Page 22 - 1963-11
P. 22
Nr. 27561
Vag. 2 Drumul socialismului
stăpînii agregatelor modeme Noi B M iifiia p & g g i*ic © ic PE TEME CULTURALE
Cu muIL limp înainte de darea în Si pc altă cale După orele dc leorie paraliei din luna aceasta tamburul s m t e r u n in a t se iM ă sa a t& îi C ilS lo ri Cărmuzun Letifia. Oslrovcan loan.
exploatare a noii fabrici de aglome fiecare cursant n fost repartizat să inie a fost prelungit cu încă 200 mm. I a b o b S io te că linrza 'le o fil. I.npof Ştefan. Lupaş
I loi 'ua. Igna Dorina ti Lupaş A u
rare, complex modern de îmbogăţire lucreze pe lingă un muncilor tu in lălurînd prin aceasta scurgerea ma RAIONUL ALBA IN RA'ONUL ORAŞÎiE rica
a minereurilor licroasc, în fala orga înaltă pregăiire profesionala din ca teriei prime pc platformă. Se preco Colectivul bibliotecii raionale Hm ANA STRATAN
nizaţiei de partid si a conducerii leh- drul fabricii de aglomerare nr. 1. E- nizează de asemenea, modificarea Corespondentul nostru losif Alba Iu lia a organizai ht acest au corespondentă
nico-adm inislrnlivc se punea problc- lectrif.ienii şi lăcătuşii şi-au desfă sistemului de răcire de la cuptorul Folosind Jn întreaga capacitate Kadovici ne informează că in ra ficsle SO tic acfiiini culturale cn cur A
tea. I ic in sala Hc lectura u bibi în
mo rezolvării unor importante sar şurat practica de producţie, lucrind dc aprindere cu altul mai rezistent. de lucru tractoarele si maşinile, ionul Orăştic au terminat insă- t â ii, fie In diferite in trc jn iiitlc ri Hm Stand ele cărţi
cini organizatorice şi lebnico-prole- efectiv in echipele de electricieni si Pe linia perfecţionării instalaţiei colectiviştii din Alba Iulia şi Şard mintalul cerealelor păioase, mai oraş accilc acţiuni, printre care a- cu autoseroire
montori dc pe şantierul noii fabrici dc aglomerare se înscrie şi modifica au terminat zilele trecute semă niintirn recenzii, prezentări Hc a irti,
sionale. Cu alle euvînle se cerea un natul cerealelor păioase. La gos multe gospodării agricole colecti
lăspuns favorabil întrebării : pe m i de aglomerare ce se afla în cons rea maşinii de descărcare din siloz, ve, printre care şi cele din Băcă- c.\l>ozi(H. eoiisfăiuiri etc.. s-au bucu La tenul a de 8 ani din Soltndol-
na cui va fi rial noul obiectiv in- trucţie modificare concepută de lăcătuşii podăria colectivă din Alba Iulia int i, Bcriu, Turda.ş, Spini, Orâşite, rat Hc succes tlin partea oamenilor Parofcni. arapii regional Petroţanx.
planul însfimmţărilor a fost de
dm in iţia tiva conducerii }colii a luat
duslrial ? Prin urmare darea in exploatare a Acaliu Vaîensclii si Ghcorghe Radu. păşit cu 7 ha. fată dc sarcina ini Pricaz si Cugir. Cele mai mari muncii. Cn urmare n acestui japU fiin ţă un ştand dc cârti cu autoser
in fişele bibliotecii an Ins/. înregu-
Răspunsul n-a venii cu una cu două. noii fabrici de aglomerare a fost în Esenţa modificării constă în schim ţial stabilită. Colectiviştii din suprafeţe cu gnu. or/., secară pen- h a (i pr.de 3.'200 tic cititori. ane vire. Standul pune la tl.sjmziiin ele
Au urmat vile în şir de căutări, frâ- credinţată unor cadre bine pregătite, barea capetelor dcinşabite de In cele Sard au realizat integral supra i ni boabe si secară furajeră au au îm prum utai aproape 57.000 tic vilo r cele mai noi m r/i apărute,
m lnlări confruntări de păreri si so- capabile să stâpîncascn si să exploa 5 braţe şi prelungirea duratei lor dc faţa planificată a se însămînia. fost msămînţate la gospodăriile volume. (inhidn-se cont. bineînţeles, dc nece
funcţionare. sităţile de lectură ulc uccstoia.
Iu ti1, pînă cind ideile si propunerile teze cu maximum rle eficientă moder Aici au fost însămintate 255 ha colective din Orăsiic (450 ha), PETRU T O M A
s-au cristalizai in măsuri eficiente In nii! agregai. Remedierea unor defi Prin colaborarea permanentă între cu gnu, 5 ha. cu orz şi 5 ha cu Pricaz (516 ba), Bcriu (315 ba), corespondent PUiă in prezent, dc la arest ştand
au lo.d cumpărate cm l i în valoare
planul în tocmii cu acest prilej s-a ciente in timpul rodajului cît si pe m uncitorii co deservesc procesul teh secară masă verde. Dc asemenea, Turdaş (231 ha) şi altele. Hc peste '2.709 Ici.
prevăzut necesarul forte» de muncă parcurs a constituit cea mai catego nologic de aglomerare şi atelierele au fost insăminţatc si 5 ba cu Rczullalclc obţinute în accsle Noi form aţii artistice I CHIR AS
calificată pentru toate sectoarele şi rică confruntare cu munca practică mecanic şi electric au fost rezolvate leaume (spanac, ceapă stufat şi gospodării sc datorcsc în primul corespondent
In solul Cim puri He Sus. comuna
meseriile. Apoi, pe baza unei pro şi cel mai sever examen susţinui rle si alte probleme. Bunăoară in urma salată). rînd bunei organizări a muncii şi Gurasada. a luat fiin tâ nu de m ult
grame analitice judicios întocmite au tinerele cadre. unei analize făcute dc comitetul de Lucrările dc semănat au fost folosirii tractoarelor si tuturor n jnnnafic tle cor fi o brigntlă ar C o n fe r in ţă
pcrlid, s-a constatat că cele mai m ul maşinilor agricole la întreaga lor
fost deschise 8 cursuri de calificare Jn Îm prejurări crilice. oamenii au efectuate la un înalt nivel agro- tistică He agitaţie. Corul, care nu
te staţionări şi op riri accidentale au capacitate. In prezent în aceste In codrul „L u n ii pentru răspin- ^
pentru pregătirea cadrelor 5n mese d rl dovadă de iniţiativă, spirit prar- tehnic, fapt ce va permite ca în mără 3.) He persoane, in mo joi date Hirea tu rtii eultnral-ştim tificc in S
fost pricinuite de funcţionarea ncco- unităţi s-a trecut cu toate forţele
riile de tehnologi, lăcătuşi, electrici tic si operativitate, venind cu propu anul viilor să se obţină recolte u trm ifti, arc nu repertoriu bogat. rhu lu rile tin e re lu lu i", Comitetul J
respunzătoare a instalaţiei electrice. la executarea arăturilor adînci
eni si apnduclicri neri concrete de perfecţionare o u- sporite la ha. Recent, corul ,u brigada artistică orăicnesc împreună cu Co- ,
Ce trebuia făcut ? Consultînd proiec- dc toamnă. Hc tigilafic au prezentul pentru lo
In tot acest timp organizaţia dc nor părţi din instalaţii. m iletul pentru cultură fi artă a ora- ţ
lanlul in avizarea unor modificări, c- cuito rii salului nu program artistic fu tili rt gional Petroşani,- au in itio t >
partid s-a preocupat sa asigure un Aşa s-a iutîmplat la corpul princi Programul, însoţii în prealabil tic
lech icienii au trecut la înlocuirea a- Lapte predat peste plan o scrie Hc ncliuni menite să ducă J
boqat conţinut lecţiilor predate şi sa pal, unde amcstecălorul cu doi tam- o con/crintă, a fust tlcosebtl He a-
cclor pârli din instalaţia electrică la ridicarea nivelului tle cunoştinţe
îmbine armonios noţiunile teoretice buri funrliona defectuos, neanlrenînd Parale! cu dezvoltarea sectorului cu mai mult dc 310 bl. Cele prreiaL Pmi.ru prima flata lot ui al tinerelului
care nu corespundeau. De subliniat
cu cunoaşterea practică a agregatelor. întreaga masă de materie primă spic că asemenea îmbunătăţiri constructi zootehnic, lucrătorii de la G A S. mai bune rezultate s-au înregis tai ii din acest sat fi-nu auzit, nu Zilele trecute, He pildă, la A ih -
Citirea schemelor si descrierea pro Bîrcea dau o marc atcipic spori trat în luna octombrie, cind pro mele in textul unei brigăzi a rtisti imasu. in fa(a a peste l~>0 tle par
maşina de aglomerare Pa mai mult, ve s-au făcut pc întregul flux teh ce tic agitaţie
cesului tehnologic rle aglomerare au rii producţiei animaliere Astfel, ducţia dc lapte marfă a fost depă ticipanţi. Iov. praf. uiiiv. I). Ncn-
o cantitate apreciabilă din încărcă nologic. înccpînd cu dozarea, statia Un sprijin prelins la orgnuizun a man, din Bucureşti, a prezentat n
fost insolite de demonstraţii practi datorită unei bune îngrijiri şi a şită cu 173 bl De menţionat fap
tură se scurgea pe platformă si la e- dc nămol, statia de amestec primar hrăniţ ii raţionale a vacilor dc lap tul că totodată a crescut simţitor acestor tlnnă form aţii artistice. pre conferinţă pc tema ; ..începutul
ce la liprdrc agregat în parte. In fe graiului omenesc“ . Conferinţa, deo
lul acesta cei peşin 490 de muncitori, vacuarra căreia lucrau in permanen si conlinuînd cu corpul principal. te. s-a reuşit ca dc la începutul a- şi procentul dc grăsime. cum ji Iu prezentarea program ului sebit Hc interesantă, a just mult a-
nului şi pînă acum să sc depă P. URPFA fi-au adus membrii }i candidaţii tle
dintre care 3<)<) utcmi$ti, au dobîndil tă 5 muncitori. Prin soluţiile propuse şi aportul a- prcciată tic auditori
şească producţia la lapte marfă corespondent partid I arm } /.ori{o, Ihtr:a M aria, l'„ NEMKŞ
cunoştinţe profesionale suficiente. .Studiind în amănunţime posibilita dus la perfecţionarea instalaţiei elcc*
Barza losif, jrrccum f i a te m iftii corespondent
Paralel cu aceasta in adunările ge tea înlăturării aceslui nrajnns, un hice s-an e v id e n ţii! maiştrii lacob Z i de odihnă la Petrila
nerale ale organizaţiei U.T.M. si în grup dc muncitori in Irunte cu mais I adislau si loan Anlonovici. precum
Spre sala dc spectacole a clu în faţa echipei Refractara din
consfătuirile de producţie s au ţinut trul loan Nicolo?, au găsit solulia. şi şefii dc echipă Nicolac Pocola si
bului muncitoresc din Petrila sc Alba Iulia. Inir-o zi de munca
expuneţi caro să-i determine pe ti Pe pereţii interiori ai tobei de ames Trolin Bocser. îndreptau sîmbătă scara nume Scara, tinerii pctrileni şi-au dat
nerii m uncitoiî să-si iubească si în tec s-a instalat un dispozitiv care an Dar. vorbind despre p iic rp rro a cu roşi mineri, împreună cu fami întrlnire Sntr-una din sălile clu O 7.1 dc toamnă, ce oricare alia. nii din tura eondnsfl de Cornel Mnn-
drăgească meseria. trenează ntm ic materia primă spre caic oamenii stSpînesc agregatele, ce liilor lor, pentru a participa la bului muncitoresc, unde comite Dimineaţa, ceferiştilor din tuia con teanu so îndreptau spre sala scolii
Legătura cu practica s-a realizai maşina de aglomerare. Cu ocazia re altceva poate fi mai ilustrativ dacă spectacolul dai în cinstea lor de tul orăşenesc U.T.M. a organizat dusă de Cornel Munleanu, din slalid personalului, unde urma să se anali
mi tocmai reducerea staţionărilor si căi re formaţiile dc artişti ama pentru ci o seară de dans Printre Simcna — călători, ii s-n adus la cu - zeze felul rum a decurs procesul de
tori din localitate. Sala clubului, cei aliaţi aici puteau fi văz.uţi ii- noşlmWl programul v.iloi respective, producţie în ziua respectivă, Şlefui
depăşirea planului dc produc ţie ? Din
plină dc oameni, a răsunai de cin* nerti mineri Ghcorghe Croitorii, după rare. prm lr-o hună organizare, He tură nifo-mu laronir : au cirm la t
august si piuă la 20 octomlnie a.c. Jecclc interpretate de formaţia Dumitru Chivu şi Alexandru 01- fiecare $i-a luat locul in complexul numeroase trenuri fără nici un minut
Pe scurt de la corespondenţi colectivul noii fabrici de aglomerare corală a clubului, dc melodiile tcanu, evidenţiaţi în întrecerea so general al muncii. Impiegatul dc mi.?- ir.lîr/irre s-au manevrat peste ] AOfl
a dat peste plan peste 3.000 tone a- executate de către orchestra dc cialista. Şi la dans, ca şi în pro care Ion Piesa ii-a aşezat în fala pa osii (ormindu-sc 7 tronuri peste pro
® De curind s-au desfăşurat lu gate noi, printre care 15 vitrine fri glomcrat de bună calitate. muzică uşoara şî cea semisimfo- ducţie, ei s-au dovedit a fi la noului de comandă si a început mînu- gram, la magazia de mărfuri s-au în
crării® relei de-a opta sesiune a gorifice. 12 dulapuri frigorifice ctc. nieă. A doua zi, după amiază, a- înălţime... iiea cu atenţie a marav.olor şi semna cărcat 10 vagoane colective, mediile
Sfatului popular comunal Ccrlcj. Se (I. CIIIRESCU). In prezent în cadrul secţiei func matorii dc fotbal — şi in Petrila După o zi de odihnă minerii lelor, partida de manevră, condusă dc staţionare a vagoanelor au fost
siunea a dezbătut lelul cum au lost ţionează cursuri de ridicare a cali sînt mulţi dintre aceştia — au din Petrila au început lucrul mai do A iilo n Dan. s-a organizat astfel
înfăptuite lucrările din contribuţie ° In rrzolvarpa anumitor lucrări ficării in care electricienii şi lăcătu umplut tribuna stadionului din avîntaf, cu lorţc sporite, pentru incit să reducă cît mai mult staţio reduse cu 0.5 — 5 la sulă.
gospodăreşti. Comitetul executiv al
voluntară pe amil 1961* si a stabilit şii îşi imbogălcse continuu cunoştin localitate. F,i şi-au susţinut cu căl a da patriei cărbune mai mult, E. CRETU
noi obiective ce urmează a se rea Sfatului popular al oraşului Or5ş- dură echipa, care le-a adus satis mai bun şi mai ieftin, narea vagoanelor.
ţele profesionale. corespondent
liza în anul co urmează (IO A N BOL- tic primeşte un sprijin substanţial facţie atit prin jocul prestat, cît M C O N STAN TIN ■...întunericul s-a lăsat deja. Oame
DURA). din partea comisiei permanente de T. OV1DÎU | şi prin victoria la scor obţinută
• Unităţile comerciale din Valea gospodărire si urbanistică. Comisia
Jiului sint înzestrate pe zi ce [(*-
amintită a făcut 57 de propuneri
ce cu noi Agregate si mobilier mo
din care majoritatea an fost înfăp IP Iain tarea p e n 2iS©§9
dern In acest an unităţile din V a
lea Jiului au fost dotate cu 30 agre tuite (SI DON IA MUREŞAN).
— © Iai<ei°^iee sie sesoia
-—»K i
In multe gospodării agricole co nile pe care le-au avui stabilite cu
lective clin raionul Haţeg livezile privire la plantarea pomilor.
de pomi constituie o sursă aducă
Practica a demonstrat cu priso
toare de mari venituri Băneşti. De
sinţă că plantările de toamnă sînt
aceea în ultimii ani în G.A.C a
mai eficace şi dau un randament
început acţiunea de plantare a mai mare la prinderi, iar pe de altă
pom ilor pc suprafeţe tot mai întin parte, pomii plantaţi toamna por
se. Pentru stabilirea zonelor de
nesc primăvara mai devreme în
ieren ce se pretează la plantaţi s-a
vegetaţie şi suferă mai puţin de pc
făcut microraionarea pom iculiuiii, urma unei eventuale veri secetoa
delimîfîndu-se pe cuprinsul raio
se. lată aşadar, cîleva lucruri care
nului trei bazine pomicole. Aces
obligă consiliile dc conducere ale
te bazine sînt Boşorod — Vîlce- G.A.C, să dea toată atenţia orga
le ; Siivaş — Haţeg — Demsuş —
nizării acţiunii de plantare a po-
Peşteana ; şi Găieşti — Galaţi — miîor.
Pui In unele gospodării agricole
colective din localităţile amintite Sînt în raionul Haţeg gospodării
s-au făcut proiecie dc organizare colective care în primăvară au jMm
a teritoriului, iar consiliul agricol efecluat lucrări de plantări pe su
raional — pe baza comenzilor şi a prafeţe întinse (la Boşorod 25 ha., m
necesarului — a încheiat conlracte Peşteana 14 ha. Ilaleg 16 ha ele.).
cu Staţiunea experimentală horti In alte gospodarii însă, caie plan
P ro fitu l principal al gospodăriei de stat din 'Apoltful Hc Sas, este v i
colă din Geoagiu. privitor Ia asi tează în toamna aceasta pomi pe
gurarea materialului saditor. Ace;- suprafeţe întinse nu s-a luat încă ticultura. Dar, mei zootehnia nu este neglijată. Gospodăria are un număr
marc Hc bovine, ovine f i păsări. La secţia din Miercurea He pildă, unde
te acţiuni s-au întreprins în am) nici o măsură pregătitoare Colec Dezvoltarea sectorului
sc află secţia avicolă sc cresc 24 00') dc păsuri din rasa Rock.
trecuţi, fapt ce ne permite să tra tiviştii din P>retea Strei, de pifdă, Creşterea păsurilor cerc m ultă pr cocupare din purica celor ce Ic în g ri
gem concluzia că penlru extinde vor planta 2 600 de pruni şi pier zootehnic în discuţia jesc: hrana şi curăţenia, evitarea b o lilo r, sini esenţiale. Respectarea lor duce,
rea livezilor au existat condiţii priel sici, dar au săpat doar cuca 400 de lo rezultate frumoase
nice. Să vedem însă cum au fost gropi. De asemenea, la Cerihelot deputaţilor In fotografic p u ic ii vedea tin e re tu l aviar ; la numai 6 săplănhni un
valorificate aceste condiţii. s-au săoal aproape 200 gropi, din ne fiul cintărcfte in medic 3,5 hg.
Zilele trecute a avut loc o sesiu
Cste adevărat că în primăvara cesarul de 1 300, la Ruşi 50 de gropi
aceslui an colectiviştii din raionul rlm 1 500 cîte trebuiau făcute ele. ne a Sfatului popular al raionului
IIia în caro s-a luat în discuţie pro
Haţeg au plantat cu meri din so Potrivit prevederilor planului în
blema dezvoltării sectorului zooteh /% f li IE m d a -
iuri diferite o suprafaţă de 203 ha. tocmit, plantări de pomi se (ac
nic în gospodăriile agricole colective.
iar la gospodăriile colective din în majoritatea gospodănilor agri
Haţeg şi Toteşii s-au înfiinţat pe cole colective, dar specialiştii n-au Cu acest prilej s-a scos in evidentă adio Ingratul „P a tria " ; Lazarilla de
suprafeţe însemnate plantaţii in luat încă măsuri penlru nichelatul faptul că Sil multe gospodării agricole Ţarine.c — cinem atograful „A rta " ;
SI M ER I A : M ărul discordiei — ci-
tensive. Dar, pentru toamna aceas terenului şi nici pentru săpatul de colective ca acelea din Ilia, Dobra, 0 NOIEMBRIE 1963 ncmntngrnful .M u n cito ru l" ; PE
ta au mai rămas de plantat cu urgenta a gropilor. De acest lucru Lâpuşnic, Hărău ele., a existat o T R O Ş A N I: Caut al X V lll-le n —
pomi încă o suprafaţă de 167 ha. trebuie să ţină seama în pri preocupare susţinută pentru dezvol PROGRAMUL 1 : 5,05 Concert cinematograful „ R e p u b lic a Gene
încă din primăvară, în(r-o serie de mul rînd tovarăşii din cadrul con tarea sectorului zootehnic iar ca u r de dim ine aţă; 6.05 Valsuri inter ra lu l — cinematograful ..7 noiem
gospodării cum sint cele din Poeni. pretate de fanfară ; 6.20 Emisiunea brie" ; A LB A IU L IA : Dintele dc
siliului agricol raional care răs mare veniturile colectiviştilor din a-
Sîmpeiru, Rîu de Mori, Bărăştf pentru salo; 6H0 Jocuri populare aur — cinem atograful „V icto ria " .
pund direct de problema planta ceste gospodării an crescut continuu.
etc, s-au săpat 11 500 de gropi 7.10 Melodii populare interpretate flă c ă ri în taiga — cinematograful
peniiu plantări. Insă, pînă la rea ţiilor de pomi în raionul Haţeg. In Jn încheierea lucrărilor sale, sesiu la fluier si vioară ; 7,30 Sfatul me „23 /în g u s t"; SEBEŞ: Mamcluc.nl
lizarea celor mai bine de 30.000 legătură cu aceasta trebuie avut in nea Sfatului popular al raionului IHa d ic u lu i,- 7.-15 Cinlcce de M auriciu — cinem atograful „ Progresul“ .*
Croinatoarea Duinilra Teodor este bine cunoscută în secţia gal gropi cîte sînt necesare, este o d i vedere faptul că plantatul pom ilor a aprobat u;i plan dc măsuri cu p ri V c s c jn ; 8,f)C M elodii populare; Cele 400 dc la n ţu ri — cinemato
vanică a U.M. Cugir pentru caii latca deosebită a lucrărilor execu ferenţă marc, fapt ce trebuie sa dea este o acţiune de sezon, căreia este U.'JH M iri formaţii de muzică u-
tate sî pentru fapluJ că depăşeşte lună dc lună planul cu cî.lc 15— 20 de gîndit consiliilor de conducere necesar să i se acorde toată aten vire la sarcinile ce trebuie înfăp soară ,* 1 D.21) Piese de estradă; graf ul „Sebeşul"; O R Ă Ş T IE : Co
la sută. ale gospodăriilor agricole colecti ţia. tuite iu vederea dezvoltării continue 11.29 Muzică vocală si instrumen tim — cinematograful „P a tria " ; T i
IN CLIŞEU: Dumitra Teodor lu c rin d la baia dc cromaj. ve, care nu şi-au îndeplinit sarci FCLICIAN PAUL’ a sectorului zoolelm L. tală de Sigisimind Toduţă ; 12.35 nereţea lu i Maiahovshi — cine
m atograful „Flacăra'' ; H A ŢE G :
M elodii distractive; 14,00 Muzică
Salut via(ă — cinematograful
populară din M o ld o va ; 15,00 U-
Anual, dc pc băncile Şcolii pro şcolii şi organizaţiei U.T.M. In- vizionate d ia lilm clc In titulate ,.Fo staliun i de m aşini şi tractoare, Dar, Jn cadrul şcolii, e le v ii îşi verluri la operele: 15.30 Muzică „P o p u la r"; B R A D : Elena din
fesionale dc mecanici ag rico li din tr-unu din serile trecute, dc pildă, losirea rafională a tractoa relo r", muzeul Doitana. ba rajul de la lli- petrec tim p u l liber şi sub alte /or orchestrală dc estradă; 16,00 A n T roia — cinem atograful „Steaua
A lbu h ilio pornesc pc ogoarele c o- aici s a oigani7Qt o interesantă „C o n d iţiile optim e ale semănatu- caz etc. P in excursie e le vii s ou nic cum or li vizio n ă rile dc li/m c sambluri artistice şcolare ; 16,15 roşie" ; LO N E A ; V ia tu l sudului —
le clivizatc ale rcr/iunii nouSlrC p in i reuniune tovărăşească la care nu l i i i \ „H evoluţia din 1907“ etc. întors cu a m in tiri plăcute despre şi spectacole, audierea in colectiv Vorbeşte Moscova I 16.45 Cînlă or cinem atograful „M in e ru l" ; 7 EIUŞ:
la 250 de tractorişti şi mccaniz/j- tost in v ita ţi şi clc\ / ai cclorJullc In tim pul liber se desluşoaru o Iruim iselilc p a trie i şi despre ora a unor piese de teatru transmise chestra de muzică populară „U nu- Contele dc monte Crislo — seria
fnri. In prezent, aici sint şcolaiU nii şcoli profesionale şi m edii din QCtivilale intensă Şi In cadrul şele şi u n itu lilc economice şi su- ta posturile noastre de radio sau letul" ; 17.12 Piese vocale si in I - l l — cinematograful „V icto ria " ;
In dderite meserii /ieste 800 dc oraş. Cu acest p rile j s-a pus in „C e rcu rilo r tehnice" A ici. după cia l-cultu ralc vizitate. se ocu/iă cu vizionatco em isiuni strumentale dc marc popularitate ;
cle vj im p u rtili In trei ani. Pentru d isa ih e problema e ticii şi a com p rcle rin iu şi în clin a ţii, e le vii co:i- C ailca a devenii şi ca un prie lor televizate. M ai m ult, u n ii e levi /L A T N A : Lacrim i tirz ii — cine
p o rtă rii in societate. iolosincUt-m: Icclinnor/.ă machete dc maşini u- ten de nedespărţit al elevilor dm J7.30 In slujba p a trie i; 13,00 Pro m atograful „M u n c ito ru l"; I L I A :
o coliiicarc cit mol temeinică, pc au devenit colecţionari dc vederi
chiar exemple din cadrul şcolii. r/ncnle, planşe, desene p rivin d a- această şcoală. Num ai dc la Înce gram dc muzică uşoară; 18.20 Din
lingă acti\ Halea teoretică in r.i- Apoi, s-o c itit din operele lu i num ite secţiuni dc piese etc. M u- şi ilusna le seu lac schim buri dc cele mai cunoscute melodii popu Aventurile lu i Kruss — cinemato
drul cursurilor, e le v ii iac şi prac putul noului an şcolar şi pină in scrisori cu elevi din alte şcoli s i graful „L u m in a "; A P O L D U L DE
Emincscu, Coşbuc şi Alccsundri, iar jo nloteu obiectelor lucrate consti prezent, an devenit pu rtă to ri ni m ilare din (ară. A lţii insă, au pre lare,* 19,00 Jurnalul satelor; 19,45
tică, Inccpind d u o r din anul in tfi In cele din urina s-au orr/antea/ tuie acum m aterial didactic pentru insignei ,,Prieten al c â rtii" 150 Muzică uşoară dc Eugen Tegcr,- SUS ; Lumină Ia fereastră — cine
dc activitate. Această practică sc dilecţie spic muzică şi iu i rare
sini cazurile cind aceştia pot li 20.10 ..Cinlccel de viaţă nouă“ — m atograful „23 August
locc In doua faze. Primo la?a cu gu sili in tim pul liber la clubul sco
prinde activitatea In u tc lic rc lc • IN TIMPUL LIBER PRINTRE program de muzică populară ; 20.40
şcoala dc lăcultişcric. reparaţiile bi exersind la vio ara, mandolină, 1 eclia dc limba engleză, ciclul II ;
ta trucloare şi maşini a g ii cote şi acordeon ele. Pc e le v ii Nicolac 21,15 Muzică de dans; PROGRA Qj aldin.
Nnr/hi şi Romulus Pop, de pilda, ii
conducerea tractoarelor Cea mai VIITORII MECANICI AGRICOL p o li in tiln i in v ă lin d noi c in ic-e M UL I I : 10,10 Cîntece populare»
marc parte a tim pului de practică 10.30 Muzică din opere; 11.30 Pro
la muzicuţa, iar pc M ih a i M u n mde.omloQie
este reze r\a t p a rtic ip ă rii n e m ijlo -f? ' tean c in tin d din Irun/u. Aceasta c gram de fantezii ; 12.58 Din eînte-
cită iu lu cru ri Ic agr ic o Ic. A s lid , o veche tia d itic in la m ilia sa. i:tr cele si dansurile popoarelor; 13,40 PENTRU 24 DE ORE
jo cu ri pioniereşti şi s-a dansat. laboratoare!* şcolii, -'tin iic cei de elevi. In tim/sxrl liber, cn v iito rii
acum se altă In piue liră pe trac acum, tim pu l lib e r şi-l dedica d a Formaţii de muzică nsoaiă care
toare şi In atelierele dc reparaţii Reuniunea a p rile ju it o mai bună mai destoinici elevi cm c isi d e d i mecuni70tO(i sc organizează le d u ri ta tu lu i din Irunz.u. nc-au vizitat tara; 14.35 Solişti de Vrem e schimbătoare cn cerul mai
ale S .M .T.-urilor din rer/iune c!c- cunoaştere in tre elevi şi- s-au le ca m ajoritatea tim p u lu i liber a- colective din d ilc rile e d ili sau se lata doar cilcva a c li\itu ti plă muzică populară! 16.57 Din melo mult noros. Y'or cădea ploi tempora
v ii anului III m număr de JOC». gat noi prietenii. ccstui scop se numără Petru -Soss lin recenzii nsu/ua lu cră rilo r nuri cute, instructive cate ii ajută pc diile de estradă ale compozitorilor re V iu lu i va sufla moderat din sec
Aceasta preocupare principală Un olt mod plăcut dc petrece ic şi V io rc l Mădcan din anul II. noi. In ultim a vreme, spre exem e le vi să-şi îmbogăţească continuu noştri ; 19.01) Teatru la microfon torul sud-vcsl. Temperatura staţiona
pentru însuşirea meserie; e mereu a tim pului liber 11 constituie şi \ i- Foarte instructivă a lost şi cx- plu, s-nu fin u l recenzii asupra ro bagajul dc cunoştinţe. Blc au drept ,.peer G y n l“ ; '23.15 Muzică dc ră. Ziua va fi cuprinsă între 17-23
„T i nara
manelor
„Fă-
Gardă" şi
Insotdu şi dc o susţinută a c tiv ii zionarea unor (Huliimc, acţiune In cm sia organizată recent cu un nu m inl d e sţe le n ii". Cei mai pasio st op formarea unor cadre de me dans. grade iar noaptea între 5-12 grade
Ic e u llu tu l artistică şi educativă. /)e rare operatorii sint înşişi elegii. măr dc peste 300 elevi pc d iie iite n a li c itito ri si rare işi aduc un canizatori a i o pregătire m u ltila
o ’ttel. orr/ani/nrea tim pu lu i lib c D ispnnlnd dc două aparate dc pro itin e ro rii dm Iară- Cu acest p ri aport deosebit şi la organizarea terală, care să ponta tare tată r>'ir- PENTRU URMĂTOARELE 3 ZII E
al e levilor In mod «ii mai plăcut iecţie, elc\ ii pot vr/.inna ori de lej. e le v ii au \ izitat -Uzinele de le ctu rilo r cn'ec/n e $/ rceenz»?/v rin ilo i mereu ne xeinde pe rare Ic f^iu p u tn Vr^ine schimbălorjrfc la v o ia b ih p!o-
Si in stru ctiv ro n sid u ic o pioh lcrra r ite o ri au p rile ju l, diahlm e de tractoare din Braşov. Uzina dc pot h am intiri d c \ ii UTcnlac ă iir- 'id ‘că agricultura unasliu socia
care stă in centrul preocupării or- specialitate si de cultură genera pompe de injecţie din Sinaia. U zi 2n. Petru A izola, Aclam Candin şi listă. S N O IE M B R IE 1963 ilor temporale si cu temperatura sta
gani2a lici de partid, conducerii lă. A sticl, In ultim ele u lc nu lost na Semănăloaiea din Bucureşti, al Iii. I. M A N E A DEVA : T axiu l m orţii — cinema- licnarfi.