa organizată cu prilejul „Lunii JfT’ţ *. ♦ ' i i. AL: - * .
rea socialismului. apărare a păcii, rle coexistenţ i paş clpiile rle bază in construcţia fuse­ pentru răspîiulirca cărţii cultural-
nică ru toate statele.
Ţările socialiste exercită p rin c i­ lor de ring pentru tor« şi răsucit şliinţificc în rîndul tinerelului". -
pala lor In rîu iire prin dezvoltarea întreaga dezvoltare a societăţii fiic si fibre textile şi la conslruc- Cu acest prilej, conferenţiarul D.
lor econom ică. Ca urmare a r i t ­ om eneşii în perioada care a trecut lia rle noi tipuri de fuse de m-jrc Neuman de la Universitatea din
m u lu i rapid de dezvoltare, ro n - rle la Marea Revoluţie Socialista proffet tivit,ite. la soluţiile construc­
de rra ţărilor socialiste în cadrul d;n O cto m b rie , arata că forţele p ă ­ tive adopta?'' şj tehnologiile alese, Bucureşti a ţinut o interesantă
prelegere despre începutul graiu­
pro du cţiei industriale m ondiale, a cii. dem ocraţiei şi progresului so­ la controlul dezechilibrului dinamic.
crescut de la 20 la sută în 1950, cial cuceresc noi şi noi poziţii, în Au mai prezentat referate ing. Ion lui omenesc. Tot timpul expune­
Ia 37 la suta în 1962. lupta nentrii viito rul lum inos al Paliul, ing ton Budcu, ing Constan­ rii, cei prezenţi au manifestat un
A lă tu ri de celelalte popoare ale om e nirii. tin Ungiiieanu. deosebit interes.
ta rilo r socialiste, po po rul nostru
o b ţin e realizări remarcabile în c o n ­
strucţia socialistă. In prezent tara
noastră se află în etapa desăvâr­ L mu! popas al meta
şirii construcţiei socialismului. An O am eni ele a rfă din stră in ă ta te
de an se înfăptuiesc şî se depă-
pâşcsc prevederile Program ului ela­ La C..S‘. Hunedoara, metalul Lui; terior au rămas în cea mai marc halei laminorului, montarea geamu­ zaţiilor de bază şi comitetele dc stu d iază folcloru l nostru
borat de Congresul al lll-lca al uit unu I popas in serţiiic do lam i­ parle nvrealizatc. L-a laminorul de rilor armate $i repararea prin bilu- partid urmăresc îndeaproape stadiul ►4-4-+-+"* 4 4 4 4 + 4
P..M.R. In prim ii patru ani ai <ese- nai e. Dc oai. sub formă do lami­ 650 mm. nu s a u executat incă dc minaie a halci cuptoarelor. La lam i­ lucrărilor şi vin cu indicaţii valo­
naluluî. ritm ul m ediu anual rle nate, ia drumul şantierelor şi uzi­ către l.C.SH. lucrările de termina­ norul do 450 mm. mai sini ncrczol- roase La seclia a ll-o furnale, aglo- Bogăţia şi varietatea folclorului h din diverse ţări au înscris în .-444
creştere a pro du cţiei industriale nelor constructoare de maşini. Pen­ re a acoperişului halei. Din această vnle unele probleme legate de în ­ merator şi altele, unde organizaţiile nostru au sin nit interesul a nume­ cartea dc oaspeţi a institutului apre­
este de 15 la sulă faţă de 13 la tru ca activitatea să se doslăşoarc cauză apa provenită din ploi si to­ călzirea posturilor etc. rle partid au analizat temeinia po­ roşi cercetători şi oameni de artă cierile lor privitoare la frumuseţea
suta cît s-a stabilit iniţial. P roduc­ în bune condiţiuni pe timp du pirea zăpezii pătrunde în interior şi De remarcai că tn planurile apro­ sibilităţile de care dispun colective­ din diverse ţări. producţiilor noastre folclorice şi iz. >-+4 4
iarnă, să poală li asigurată o li­ De curînd, un grup de folclorişti munca ştiinţifică dc cercetare şi păs­
ţia industrială este anul acesta de deteriorează instalaţiile. Tot LCS.II. bate de către serviciul mccano-ener- le de muncă, au fost înfăptuite cu de la Academia cehoslovacă de şti­
7.4 ori mai mare decît în 1930. vrare ritmică a produselor către be­ n-a predai inră Inminalorilor insta- getîc al combinatului, toate accslc forţe proprii $i o seamă de măsuri inţe — etnografi, dialcctologi, mu­ trare a acestor comori. Printre cei 4
neficiari. colectivele acestor secţii mai recenţi sc numără : Pcter Ş. +
In tim p ce socialismul î$i afirmă prevăzute a fi aplicate de către alto zicologi şi specialişti în folclor li­ Noblc. vicc-cancclar al Univcrsită 4
au întocmit planuri de măsuri chib­
tot mai evident foita şi vitalitatea, secţii, sau unităţi fn f ciul ocesla terar — au făcui o călătorie dc do* ţii din Londra, director al Şcolii de 4
zuite, care in mare m ajorilaie au lost In secţiile C.S. Hunedoara — pregătiri 4
în lumea capitalista sc adînceşfe s-au realizat aproape integral pla­ cumcnlare în regiunea Banat- Fol­ studii dc slavistică dc pc lingă U n i­ 4
traduse în via|ă. Spre exemplu, la la­
c o n tin u u prăpastia d intre muncă nurile pregătirilor de iarnă. A r fi cloristul elveţian Mareei Ccllier versitatea londoneză. A ExkcroJ, 4
minorul dc 650 mm. au fost mon­ 4
şi capital, se ascut con tra d icţiile intense pentru iarnă (III) bine docă ar proceda la fel toate vechi admirator al cintecului popu­ şeful secţiei etnografice şi IL T iî-
tate sobe cu gaz metan la postu­ la» romîncsc. a fost anul acesta pc»>- 4
d intre ţările capitaliste ; clasa m u n ­ rile de pislolal din o justa j. au fost birourile organizaţiilor de bază si lenhagcn, şeful secţiei de literatura 4
comitetele de partid din secii» $'» sec­ tiu a doua oară oaspetele ţării populară ale Muzeului nordic din 4
citoare din tarile capitaliste, în revizuite pompele de condens, armă­ toare S-ar rezolva astlcl multe pro­ noastre. Cu materialele culese in Sluckholm, prof. S. Jakobson. dc la 4
frunte cu partidele com uniste şi turile aferente si rceipientii, dscan- ialia de încălzire. In zonele 4 şi 5 măsuri au termenele de execuţie bleme nerezolvale încă. si s-ar pre- r.-ai inullc regiuni ale tării, el a Universitatea Ifarvard din S.U.A., 4 4
m uncitoreşti, intensifică lupta îm ­ toarele de apă pluvială au fost cu­ iu i s-au terminal (de la darea în expirate Fireşte, sînt şi greutăţi fntimpina multe greutăţi N-ar ti rău organizat la Radiodifuziunea „Suiş- gmpul dc compozitori sovietici con­ 4
potriva d o m in aţiei m o n o p o lu rilo r, răţate ş.a.in.d. La laminorul de 1000 funcţiune a laminorului), racordurile Procesul de producţie In combinat dacă această indicaţie ar porni chiar se Roinnndc" emisiuni dedicate fo l­ dus dc Aram Haciaturian şi Marin 4
pentru dre pturi şi libertăţi d e m o ­ mm. s-au revizuit nerolermele, s-au dc la calorilerc la reţeaua de co­ este complex, ridică probleme la tot de la eomiielul de partid al combi­ clorului instrumental $i vocal rom; Montcfortc Toledo, profesor la fa­ * 4
cratice, îm potriva p rim e jd ie i unui reparat uşile halelor, iar geamurile lectare a condensului. Seclia E.D.LL. pasul Dar lorlcle trebuiesc d irija ­ natului. V o r trebui apoi luate măsuri * ncsc şi virtuoşilor instrumentelor cultatea dc sociologic a Universi­ 4
nou război m ondial. Cresc c o n ti­ sparte la macarale au fost înlocui­ n-a întreprins încă nimic pentru te astlel încîl măsurile, o dată sta­ de impulsionare a activităţii tuturor 4 populare din ţara noastră. tăţii autonome din Mcxico City, 4
nuu rîndu rile partide lor marxist-le- te- Au fost verificate ventilatoarele montarea geamurilor halei (circa 60!) bilite si aprobate, să fie aplicate + l ’crsonalităţi ştiinţifice şi cullura- (Agcrpres). f
niniste, care au devenit în zilele de la caja de lucru pentru elim ina­ bucăU). este abio la început cu re­ întocmai. secţiilor şi serviciilor care concură 4 ♦ + 4 4 4 4 4 4 4 4 - 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ♦ 44-4 +4-+4-4-444-4 4 4 4 44-* 4 4 4 4 4 4 4 4
In efectuarea pregătirilor de iarnă.
noastre cea mai influenta forţă p o ­ rea aburului. M ulte măsuri bune vizia instalaliilor Ia aeroterme, ca­ Aceasta, cu atîl mai mul!, n i cit A SPORIT NUMĂRUL BRIGĂZILOR ŞTIINŢIFICE
litica a contem po ran eităţii s-au aplicat şi la laminorul de 450 lorifere si oalele de condens. Sec­ In general se poale spune că d ;n temperatura devine pe zi ce trece
su
m uncii sini doi nici
O am enii
Sub razele luminoase ale Mare­ mm. lia hidrotehnică n-a început lucră­ pârlea colectivelor de conducere «Ic mai scăzută. Fsle necesar ca. tn tim ­ cunoască din cc in ce mai multe Şi uită al oraşului icrjio n a l Hune-
rile de izolare n 300 m.l. conductă doura a sp o iil de la hei, cile erau
lui Oclombrie, se desfăşoară pro­ Dar şi aici, ca şi Ia sed iile despre secţiilor direct productive ale com­ pul cel mai scurt, să se facă lotul ptoblcm c din d ile iile dom enii dc
de aburi. La laminorul de 1.000 mm. In anul trecut, ja nouă. Acestea se
cesul revoluţionar de eliberare a care 6-a vorbit anterior, sc poale binatului se depune multă străda­ a c llv ila ic . Pentru a lăspundc cu deplasează cu teg u la rila le tn sate­
secţia E.D.LL. abia a începui lucră­ pentru ca neajunsurile din iarna tre­
popoarelor dîn colonii. In perioa­ face aceeaşi rem arcă: măsurile pre­ rile de executare şi montare a bur­ nie penln. Înfăptuirea planurilor dc cută să nu se mai repete. prom ptitudine acestei do rin ţe, numd- le oraşului regional răspunztnd nu­
>ul brigă zilo r ş tiin lila c ce activează
da postbelică peste un miliard şi văzute a se Înfăptui cu forţe din ex- lanelor şi jgheaburilor la «lâdirîa pregătiri de iarnă. Birourile organi­ GH. COMŞUŢA pe lingă C om itelui pentru cultură meroaselor întrebări ridicate de ce-
tăfenl.