Page 25 - 1963-11

Biblioteca Centrală J
... . f

Huncdos^1--"
PROLFTARI DIN T O A fP r A f i U E U N ÎŢ Î-V A I Recepţie cit prilejul celei de-a 46-a aniversări
mii sucialismului Joi seara, ambasadorul extraordinar şl plenipotenţiar m em bri al C.C. al P.M.R., al C o nsiliu lui de Stat şl ai
a riarii Revoluţii Socialiste din Octombrie

al U n iu n ii Sovietice în R. P. Romtnă, l. K. Jegalin, a
o fe rit o teceplie tn saloanele ambasadei
in s titu ţiilo r centrole, oameni de şliintd, artă şi c u l­
cit p rile ju l
zilei de 7 N oiem brie — cea dc-a 46-a aniversare a guvernului, conducătoil ol org an izaţiilor obşteşti «1
tură, generali şi d ife r i superiori, zia rişti rom tni şi co­
M a rii R e v o lu ţi Socialiste din Octom brie. respondenţi ai presei străine.
La recepţie au luat pur te tovarăşii: Gheorghe G heor- A u pa rticipat şeii al m isiunilo r diplom atice acredi­
ghiu-D ej, Gheorghe A postol, Em il Bodnăraş, Petre taţi in R. P. Romină şi a lţi membri ai corpului d ip lo ­
matic.
Borilu, Nicolae Ceauşescu, C hivu Stoica, A lexandru
In tim pul recepţiei tovarăşii l. K. Jegalin şi G heor­
Drăghici, Ion Gheorghe M aurer, A lexandru Moghloroş,
ghe G hcorghiu-D cj au rostit toasturi.
A lexandru Bîrlădeanu, D um itru Colin, Lconte Răuiu,
Recepţia s-a deslâşurat in tr-o almosteră caldă, deo­
Leonlin Sâlajan, Ştefan V oifcc, M ih a l Dalea, Gh. sebit de prietenească.
Gaston M arin, Gogu Rădulcscu, C onstantin T utu, (A g irp re s ).
Mai repede, In depline condiţii Cuvîntultovarăşului Cuvîntul tovarăşului
mai bine
Ş N u de m ult a lost o- de siguranţă a circulaţiei Gh. Gheor ghiu-Dej I. K. Jegalin

prtt pentru reparaţie
îndeplinirea ritmică a sarcinilor de ţile care s-au iv it In cadrul schimbu­ de transport, ceea ce produce greu­ STIMATE TO VAR ĂŞE AM BASADOR, SCUMPE TO VAR ĂŞE GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
m ijlocie cuptorul nr. 2
T de 20 tone de la otelă- plan şi asigurarea tuturor condiţiilor lui şi să se ia măsuri concrete pen­ tăţi în procesul de producţie. Con­ DRAGI T O V A R Ă Ş I ŞI PRIETENI. SCUMPE TOVARĂŞE IO N GHEORGHE MAURER,
ria electrice a C.S.■ H u­ de siguranţă a circulaţiei sînt obiec­ tru lichidarea deficientelor semnalate. ducerea staţiei are datoria să sesi­ DOAM NELOR ŞI DOMNILOR, DRAGI TO V A R Ă Ş I ŞI PRIETENI,
nedoara. De obicei o tivele spre realizarea cărora Îşi în­ Tot în aceste şedinţe operative sînt zeze acest lucru organelor competente
I astlel de reparaţie dura dreaptă eforturile înlrcgul colectiv de discutate în fala întregului colectiv penlru a se lua măsuri în vederea Dati-mi voie ca în numele Comitetului Central al STIM ATE D O A M N E ŞI S TIM AŢI DOMNI,
ţnainte Intre 30—35 de feroviari din slalia C.F.R. Simcria. abaterile de la disciplină sau de la lichidării acestui neajuns. Partidului Muncitoresc Roinln, al Consiliului de Stat. Acum 46 de ani s-a săvirşlt un eveniment istoria
ore, unele au durat şi îndrumaţi îndeaproape de organizaţia regulile de siguranţă a circulaţiei. Rezultatele bune obţinute dc lucrăto­ al Consiliului de M in işlri şi In numele Întregului po­ memorabil — marele Lemn a prodam ut Întemeierea
71 dc orc. Acum insă de partid, ei au reuşit ca in acest an Procedînd astfel, comuniştii din sta­ por romln să adresez un salul frăţesc şi cele mai calde prim ului stal din lume al muncitorilor şi ţăranilor.
m uncitorii, in g in e rii şi rii slatiei C F R. Simeria trebuie nu nu­ felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist al Inlr-o perioadă relativ scurtă din punct de vedere
să-şi îndeplinească lună de lună pla­ tia Simeria au reuşit să creeze o Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem. Con­
m aiştrii secţiei cuptoa­ mai continuate, ci şi dezvoltalc prin* Istoric poporul nostru, sub conducerea Înţeleaptă a
nul producţiei globale in proporţie atmosferă sănătoasă de muncă In
re industriale şl-au pro ­ care elementul principal fl constituie tr-o şi mai bună organizare a muncii, siliului dc M in iştri şi poporului sovietic cu prilejul P.C.U.S., a străbătut o cale uriaşă — de la salvele de
I pus să lucreze mai re­ de 103— 122 (a sulă şi sâ economi­ disciplina liber consimţită. Aşa se astfel ca să fie d l mai raţional fo­ celei de-a 46-a aniversări a M arii Revoluţii Socialiste tun ale crucişătorului „A uro ra", la lansarea navelor
Pe
251923
vagoane-ore.
sească
pede şi mai bine. Aceas­
din Octombrie.
cosmice. In cei 46 de ani care au trecui, socialismul,
ta pentru o scurta cit lingă aceasta, prin Încărcarea va­ face că numărul absentelor nemoti- losită capacitatea de transport a va­ In anii care au trecut de la victoria Revoluţiei din construit cu m iinile oamenilor sovietici a transformat
mai m ult tim pu l dc e- goanelor de marfă la întreaga capa­ vale şi cazurile de indisciplină să goanelor, timpul de manevră să fie Octombrie, oamenii sovietici au făurit o economie pu­ In mod radical patria noastră, In aşa fel in cit d:nlr-o
x c a ilie a reparaţiei şi citate. au fost economisite 182 va­ fie mult redus fală de aceeaşi pe­ ternică. In plin avint, şi-au transformat patria inlr-o (ară agrară Înapoiată, ca a devenii o mare putere in­
o a perm ite o ţe larilor sâ goane a cile 20 tone fiecare, depă- rioadă a anului trecut. redus, asigurindu-se în acelaşi timp putere industrială de prim rang. Istoricele realizări ob­ dustrială Înaintată.
poată produce astlel depline condiţiuni de siguranţă a c ir­ ţinute de poporul sovietic In dezvoltarea economiei şi Oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea
şindu-se astfel planul la indicatorul întărirea disciplinei în muncă, res­
mai m ult metal. culturii, In făurirea bunăstării celor ce muncesc, În­ Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Comite­
M unca s-a deslâşurat sarcină statică cu 3.040 tone mărfuri pectarea întocmai a regulilor prevă­ culaţiei. făptuirea cu succes a grandioaselor obiective ale pro­ tului său Central în frunte cu N ik ila Sergheevid
ţntr-un ritm susţinut şi expediate. zute In regulamentele de serviciu, gramului construcţiei desfăşurate a comunismului, adue Hruşciov, au obţinui mari succese lo îndeplinirea hotâ-
EVUL CREŢU
9 s-a reuşit ca reparaţia Punind în centrul atenţiei lor cali­ precum şl preocuparea permanentă Impiegat de mişcare in stătu ce) mai mare aport la continua Întărire a comunităţii rlrilo r Congresului al XXH-lea al partidului nostru
sâ tie term inatâ in 10 tatea transporturilor in depline con- ţărilor socialiste, a fo r tilo r progresului social şi păcii. comunist.
ore. M erilâ Ic lic ită ri pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­ C.F.R. Simeria S-au schimbat chipul moral, conştiinţa omului sovie­
diliim i de siguranţă a circulaţiei, fe­ Intre Uniunea Sovielică şi Roinlnia, Intre popoareie
pentru executarea rapi­ roviarii staţiei Simeria n-au înregi­ cinilor, au făcut ea feroviarii din Si­ şi partidele noastre se dezvoltă şi se Întăresc conti­ tic. Astăzi, acesta esle un om Intru lotul nou — cons­
dă şl de calitate a re­ tructor activ al comunismului — om al viitorului. Cu
strat in timpul care s-a scurs din meria să obţină rezultate deosebite nuu relaţii de prlatenie frăţească şi colaborare m ulti­
paraţiei acestui cuptor, acest an in tîrzicri tn circulaţia tre­ !n producţie. Astfel, tura de mane­ De la 25, la 40 laterală. Bucurlndu-se de realizările remarcabile ale m iinile acestui om se Împlineşte visul secular al oa­
I m aistrul toan Pavel şl nurilor din cauze imputabile perso­ vră condusă de A riton Dan a reuşit milioane lei poporului sovietic ca de propriile sale succese, poporul menilor muncii din Întreaga lume — crearea v iito ru ­
m un citorii din echipele
lui comunist luminos.
conduse de Lăscuţ Şle- nalului slaliei. De remarcat esle fap­ nostru transmite In această zi sărbătoriască oamenilor Pentru Îndeplinirea acestei sarcini nobile, poporul
ca prin îndeplinirea exemplară a pro­ muncii sovietici urări de no: victorii, dc înflorire şi
lont, N icolae C lobolaru, tul că în această perioadă, respec- D.ezvolttnd considerabil cele mai prosperitate a Uniunii Sovietice. sovietic, ca şi popoarele întregii lumi, are nevoie da
R Teodor Pcrţa şi Cornel tindu-se întocmai normele de teh­ gramului de lucru, să reducă media rentabile ramuri de producţie, rid i­ Problema problemelor epocii noastre este asigurarea pace. Uniunea Sovielică promovează In mod consec­
Albu.
nica securităţii muncii, in statia Si­ de stalionare a vagoanelor cu cile ci nd noi construcţii zootehnice şi gos­ păcii. Uniunea Sovietică, guvernul sovietic şi-au ciş- vent o politică de coexistentă paşnică între statele ;«u
TA N IS MII1AL1S 3— 11 procente. La aceasta au contri­ podăreşti, livrind statului pe bază de orlnd uiri sociale diferite. O confirmare grăitoare a
ligat mari merite In fsţa popoarelor lumii datorită efor­
(Din postul de co­ meria n-a avut loc nici un accident contract cantităţi sporite de produse turilor neobosite pentru Instaurarea In relaţiile dintre acestui fapt o constituie unul dintre primele docu­
respondenţi v o lu n ­ de muncă. buit loti membrii turei în frunte cu mente ale puterii sovietice, semnat acum 46 de ani —
tari de la secţia Rezultatele obttnute în procesul de manevrantil Aurel ltu, Iosif Caceu. agricole, gospodăriile colective din state a climatului de destindere, de înţelegere şi co­ Decretul asupra păcii, precum şi Tratatul de la Mos­
cuptoare industriale producţie se datoresc în mare măsură Iosif Petică, Sabin Tîrziu şi alţii, care raionul Haţeg îşi sporesc necontenit laborare. pentru prolntlmpinarea primejdiei unui nou cova p rivitor la interzicerea experienţelor cu arma
război mondial. Politica leninistă de pace a Uniunii
a C S. Hunedoara) avuţia obştească. nucleară In atmosferă, In spaţiul cosmio şi sub apă,
îndrum ării şi controlului acltvitătit s-au situai In fruntea întregului co­ In ultim ii doi ani, spre exemplu, Sovietice, a celorlalte state socialiste găseşte un ecou semnat recent.
profund In lume, se bucură de simpatia şi sprijinul Astăzi, forţele păcii sînt reprezentate de avangarda
avuţia obştească a gospodăriilor colec­
frumoase au ob ţi­
lectiv. Rezultate
Din fonduri economice efecluate cu competentă nui şi lucrătorii turei condusă de tive a crescut de la 25 milioane lei, tuturor popoarelor Iubitoare de pace. puternică — marea comunitate a ţărilor socialiste.
de către organizaţia de partid. Dl-
la 40 de milioane lei, iar valoarea fon­ Republica Populară Romină tmpreună cu Uniunea Republica Populară Romină aduce o mare c o n trib u ie la
Gheorghe Drăghici, care, organizîn-
proprii roul organizaţiei de bază a recoman­ dului de bază a ajuns să însumeze Sovietică şl celelalte lări socialiste, militează perse­ Întărirea şi dezvoltarea coeziunii lagărului socialist.
verent pentru trium ful principiilor de coexistentă paş­
dat în posturile cheie membri dc du-si bine munca, a reuşit să scur­ acum 20 milioane lei Oamenii sovietici se bucură sincer de succeseia po­
Colectiviştii din Prioaz, ra­ nică între toate statele, fără deosebire de regim so­ porului romln frale, care. sub conducerea Partidului
partid cu o bogată experienţă in teze durata stabilită pentru efectua­ O creştere considerabilă a avuţiei cial. întregul curs al evenimentelor demonstrează că
ionul Orăştic acordă o aten­ Muncitoresc Romln şi a Comitetului său Central, In
ţie deosebită sporirii efecti­ producţie, Exemple ca cele ale şelu- rea operaţiunilor prevăzute de pro­ obşteşti şi a fondului de bază s-a În­ acesie principii se impun cu lot mai multă putere ca frunte cu Gheorghe Gheorgliiu-Dej. păşeşte cu fermi­
velor de animale proprietate cesul tehnologic şi pe această cale, registrat mai ales in gospodăriile co­ singurele juste şi raţionale io relaţiile internaţionale. tate pe calea desăvirşirii construcţiei socialiste.
lul de tură Gheorghe Drăghîci, a im­
obştească. Astlel. numai prin lective din Boşorod, Sarmiscgetuza, Pe acest plan se situează şi Încheierea Tratatului cu Ingăduili-m i ca de ziua cele: de-a 4G-a aniversări a
piegatului de mişcare Ion Marta sau să reducă ru la ju l vagonului, să spo­
utilizarea fondurilor proprii în Toieşti etc. privire la interzicerea experienţelor nucleare In trei M arii Revoluţii din Octombrie să urez noi succese
valoare de 35.300 lei, efecti­ a comunistului A rito n Dan, care a rească sarcina statică, respeclînd în PETRE FASCAŞIU medii, tratat printre ai cărui primi semnatari se nu­ mari tuturor oamenilor muncii din Romlnia In luplx
vele de animale au crescut cu condus cu pricepere una din turele acelaşi timp cu stricteţe regulile de corespondent mără Republica Populară Romină. Deşi acest tratat nu lor pentru desăvfrşirea construcţiei socialismului.
Încă 30 capele sorofite pentru siguranţă a circulaţiei. rezolvă problemele majore ale luptei pentru prelnllm- DRAGI TO V A R Ă Ş I ŞI PRIETENII
prăsilă, 5 capele porci la în­ de manevră, sînt concludente în acest pinarea unui nou război mondial, el constituie un
grăşat, 27 capete tineret bo­ sens. La Simcria s-a Impamintenit şi Se Intlmplă însă ca uneori la ma­ succes dc seamă al politicii de coexistentă paşnică, S T IM A Ţ I OASPEŢI!
vin si 2.000 pui de găină. obiceiul bun ca la intrarea sau ieşi­ gazia de mărfuri vagoanele colective Lucerna — o valoroasă venind In în lim p in a re i cerinţelor exprimate de-a lun­ N oi şi dv. trăim fntr-un timp a lit de minunat, d n d
Prin mărirea continuă a e- gul multor ani de opinia publică mondială cu privire Ideile comunismului, cucerind masele largi populare,
fectiv»lor de animale si a pro­ rea din schimb programul de lucru şi hambare să staţioneze din cauza la Încetarea experienţelor nucleare, experienţe c a ri au devenit cea mai mare forţă materială. Aceste ide*,
du ctivităţii acestora, la Pricaz să lic analizat in scurle şedinţe ope­ capacităţii reduse a magaziei care reprezintă un pericol pentru populaţia întregului glob slut atotputernice pentru că sînt profund adevărate,
se creează condiţia pentru ob­ nu mai corespunde volum ului mare Cercetările din ultim ii ani şi rezul­ pămlnlesc. verificate de experienţa istorică a Uniunii Sovietice,
ţinerea unor. ve n itu ri însem­ rative: rezultatele obţinute, greută­ tatele oblinute de uncie unilă|l agri­ Luptlnd consecvent pentru Înfăptuirea dezarmării ge­ a tuturor ţârilor socialiste. Ideile marxism-leninlsmu-
nate din sectorul zootehnic. cole socialiste au îndreptăţit pe spe­ nerale şi totale, cs singura cale eficientă pentru exclu­ lui, victoriile ţărilor socialista deschid oamenilor cele
V. SAMOILESCU derea războaielor din viata societăţii, considerăm ne­ mai largi orizonturi ale lumii noi. V iito ru l aparţine
cialiştii de la Institutul dc cercetări
corespondent socialismului şi comunismului, care statornicesc pe pă-
penlru cereale şi plante tehnice de cesar să sprijinim orice pas, orice măsură care pot rnlnt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăţia şl
la Fundulca să aprecieze că lucerna contribui la destindere in relaţiile între state şi la Fericirea tuturor popoarelor.
Artişti amatori este cea mai valoroasă plantă fura­ soluţionarea pc cale paşnică a problemelor interna­ Ingădu!(l-mi să toastez pentru propăşirea continuă
jeră bogală în proteine ce se cultivă ţionale litigioase. a Republicii Populare Romîne.
pe scenă în regiunile de d m p ie din lara noa­ Partidul Muncitoresc Romîn şi guvernul tării noas­ Pentru noi succese mari, oblinute de harnicul şl
stră. Lucerna a dai, la 3—4 coase, tre Îşi vor aduce şi In viito r întreaga lor contribuţie talentatul popor romln în opera de desăvirşire a cons­
In fata unui numeros pu­ trucţiei socialismului.
blic. echipa de teatru a cămi­ o producţie loială de 30 000—35.000 la dezvoltarea colaborării paşnice Intre toate ţările Pentru prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre
nului cultural din Gurasada. kg masă verde la hectar. In terenurile la Întărirea prici iniei fruteşli cu Uniunea Sovietică popoarele sovietic şi romin,
raionul 11 ia. a prezentai re­ irigate ale in slitulnlui au fost ob ţi­
Penlru coeziunea ş[ unitatea tuturor ţărilor lagăru­
cent piesa ..Lanlut manevre­ nu le recolte 70.000—80.000 kg masă şi celelalte litri socialiste, la victoria cauzei păcii şi lui de neînvins al socialismului.
socialismului.
lo r” de Ştefan Haralamb. verde la hectar, ceea cc echivalează
Strădania artiştilor amalorl, Permiteţi mi să toastez pentru marele popor sovietic, Penlru gloriosul Partid Muncitoresc Romln — Insu-
cu peste 12000 ii ni LA U nutritive şi fleţilorul şi organizatorul tuturor victoriilo r poporu­
printre care Haida Adrian, penlru prietenia dc nezdruncinat d in lie popoarele so­
2.400 kg proteină digestibilă la ha lui romln.
Dehel Lucretia, Blriş AugnMin, vietic şi ro m ln ; penlru conducătorul încercat şi călit
Experienţele executate In anii Pentru sănătatea marelui nostru prieten, tovarăşul
soţii Presecan. Poenarn Elisa-
beta, Andrica Augnsiin, au 1962— J063 la Fundulea an arătat că In lupte al poporului sovietic — gloriosul Partid Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru sănătatea membrilor
fost răsplătite cu v ii aplauze prin organizarea cositului la diferite Comunist leninist al Uniunii Sovietice, pentru Comi­ Biroului Politic, pentru sănătatea membrilor Comitetu­
lui Centra! al Partidului Muncitoresc Romln.
de cei prezenţi. epoci, se poale asigura continuitatea tetul său Central şi guvernul sovietic; In sănătatea
In duminicile următoare, for­ producerii de masă verde, chiar în primului secretar al Comitetului Central al Partidului Penlru guvernul romln In frunle cu tovarăşul Ion
maţia de teatru si-a propus cultură neirigală, de la 1 mai piuă Comunist al Uniunii Sovietice şi preşedintele guver­ Gheorghe Maurer.
Pentru sănătatea membrilor Consiliului de Stal al
să prezinte piesa de mai sui* ia 1 septembrie. R. P. Romîne.
şi in satele vecine. Pc baza rezultatelor oblinute in sta­ nului sovietic, tovarăşul Hruşciov ; In sănătatea amba­
VERGINICA DORROTA sadorului Uniunii Sovietice la Bucureşti, tovarăşul Penlru prietenia şi colaborarea dintre popoarele
corespondentă ţiunile experimentale şi gospodării de- Jegalin; penlru pace şi prietenie Intre toate popoa­ planetei noastre.
stal lucerna se va extinde in anii u r­ rele In sănătatea dumneavoastră, a tuturor I Penlru pace In tnlrcaga lume.
M o c j « 7 .in mători pe terenurile destinate cultu­ Penlru sănătatea tuturor eelor prezenţii
rilor furajere. Gospodăriile agricole
c m o b o g a f a colective din regiunea Bucureşti vor
a c î i v i t a î e cultiva cu lucerna în anul viito r incâ Lucrări destinate cadrelor didactice
La m agazinul nr. 81 de mo­ 20.000 hectare. Unilălile şi-au asigurat
bilă din otaşul Petroşani, e* sămînta necesară. Ele au la dispo­ In cursul acestui an, Editura didac­ Culegerea intitulată „Clasicii peda­ gogici romîncşti şi universale din ce’ e
xistă In liccarc zi o mare ziţie un soi nou de Jucernă H-652 tică şi pedagogică a tipărit un mare
alluenfâ de a im p ă tă to ri. Fiind obţinut de specialiştii institutului de număr de lucrări, cu teme intcrcsan’c. gogici* a fost recent îmbogăţilă cu mai vechi timpuri şi pînă astăzi.
bine aprovizionat, iar peiso- la Fundulea prin încrucişarea lucernei destinate cadrelor didactice din invă- texte pedagogice alese ale clasiciloi Printre lucrările romîneşli care tra­
naiul deservind aşa cum se pedagogici Cernîşevski şi Diestcrweg. tează aspecte ale conţinutului şi orga­
locale de Banat cu lucerna galbenă tămîntul dc cultură generală $i supe­
cuvine pe cum părători, de la rior. Ele tratează subiecte referitoare cu ediţia îmbunătăţită a volumului !( nizării învălămintului sînt în curs dc
in cepulul an u lu i şi pină In din Filiaşi. Noul soi a păstrat însu­
prezent s-au lacul vin zări In şirile dc produclivitale ale lucernei la istoria pedagogici şi teoria educa­ de „Opere pedagogice alese” dc A. S. apariţie Probleme ale muncii d iri­
valoate de peste 8.100.000 lei. Lăcătuşii loan Danciu şi loan Constantin lucrează la reglarea ma­ de lîanal, dobindind in plus o rezis­ ţiei, conţinutul şi organizarea invăţă- Mnkarcnko. Pînă la sfirşitul anului, vor gintelui „Sistemul activităţii şcolii cu
Printre altele, au tost vin d .i- şinii de cusut „R o dită ". Penlru tonşlinciozitalea şi priceperea cu care tenţă mai mare la secetă, ger şi la mintului, psihologia pedagogică şi de- mai apere culegeri de Diderot, Hclvc- familia" „Aspecte ale legării învâţă-
te 410 g a rn itu ri dc do rm itoa­ lucrează, ei sint stimaţi dc întregul colectiv de muncă de la sec(ia mon­ bolile ciiptogamice. fectologia, pedagogia preşcolară şi edu- tius şi ediţia 11-a din „Istoria pedago­ minlului de practică* şi altele.
re tip „ P o p u la r r r e s le 300 taj a U. M. Cugir. (Agerpres) | caţia în familie.
g a rn itu ri dc m obilă cameră gici*, care prezintă dezvoltarea peda­ (Agerpres).
combinată, 2000 scaune sim­
ple, 1500 scaune tapiţaic, 200
maşini de cusut tip „ileana'' P rivita dc pc dealul Chizidului. llu - la dc turnare. Se elaborează ş a rji Mergem mai departe prin incinta Am vrea insa să iu tiin im şi a lţi oa­
şi m ulte a lic obiecte de uz nednara parc noaptea a mare dc lu ­ prin care ju rn a liştii din schimbul lai combinatului. Prin ferestrele mari ale meni, cei dc dincolo dc poarta com­ cu bucuria pe care li-o dă o n o ii — Nc scuzaţi. Cred că am greşit
mare. mai ales cind nu mai ai virsta
casnic. mini. Răniţi extaz ia/. în (ala acest iu liihtca w r adăuga ca siguranţă alin halelor răzbat lum ini care vorbesc că binatului. Căci această mulţime de sts- unui elev de 10-12 ani. ci încă o da ­ apartamentul. De jos am a m il acor­
Printre oam enii m uncii care decor, fi pentru frumuseţea ce (i-o zeci dc tone dc fontă la cele 5.551 peste tal. aici in marele combinat, oa­ le a Hunedoarei nocturne c comple­ tă pc alit. durile simfonici...
şi-au cum părat m obilă In u lti­ oferă, dar mai ales penlru că f iii câ date peste planul lu n ii octombrie dc tată de lum inile ca izvorăsc din m iiit — N -a ţi greşit dc loc. se adrcra
N u încheiem plimbarea înainte de a
m ul tim p dc la m agazinul a- ♦ omul esle d irijo ru l acestei m ulţim i d i secţia a l-a. Să-i lăsăm să-st co n ti­ menii sini la jiosturi, veghează ta dc geamuri ale blocurilor, lată, l i vizita măcar un locuitor al Hunedoa­ tînăra gazdă lăsind m ii cui din mină-
m in til pot li a m in tiţi Iov. * stele dc parcă s-ar fi jucat inversarea nue manca ca flăcările şi să ne în­ agregatele să na se oprească din blocul acesta toate geamurile sini lu ­ N oi am ascultai „E roica“ iar acuta
Gh. Gtecu de la mina Pettila, ♦ cerului. Ştii câ acolo, la locurile de dreptăm spre hala imensă a celor ti mersal Iar. minate. A ici se invniă încă. E şcoala rei. Intrăm pe strada Ion Creanga, am reluat leclurarca unei cărţi. Nu
Mc vie Romancic, celerist şl e cea mai apropiată. Să ne oprim o procedăm aşa dc obicei dar cartea am
manea, la cuptoare si lurnalc, pe ma­ cuploare dc sate dc tone a secii-1 Pe un tablou sinoptic dm hala aglo- medie nr. 1 serală Să intrăm intr-o clipă pentru câ am auzii un acord
a/( li. caralele suspendate, la pupitrele dc co­ cumpărat-o ie ri şi m nindoi ne-am
R. BALŞAN mandă. oamenii Hunedoarei dirijează grăbii s-o citim . Cum n-avem două,
corespondent citim cu voce tare.
♦
acum in noapte lum inile cetăfii dc o(cl.
♦ Ne aflăm in căminul plăcut al m ji-
Sini lum inile flăcă rilo r veşnic v ii ale slrului U iorcl Brezovan dc la fabrica
Plantările ♦ furnalelor si cuptoarelor M artin, ale LUMINILE HUNEDOAREI nonă de aglomerare a m inereurilo
lam inoarclor moderne in care hngo.i-
* rite de loc. prinse in v irtc ja l role­ Ora înaintată a scrii ne trim ite am e­
de pomi ♦ ninţătoare spre casc, dar nu putem
♦ lo r comandate dc om, capătă dim en­ pleca a lit de uşor din camera elegan­
In raionul Brad se vor plan­ siuni diferite, sint lum inile m arii m i­ O.S/îf-2. Macaralele se plim bă ai^i lucratorului un beciilcl scm na lizcun clasă, la intim plare. De pildă. aia. Da. a izbucnit profund, a arcul o tă în care totul ne îmbie să mai ză­
ta cu pomi In toamna aceas­ ne cocsochimicc. a m odernului aglo- la înălţim i ameţitoare pa riin d oalele continuu. in a X -a D. Dar, îl deranjăm pe li treaptă, apoi încă una si încă una. bovim. Şi cactuşii şi asparagusul din
ta 80 ha. Suprafaţa ocupată * merator dc minereuri, a centralei ter- uriaşe cu fontă. Maşinile de şarjai c — Deranjament — exclamă T ro liu nărui înalt din banca iu tii co păr fi Acordurile apoi se împletesc, devin fereastră şi biblioteca mare în care
dc livezi va creşte astfel la ♦ mo-clcclricc. sint lum inile Hunedoa­ Jn ă n cfU continuu, cu {ier vechi }i }i aleargă să cerceteze schema electri­ p riv iri dc tăciune, care tocmai răspun­ viguroase, opt imiste. Pr ivim g e m al întreaga operă a lu i Tolsloi c legală iu
508 hcclarc. Cele mai mari ♦ rei dc a :i in care oamenii noi s-au minereu, cuptoarele nesăţioase. Prin că a flu xu lu i tehnologic a noii fabrici de ta chimie. Se descurcă frumos, luminat dc la etajul II al blocului 7
♦ scoarţe, dar mai ales discoteca din
suprafeţe se vor planta in ♦ prins in întrecere ca tim pul oglinzile dc cobalt, to p ito rii m m ă rj.t dc aglomerare, pentru a depista de­ pentru o notă de .9 sau 10. asa cum prin cure ..Eroica“ Im Rccthovcn răz­ care Sarlola, soţia, scoase zeci dt
gospodăriile colective din * Vino. cititorule să facem o plim ba­ plămădirea otelului, clocotu-i neaslim lectai. Peste cilcva clipe T rn fin Rnc- se descurcă şi în fala cuptorului 2 de bate piuă la noi săllindu-nc pe sune­ discuri micro solicitîndu-nc preferin­
Zdrapti (18 ha.), Rişca (18 ha.l re împreună. în această scară, prin părul. U ile -I pc Alexandru Stoicu. $er se află în fa(a m ultiplelor f i e la O S ăt 2 Si acolo, prim -lopitorni tele ci ce se învălmăşesc si se dom j- ţele :
etc. Pentru ca lucrările de Hunedoara. Să intrăm în marele com­ prim -topitorul de la cuptorul 2 Si -a electrice. Dc iscusinţa şi hărnicia la i loan Prodan ia numai note mari In lese ca valurile unei ape, şi nu putem — Cc muzică do riţi, Mozart, Ucr-
planlare să se desfăşoare in binat să-i vedem pe acei care cu ridicat ochelarii si se îndreaptă spri depinde acum munca unui întreg co­ cantitatea şi calitatea oţelului elalu- pleca piuă d u d acordurile ei nu în ­ di. llcclhovcn. Schnbcrt, Ceaikou-
mod corespunzâlor. In acesie mintea, ca m iinilc şi ca agregatele Davîd Ispas, pc chipul căruia lu m in i­ lectiv. rat de el. Să-l lăsăm să răspundă li ■ cetează eu totul. Urcăm scările în do­ schi. Liszt, Kalmart sau poate C i-
unită(i au fosl Iunie încă din moderne întreţin continua focal via le flăcăi Hor ,\c joacă in voie. Am iu tii nit doar cîţiva dintre sut.'- n işlil şi să intrăm alături, in clasa a rinţa de a face cano fiin ţă cu iubito* ii prian ?
timp o seric de măsuri tehni- al furnalelor şi cuptoarelor. — Fierbe bine ? le de m uncitori cure in această sca­ X -a E. A ici se pare că-l deranjăm nemuritoarei creaţii beclhovcnienc. In ­ Ce răspuns i-am putea da cind am
co-organizatoricc. Asa, de e- Să ne oprim cile.va minate aici, la — Fierbe. Scoatem şi tn noaptea as­ ră şi-au început o nouă ..zi“ de u n i f i ­ pe Nicu Roman, electricianul de Iu trarăm in holul apartamentului vrea să audiem şi o arie din „N unta
xemplu. la Zdrapti au fost pi­ furnalul IV al secţiei a l-a. lată M un­ ta 48 ,.peste“ ca fi ieri. că. Dar entuziasmul, priceperea, dra­ uzina cocsochimicâ. fta nu. s-a afe­ Curios, din camera alăturată nu se lu i Figaro* şi una din „A id a " şi uver­
chetate 10 ha. şi săpate gropi cito rii aşteaptă. Pe fe(e li se cite,te — Atunci, ce zici. batem palma pen­ gostea de muncă a acestora o vom în- rat. se vede că şi-a încheiat răspun­ mai aud acorduri muzicale, ci vocea tura „S ilv ie im şi „Serenada* lu i Schn­
pe 5 ha. De asemenea, la încordarea. Şeful de schimb. Ion D il- tru 48 dc tone f Itln i cu siguranţă şi in faţa cuptoru­ sul. Intr-adevăr, nu ne-am înşelat, unui bărhat cure cile fie. Curiozitatea bcrt şi emoţionanta „B aladă0.,. Şi,
Rişoa au fost pichetate cele dea a început spargerea şticului. Un — Batem! Două m ii ni se st ting fli*i lu i electric In echipa lu i Soleau, şi pentru că profesorul a trecut la ru ­ nu ne mai poale opri şi intrăm In ­ ca să le ascultăm pe toate, ar însem­
18 ba. planificate $1 a-a trecut jum negru anunţă evacuarea riu lu i de In faţa cul>lorului învăluită in lurniri'* de-a lungul patului de răcire de la brica „F itic â m din catalog, nota 10. tr-un fotoliu, o tinără face artă cu na ca fereastra de la apartamentul 8
la săpatul gropilor, realîzlndu- foc. O clipa, si metalul incandescent flăcărilor această stringere de m in i secţia profite fine a lam inorului. In M u lţi din cei aproape 700 de elevi acul si aţa in tim p ce soţul citeşte să rămină lum inată pînă înspre ziuă...
se plnă acum gropi pe 2 hec­ porneşte pe drum ul rinelor spre oa­ capătă o adîncă semnificaţie. schimbul m aistrului lonescu. peste tot. care învaţă aici vor pleca spre case cu voce tare din Hendy Gilbert.
tare LU C IA LIC IU
* + + +> t * f M + M + + + + + + + + + + + + + + 4 ♦♦♦♦♦♦♦ * + + + + + + + + + + ♦ t t ^