Page 19 - 1963-11

Nr. 2755 Drumul socialismului

V E Ş T I Temeinic pregătiţi pentru începerea S P O R T
envăfămmtuSui agrozootehnic Campionatul regional
DiM U .R .S .S . ds haltere

Anioers'ireă a 20 de ani 1‘esle cilova zile in unităţile ag ricolc îşi vor începe din nou a c liv l-j In sala sporturilor clin Rctrila s-a
' lalea certurile agrozootehnice. Pentruduma desfăşurare a piorestilui dc ) desfăşurat faza regională de haltei**
de la eliberarea Kieuului la care au participat următoarele a-
jînvă(ăm int, in majoritatea gospodării tur agricole dc stal, a gospodăriilor \
<ocialii s p o rtiv e : C onstructorul H u­
KIEV 5 (Acicrpies). — agricole colective .şi a staţiunilor de masiiis şi tractoare au fo.st Iviuîc J nedoara, M inerul Lujieni. StiuUu
La 4 noiembrie s-a sărbătorit in ­ măsuri ctîciento; s-au recrutat curta iilif, a fost asigurată baza materială, t
Deva. Silinţa Petroşani şi Jiul Petri:
tr-un cadru festiv aniversarea a 20 s-au pregătit sălile ctc. In rîndurilc de mai jos rodăm o ittva nsp cdccnrc | la. S-nu calificat următorii haltero1 hi
de ani de la eliberarea Kievului da 1 ilustrează modul cum s-au lăcut aceste pregătiri la unele gospodării a- , (lupii m m urmează: Categ. 5G kg.
oca Danii i germano-fascişti. M dingul t grecolc coleclivc. v
( N iio.ue l'ernen (Hunedoara) s Categ.
consacial acestui eveniment a avut __________ V 03 kg. Ihiloş Alexandru (Jiul Pelrda);
loc în salul Nov îîc Pelrovli. situ-U
Categ. 07.5 kg. loan Plopcanu (Jiu!
la 20 km. de capitala Ucrainei, unda Au fost stabiliţi lectorii şi s-a asigurat
în toamna anului 10-13. se alia se­ Pelril/i); Caleg. 75 kg. Dăuilă Nicolac
diul comandamentului prim ului Iront baza materială necesară (Şlimta Deva); Categ. 82 kg. Barau
loan (Ş hula Petroşani) ; Categ 90 kg.
ucrainean
( M * l f ţ| Io,ui Rucuieştean (Jiul R ctrila); Categ.
La miting au luat r u v h tn l Ploir v ” In cadrul gospodăriei noastre co­ micol la care au participat un număr
Eelesl. prim-recrelar al Comilelntin lective îşi vor continua activitatea de 28 colectivişti ce au lucrai per­ grea. Culâicunu Milini (Jiul Pelriîa).
Central al 1‘ailiduîni Comunist din A i i t cele 4 cercuri agrozootehnice care au manent la grădina dc legume. Şi a- J o ii aceştia \o r pailicipa la fa/a in-
teriurjională a /.,«impîon»ilolnr R.P R.
Ur ruina. Si croi ai Uniunii Sovie­ funcţional şi anul trecut. Dintre n- cosl cerc îşi va continua activitatea, ce se vor desfăşura la Curtea un
tice. participanţi la bătăliile pentru I ceslea 2 cercuri sint pcnlm cultura Iar lec (iile vor (i predate de către
îjf;ît A mit ca lector inginerul Mol,se Eog- In vederea bunei deslăşurări a iu- cern Iu ie.
eliberarea Kievului. plantelor de cimp la care a to.st nu­ tehniciană Sâbâu Ileana. Argeş în pruna jumătate a lunii de­
Magistralii terminata - dun care lucrează în cadrul gospo­ v ăţăminlului au fost comandate ma­ O. SANL'in
înainte de termen dăriei. Cursurile acestui cerc vor li nualele necesare, au fost întocmite corcspoiulenf
îrecxentale de 110 cursanţi. Pc lingă colecţii dc scminle care cuprind dilc-
M O SCO VA 4 I Aqerpres). — Popice
Vedere d iii Moscova, Piapi Roşie. acestea va mai funcţiona şi un cerc rilc soiuri do griu, diferiţi hibrizi dc
La Moscova. în centrul oraşului,
zootehnic. Conducerea acestuia a (ost porumb, s-au procurai dc asemenea
a fost terminală inamic de dala fi­ In zilele do 2-3 noiembrie 19B3 a
încredinţată medicului veterinar de planşe si am amenajat sălile pentru
xată. construcţia unei magistrale, curs. Pcnlm o mai uşoară înţelegere avut loc la Deva în llliiiic a de popice
care se întinde do la stiada Ce.ii- circumscripţie, Iov. Andrei Voithiţa. a problemelor expuse la şedinţele de dinlre echipete Voinţa Deva $i selec­
kovski pină în piaţa Arbat, Acesta Un club la Cercul va fi frecventat de 50 cursanţi ţionata reuională cam participă la
a fost darul constructorilor dm Ca- 9 0 0 din rindul colectiviştilor care lucrea­ cerc am stabilit ca fiecare lecţie să e.lapa finalii j>0 lată ce va avea lor
ză in sectorul zootehnic. fie urmată dc filme legate de spe­ In zilele de 9 şi 10 noiembrie în ora
nilol-î în cinstea aniversării Revo­
luţiei din Octombrie. Pentru traver­ Pe /înr/d m ulte in stitu ie din Un iu- — In cele cinci zile, cit am stal lui, cei mai talentati din ritu lu iile Inccpînd din anul trecui în gos­ cificul lecţiilor. şui CTdiOVU.
sare) magistralei de către pietoni, In holul b ib lio te cii — mai bine de tine retului dm H orlicv. Şi. ca to ii podăria noastră legumicultura a cu­ IO A N BA ILBU Meciul a fo.st foarte frumos şi de
nev Soviet ied îşi desfăşoară cu
au fost construite Iroi tunde. o nuc. cci talentata ace şih uu şi sim ţul noscut o continuă dezvoltare. De a- preşedinte dl G.A.C. Goltiu, multe ori echipa cltn Deva s-a apro­
succes n a iv ita te a b iro u ri de con-
um orului. y\stlei, nu numai cel caic ccca am organizat şi un cerc legu­ raionul Alba piat (le selecţionată. Publicul a aplau­
Canalul Volsja-Lood s/ruc/n ale studenţi tor şi asociaţii „ Voi biţi pe infelesul prezidează şedinţa urmăreşte ca re­ dai permanent cele două echipe. In.
ş liin lilic e studenţeşti. Studenţii din Lecţiile vor fi legate de practica tilnirca a luat sfirşil cu urmăloaie'o
M O SCO VA 4 (Aqerpres). — gulam entul să lic respectat, ci in-
H arkov au creol un club ,.al cola­ tuturor“ rezultate : Selecţionata 5 343 p d. V o­
In apropierea centrului industrial Ircaqu asistentă dc două m ii de per­ producţiei
b o ră rii in tre ş liin le ". Iută pc scurt soane. inţa Deva 4 840 p d.
Ivanovo a fost te rm in a li construc­ La prima şedinţă a clu b u lu i au Cele mai bune rezultate le-a ob­
ţ i i noului canal V olga - l.’vod, tare istoria lu i: venit şaptezeci de oameni de ş tiin ­ Fieiarc dintre cei care iau cuvfn- La gospodăria nonslră colectivă din întocmit colecţii cu seminţe de griu, ţinui Suciu Aurel (Petroşani) 811 p.d„
îmbunătăţeşte considerabil aprovizio­ ţă din H arkov, p tin h c care lizicicn i, tul — lie ei Sludenti sau academi­ Romoşcl, raionul Orăşlie, in afara porumb etc. din soiuri locale şi de Popescu Dumilru (Petroşani) 7î) I p d„
nai e j cu apă a acestui oraş, impor­ O mie de membri biolo gi Şi lite ra li. cieni — - au la dispoziţie cile cinci celor 2 cercuri pentru cultura piuli­ înaltă productivitate, cit şi ierbare. C re a i Andrei (Deva) Tfjti p d . Opreau
tant cenlru tex!!!. Şedinţa a lost stabilită pentru ora minute. După patru m inute in dispo- ţelor du cimp şi a unui cerc legumi­ Pentru cercul zootehnic s-au prenălit
Alexandru (Deva) 721 p d.
Nu dc m ult In holul b ib lio te cii cinci, dar ei au venit in ju ru l orei 7 .iti\u l electronic instalat pc caiedtâ col care işi vor coulmua activitatea mulaje caie sA-i ajute jie cursanţi în
V o E ^ a t a apărut a n u a lu l: „A ic i se Inc în ­ patru — o oră Işi rezervaseră pen­ se uprindc o lampă verde — vo r­ In anul II. am fiifim tat un nou ccrc, cunoaşterea diferitelor rase dc ani­ I. JUNEA
e r «avea p a ş a p o r î scrieri pentru clubul studenţesc nt tru „d iscu ţiile dc pe co rid o r". Pc b ito ru l este p re v e n it: peste încti un cu profil zootehnic. Această măsură male şi caracteristicile acestora. corespondent
colaborării intre şt u n ic", ho o mă­ pcre li au lost puse a fiş e : „N u vrr m inut se va apnndc lampu roşie. s - ti luat datorită (aptului că in ulti­ Vreau să amintesc şi faptul că ma­ Pentru o aciivifafe
suţă stătea studentul dc serviciu G ri­ jena ţi să în tre b a ţi" ! Dacă cele spuse dc vo rb ito r au sus­ joritatea lecţiilor vor fi urmate sî
Din timpuri străvechi, Volga a } mul an, mai ales. gospodăria noastră
fa Zulevski. absolvent nl In stitu tu ­ „V o ib i(i pc înţelesul tuturo r" I citat ntcn (ia asistentei, in cursul ce­ continuă pe timpul iernii
fnst denumită în popor păriiitslc' | si-n dezvoltat considerabil so d o m i de vizionarea unor di edil mo pe dile-
fluviilor niscsli. Despre arest flu­ lu i dc medicină din Harlzov. Prim ul, după toate probabilităţile, lor palm minute, aces'ia r i­ zootehnic. Pentru a urma cursurile a- nte tenie, iar pentru probele practi­ Asociaţia sportivă Metalurgistul
viu se chită rînlccc, circula IcjţiinK* ha început am avut înd oie li — pentru studenţi, al doilea — pentru dică m iin ilc Dacă ridică m iindc /nu- cestui ccrc uu şi fost rec rn l ti ii un ce vom organiza unele loturi experi­ din Cugir face intense pregătiri pen­
vi zicale cu despre un nm viu. pn\ esteşte Gnşrr. iV/ sc spunea : profesori. Totuşi nu ‘întotdeauna sc jo iHalea celor prezenţi — lamry.i ro­ număr dc 4() coleclivişli, in special mentale. I'e toată durata cursurilor
Dacă s-ar întocmi un paşaport al „U ne o ii studenţii nu au tim pul ne­ in lim p lă aşa. „Ş lp i — mi-a spus p-i şie nu sc mai uprindc — v o rb iio iu l vom uvc.i grijă ca lecţiile să fie le­ tru a asigura o continuitate a acti­
Volţrîi. cl ar arăta astfel : cesar să studieze nici ştiinţele dc urmă cu toată seriozitatea un cunos­ are la dispoziţie încă cinci minute. din rindul crescătorilor do animale. vităţii sportive şi pc timpul (rigu­
l'n ia [tr)ll ba/.u şi v o i \ re li să le studiere şi cut oncolog, profesorul Evqhcni Pin- A llte l, In tim pu l c il a v o rb ii I. h i S-au luat de asemenea măsuri pen­ gate in mod nemijlocit dc practica ros. Campionatele asociaţiei vor fi
j\um e — Volja, părintele flu v i­ pe cele în rud ite" I Nu s-au afişat kolslcin — cu merg cu nepotul meu, l ilşilz, mem bm -corcspondent al >Uu- tru asigurarea materialelor necesare. producţiei agricole din unităţile fru n ­ organizate la disciplinele : handbal
ilor ruseşti. nici anunţuri prin oraş, nu s a co­ Mă rcler Iu faptul că biblioteca a taşe şi din gospodăria noastră. in 7. lems de masă, şah ele. De dsu-
Lacul naşterii — satul Volgo- municat nici la şedinţe, nu uu exis­ elev in a nona. la cursurile „V reau dcm icl de S liinfe a U.RS.S., cate s-a fost dotată cu material bibliografic fug. IO A N IURIAN menea se vd reorganiza secţia de
Verhovic regiunea Kalir.i*. tat n ici directive in acest sens. Am să inlc/eg lu i ca". năpustit fură m ilă asupra asistentei corespunzător «i s au comandat ma­ G A.C. Romoşel, raionul box. M. V i l C C W U
A'rdiomrfitateu — rur.ă. luat doar o loaic de h irtic si am nepregătite cu o m ulţim e de noţiuni nualele necesare. Dc asemenea, s-au Orăşlie corespondent
Originea sociala — muncitorcască- scris c ite \u cuvinte despre colabo­ Lampa verde de fizica — la p rim i vedere necu­
tărăucascfi noscute — lumpu v c ide s a aprins
rarea intre ştiinfc, htarturise.se că
/V baza ctiror documente a lu ă InslirŞ il. a început şedinţa. dc opt ori.
eliberat fnezcnlul pasapoil. — mă îndoiam cu însumi de reuşita z\ula marc a In stitu tu lu i de mmn Prim ei şedinţe i-au urm at multe
proict tutui n o s tru : peste t/uiiu su[n-
menţiunile care figurează în surs-a nrc r> mie dc Jocuri. Veniseră două allelc la care s-au discului dH erilc
lă m ini urma sa înceapă sesiunea.
literare dzlînd din secuiul al Il-lca. mir. Au ocupat balconul, pervazurile tem e: „M edicina şi cibernetica".
Persoane Lrcaitc iu paşaport — Dar nu a trecui nici o jum ătate de terestre tor, şi-au lacul loc pc scă­ „Im agini şi lorm ulc", „S paţiul şi tim ­
1. Lemn, A. M. Corki, I ,V: oră şi puteam deja v o ib i dc crea­
Sverdlov. N. G. Ce.rnîţ.cvslri, M E. rea noului ciul). H olul lin iş tit ul b i­ rile care dureau la prezidiu. ,S/ a- p u l"... Deocamdată aceste şedinţe a‘i
ccasla cu două săplăm ini inainte de ca scop sd Iacă cunoscut studenţilor
Saltikiiv-Sccdrin, N A Dnbroliu- bliotecii devenise de ncrecunoscul.
bov', 1. A Gonecarav, N. M. Ka- 6'c purtau discuţii aprinse, se. tăceau sesiune, tin d , după cum ne ashiuru- rcuHzorilc şi diverşete probleme
l rtuuzin, A N. Radişccv. I P. k i s-'iu scepticii, iui Ic puteai bizui nici din dom eniile inrudde cu ştiinţele
cunoştinţe, sc conturau de/u pro­
îihin. N. 1. Lobjccvslci, P. iNf. lal> iecte fantastice.. Poate că in ziua Pe o sută dc persoane. respective
‘ *'12' - ^ ^Jcapin, L. V. Sob'1-;: aceea am infc/cx pentru' prim o o u ă K clcru lu l prezentat de tin ă ru l om Care sini p la in n ilc de \ iilo r ale
. P. Gik.ilov ctc* (născuţi pt dc ştiinţă V. Sahiiazov despre „ C i-
cit dc necesar Ic csle studenţilor clubului ?
malurile Volgai).
acest club, ce interes prezintă pen­ leva probleme ale biologiei, dc no-
Semne particulare — lungimea — tc/rd va l ia u ) aju to ru l iiz ic ii" a do­ Ne vcbeşle profesor Tina Tatu-
J. /DO km. tru ci aceste şhinte înrudite, pc c:uc t e:\ko :
sc părea cu nu sin i </e loc ob ligaţi tai o oră şi jum atutc. N im eni nu a
Arc peste 7t) afluenţi oavigabi'i. ccr.it pauza — După prelegerea pc care am
Suprafaţa bazinului V o ljfu — să Ic studieze. Dur. după cum am
-iso dop km2. nllat ulterior, problema ii interesa O ig a n i/M lo rii serii se temeau ca fim it-o despre telepatie, c ifiv a stu­
Dc-u lungul fluviului suit aşez.» in asemenea măsură, in cit am i d in ­ nu cumva prim a şedinţă a clubuiui denţi mi-au propus să orquniycz un
t»; ş.tsc republici autonome şi 19 tre cc i caic s-au înscris ca membri să sc transforme în lr-n piclericrc gtup c irc să studieze tclepalia prin
regiuni Aici Iccuicsc peste 52 m i­ ui clu bu lui studiau in uce/afi tim p p lictico a să : deşi problemele dezbă­ metodele Iizicii
lioane de oameni (-ir» iu sută d’ :i la două institute sau la două lă cu i­ far studentul A ru ito li Ccrknsov
întreaga populaţie a iv.S F S R.) tă ti ale u n ive rsită ţii. tute aveau tangentă cu ştiinţele res­
Pt malurile V olgîi $i ale afluen­ — I ii clu bu l occstu s-au inscris pective in general, ele erau lotuşi adaugă :
ţilor ci se alia 573 oraşe, 60fJ aşe­ numai studenţi? necunoscute studenţilor. Dar prim ul — In prezent dorim să creăm un Predarea poriimbulni in contul contractelor si a muncilor S M.T de către gospodăriile agricole colectivi’
zări şi mii dc sate. — Nu, şi cred că aceasta este un laborator, in care să colaboreze stu­ la ba/.a dc recepţie din Alba In ha, s-a terminat.
oponent — student in u ltim u l an —
fapt demn dc remarcat. Au venit In fotografic: aspect dc la bază. unde esle depozitat pentru o perioadă de timp porumbul.
In anii puterii sovietice pc Vu);a denţi dc la institute dc in vătâm inl
m uncitori dc la uzina de tractoare a inccput a s lle l: „După părcrcu mea,
s au construit ii hidrocentrale şi l> superior diterite Ei vor ti şi condu-
şi cca electromecanică. Se in s c riiri nici una dm tezele susţinute in re-
irâri artificiale.
ei înşişi şi mu ru g a u : „A m un prie­ lerat nu este sigură". c u lo rii lu cră rilo r şi laboranţi şi cer- ţ] ravolulie şi aproape cit producţia Tolstoi aminteşte dc pragurile de la DlnIr a âlluentii O bi-ului o fost
Ocupaţie — s-a încadrat in ccns- ectutori. globală a hidrocentralelor ,.V. I. Le- valorilicat cel mai mult Irlişul. Pe
tiuetia comunistă ten, şi pc ci îi interesează“. Desigur, acest club reuneşte mu!(i 011)“ şi ..Congresul al K X IIIe a al Podium. Latimea albiei in acest loo acest rîu s-au construit deja hidro­
este de SOu dc metri.
— C ile persoane s-au inscris ? tine ri mereu in căutarea adevăni- IGOR GLAN P C.U.S.'’ laolaltă. Deocamdată au Puterea centrale': va fi de 4 300.000 centralele Ust-Kamermoyorsk şi
intrat in funcţiune 14 hidroagregate kilowaţi, iar producţia ei anuală de Buhlarma. In afară dc acestea se
cu o putere dc 3150000 kilovvali. '2 1 0 'miliarde kVVIi. prevede construirea altor şapte mari
In înţîmpinareaMarelui Octombrie plasate în clădirea hidrocentrale;. Se transmite curent electric Ieftin Conslrucliito nodului hidraulic sint hidrocentrale cu o putere totală de
peste 3 milioane kilow a li şl o pro*»
(0,038 copeici un k\Vh| pc
liniile
I-rontul de presiune împreună cu de aproape acelaşi lip ca şi hidro­ duclic de 88 miliarde k\Vh. Prima
clădirea hidrocentralei formează un pentru transportul energiei oleelil- centrala de la Bratsk. de aceea teh­ dintre ele osie hhlroccnlrala Sulbinsk
nologia lucrărilor şi tehnica moder­
(e cu o tensiune de 220 şi 500 ki-
idrocentraieîe din Siberia baraj de pămint înalt de 45 metri icvo lli la Irkul-sk şi Krasnoiarsk nă însuşite de colectivul experimen­ (construită mai jos de Ust-Knmenno-
şi lung fpe creastă) de 2.6 km
gorsk) cu o putere de 1.300,1)00 k i­
tal de la Brnlskqhesslroi vor fi mu­
In taigaua deasă, in condiţii c li­
H idrocentrala (le la Urutsk
este
materice grele, (iarna temperatura late la noul nod hidraulic. Nu este lowali. Preţul de cost al energiei
cca mai marc dc pe Angara. Ea se actului atinge aici minus 58 de g ra ­ necesar să sc construiască in apro­ electrice esle de 0,1 copeici un kW h.
Siberia e^te o regiune de bogăţii licc ale U.RSS. şi organizări’, pc Energia electrică ieftină (002 co­ construieşte in oşa nunutn strimlon- pierea centralei o bază proprie dc
inepuizabile. Morile rezerve de căr­ teritoriul bazinului sau in zona lui peici un k W h ) va li furnizată sis­ ic dc ta Padnnn unde lăţimea apei de. in 84 dc /.ile iui esle îngheţ) in producţie Aceasta va permite la H idrocentralele de pe Lena
bune. minereu de lier, metale nefe­ dc influentă a o scrie de mari com­ temului energetic unic din Siberia esle de numai 800— l don metri tm.u ciliva ani a apărut şi continuă să indici aptoapc egali să sc ieftineas­ şi Amur
se dezvolte o puternică regiune ener­
roase şi all£? minereuri utile, mari plexa energetice, folosirea curentului centrală, precum şi regiunilor înve­ sus şi mai jos dc locul aceslu ea getică. Se construieşte complexul că lucrările fată de hidrocentrala
ma>ivc pnduroasc Îmbinate cu po­ electric In agricultură şi pentru uz cinate. atinge 4-5 km.). Aici malurile sint Bartsk. cu ajiroxlinativ 25 )a snl-j. Ca lungime. Lena esle al doilea
sibil.lalea obţinerii unei energii casnic. ,\ fost elaborată o schemă industriei forestiere dc lo Bratsk Preţul do cost al energiei electrice
Această hidrocentrală va fi con­ slin roase, aproape verticale. Înalte care va prelucra anual citevo m i­ fluvhi din Uniunea Sovietică după
electrice icltinc conslUuie o m inu­ de folosire ;i cursului superior *)l ţie 75—30 metri Slrimlodrca Padnna va reveni la 0.025 copeici un kik)- Linsei. Rezervele potenţiale dc ener­
nată bază pentru dezvoltarea indus­ Iniseiului. sini p ievâ /u le hidrocen­ struită in apropierea locului unde lioane metri cubi de material lem­ vat oră. Cheltuielile vor li am orti­ gie oleclricu ale bazinului ei slut
a fost cîndva exilat V. ). Lcnin. va
triei chimice, metalurgice, construc­ trale pc cursul mijlociu si inferior li o construcţie model caro va in ­ cmc dcopentă cu un baraj de beton nos. combinatul minier de la Ko»- zate in cinci aut. de 580 miliarde kW h dintre care
toare dc maşini de prelucrare a nl Eniseiului şi pc alluienlii aces­ înalt de 126 metri .şi lung de circa şunovo ctc. Celelalte centrale ale cascadei de Lena-144, Vilim-51. Aldan-40, Olek-
lemnului industrial, hirliei. tuia. Prima dintre acestea esle h i­ tra in Inncliune cu prilejul cente­ pe Angara urmează să fie construi­ rna-25 şi Vdiui-23 miliarde k\Vh.
narului naşterii lui V. I. Lcnin —
In Siberia şi In Orientul Înde­ drocentrala de h K usnoiursk In 1970. te după amil 197U. H idrocenl rata dc la Mamakan,
părtat »inl concentrate 70 la sută Hidrocentrala dc la Krasnoiarsl: După hidrocentralele de la Kras- afluent al Lenei, alimentează deja
din resursele hidroenergetice ale este aşezată ceva mai sus de ora­ noinrsU şi .Şusenskoc va veni rin - Cascada Obi-Irfia ş cu energie eleclrică oraşul Bodai-
U R S S.r dintre caic aproape 5U la şul cu acelaşi nume. intr-un loc dul celor de pc Enisci, O sinovo şi bo şi zăcămintele aurilere dc )>c
suta In Siberia răsăriteană. Enisoi, unde flu viu l se Îngustează, unde N ijnctungus ctc. Valorificarea resurselor de agă Lena. Se construieşte hidrocentrala
Angara, Lena. Obi, Am ur şi alte albia acestuia şi malurile lui sini ale fluviului Obi va permite să se
Angara are o deosebită importan­
ape au un debit bogat, praguri $i formale din roci stincoase. H idro­ tă pentru dezvoltarea Siberiei. Lite obţină energie iellină. să se alimen­ de pe V iliu i, care va alimenta cu
albii stincoase. Luncile lor sini pu­ centrala va fi înzestrată cu zece te/,e cu apă regiunile secetoase din curent electric industria diamante­
ţin locuite. Construirea de hidrocen­ agrega le, fiecare de cile 500.000 de singurul curs de apă care izvorăş­ nordul Ua/.uhslamilui (Kuragandu, lor şi alte ramuri industriale ale la-
trale puternice revin aici de două kilowaţi. Sint cele trei puternice ma­ te din lacul Haikal. Lacul, un unus Ţinutul păm iuţurilor desţelenite), kuliei.
regulator, slringe toate apele a :>2C>
ori mai lellin dccit in purlea euro­ şini din lume, fiecare dintre ele dc ri uri pe care in cursul anului irigarea slepci Kulunda. Îmbunătăţi­ Pe Lena s-nu proiectat sase no­
peană a U.U.S.S. de o putere aproape egală cu u Duo- le varsă In Avigara C ondiţiile geo­ rea condiţiilor dc transport pe flu ­ duri hidraulice cu o putere g lo b i-
viu şi pe âlluentii lui.
In Siberia dezvoltaiea industriei şi proghesului. Un baraj de beton înalt logice favorabile, debilul bogat a! kc.Mirsele hidroenergetice ale cas­ lă de aproximativ 30 milioane kW .
(jgrtculiurii, eleclriiicarea coilcr ie- de 120 metri se Întinde pa o lu n­ riu riio r jîcrmit să se construiască cadei dc hidrocentrale sint aprecia­ Cea tnai puternică dintre acestea esio
rate se bazează pe dezvoltarea ra- gime dc ii|)roape un kilometru. Se pe Angara hidrocentrale puternice te la 25—30 milioane k\V cu o pro­ cent ruin N ijne-Lcnskuiu.
pldS a energeticei. Asllel, In l ‘J5u prevede construirea unui ascensor care să producă energie eleclrică ducţie anuală d i 110— 120 miliarde Amurul şi principalii lui nduculi
puleica hidrocentralelor M bniene pentru nave. rapacitatea utilă a la­ ieftină. kWh. sc (oraclonzcrt/a prin revărsarea pe-
verre/enla U la sula din puterea hi- cului dc acumulare este de peste In ce priveşte rezervele energe­ Prnta dm acest bazin va fi con­ nodică a apelor in timpul verii. Pa­
lu ror hidrocentralelor Uniunii So­ 20 miliarde metri cubi. Pe malul Uni- tice. Angara nu csle inlrcculă docil struită hidrocentrala dc la Novosi- gubele mumie pricinuite de acestea
vietice ui OD5 va rcpiczenla — soiului a apărui oraşul modern dc Enisci şi Lena şi inlrece la r ia ­ birsk cu o putere de 400.000 k ilo ­ In valea viului Zeu in 50 de am
24 la sulă, iar pină în 1'JttU ea va Divnorjorsk. dul ci cele mai mari cursuri de apă waţi şi o producţie anuală de (1900— 1950). se ci trează In medie la
creşti4 la 55 Iu sută. Condiţiile naluiale favorabile, de­ din partea europeană a U.RSS. — 1.687.000 kWh. Centrala este dotată 4.7 milioane ruble Pentru preveni­
Pariului Comunist picvcdc folosi - bitul m;ne al fluviului, căderea apei Volga, Kcima, N iprul şi Donul, lao­ cu şapte agregate de cile 57.000 ki- rea inundaţiilor si totodată pentru
tea pe scară Ungă a puternicelor d:? la mare Înălţime, pernr.t să se laltă. l»>wu!i. un baraj de versor şi un obţinerea curentului electric iellin,
cursuri dc apă ale Siberiei Potri­ construiască aici o minunată hidro­ In tolal pe Angara vor fi con­ baraj de paminl lung de circa 4.5 trebuie să se construiască hidrocen­
vii Programului I'.C.U S.. in urmă­ centrală care va produce o uriaşă struite şase hidrocentrale cu o pu- km, o ecluză de navigaţie trale cu lacuri mari dc acumulare.
torii 20 de <iui In Sibeiia şi Kciznhs- cantitate de energie electrică — 20 2 tare loială de peste 12 milioane l;W Preţul dc cost ul. energici î'lcclri- S-n stabilii ca pentru lichidarea
lan se vor conslrui noi baze energe­ miliarde kWh. cea mai leltina din şi care vor produce aproximativ 70 ce este de 0.098 copeici un kW li. deplină a primejdiei inundaţiilor pc
tic»' pe baza lolosiril zăcămintelor Iară. Prclul do cost al acesteia est? miliarde kW h. de energie eleclri­ Mai sus, pc Obi este prevăzută Zea. pe cursul superior şi m ijlociu
Ieftine de cărbune şi pe calea valo­ dc numai u.Ol) copeici per kilow at al Amurului, esle necesar să se con­
că. Investiţiile pc kW h pe întreaga construirea hidrocentralei de Iu Ka-
rificării resurselor hidraulice ale An- oră. adică dc patru ori mai pulm cascadă vor fi dc 2-3 o ii mai mici v *4 < jiV U 'M A tnensk. Aceasta va avea un marc struiască patru noduri hidraulice —
garei şi Emseiului. dccit la hidrocentrala (rV, l Lonin" docil la hidrocentralele de pe V o l­ ( m U>n ) C V »■ ţ »1» lac dc acumulare care va permite pe Zea, Kuznelk. Zeluiulin şi Alma-
de pc Volga. Linii pentru transpor­ ga. Nipru şi multe alte hidrocentrale 7*4 « U H C iiv M C Sa sporească producţia de energie zorsk.
Cascada Âncjara-Enise» tul energiei electrice cu o tensiu­ mari din U R S.S., iar costul unui a hidrocentralei de la Nov osibirsk. &
ne da 5Ol).000 de volţi se întind sj)re kW h se ajHopic de costul unui 1.5 kilometri. Pc nmbclc maluri ale Populaţia noului l.tralsk (cei vo- hi Din apa lacului de acumulare se
Enisci esle fluviul cu cel mal hidrocentrala de la Brafsk şi Kux- kW h produs de termocentrala In acestuia se înaltă baraje de j>ămint, a (ost mulai in all loc) număra (liga vor iriga regiunile seceloasc ale xlc- Uriaşa amploare a conslrucliilur,
mare debit dm întreaga Uniune So­ bass. Aici se vor turna 4 800.000 me­ regiunea Angarci, subsolul ascunde cel din stînga lung de 723 metri, i este 1003)00 de locuitori, iar în v ii­ jx’i Ku luncii ne. Pulerea hidrocentralei proporţiile construcţiilor hidrotehni­
vietică. Zăcămintele dc energie po- tri cubi dc beton, se vor deplasa mari bogăţii. Tocate acestea au sti­ cel din dreapta — de aproapa 3 km. torii 3-4 ani v<i ajunge la IKOUUP— va fi de 700000—800.001) kilowaţi, ea ce In partea de răsărit a Uniunii
timtbdă ale acestuia sint dc 47U mi- ! 5 m ilioane metri cubi dc teren mulat accelerarea construcţiilor pe Clădirea hidrocentralei va adăposti I7O.UU0 S-au construit peste 400 090 va produce peste 2.6 miliarde kW h. Sovietice, simbolizează puterea me­
?linA' k ' Vh. cu mult mai mult dccit st in ros. sc va turna l.870.000 metri Angara. clnd va ’.nlra In funcţiune cu in- metri cubi de locuinţe, şcoli, câini H idrocentrala, proiectată lingă o- reu creseîndă u U.RSS., succesele
ln'teaga produc trr a tuturor cenlra- cuhi de terenuri moi. Puma eonslruclie realizată aici. Iroega capacitate, f2U dc crirerpile de ne m grădinile de copii, spitale, taşul Salelcjtd. cu o pulcre de 6-7.5 obţinute de poporul sovietic In crea­
leloi electrici din U.RSS. rea ba/.ei tehnice materiale a co­
Au Început lucrările preliminare in anul 1959. a lost hidrocentrala cile 225.000 k W fiecare In iotul a- cluburi, magazine. milioane kilow a li va produce anual
Bogăţiile naturale ale bazinului la hidrocentrala Şuscnskce de la Irkutsk Cele opt agregate de cJîe cesta. puterea totală a hîdroccntralp.i H idrocentrala UsM/ins/< esle cea 31— 37 miliarde k\Vh. Preţul de cost munismului.
Anqsra Enisei aşezarea lui geografi­ Saiani, aşezată mai sus pe Enisei. 82 500 k W ale acesteia, produc a- este de 4 5 milioane k\V. Ea va pro de-a treia hidrocentrală din acea>tă al energiei electrice va fi de numai n. n o s o v
că avantajoasă creează condiţii pen­ Ea va produce anual circa 2I miliar- nual peste 4 miliarde kW h Nodul duce anual 22.6 miliarde k\Vh. de cascadă. Ea se află In condiţii a 0,03—0,04 copeici un kilow a t crâ. şeful Direcţiei Generale
tru construirea aici a unei baze de kW h, Înălţimea barajului atinge hidraulic nu are un baraj deversor peste 11 ori mai mult decll Întrea­ proape identice cu cea de la Bratsk Barajul Înalt de 40 metri va crea Hidroenergetice din regiunile
energetice centrale a regiunilor asia- 220 metr! — deschiderile deversanle sint am- ga producţie a Rusiei dinainte de pină şi Ingustdriâ locală la capul an uriaş lac de acumulare. risărilene ale U.RS.S.