Page 23 - 1963-11

\V. 2756
Drumul socialismului ^ag. 3

de dări de seamă Pe seama creşterii

productivităţii
muncii

In organr/.oţiilc d r partid din regiune au loc în aces­ Disculind cu competentă problemele muncii de partid, La mina Laponi înzestrarea
te iile adunările de dări de scama şi alegeri. Dările de tehnică u crescut considerabil în
comuniştii tec preţioase propuneri pentru continua ultim a vreme. X înnai in u ltim ii
seami prezentate şi discuţiile purtate lac analize pro-
îmbunătăţire a activităţii de viilor, adoptă holărîri co­ patru ani valoarea utilajelor din
lunde a L'lu lu i In care s-a desfăşurat munca politică, dotare sc ridică la peste 130 m i­
modul cum aceasta a tnihiienlal îndeplinirea sarcinilor respunzătoare.
lioane Ici. M inerit s-au străduit
economico, ruin a contribuit la educarea comunistă a In acelaşi timp aleg din rindul lor pe cei mal buni - sa folosească din plin aceste u ti­
oamenilor muncii. Sini scoase tn evidentă metodele de laje pentru u extrage cu ajutorul
muncă, in iţiativele şi se ia atitudine critică, dovedind tovarăşi în birourile organizaţiilor de bază. tur cantităţi din cr în ce mai
intransigenta faţă de lipsuri. Nedăm mai jos citeva aspecte de la aceste adunări m ari de cărbune. Cu perfora­
toarele pneumatice rotative m-
tezu dc perforare a crescut o i
zat suficient echipa ce lucrează aici rîri corespunzătoare pentru îmbuna j<> la sulă. iar randamentul ob­
le grăbirea ritmului. tătirca eonîinuă a activităţii organiza ţinut in abatajele nude s-a (■>-
BARZA Adunarea generală a adoptat holă­ ţiei dc partid. losit plugul dc cărbune, s-a du­
blat.
Tn centrul dovbrdorilor adunării ge­ Toate acestea an făcut ca bi
nerale rle dare de seamă şi alegeri ORAŞTIE fiecare an să se înregistreze un
însemnat procent dc creştere a
* c.rganizalici de partid dc la seclo- productivităţii. Asn sc face că
nd .,1 M ai" Dealul reţii, al F M. Colectivul întreprinderii „V id ra " un curs la care au participat P»0 to­ fată de anul JVM). anul acesta
I W 7* a stat modul in care s-a desfă­ din Orăstie si-a eiştigat un bine me­ varăşi. Tot pentru continua îmbună­ s-u obţinui o productivitate cu
şurat munca politică in direcţia inrle- ritat prestigiu pentru calitatea produ­ tăţire a calităţii, fabrica a (ost flotată | la sulă mai mure
selor fabricate. Din dezbaterile r c au cu noî utilaje, moderne si s-au extins
rdinirii sarcinilor economice. S-a ana­ Pe scama creşterii productivi-
lizat modul rum oroanîzatia de partid, avut loc în adunarea generală dc normele cu motivare tehnică.
fiare de seamă şi alegeri a organiza­ Tn adunările generale s-a analizat fa lii muncii s-au extras dc Io
prin membrii săi. a înlhnenlat si mo.
ţiei de partid din fabrica ..Vidra" s-a activitatea compartimentului C. T. C. I mina La peni in cele 10 luni a h
bilizat întregi»! colectiv Ia im lenlini-
desprins îndeosebi preocuparea pen­ St n serviciului tehnic, lucru ce a | anului în curs mai mult dc 50 000
rra sarcinilor de producţie, la reduce­
ii u îmbunătăţirea calităţii producţiei. dus la luarea de măsuri practice rle tone cărbune.
rea preţului de rost şi îmbunătăţirea
A ltfel, organizaţia de partid a des­ îmbunătăţirea procesului tehnologic.
calităţii minereului.
făşurat o susţinută muncă politică, Ca urmare a muncii desfăşurate si a O scenă obj$nuită la conlluen U Sfrelului cu M u re ş u l: pescarii işt aşteaptă „pr«ida" cu o răbdare demnă
Astfel, planul rle minereu extras a folosind forme şi mijloace variate în măsurilor luate în 0 luni din a- dv invidiat..,
fost depăşit cu 7 (> la sută iar la metal vederea unei opinii de masă privind cest an Indicele rle calitate s-a îmbu­ Valorifica resursele locale
cu 23 la şnM. Succesele au fost posi- calitatea produselor, pentru ridicarea nătăţit lată de cel planificat la se­ Colectivul întreprinderii dc Indus­
bile datorită creşterii productivităţii conştiinţei fiecărui muncilor, tehni­ mifabricate prelucrate pe dormă cu trie locală clin Alba Iulia se preocu­
muncii ru 4,5 la sulă fată de sarcina cian si inginer. pă în mod permanent dc valnrilica-
planilicalrV 8.5 la sută iar la semifabricate pre­
De asemenea, la indicaţia biroului lucrate pe blană cu A,'< la sută Tunn rca unor noi resurse locale. Pe baza
Comuniştii an subliniat faptul ră organizaţiei do partid an fost luate o de nmiă luni întreprinderea mi a pri­ studiilor întocmite ou fosl descope­
b iio n l organizaţiei rle bayă a avut serie dc măsuri tehnico-o-ganizaln- mit nici o reclamare din partea be­ rite însemnate rezerve de bcnlonilă.
mereu în atentie îndeplinirea ritm i­ rîr<\ Ca şefi de schimb au fost repar­ be nefiriarilor. Pentru valorificarea lor s a organizat
că a sarcinilor de plan In acest scop tizaţi membri dc partid. tova­ o carieră de extracţie la Ciugud. Din
a fost analizată de mai multe ori ar- Pentru imbunălătirca tn continua­
răşi cu o hună pregătire profesio­ re a activităţii s-au făcut propuneri bcnlonilă sc produce bcnlogcl activ
Iivitatoa conducerii serlornlui privind După aceste observaţii la faţa locu­ prinzător, care să conducă la îndep’ n
nală, exigenţi In muncă Pentru a privind organizarea unui nou cnis rle necesar industriei petrolifere. In ul- lui în mintea inovatorilor încolţise
îndeplinirea pro priilo r planuri de mă­ ridica nivelul cunoştinţelor profesio­ ralificare ru 52 tovarăşi, introducerea liinile luni. colectivul areslei între­ iflcca rezolvării problemei tăierii ta­ nirea şi depăşirea sarcinilor dc plan pe
suri sl n hotărîrîlor organizaţiei rle nale ale muncitorilor, la indicaţia or­ de noî maşini, lărgirea sortimentului prinderi şî-a depăşit prevederile pla­ blei prinlr-o metodă rapidă şi economi­ lfTfi.T. Acest plan a fust supus discuţie»
colectivului şi aslfcl, cl a fost întreg t
bază. Tofcvîală s*a căutat «5 se Întă­ ganizaţiei de partid, s-a organizat si altele. nului fie producere a bcnlogcluluî. Concursul ;| coasă. cu alic provincii. Toate cele 90 de
rească răspunderea şî competenta in Prin valorificarea acestui produs în ­ Amindoi au plecat la cabinetul teh­ măsuri prevăzute în acest plan sînt ro­
muncă a tehnicienilor si inginerilor treprinderea ore in cursul ace6lui an nic. Aici au găsit pc inginerul Ioan dul conţi ibuţici întregului cnlecliv care
sectorului. M em brilor şî candidaţilor HAŢEG un beneficiu peste plan do 100.000 Ici. Crăicseu, caic tocmai răsfoia o carte. a participat la elaborarea lor şi care
de partid le-au fost repartizate sar­ corespon­ — Nome, salutara cei doi inova­ s-n angajat tn întrece»c să marcasei
cini concrete la lorul de muncă des­ Cu prilejul arh»nării de dare de. aportul comuniştilor Ionel Părău. tori. După cc le răspunse la salut, in­ productivitatea uiînciî, să îmbunătă­
ţească calitatea produselor, sa ridice
pre care periodic au raportat în adu­ seamă a organizaţiei de partid de la Constantin Pelrcscn. tapiteri, Nieo- T r e n u r i c u t o n a j e ginerul îi întrebă : indicii dc utilizare a maşinilor, să rea­
întreprinderea raională de industrie lae Kovaci. Gh. Cerbîeeann. tîmplarl, — Ce gînd vă aduce pe aici tova­
nările generale. denţilor răşi ? Aţi găsit vreo metodă ? — în- lizeze economii peste plan.
locală Nălati— Haţeg, s-a subliniat Cornel Peraru, lustruitor şi alţii. s p o r ite
Adunarea generală a evidenţiat tichn inginerul. Pentru înfjptuiiea acestor măsuri s- hu
printre altele faptul că pentru îndepli­ Adunarea generala a aprecia! că (lat termene, s-au fixat responsabilită-.i
activitatea rodnică a comuniştilor nirea exemplară a sarcinilor dc plan mai sint uni» membri sî candidaţi In dimineaţa zilei de l noiembrie Am venit să consultăm eîtcva ca ţi
un grup dc ceferişti aşteptau lingă de specialitate — răspunse lăcătuşul 1 >rccisc pc oameni. Controlul sistema­
Petru Oprişa, Avram Dragosin, An- s-a căutat ca toti comuniştii să fin rle partid care nu se ridică la nive­ voluntari Galînschi. tic asupra îndeplinirii acestui plan »i
marca rle siguranţă dc la linia 8-a
gbel Resiga, Ioan Rarbu si alţii. De mereu in frunte, să mobilizeze prin lul sarcinilor. In uncie sed ii razu­ din statia Simeria-călălori. Erau me- Inginera Eugenia Bobar le recoman­ munca entuziastă a oamenilor a făcut n
exemplul personal întreg colectivii!. rile de indisciplină sin* frecvente sî majoritatea măsurilor să fie înfăptuite
asemenea, s-a scos in evidentă fap­ canici şi fochişti care veniseră din dă cartea de care aveau nevoie Luara
Avînd sarcini concrete pe linie de ca urmare sarcinile de plan sînt ră­ e loc la o masă şi începură nerăbdători chiar înainte dc termen. Pînă acum au
tul că la obţinerea acestor succcsc a depou peniru a înlocui echipele din ^ -------------------- fost aplicate 90 de măsuri tchnico-or-
pioduclie şi obşteşti, marea m ajori­ mase în urmă iar calitatea este ne- s-o răsfoiască. S-au oprit la capita­
contribuit şi extinderea iniţiativelor schimbul rle noapte de la Irenurilp ganizatoricc. una mai importantă dcc:t
tate a comuniştilor s-an arbitat conş­ corespunzătoare. Maţ sînt membri sî Inovatorii — prom otorii lul „Metode de tăiere rapidă a me­
valoroase născute In sectorul minier tiincios de ele. Comuniştii au rlus o candidaţi de partid care nu participă de marfă dc pe secţia fie circulaţie talelor". După cc au parcurs cîtc-a alta. I.a secţia La chimică dc pildă, a
Simeria-îriaj-Pcştiş şi retur.
Tocmai
rum sînt t „N ic i un vagonct de mine­ susţinută muncă politică pentru întă­ cu regularitate la tnvălăm întul potitic. noului în producţie pagini s-au oprit la schiţa unei foar­ fest îmbunătăţit sistemul de încărcare
sosise trenul 2718 şi lîngă locomo­ feci dc tăiat tablă şi urmărire a cuvelor dc rcaclîc. fapt
reu rebiilal", „Să realizăm planul rit­ rirea disciplinei in producţie. Cu spri­ Tocmai areşlia au si rezultate profe­ tiva cu seria 50.122 s-au sirius cornii- Un semnal strident anunţase sfîrşitul care aduce un spor dc producţie dc
jinul agitatorilor si a agitaţiei vizuale sionale slabe. Unii tovarăşi ca Petru — Această schiţă nr putea fi un in-
mic şi la 1 oti indicii", „Fiecare b ri­ nislii Andrei lamhor. Ştefan Lnln şt schimbului I Muncitorii, inginerii si d»ciu — zise inginerul Crăicseu. peste 30 de tone de pigment peste
an fost combătut» chiulangii. Drept Ilioni. V ictor Colibaş şi Aurel Crama maiştrii sc îndreptau grăbiţi spre sa'a pkm. Aceasta măsură. înfăptuită sub
gadă si c-lupă cu planul depăşit" ctc. Aiignslin Lârluni. mecanici împreună — Tocmai la acest lucru ne gînd'in
rezultat numărul absentelor nernoti- nu s-au achitat cu cinste de sarcinile de şedinţe unde urma să aibă loc o conducerea şi cu contribuţia personală
Comuniştii an dovedit un înalt spi­ valc a scăzut considerabil fală fie ohşieşli m le-au fost încredinţate rle cu fochiştii lor. După o miră consfă­ consfătuire de producţie. Problema tă­ i' noi. Această foarfecă este Inina numai a mg. Vosilc Clujean şi a chimistului
tuire ci an luat holărîrea ca fiii; aroa că trebuie construită altfel. Principi il
rit. combativ fală de unele deficiente. anul Irerut biroul organizaţiei rle bază. ierii tablei formă şi dd dala accas'.r ll'c Heiiiş, pe lingă sporul amintit a
zi să remorce ţoale trenurile dc pe cir funcţionare îl voin adapta Ia nevoi­
In echipele tinde lucrează membrii Problema întăririi răspunderii fată subiectul discuţiei. Sudorii nu sc îm ­ te noastre. dus sî la îmbunătăţirea calităţii pro­
Ari fel a fost rrilîcat biioul organiza- secţia lor cu tonaje sporite
si candidaţii rle partid, arestia an mo­ fie sarcinile încredinţate comuniştilor, păcau cu tăiatul tablei prin fi-acăra ducţiei. O altă măsură importantă a
liei rle bază pentru că nu a interve- llotărîri'.a tor a fost comunicată o- oxiaectilcnică caic necesita un consum După cc cartea a fost trecută ‘ o
bilizat şi pe ceilalţi tovarăşi la in- r, reieşit din dezbaterile adunări» pe. f,şa personală a unuia din cci dui ino­ foşt înfăptuită In secţia îl-a chimica
QiX.Ja Jtjnp. in vederea urgentării lu­ -depUnirea exemplară r sarcinilor de nerale. va trebui să stea *în atcnlîe ncm lnrnlni U. C. Florinii Dr.lqoi. care ridicat dc carbid ?i oxigen şi dura prci vatori,’ aceştia au "plecat Ia locul îor unde s-n montat un tambur pentru
crărilor de invesliIii şi nu a m obili­ plan. S-a scos în evidentă mal ales şi pe viilor. o arlns-o la runoşlinla referiştilor din n.uit timp. Consfătuirea a început. de muncă. măcinarea mninoplasfului rezultat din
staţiile acestei secţii fie circulaţie — Tăierea cu aparatul dc sudură
Toti şefii staţiilor au prim it bucuroşi sc face incorect, iar pe margini rănri- După o sâptămînă ci s-au prezentat deşeuri în scopul valorificării complete
ne zgură care necesită şi o operaţie de la cabinetul tehnic cu un memoriu în­ a deşeurilor rezultate la fabricarea pro­
această iniţiativă şî au luat măsuri soţit fie cîtcvn *>cliiţc. Inovaţia era con­
ajustaj Au dreptate sudorii — spune
II© veghe Ia funcţionarea neutru formarea trenurilor cu supra- Ifongh-bacî, şeful echipelor dc întreţi­ cepută. La prima şedinţă tehnică pro­ duselor din aminnplast. Acestea sînt
lenaj tnccpînd chiar din acea zi ira ­ pune» ca a fost admisă şi cc» dui ino­ doar cîtcvn exemple.
nere vatori au pornit la construirea „Foar­ Vreau să mai arăt că prin înfăptui­
nul 2 “ 'R a fost remorcat la Sinioria*
utilajelor m iniere triaj, de către comunistul Ştefan Lula. — Cînd trebuie să tăiem o tablă fecii mecanice cu role*.
sintein nevoiţi sâ ne deplasăm cu agre­ rea in termen şi cbiar înainte de ter­
mecanic si ulemislnl Mihai Rari. lo- Nu după mult timp a sosit şi ziua men a măsurilor d»n planul M .TO .
i gatul dc sudură de colo pînă colo. timp experimentării acestei foarfeci. Rezul­
p rivind modificarea circuitului apei Funcţionarea în bune cnndilinni a » chî.sî. ru un tonaj în plus fie A20 tone. pierdut dc pomană — adăugă sudo­ s-au creat condiţii prielnice bunei des­
f i ta-l ştiu f a f i : pornii intotdean- » Prmînd exemplul celor trei meca­ rul Alexandru Bodony. tatele au fost excepţionale.
| ^ ® na pe lu n ii ii pricepui in me- de răcire. fiecărui u tila j este ntnunilă imleu- i nic» rom unişi» tntrcg»il personal rle — Inovatorii n-au nimic de spus ? In prima consfătuire de producţie făşurări a întrecerii socialiste. înfăptui­
prnape dc lăcătuşul Xelega Sabin şi i
J nene: mata fiecărui m uncilor cr u>0 oul compresor, a corni monta­ ortacii tai- O fişară ci' de m iră In o t » ii*g Ioan Crăicseu, a făcut cunosc it ţii lună dc lună şî zi dc ?,i a anga­
N-ar putea sâ născocească ceva ? —
\ dc făcut, spnnindti-i cum fi de re. re $-ii terminat de cuiind, a le piesă c tratată ca toată atcntia. A ici locomotivă al depoului Simeria. de întrebă tînărul inginer loan Crăicseu, color prezenţi că problema tăierii ta­ jamentelor luate dc colectivul nostru.
J trebuie locul asa Se nunirfie .\c<e- ca o bijuterie. L-nu nionlnt lăcătu­ * la trenurile rle marlă, a trecui la re- şeful sectorului de preparare. blei a fost rezolvată. Cci 20 de sudori Manifcstînd o preocupare permanenta
s £o Sabin i i e şeful unei echipe fie ş i din echipa lu i Xclcga. aşa cum totul trebuie prevăzut si prcintbnpi ♦ morrare de trenuri suprntonato Astlel piczcnli la consfătuire i-au felicitat
t
) lăcătuşi dc la sectorul nr. 1 al F..M- s-au priceput mai bine. Au «dus o n ut. au început să fie transportate în plus Inovatorii tăceau. Printre cei aflaţi focile bucuroşi pc inovatorii a căr^r pentru înfăptuirea sarcinilor cc-i stau
1 Certei. seric de îm bunătăţiri la instalaţii!» 0 defecţiune a pompei ar face im ­ mii de tone de materiale tn deplină în sală era şi R. Gal insei» i si M. Ion. portrele împreună cu foiogiafia m i- în faţă, colectivul nostru a reuşit
de alimentare cu apă fi cu nici. Citul posibil lucrul la orizontul minus 40 autori a 30 dc inovaţii şi raţionalizări. obţină rezultate însemnate In creşterea
| nmprcsoarele. mosinn (Ic cxtrac- priveşte spre noul compresor. şeful m. La fel s-ar inlbnpln dară in s ti- siguranţă a circulaţiei Parcă ii frăminia un gînd. vaţici ocupă un loc de cinste la panoul
S ^ tic. pompele, ventilatoarele si \ inovatorilor dc la preparaţia de căr­ producţiei, a productivităţii, îmbună­
de echipă :/mbeste m ulţum it latin dc extracţie n-ar funcţiona nor­ s In ziua următoare cci doi inovator»
J alic utilaje, se supun iscusmfei sa*e. I EMIL C. buni Petri la tăţirea calilăţii şi reducerea preţului dc
— Vă place. tovarăşe inginer ? — mal, dacă coliviile n-r,r fi cont.) via9? V şi-au făcut apariţia printre sudori. Se
S Uneori ..obosite" de a lila (rudă. u!f- impiegat dc mişcare
in treabă el plin (Ic mîndrie. la timp T m lb d dc la orizontal plus s confecţionau capace pentru elevatoa­ C O N S T A N T IN B A D U T A cost
J la jele se defectează. Sa defect a dos Cum să nu-(i placă un lucru fr u ­ 50 m.. dacă n-ar aven o fu n c ţio n a i I I (Din epic» tivul subredacţici vo­ muncitor
• intr-o vreme mai ales un compicsor lemn s luntare Simeria). re şi nişte jgheaburi. Sudorii lucrau (Din postul dc corespondenţi vo­ înfăptuind şi dc aci înainte picve-i
J dc $0 m c pe minut.. Cind i(i era m-tt mos. făcut cu pricepere, care va rin continuă, minerit n-ar rrrea y de 2or Inovatoiii priveau cu atenţie luntari de la preparaţia dc cărbuni denie planului M T.O. cît şi propune-»
pentru urmare, grnnturi pentru ros­
ani m ulţi m ărturie iscusinţei mcfte •
i mare dragai. Ic trezeai că no mat ru]ni comunist Xelega Sabin ? togolite. şină şi. alto materiale. s cum lucrează sudorii. Pc ti ila) rilc făcute dc muncitori în scopul per-»
j vreo să m car aii. reci p ir u lii interni Tovarăşii dc muncă îl uprcciaza s — Vezi — zice unul din ci — la fecţionării procesului dc producţie, sin-
! ,/inri refuzau să mni răcească acrul. si pentru faptul că tot cc ştie el vrea Pentru ca tonte acestea să nu (» * s fiecare tăietură se pierde cam 5 imn. tem convinşi că vom crea condiţii op^
\ Atunci intervenea echipa dc făcut ms in fim pic. veghează cu atentie c c h i'jj IrsJr-o lună — dc tahlă ? Inlapluirea m ăsuri'or
să împărtăşească si celorlalţi. Cita
! condusă de X clean Sabin. Firea n-au invătat dc Iu el. atunci crud se lu i V elev a Sabin- I 33 tone de fier vechi — Deci. va trebui făcut ceva care time muncitorilor în desfăşurarea în­
| muncitor ştia ce are de făt ul. F.c»* ■ făceau reviziile periodice. lăcătuşii A nal acesta, ca o m ulţum ire pen­ s să elimine şi această pierdere de ma­ iehm co-organîzafortce trecerii, sprijinindu-i şi mai mult în
' pa se împărţea pe schimburi, nntncir.r s Tinerii ele la E. M. TJricani au co­ terial zise Galînschi colegului său iupla pentru îndeplinirea angajamente­
Grifon Petru. Ciocoi Ion. Pocnur tru munca depusă, comunistul X cle- î — asigură însemnate
s pe operaţii. Lucrul, care-ti părea că Iun II. Fiecare u poartă respect fi N lectat şi predat la I.C.M. în cursul Apoi. scoa<e ceasul şi cronometra»4 lor luate în înlrceere.
\ t>o duru n soptămină, se termina >n ga Sabin a fost distins dc Ziua m i­ » sporuri de produefie
i crnooşlin(ă deopotrivă. S hurii trecute 18 500 kg. do lier vechi, timpul de tăiere al tablei Rezultă cî
y 3 -/ icbim buii. nerului cu „M edalia munci'C. y ION BESTELEIE
Dar Urnim ca să nu sc mai \n- i de zi Xelcgn Sabin işi aduce y tar cei dm sectorul IV al E. M. Lonca într-un minut sc taie tabla pe o lun­ încă de la sfîrşitul anului trecui coo- şef dc schimb
\ tini p ir defecţiuni fa compresor, $.«- aportul alături de mineri io S. KADULESCU 1T500 kg Mobilizat» de organizaţia gime dc 25 de cin duccica fabrici» noastre, îndrumată Je (Din postul de corespondenţi vo­
{ ful de echipă a propus o inovaţie realizarea sarcinilor dc pioduclie. corespondent s U .TM . tinerii vor colecta si trimite — Puţin ş» cam mult timp durează comitetul dc partid, a elaborat un pl in luntari dc la fabrica chimică
) otclarilor noi canlilăl» de fier vechi. — zise unul din cei doi de măsuri tehnico-organizatorice cu­ Orfiştie).
ne şi-ar fi putu închipui odinioară că a Italiei. în cîinpia de la nord-estul Farmecul oraşului Bologna >c dato- hcnstaufilor (sec. X - X I ) cercetau ză­ tradiţiilor strămoşeşti, nu s-a plecat ir.
un muncitor petrolist care ducea o Apenînilor. Pe vremea romanilor, un rtşlc caiactcrului său pur medieval şi rile dc pc înălţimea lor. spic a nu ft faţa duşmanului german invadator..."
viaţă mizeră ar putea lua parte la con­ general, cu numele Scipio. i-a zdrobit totuşi modern. Piazzn Maggiore cs'e surprinşi dc inamic. La umbra acesUr
ducerea stalului ? In prezent, printre »n această regiune pe gali şi a împăr­ (u itru l întregii activităţi o oraşului- două turnuri sc ţine in fiecare dumi­ M A O U E O D A M - UN
deputaţii Sovietului Suprem al Azer­ ţit păinîntul intre 3 000 de legionar , Palazzo Comunale, Palazzo Podesta ?i nică tirgul cărţii. Oraşul este plin Te O R A Ş ÎN MENIATURĂ.
baidjanului fac parte operatorul Eld-ar care au întemeiat localitatea Bononia, Palazzo Re Ei»20, împreună cu Fîi»'ri­ v-aţă, datorită în bonă măsuiă celor
Mnstafaicv, precum si mulţi munci­ pe ruinele aşezării etrusce. na lui Ncptun. cu tendinţe de baroc, 12 000 de studenţi care învaţă aici. Madurodam este un orăşel olandez.
tori. Tim p dc peste jumătate de mileniu, creează străvechii Catedrale Pctronius Printre documentele oraşului găsim z1 cărui nuinc nu se găseşte pe nici o
Brigada de petrolişti a lui A kif Dţa- Eologna nu a avut o istorie proprie. In o ambianţă minunată. Frontalul neter- (• statistică pilduitoare : primul rcce*i- hartă geografică. Totuşi găsim aici o
farov, care lucrează la extragerea ţ i­ scc. IV e n creştinismul sc generali­ minat. cu caracter rustic, reflectă in sămînt din 1371. Cu cei treizeci şi do u sală a parlamentului, săli de concert
ţeiului din fundul mării — treabă dea- zează în Italia, iar primul episcop .V primitivitatea lui mentalitatea tim puri­ dc miî dc locuitori ai săi. pc alun:», un turn co o clopotniţă, sediul unu»
juns dc anevoioasă — înregistrează io oaşului, Pctronius. este socotit al do» lor trecute. Bologna ;i fost probabil unul din cele marc cotidian cu reclama sa lumi una sâ
fiecare lună succese remarcabile Şeful Ic a întemeietor al Bolognci. după dis­ Astăzi, în vechiul Palat Comunal »>i mai mari oraşe ale Europei. După 590 on aci'odrnin, un port. drumuri de ca­
ei, Akif Djafarov. a fost distins cu tingerile pe care lc-a suferit. arc reşedinţa Consiliul comunal al ora­ de ani. populaţia abia s-a triplat, pen­ lo ferată, linii de tramvai, parcuri .■>»
iiilu l de Erou al Muncii Socialiste. Înaintea primului mileniu al cr.-» şului Bologna este oraşul italian cu tru ca acum să sc apropie vertiginos bulevarde largi, străjuite dc copaci um­
Nu întîinplăior am recurs la ingi- rioustie. Bologna devine „Conuin.V. conducerea cea mai democrată. Insti­ dc jumătate de milion. broşi şi chiar o chcrmcsă în plină des­
i'crul Evghcni Cerbnkov, ,,lotngraf-c;j- oraş liber, deşi tributar al împăratului tuţiile sale concură la bunăstarea ce­ Provincia Emilia este săracă în iz ­ făşurare-..
r.icar" din Baku. El lucrează în du- german, cu reşedinţa la Ravcnna l;r tăţenilor. farmacia oraşului funeţii- voare naturale de energie, cu luate Este vorba despic un oraş în minia­
meniul fotografiei de 45 dc ani şi po- srcuLl al X l-len apar începuturile pează în Casa comunală, pe locul î n ­ că în ultimul timp s-au făcut fura ic tură. în caic totul este conceput ş»
>ed.i u colecţie dc peste 50 000 de cli­ vestitei Universităţi din Bologna. de se afla acuin 900 de ani Intr o încununate dc succes în căutarea do realizat la scara dc 1/25 a unui oraş
şee; Ib iv iudu-le ai impresia că Iaci o Secolul al X lil- lc a este epoca dc sală marc. de ta parterul clădirii, gaze naturale. Industria alimentară se normal
excursie în trecut. Au dispărut de mult înflorire a oraşului. Leggc din Par.vJi- funcţionează serviciile mecanizate a'c i» la întrecere cu industria grea şi Bineînţeles. Madurodain nu este un
vechile Iurte de lura'j cu uti­ sio a desfiinţat sclavia în Italia, con­ administraţiei comunale. Autoniatric chimica. în plina dezvoltare. M ajorita­ oraş adevărat ; totuşi este o copie a
lajul lor orimitiv. ca şi faimoa­ strucţiile monumentale sc înalţă uaa Exale pc zidurile vechi dc S0Q de an» tea întreprinderilor nu funcţionează în­ realităţii Casele care il alcătuiesc exis­
sele „cazărmi ale lui NobcP dc după alta. Sc ridică vestitele turnuri permit oricărui cetăţean să obţină să în Bologna. ci în triunghiul Bolug- ta ; trenurile şi tramvaiele circulă în
tristă amintire — barăci construite dm «■Ir oraşului, de unde guelfii şi ghibl.m- aproape la minut orice act de stare ci­ ra-Ravenn a-Pi ace n/a.
Industria petrolului a evoluat, de ase­ lunn pentru muncitori şi denumite ast­ linii se ameninţau reciproc. Este epo­ vilă Bnlogncziil este un om mai snhru viteza şi putem vedea chiar o Haşnc'j
B A K l î A S î'A E i menea. în ultimii ani Datorita tehni­ fel după industriaşul străin Bibi-E'- ca dezvoltării Universităţii din Bolog- Din Piaz2a Maggiore ne putem conti­ dccît italianul obişnuit, iar vedrul care atrage cu melodia ci oamenii din
cii noi. se extrage acum petrol d;n hat. micul teren de pe malul Mării r.a care. potrivit multor izvoare, în şi­ nua drumul pe sub colonade pe străzile ce spirit dc independenţă sc inaniiestâ îi» cartier. Ca mice oraş care se respectă,
Madurodam are şi un primar, căru a
ri.a 10 000 de studenţi
fundul Mării Caspicc S-a schimbat
S Cu lucind prin arhive
am docope-
I n» o scrisoare a unui ,krup de locu trasul însuşi — s-nu construit nume­ Caspicc. s-a schimbat şi el radical Dc Deşi în secuiul X V I papalitatea pune pornesc de aici. După o străveche glu­ dragostea dc libertate a locuitorilor legile nu-i permit însă sâ depăşea*».’ !
? ci se deschide minunata panoramă t
Bologna nu găseşti dc cun»-
mă. in
oraşului In ultimul secol au avut loc
vîrsta de ÎS ani
comisiei dc roase casc noi. parcuri, palate de cui-
iuri din Bato» adresata
«imenâjiue ura»ului. „Citeva strap imn şi teatre ncului M.iş. sc zăresc pilnanele-der- stăpînire pe Bologna. ea nu devine un p.ărat o umhrtlă. cetăţeni» neavînd ne­ aici mişcări şi tulburări La sfîrşitul Orăşelul este dotat anual ct» inova­
r'ck care se pierd in târgul mării.
iinrplu oiăşel al statului papal dato­
voie de aşa ceva, preiuiindeni înti!-
v(acului trecut, mişcarea muncitorească
— sci iau ei — chiar din centrul o n - Niunui în primul trimestru al aces­ Aslâ/.i. Baku exportă peste H>0 de rită studenţilor, care au menţinut trci- neşti pc marginea sl râzi lor colonade s-a concretizat în rezultatele alegeri1,.r ţiile cele mai modei ne. dispunind dc o
<»-lui la ri sâ mai vorbim de perife­ tui an. aproape l S00 <lc familii s-a i articole în 40 de ţâri ale lumii, in lin»*) ză conştiinţa cetăţenilor şi în difer.’ c care se întind pe distanţe kilometrice. U-calc Placa comemorativă aşezată in gestiune proprie. Pe aeroport pot fi vă­
ric, sint atvl de prost luminate. încu mutat in locuinţe noi. In aceeaşi pe cr odinioară această exploatare perio's- rîndiiri s- aii răsculat făţiş împotriva Sub aceste colonade Sc afla magazine1 e peretele Casei comunale cu lista celor zute cele maî moderne avioane şi in
n.ci la lumina felinarelor nu se po» i:oadă. oraşul s-a îmbogăţit cu 32 de cră folosea numai utilaj dc impuri. papalităţii. Acest spirit s-a menţinut şi modeme, ca şi vechile trattoria şi res- 2 350 dc partizani executaţi de fascişti, port a fost lansată la apă. cu ajutorul
dstin.ee trecătorii care se apropie1. şcoli. 12 spitale si 27 de magazine noi Toate acestea mi-au venit in minte în timpul revoluţiei franceze, cînd Ita­ lauianlcle studenţeşti cu autoservire cnii din ei chiar lingă acele ziduri unei minuscule sticle de şampanie, o
Scrisoarea purta flata IbW Bc v»£’ La Bnku funcţionează 12 instituie ir timp ce răsfoiam vechiul document lia devine o şosea pentru arinaie. l.î tunicc în Italia) aminteşte că Bologna a fost una d*n cisternă dc mare capacitate.
n ta aceea Bakn era luminat cu uar. şt de învăţămint superior, printre care : îngălbenit din arhivă l'D.T insigna vechii Comune este înăl­ In centrul oraşului au rămas două citadelele luptei antifasciste Unităţi e Madurodnniu! a fost construit cu ha­
nu număra docil 20 dc felinare dec universitatea de slut. institutele polite'i- R M IN ASO V ţată. iar după trei ani ea este dcc.j- turnuri interesante — T o n e dcgti Asi- de luptă erau alcătuite în cîleva zi'.- nii donaţi în amintirea fiului lor, de
trice r,ic pedagogic, dc petrol $i gaze. dr iată „Republica Cispadana“ . După <ă nclli şi Torre Carisenda (prunul cavi îi m.ire parte din muncitori şi stodcn.i, părinţii studentului M.iduio. originar
Citind ace.islâ srnsuare. m am gin construcţii, medicină, teatru şi alte f. B O l O G N A chica definitivă a lui Napoleon (IM dţ, dc IDO in., at dmlea de vreo 50 mh iui biblioteca universităţii a fost cen­ dui Cuincao inm| în deportare
iMccum şi un conservator. înainte de
du fa 13 sâ vreau la felul in care esi« legatul papal \e întoarce. începe acei care se apleacă umil către celălalt cs trul luptelor violente dui octombrie Madurodam care şi-a săibâtorit anul
Bulngna capitala provinciei Emil <\
il c mi rial Răku ariăzi. Oraş principal din revoluţie im existau institute de ia- este un ora? străvechi al Italiei, care risorgi meniu sîngerus care durea/r vestitul Turn de la Pisa Ele simboli­ 1914. Medalia de aur a victoriei. ni>’.- acesta zece ani de existenţă, a devenit
PSS Arerhaidpnâ, Rakvi este un ma­ '■fiţâmînt superior nici la Baku, nici in o jumătate dc veac, pînâ ce întreaga zează spiritul de independentă at lm- ritatâ cu prisosinţă de acest uraş eroic, unul clin cele mai atractive puncte
re centru industrial. In pre/.ent sc dez­ iniregul Azerbaidjan. pe vremea etruscilor se numea Falîi- Italie devine un stat unitar. icgnczilor. care încă pe vremurile Uo- poartă inscnpţia ; „A rămas credincios turistice ale oraşului Ilaga
na- El este aşezat în partea centran
voltă a im mai ales industria chimic-'». S-a schimbat ş» viaţa oamenilor. Ci­