Page 26 - 1963-11

Fag. 2
Dramal s o ila lls m a lu ţ Nr. 2757

Cu ochii corespondentului

* 7 Unic sosesc la rerfaefie scrisori tativ. Inginerul H olzvalth Ilen ric, producţie, gri ia f i preocuparea lor
" ale corespondenţilor voluntari, m aiştrii M ircca lanculovici fi Gheor- pentru traducerea în via(ă a angaja­
care, prin cuvinte simple, dar porţiile ghe Boldor, m uncitorii din echipele mentelor luate in întrecerea socia­
din inim ă, descriu succesele pe cure conduse de Rencdel: lu liii, loan Cor- listă.
le obţin colectivele in m ijlocu l că­
nea, Spiridon Vie rara f i Mocanii Q îitt in virslu, am îm plinit 7?
rora ci muncesc, vorbesc despre oa­ l 0 v y /|.
Ghifă au muncit cu m ultă abnega­ d e n n t __ u e J C f i e
meni si fapte care caracterizează S IV G L lC O R din comuna Pctrcfti,
conftiitifa fi atitudinea nouă fală da ţie pentru terminarea acestei lucrări, raionul Scbcf. Citesc cu multă plă­
muncă. In aceste scrisori ci surpi in i spune corespondentul la s firfilu l scri­ cere ziarul ,,Drum ul socialismului''
'dragostea fi abnegaţia cu care oame­ sorii sale. \ dc peste 10 ani } i as dori ca cele
n ii muncii îsi dăruiesc tot talentul fn lr - o altă corespondentă p ri- scrise de mine m ai jos să le puneţi
fi energia lor în fă p tu irii p o litic ii * m ilă din partea tov. CONS­ intr-un mic articol la ziar E l arată
pa rtidu lui fi guvernului, grifa si prea. în corespondenta sa lucrările făcute
T A N T IN B Ă D U TA . din posTUl de
cuparea m uncitorilor, inginerilor f i a
corespondenţi voluntari de In prepa­ prin muncă patriotică f i contribuţie
tehnicienilor de a munci azi mai bine
ra ta de cărbuni Petriîa. sînt evi­ voluntară de către cetăţenii comu­
cu ie ri f i mîinc m ai bine ca azi, de
denţiate eforturile colectivului de I j nei, m obilizaţi de organizaţia de
a spori de la o zi la alta valorile ma­
E M. Pelrila pentru îndeplinirea an­ pa rtid fi sfatul popular. S-nu făcut
teriale. de a produce mai mult. mai trotuare din ciment pe aproape toată
bine fi mai repede, cu cheltuieli m ii gajamentelor luate in întrecere f i suc­
cesele ■ obţinute in cele IO lu ni cme lungimea străzii principale a comu­
m ici. Toate acestea reflectă conftiin-
ta nouă a oamenilor care n u -fi pre­ au trecui din acest an. Această co­ nei, trei poduri de ciment si mai Ttiul-
cupeţesc eforturile fi strădania să respondentă relevă răspunderea cu te podele peste p in u l ce curge prin
muncească mereu mai bine fi cu re- care m inerii, inginerii f i tehnicienii comună, s-a introdus ilum inatul flu o ­
Tullat.r tot mai bune. de In această exploatare un muncit rescent, s-au plantat pomi f i s-au fă-
J n corespondenta sa trim isă re- cui rondouri cu flo ri. Oamenii iji La G.A.S. Petrc.şti, raionul Sebeş s-a dat în lolosinţă dc curind a doua
1 cent, tov. V A S ILE S lC E A N U , % 'A W M W A W .V .V A construiesc case noi, le mobilează ca staţie de muls mecanic. Cu ajutorul accslor Instalaţii mulsul se face intr-un
’dm postul de corespondenţi volun­ la or of. limp mai scurt şl in condiţii igienice perfecte.
tari de la sec(ia reparaţii siderurgice însemnări pe marginea In fotografie: Aspect din timpul iolosiri! staţiei de muls. — A G E
'Această scrisoare exprimă în cu­ N D Ă -
a C.S. Hunedoara, scrie: ..Zilele tre­ unor scrisori vinte simple dragostea oamenilor fa fă
cute a in tra t în producţie cuptorul
• • ■ 0 r • 0 0 0 0 0 0 9 0 9 9 9 9 r de partid, fală de stalul nostru de- Tormes — cinem atograful ,,’A rlo ‘ l
f
nr. ? de la secţia O.S.M. I după o 0 0 9 9 9 0 9 9 0 0 9 0 0 0 0 9 (Radio
mocrat-popnlar, stima f i preţuirea SIMERIA : M ă ru l discordiei — c i­
oprire de 7 zile Cuptorul a fost oprit
pentru a i se face reparaţia m ijlocie pentru înfăptuirea angajamentelor lor. E i văd că pa rtidu l fi guvernul 9 NOIEMBRIE 1963 nem atograful „ M u n cito ru l" ; PE­
planificată conform gr o fie ului. repa­ luate, g rija lor pentru respectarea cu- nostru exprim ă prin politica sa iu- T R O Ş A N I: Coin al X V III-le a —
PROGRAMUL I : 5,05 Concert He
raţie ce trebuia să dureze 9 zile. vin tu lu i dat. Intre vorba f i fapta lo r tcresrle maselor la rg i populare, iu - cinem atograful „ Republica* ? Ge-
dimineaţa ; 6,05 Piese dc estrada ?
Cuptorul a intrat insă mai repede in este o concordantă deplină. Aceustu zuinlcle întregului popor. neralul — cinem atograful ,,7 N o ­
6.30 Emisiunea pentru sale î 6,10
funcţiune cu 2 zile, tim p in care s-an arată cu munca politico-cducativ i Oamenii — m uncitori sau calccll- Jocuri populare; 7,10 Program sus­ iembrie" ; ALBA IU U A : Dintele
elaborai însemnate cantităţi de of ci" desfăfw ala de organizaţiile de p a rii l v ifti, tine ri sau vtrslnici văd tot ceea „Cupa de toamnă fa fotbal ţinui dc orchestre dc mandoline; de aur — cinem atogralul „V ic ­
La prima vedere acesta este un lucru a prins rădăcini adinei în conştiinţa cc sc înfăptuieşte în fabrici, uzi­ 7.30 Sfatul m e d ic u lu i; 7,45 M e lo ­ to ria " ; Flăcări fn taiga — cine-
Miercuri au avut loc noi întilmri 'n 3-1 confinnînd forma bună în care
obişnuit. 'A fa e normal să se intim - oamenilor, fapt ce a făcut să lină la ne, mine, pe ogoare, in oraşe fi cadrul „Cupei dc toamnă* la foil>al. *e află. Chiar în primul minut gaz­ dii popu lare; 9,00 Roza vînturi- m ntogralul „23 A ugust" ; SEBEŞ:
ple. C itind moi atent cele scrise în ­ prestigiul lor. prestigiul exploatării sate. Şi, conştiinţa îi îndeamnă sa Iată citcva aspecte de la aceste între­ dele înscriu prin Bărăscu, care a p ri­ l o r ; 9.25 Muzică corală clasică ; M am elucul — cinem atogralul
ţelegi că aici se acordă alenfie exe­ fi fac tot ce le stă in puluifă să res­ vorbească despre aceste fapte, simt ceri. mit o pasă dc la Matachc. Localnici 9.40 Solişti Instrumentişti de muzi­ „Progre.su/" ; Cele 400 de lo v i­
cutării ta tim p. conform graficului, pecte cută n-tul dat, nevoia să le facă cunoscute fi alto­ T E X T IL A SEBEŞ - M IN E R U L domină circa 20 minute, apoi in iţia ti­ că populară ; 10,00 Muzică usoar.1 tu ri — cinem atogralul „Sebeşul” ;
D E V A 5 - 2 (2 -0 ) va trece dc partea oaspeţilor. In par­ romînească ; 11,35 Piese de estra­ O RÂSTIE: Coclin — c/nemn/ogm-
reparaţiilor planificate, că se acordă $i, arată corespondentul nostru, ra. De aceea ci se adresează ziarului, tea a doua oaspeţii continuă să atace Itsl „P a tria ” ; Tincrefea lu i M aia-
A fost un meci care »-a ridicat la dă interpretate Ia diferite instru­
o atenţie deosebită organizării vu m - m inerii pctrileni au îndeplinit anga­ plinind pe b irlic fi infă(ifînd munca, si reuşesc să egaleze în min. 71 pr'n
un bun nivel tehnic datorită nmbcljr mente; 12,00 Muzică populară din kn vski — cinem atogralul „F la ­
eii. Oamenii care lucrează nici s-an jam entul anual care prevedea să lis realizările d inlr-u n sector de activi­ Drăgoi. După acest gol formaţia locai-î
echipe care s-au străduit să realizeze Ardea] ; 14.00 Din muzica popoare­ căra” ; H A Ţ E G : Salut vin fd — c/-
ridicat la nivelul înţelegerii interese­ extrase peste plan 20.000 tone de căr­ tate sau uitai, entuziasmul cu care multe faze frumoase, în viteză şi eu trece din nou la atac şi înscrie încă lor ; 14,30 Solişti dc muzică uşoa­
două goluri prin Libic (min. 70) si rwm atngrnful „P op ular” ; B R A D :
lor generale ale combinatului. De bune cu două lu ni mai devreme. oamenii luptă pentru a da viată sar­ îuturi pe poartă. Meciul a avut două Matcon (min 81) care transformă o lo ­ ră ; 16 00 Mazurci de Chopin ; Elena din T roia — cinem atogra­
aceea, fliin d că orice lucrare încre­ In această perioadă productivitatea cin ilo r încrcdin{ntc de partid, dra­ perioade distincte: texlitiştii au domi­ vitură de )a aproximativ 18 ni 16,15 Vorbeşte M o s c o v a !; 18.00 fu l „St. ro ş ie "; L O N E A : V in tu l
nat aproape SO de minute iar oaspe­
dinţată sediilor fi executată mut muncii a crescut de la 1,279 tone pe gostea fi preţuirea de care se bucură O impresie neplăcută au lăsat jucă­ Muzică uşoară; 19.25 Muzică de sudului — cin ew n lo qraiul „M in e ­
ţii şi-au impus superioritatea in u lti­
bine fi mai repede duce la sporirea post la peste 1,300 tone pe post. iar partidul nostru in ochii maselor, la ’rt mele 10 minute. Primul pol sc în ­ torii Ion C. Ion, S/.encş şi Slanciu di: dans ; 20,45 M elodii populare ce­ ru l” ; T E lU Ş : Contele de M onte
producţiei de metal, că constituie un economiile realizate la preţul de cost dc cc Vusiu G ligor i}i încheie co­ scrie fn min. 25 cînd Marin şuleazt la oaspeţi care au vociferat mult pe te­ rule dc ascultători; 21.25 Muzică C rislo — seria I şi II — cinem a­
ren şi au protestat la deciziile arbitru­
sprijin prefios pentru o(clari, fac lo ­ depusese suma de 900 000 le i Aces­ respondenta sa cu cuvinte de dragos­ imparabi) In min 35 Nacy execuţi lui. dc dans. tog ra ful „V ic to ria " ; 7.LATNA :
o lovitură liberă de la circa 20 m. PROGRAMUL îl : 10 10 A rii din
tu l pentru ca aceste lucruri să fia tea sînt fapte care urată cit de m ult te la adresa pa rtidu lui nostru drag. N I CU SBUCHEA Lacrim i tirz ii — cinem atogralul
înscriind în colţul din dreapta al por­ opere; 10.30 Melodii ce străbat
executate înlr-un tim p cit mai scurt a crescut canfliinfa fi răspunderea corespondent
ţii. La reluare localnicii desfăşoară lu m e a ; 11.00 Cinlece pentru cel „M u n c ito ru l- j J fJ Â : Cei doi care
posibil fi la vn înalt nivel caii- m inerilor fufă de soarta planului d i N BADIU un joc frumos reuşind să majoreze CF.R. SIMERIA* — A U R U L BRAD mici,- 12.30 Cinlece de dragoste» ou furat luna — cinem atogralul
scorul prin Nagy care înscrie cu un 0 - 0 13.22 Muzică populară ; 14,35 M u ­
jut puternic de la 18 m. Scorul nu „L u m in a "; 'APOLDUL DF SUS:
Intîlnirea, după felul cum a început zică vocală şi instrumentală de
a luat proporţii datorită calmului ca O m ul cu două fnfc — c/'nemnfo-
ae părea că va fi cîştigată de forma­ compozitori ro m in i; 15,00 Cinlece
care a jucat apărarea Minerului rit ţia gazdă. înaintarea ceferiştilor s-a şi jocuri de pe întinsul patriei ? g ra h il „23 "August" ; C .Ă L A N :
Q a fjhf fi formei excelente a portarului To- mişcat mult mai bihe dccît in meciul 16.12 Muzică uşoară de Tcmistocle D intele de aur — cinem aloqralul
naru care a fost mult aplaudat
de
spectatori. In ultimele 10 minute M i­ dc duminică. Totuşi n-a putut să în ­ Pona J6.30 Sliinla tn slujba păcii ; „I.C.S.H.-.
scrie nici un gol datorită faptului r î
Ing. Radu Atanasesru : nerul îşi revine şî înscrie dc doua 16.40 Clntecc de Nelu lonescu sl
a combinat prea mult mai ales pe
CREŞTEREA PRODUCŢIEI ŞI REDUCEREA PREŢULUI r.ri prin Dclios (min. 80) şi Petici centru dînd posibilitatea oaspeţilor să Turtor Jarda ; 17.30 însemnări de
(min. 85) care a şutat de In circa 25 (Buletin
DE COST LA G A S . MOŞNENI grupeze în apărare. Oaspeţii au ac­ reporter ; 18.30 Melodii populare
m. Pentru reuşita acestui spectacol ţionat destul de clar mai ales în cimo cerute de ascullălori : 20.00 M u ­
61 pag. lei fotbalistic merită să felicităm pc toţi
Broşura înfăţişează pe scurt realizările dobîndife de-a cei 22 jucători şi In mod .special pc dar şi ci s-au pierdut în faţa porţii zică do dans; 20.30 Noapte bună, meteo palorile.
ratind uncie ocazii bune. Totuşi, jo­
cop ii: „Cînd e mînie" ; 20.40 M u ­
lungul anilor de colectivul acestei gospodării, precum Tun im». Bcudran şi Dclios de la M i ­ cul a plăcut numeroşilor spectatori
nerul Deva, Stoica, Nagy, Rîurcan-i zică dc dans; 21.45 Agendă tea­
ţi factorii care au contribuit la obţinerea acestor re­ aflaţi în tribună. Pentru faza urmă­ PENTRU 24 DE ORE
S-. Milucă de la gazde. trală ; 23,05 Muzică de dans.
zultate. toare s-a calificat echipa CF.R. Si- Vremea se menţine nestobilâ. cu
P E TR U BOGDAN nieria datorită medici de vîrslă mai
Aurel Munţ : corespondent tinăra a jucătorilor. Radiojurnale $i buletine de ş tiri: cerul mal noros ziua. T o ca P'Vor
LA S.M.T, GOTTLOB — t 100 HECTARE AR ATUR A 5,00; 6 00; 7.00; 11,00; 13.00»
p e t e z a t u t ; h a ţ e g - m in e r u l REMI.IS M O L D O V A N cădea ploi slabe. Temperatura va ­
N O R M A L A PE TRACTOR LUPENI S -l (1-0) corespondent 17,00; 20.0H ; 23.52 (programul I) » riabilă. Ziua va oscila între 18-23
CI pag. 0,75 lot Intilnind pe Minerul Lupeni cnre 10.00, 12.00; 14.00; 16.00; 18.00, grade, far noaplea între 8-12 gra­
Lucrarea prezintă activitatea depusă de către comite­ activează in categoria B, formaţia lo­ MINERUL V U L C A N — JIUL 21,00; 23.00; 1.52 (programul II).
cală a obţinut o victorie meritată cu PETRI LA 0—1 (0— 1) de. V iu lu i va sufla po trivit cu
tul sindicatului şi conducerea S M.T. uhil sub conducerea
Intensificări din sud-est si sud.
organizaţiei de partid, pentru organizarea inlrecerli so­ T I r
cialiste, îndeplinirea angajamentelor luate şi generali­ PENTRU URMĂTOARELE
Pe poligonul din Petroşani a fo«t Nicolae Dîaconeasa cu 191 puncte. lo­
zarea metodelor înaintate. oipanizat un concurs de tir cu care 9 NOIEMBRIE 1963 3 ZILE
S. Ifartia : cul II de I. Diaconu cu 185 puncte «i
prilej s-au întrecut trăgătorii asocia­ locul III T. Fcrnolend tot cu 185 DEVA •* T a xiu l mor fii — cine­
SA EOLOSIM CU CHIBZUINŢĂ TERENURILE ţiilor sportive Jiul Petiila şi Parîng.d puncte. Vreme favorabilă ploilor cu
AGRICOLE Lonea la proba 3x10 focuri. Primul Ioc S. BALO I m atograful „ Patrlay , Lazarillo de temperatura staţionară.
la individual a fost ocupat de lînaiul corespondent
56 pag. 0,75 lei
Broşura înfăţişează aspecte din munca desfăşurată do
P o p I c e
colectivişti şi de lucrători din G.A.S. pentru redarea fn
circuitul agricol a noi suprafeţe de teren, pentru îmbu­ Pe arenele dîn Uricani, Vulcan şi La Vulcan echipa locală Minerul a
Petroşani au fost organizate cîteva în- întrecut cu peste MO p d pe cea a mi­
nătăţirea fertilită ţii solului, ÎNTREPRINDEREA PENTRU CONTRACTAREA
tîlniri amicale de popice la care au nerilor din Lupeni, jar U tilaju l Pe­
I. Pavelescu :
luat parte numeroşi sportivi. Astfel, la troşani a fost întrecută de proaspăta
DIN EXPERIENŢA EROILOR M U N C II SOCIALISTE Uricani, echipa locală a întrecut pc promovată în actualul campionat, ţiul Şl INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI — SIMERIA
DIN AGRICULTURA \o in ţa Lupeni cu 2.000 p.d. faţă de Pcbila. B STA IC U
1.773 ale oaspeţilor
96 pag. 1,25 Iei corespondent a im u n ţ a V A C A N T E :
In lucrare, autorul sc rclcră, intr-o lormă accesibilă
Cartea tehnică în ri ndul s id e ru rg icilo r
Ia experienţa acumulată de lucrătorii din agricultură
care, datorită muncii lor sirguincioasc hii fost distinşi înzestrată cu m ii de cărţi şi re ­ începutul an ului şi pină In ptezent — un post de maisfru întreţinere;
cu înaltul tillu de Eroi ai M uncii Socialiste. viste tehnice, biblioteca cabinetului 13x160 că rfi şi reviste de sirecialitate
tehnic dc Io C.S.H. csle tot mai des Aceasta i-a ajutat în munca lor — un post de maistru auto.
Ing. I. Vişoiu :
Irccvcntotu de siderurgicii. Din do­
CUM MUNCEŞTE CONSILIUL AGRICOL R A IO N AL creatoare. In punerea la punct a ce­
rinţa de Q-si ridica n ive lu l dc cu- lor 352 in o v a ţii propuse, din care C onţursul pentru ocuparea posturilor se va |lne
72 pag. 0,75 Iei
noştinfe profesionale, dc n descoperi
s-ati şi aplicat 266. După post-calcu­ la sediul întreprinderii din Simeria, sfrada Traian
A u lo ru l abordează probleme . privind organizarea noi metode şi procedee tehnice, m un­
muncii şi activitatea dc cercetare ştiinţifică ce-o des­ cito rii, tehnicienii şi in g in e rii com­ lele făcute, in ova ţiile aplicate aduc nr. 90, telefon 29, la data de 20 XII 1963,
făşoară cadrele dc specialişti din agricultură din raionul bina tu lui hunedoreon au im prum ulaf com binatului econom ii de aproape
Pulul dâ căprioară — prietenul drag al Iul Gigei. Timişoara. şi studiu! la accaslă biblioteca dc Iq 3 000.000 lei. conform H.C.M . 875/1960.
M a l a n u n ţ ă v a c a n t e :
— un nost de şef serviciu mecanic ;
— un post de şef serviciu producţie. i
După cum se ştie folosirea ra­ linei suprafeţe de 182 ha teren lui viitor să mai plantăm încă 10 dc peste 6 grade, care ocupă a- se fertilizează cu îngrăşăminte
ţională şi deplină a pămîntului arabil cu unităţile agricole vecine. ha cu vie. In total au fost identi­ proape 30 la sută din terenul ara­ chimice, bogate mai ales în fos­
constituie o cale principală de Prin valorificarea surselor de ficate aproape 60 ha, care vor fi bil al gospodăriei, menţionăm că for şi azot, anual vom putea în- G O SPO D ĂRII
sporire a producţiei agricole vege­ creştere a suprafeţei arabile, în­ destinate culturii viţei dc vie şi toate lucrările agricole pe tere­ grăşa şi circa 100 ha., cu gunoi
tale şi animaliere. Iată de ce pen­ deosebi prin desţelenirea păşuni­ pomilor fructiferi. nul respectiv sc execută pc direc­ dc grajd. Analizele de laborator AGRICO LE
tru obţinerea unor rezultate e- lor slab productive, această cate­ In cadrul măsurilor întreprinse ţia curbelor de nivel. NTc-am pro­ arată că 26 la sulă din suprafaţa
conomice tot mai bune. acordăm gorie principală de folosinţă a te în vederea folosirii raţionale a te­ pus ca în viitor, în cadrul asola- arabilă a gospodăriei are reacţie C O LEC riV E_[
o atenţie deosebită acestei pro­ renului s-a mărit la 1.461 ha. Po­ renului, un loc important l-a ocu­ mcntclor pe care le vom organiza acidă. Pentru corectarea acidită­
bleme In vederea folosirii cu trivit vechii evidenţe funciare, în pat acţiunea de combatere şi pre­ in cadrul gospodăriei, să îmbu­ ţii, în vara acestui an, pe o supra­ Ufmati exemplul G A C. Frala, ra­
chibzuinţă a fondului funciar şi anii trecuţi suprafaţa arabilă a venire a procesului dc eroziune. nătăţim structura plantelor culti­ faţă dc 5 ha., odată cu executa­ ionul Turda, N'ojlao si Fărău, raionul
creşterii capacităţii Dioduclive a rea arăturii am încorporat amen­ Aiud, Girbova, raionul Sebeş, Bulo-
pamînlului, îndeosebi în ultim ii damente calcaroase. O suprafaţă mir, raionul Orăştie, Blăjcl şi Cergaul
noastre colective s-au întreprins MÎCIii cU după c it se vede destul dc mică. Mare, raionul Tirnăvcni §i conlraclati
arorţcds,
doi ani, în cadrul gospodăriei
In viilor se impune să acordăm o
o serie de lucrări şi acţiuni. In mai mare atenţie corectării aci­ cu încredere cultivarea tutunului pc
primul rînd, ca lucrări de o deose­ dităţii solului. Ridicării şi unifor­ suprafeţe convenabile. V c li obţine
bită importantă amintim termina­ mizării fertilităţii solului îi vom astfel importante veniluri suplimenta­
rea organizării mtcrgosoodăreşti acorda de asemenea, o importan­ re băneşti şi vcli beneficia dc avan­
a teritoriului şi întocmirea me­ gospodăriei colective însuma nu­ Această acţiune s-a întreprins în­ vate pe terenurile situate în pan­ ţă sporită, deoarece pc această suri la contractare. Acţiunea de con­
moriului agropedologic. Prima mai I 137 ha. Posibilităţile de deosebi pe păşuni, unde, în ulti­ tă, preferind pc cele caic ajută cale putem trece la o mai bună tractară începe in curind.
lucrare, cca de organizare a te­ creştere a suprafeţei arabile nu mii ani s-au făcut plantaţii dc ia o bună fixare a solului. organizare a muncii şi a produc­ Date suplimentare prim iţi la între­
ritoriului. executată cu sprijinul sînt însă epuizate. O rezervă de salcîm, stăvilind eroziunea unei In afară de stabilirea unei evi­ ţiei, prin repartizarea mai judi­ prinderea de cultura şi fermentarea
specialiştilor de la O. R. P. O. T seamă în aceaslă privinţă o cons­ suprafeţe de aproape 50 ha. Dc a- denţe funciare precise, o lucrare cioasă a terenului şi culturilor pe tutunului din Ocna Mureş, precum şi
Deva ne a dat posibilitatea să cu­ tituie desfiinţarea drumurilor inu­ semenea, în vederea creşterii pro­ deosebit de importantă care a brigăzi şi echipe. !a consiliile agricole raionale
noaştem precis suprafaţa de teren tile. precum şi îngustarea şi în­ ductivităţii păşunilor, o suprafa­ fo st realizată în gospodăria noas­ Măsurile întreprinse pînă acum.
pc care o deţine gosoodaria, să dreptarea celor utile. ţă însemnată de teren a fost su- tră este întocmirea memoriului precum şi cele ce vor fi aplicate
slabil'm categoriile de folosinţă Punerea în valoare a terenuri­ praînsămînţală cu ierburi valo­ agropedologic. Studiul pedologie în viitor cu privire la folosirea
actuală a terenurilor, precum şi lor situate în pantă care sînt im­ roase, care ajută totodată la o al solului ne-a dat posibilitatea să intensivă şi deplină, ne vor da
modul de restructurare a lor. De proprii culturii cerealelor a for­ mai bună fixare a solului supus ştim capacitatea productivă a pă- posibilitatea să sporim conside­
mare însenmălate este faptul că mat de asemenea obiectul unei eroziunii. Dacă avem in vedere mînlului gospodăriei şi măsurile rabil producţia marfă — condiţie
pe această bază putem face o mai preocupări de seamă din partea faptul ca suprafaţa de teren ero­ pe caic trebuie să le întreprin­ hotărUoare pentru consolidarea
bună planificare a producţiei, ca­ conducerii gospodăriei colective. dată însumează cîtcva sute de ha., dem pentru îmbunătăţirea însu­ economico-organizatorică a gos­
podăriei noastre colective.
re să corespundă înlruLoiul con­ In această direcţie am şi obţinut trebuie ca în viitor să dăm o mai şirilor lui productive. Pe baza a-
diţiilor noastre dc sol, climă şi uncie rezultate bune. De pildă. în mare extindere volumului de lu­ ctslui studiu ne-am propus să VASILE GROZA
relief. In urma propunerilor făcu­ primăvară, pe 7 ha am plantat crări ameliorative, îndeosebi trecem Ia uniformizarea fertilită­ preşedinte
te de specialişti în vederea coma­ pomi fructiferi, iar pe alte 5 ha plantaţiilor de arbori pe ravene. ţii solului şi la amendarea tere­ VIRG1NIA ŞOLEA
sării terenului şi îndreptării ho­ am înfiinţat o plantaţie de viţă de In ceea ce priveşte suprafaţa ara­ nurilor acide. Calculele făcute ne Ing. agronom la G. A. C,
tarelor am efectuat schimbarea vie, urmînd ca în primăvara anu­ bilă situată în pantă cu înclinaţie arată câ, în afară de suprafaţa ce Ohaba, raionul Sebeş