Page 28 - 1963-11
P. 28
raj. 4
Drama! socialismului Nr. 275|
m
m p h .
O . N.
A 46-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
Lucrările sesiunii Adunării Generale
Parada militară şi demonstraţia N E W YORK. Trimisul special ager- Adunarea Generală propune Încă o
pres, C. Alexandroale tra n sm ite : dată guvernului englez să convoace
oamenilor muncii din Moscova La şedinţa plenară din 6 noiembrie de urgentă o conferinţă la care să
a A du nării Generale a O.N.U, a fost participe reprezentanţii tuturor par
tidelor politice din Rhodesia de sud.
adoptată cu 73 v o tu ri pentru, 2 con
M O S C O V A 7 (Agerpreş). — cu arma nucleară, care creează „po A urmat apoi demonstraţia oameni-» tra (R.S.A. şi Portugalia) şi 18 abţi Scopul conferinţei este de a elabora
După cum transmite TASS, la 7 sibilităţi mai favorabile In luptă pen lor muncii din Moscova. P o trivii tra măsuri constituţionale, care să ducă
noiembrie tn Întreaga Uniune Sovie tru Întărirea păcii şi securităţii po diţiei, demonstraţia a fost deschisă neri o rezoluţie In care se arată că Ia independentă, inclusiv stabilirea
tică a fost sărbătorită cea de a 46-a majoritatea covirşitoare a populaţiei
poarelor” . de sportivi. Ei poartă sute de stea termenului cel mai scurt pentru rea
aniversare a M arii Revoluţii Socia Referindu-se la faptul că forţele guri, portretele lui Morx, Engels, Le- africane din Rhodosia de sud este lizarea independentei,
liste din Octombrie. încă lipsită de principalele drepturi
agresive din statele imperialiste se nln, ale membrilor Prezidiului C. C Tot la 6 noiembrie, Adunarea Gene
In Piaţa Roşie din Moscova a avut opun destinderii încordării internaţio politice, Iar guvernul m inorităţii albe rală a O.N.U. a aprobat raportul se
loc tradiţionala paradă militară şl al P.CU.S. sc străduieşte să se menţină la pu
nale, m inistrul apărării al U.R.S.S. a cretarului general al O N U., U Thant,
demonstraţia oamenilor muncii. In In Piaţa Roşie pătrund apoi de tere pentru a promova In continuare
tribunele rezervate pentru invitaţi declarat că acestea „ne sileso să fa monstranţii, El raportează despre suc politica de asuprire a africanilor. cu privire la îndeplinirea sarcinilor
au luat loc muncitori, fruntaşi at cem tot ce este necesar pentru întă cesele In muncă In cinstea marii săr sale legate de Înfăptuirea acordului
muncii comuniste, oameni de stat şl rirea continuă a securităţii patriei bători, poartă machete ale celor mal Rezoluţia, recomandată de comite dintre Olanda şi Indonezia cu privire
fruntaşi ai vie ţii public», ofiţeri su noastre şi a Întregului lagăr socia moderne maşini şi aparate, ale noi tul de tutelă, cerc guvernului englez la Irianul de vest.
periori ai Armatei Sovietice. Prin list*-. tsă nu satisfacă pretenţiile actualului Secretarul general al O.N.U, a in-
tre in vitaţi erau oaspeţi sosiţi din lor produse realizate de fabricile şl guvern al m inorităţii albe şi să acorde
Începe parada militară. Prin Piaţa stiluit fondul O.N.U. pentru dezvol
numeroase ţări, diplomaţi şi ataşaţi uzinele din capitală. Cifrele înscrise Independentă tării numai după ce pe tarea Irianului de vest, cu scopul de
m ilitari străini. Roşie trec ofiţerii elevi ai academii pe panouri arată că sarcinile planu acest teritoriu va fi Instaurată pu a sprijin! guvernul Indoneziei In ope C onstructorii sovietici au creat o centra/d electrica atomică care
In tribuna centrală se aflau con lor militare, ai academiilor militare lui septenal se îndeplinesc cu succes. se poate transporta. Ea este compusă din b locu ri separate care au o
ducătorii Partidului Comunist al tehnice, academiilor militare de avia terea majorităţii, pe baza dreptului ra de dezvoltare economică şi socială greutate de 4-22 tone fiecare. Capacitatea de produci ie a unei astlet de
In coloane păşesc numeroşi frun
Uniunii Sovietice şi guvernului so ţie, coloana ofiţerilor piloţi, elevii electoral universal. a acestui teritoriu. centrale este de 750 k ilo va ti.
vietic In frunte cu N. S. Hruşciov. scolii superioare de radioelectronică taşi ai muncit comuniste. In marea
M in istru l Apărării al U.R.S.S. R. I. de flori şi de steaguri se remarcă
a marinei militare, un ităli de grăni Jn Comitetul politic
Malinovsk), Insolit de generalul de ceri, elevii liceelor m ilitare „Suvo* o carte pe care stă scris eu litere Convorbirea lui Fidel Castro cu studenţii
armată Beloborodov, a trecut In re ro v " şi „N a him o v” . de aur: „Programul P.CU.S.". Acest N E W YORK 7 (trim isul special A- pertentelor nucleare In cele trei me
vistă şi a felicitat trupele aliniate In program, adoptat de Congresul al şi profesorii Universităţii din Havana
A po i şi-au făcut apariţia In plată gerpres, C. Alexandroale, transmite :) dii, a unei lin ii directe de telecomu
Piaţa Roşie şi pe arterele Învecinate. XX II-lca al partidului, este tradus zl
tancurile şi instalaţiile antiaeriene au In preambulul proiectului comun nicaţii Intre Moscova şl Washington, H A V A N A 7 (Agerpres). — realizeze tn decurs de cinci ani şi con
Apoi, ministrul A părării al U.R.S.S. de zl în viată in toate sferele activi
topropulsate ale diviziei „K an tem ir11, de rezoluţie prezenlat de delegaţiile precum şi a Înţelegerii de principiu Agenţia Prcnsa Latina anunţă că stă in punerea sub control a apelor
a urcat la tribuna Mausoleului şi a tăţii poporului sovietic.
Coloanele artileriei de diferite catego unei serii de ţări afro-asiolice şi lall- asupra interzicerii plasării pe orbită piim ul ministru al Cubei, Fidel Cas- principalelor riu ri din provincie.
rostit o cuvînlare adresată ostaşilor, Cei aflaţi In tribune salută cu căl
rii şi calibre aii fost urmate de subuni- a unor corpuri cosmice avtnd la bord tro. a avut la Universitatea clin Hava Efectuarea lucrărilor hidraulice va
oamenilor muncii sovietici, oaspeli- dură pe constructorii, melalurglstli şi no-amerlcane precum şl cele ale O-
tâlile de rachete tactice şi tactice- arma nucleară. na o convorbire cn studenţii şi profe preveni efectele unor eventuale inun
lor străini. „Succesele noastre In dez creatorii de maşini, pe lucrătorii din Iandei. Suediei şl Iugoslaviei in şe
operative. Pentru prima dată a parti A u to rii proiectului de rezoluţie sorii acestei universităţi. Piim ul mi daţii care anul acesta au provocat
voltarea economiei naţionale şi cul satele din regiunea Moscovei. Pe pa dinţa din dimineaţa zilei de 6 noiem
cipat la paradă o subunitate de in- cheamă Comitetul celor 18 să reia nistru a anunţat că la slirşilul anului mari daune în timpul uraganului
turii, In ridicarea bunăstării poporu nouri şi pancarte se allă Înscrise lo brie a Comitetului politic (nr. 1) al
terceptoare lără piloţi cu acţiune tratativele privitoare la dezarmarea curent vor începe lucrările do Înfăp „Flora” . Totodată, aceste lucrări hi
lui, a spus el, constituie cea mal Adunării Generale a O.N.U. se arată
îndepărtată. Rachetele antiaerie zinci In cinstea oamenilor muncii so generală şi loială sub un strict con tuire a planului special dc construi draulice vor permite irigarea a apro
bună dovadă a superiorităţii socialis vietici care au deschis om enirii calea că „dezarmarea generală şi loială
ne cu rază mare de acţiune au trol International şi să depună In re de canale de irigaţie in provincia xim ativ 200.000 de hectare de terenuri
m ului fală de capitalism11. Această In Cosmos, care salută pe glorioşii sub control International eficient este
demonstrat în cadrul recentelor apli continuare eforturi In vederea reali Oricnlc. Acest plan urmează să se cullivabilo.
superioritate este demonstrată şi de caţii capacitatea de a lo vi toate m ij cosmonauţi sovietici, pe toii acei care garanţia cea mai sigură a păcii gene zării unor paşi spre reducerea riscu
succesele obţinute de alte ţări ale la loacele moderne ale unul atac cos* au ridicat pe culm! ncm aitntllnlte rale şi securităţii naţiunilor". lui unui război tn urma unul atac pr!n
gărului socialist. «fiinţa sovietică.
mie. Pe instalaţii masive trec puter Proiectul de rezoluţie exprimă sa surprindere precum şi spre prelntlm -
V o rb ito ru l a subliniat efi partidul nice rachete cu care slnt Înzestrate In rîndurile demonstranţilor se află tisfacţia tn legătură cu realizarea Tra pinnrea sporirii stocurilor de arme Savantul american L. Pauling se pronunţă In
comunist şi guvernul sovietic, ţările navele flotei sovietice. Ele pot tran numeroşi tineri. A lă tu ri de studenţii tatului cu privire la interzicerea ex- nucleare.
comunităţii socialiste, toate forţele sporta o Încărcătură nucleară tn o ri sovietici păşesc colegii lor din nume favoarea unor măsuri eficienta pe calea păci
păcii şi progresului luptă consecvent ce punct al oricărui continent. Pa roase ţări ale Asiei, A fric ii şi Ame- între 18 şi 20 noiembrie la Addis Ab ba
şl cu perseverentă pentru preîntlm- rada rachetelor este Încheiată de rlcil Latine care Învaţă la Moscova. N E W YORK 7 (Agerpres). — nuare Pauling, sînt necesare măsuri
Intr-un articol publicat In numărul pentru crearea dc zone dem ilitari
pinarea unui război mondial termonu proiectile gigantice. Ele pot deveni Pe steagurile purtate de demon din noiembrie al revistei „The Mino- zate In regiunile dc Încordare, lnce-
clear, pentru dezarmarea generală şl un m ijloc de distrugere groaznic, dar stranţi alături de cuvlntul «comu Conferinţa pentru discutarea conflictului rily of one“ , cunoscutul savant ame plnd cu Europa centrală.
totală, pentru menţinerea şi întări slnt puse Iu slujba păcii şi progresu nism11 este Înscris cuvlntul „pace” . rican, laureat al premiului Nobel Li- Derlarlnd că 1n prezent popoarele
rea păcii. El a declarat că un pas lui, ajutlnd omul să pătrundă In spa Demonstranţi! Îşi exprimă aprobarea de frontieră algero-marocan nus Pauling se pronunţă In favoarea din lumea întreagă trebuie să „lic h i
important în slăbirea încordării in tiile nesfirşite al Cosmosului. fală de Tratatul de la Moscova pe unor noi măsuri eficiente pe calea deze pe păinînl in<tilutia imorală a
ternaţionale îl constituie încheierea Parada militară, care a durat 45 RABAT 7 (Agerpres). — află preşedintele Organizaţiei unită
care 11 consideră un pas real pe ca M inisterul de Externe al Marocu ţii africane şl ministrul de externe al păcii. războiului” , L. Pauling scrie In În
Tratatului de la Moscova privitor la dc minute, a luat sllrşit prin defila lea spre destinderea Încordării Inter „Este un moment, scrie e), In care cheiere : „Sînt ferm convins că vom
interzicerea parţială a experienţelor rea fanfarei militare. lui a anunţai că miniştrii afacerilor Senegalului, Doudou Thiam, precum
nationale. M oscoviţii adresează mun se impune necesitatea încheierii unui folosi toate posibilităţile pentru a
externe al ţărilor membre ale Orga $i ministrul de externe al Ghanei,
citorilor din toate ţările cuvlnie în nizaţiei Unităţii Africane se vor În K. Botslo, acord internaţional privind interzice pune capăt suferinţelor pricinuite dc
Pe de altă parte, potrivit agenţiilor
Sifua|ia din Vietnamul de sud flăcărate de solidaritate, transmit un problema reglementării pe cale paş de presă, holârlrea conferinţei de la rea tuturor experienţelor nucleare, război, astfel Incit omenirea să uite
truni In conferinţa care va discuta
acord căruia sâ-i urmeze alte măsuri
pentru totdeauna de foamete,boli şl
călduros salut oamenilor muncii clin
ţările socialiste, tuturor popoarelor nică a conflictului de frontieră algero- bamako privind Încetarea focului da In vederea realizării dezarmăiil ge groază să dispună de egalitate pc
SAIGON 7 (Agerpres). — loc de o lâmiile. Dar uu există nici plan economic, polilic şi social $■ să
lumii. marocan. Intre 18 şi 20 noiembrie, le la graniţa dintre Maroc şi Algeria nerale şi totale” .
La Saigon a fost anunţată ridicarea o garanfle câ acest comitet va ac In afară de aceasta, scrie In conli- creeze o cultură demnă de omenire".
Demonstraţia oamenilor muncii din Addis Abeba. este efectivă. De-a lungul graniţei
restricţiilor de circulaţie Introduse tiva fn armonie. Unii observatori
Cftoitala U n iunii Sovietice a durat După cum se slie, In vederea pre dintre cele două state domneşte de
Imediat după răsturnarea Iul Ngo consideră că generalii ar pulea, even plină linişte.
peste două ore. / gă tirii acestei conferinţe, la Rabat se
Dlnh Diem. Legea marţială rămine tual, să se angajeze In certuri.
In ciuda nu m irii unor civili In gu „Africa de sud in deceniul al şaptelea'*
Insă în vigoare. P otrivii dalelor ofi
ciale, în cursul luptelor care au vernul provizoriu, generalii vor con
PRETORIA 7 (Agerpres). —
tinua să deţină puterea reală pentru PIE SCHJIRMT @IPE §<C(UIRt¥ • IPIE S1U A T @ IPME SCtUiKE alte oraşe mai mici ale R S.A. vor li
avut loc la Saigon, cu prilejul lo
multă vreme. Un general, membru al „A frica de sud In deceniul al şap expulzaţi zeci de mii de africani.
v itu rii de stat, 33 de persoane au V A R Ş O V IA . O delegaţie a oameni tive au tn vedere studierea posibili dentă „Importanta contractelor cu
juntei, a declarai miercuri că, după Japonia, In lru d t Germania occidenta telea” , astfel se intitulează un studiu Strămutarea acestor persoane se va
fost ucise, Iar alte 233 — rănite. D in lor de teatru din R.P. Roinînă, con tăţilor de dezvoltare a cooperării eco face In baza aşa-numilei „legi p ri
tre acestea, majoritatea sini civili. părerea sa, un guvern civil cu depli dusă de artistul poporului Costache nomice şi tehnice Intre cele două ţări lă are interese deosebite in Asia” . In domeniul problemelor social-eco-
ne puteri nu va pulea fi ales In mal şt pregătirea unui acord comercial. nomice elaborat de Asociaţia mari vind separarea raselor” . Această
Referindu-se la silua|la actuală Anloniu, rectorul Institutului de artă Referindu-se la o serie de proble „c n ră lirc " a oraşelor şi Uansformarea
pu|in de 6 sau 12 luni. Acesla re
din Vietnamul de sud, agenţia Asso teatrală şi cinematografică din Bucu S-a anunţai, de asemenea, că s-a ho- me de politică externă, ministrul lor industriaşi din Republica Sud- lor In oraşe „pur albe” , cam se des
prezintă un timp suficient pentru ma tărll înlim iarea la Nairobi, a unui
ciated Press transmite: reşti s-a aliat timp de 10 zile în R P. afacerilor externe al R.F.G. a decla Africanâ. După cum reiese din accsl făşoară intens in ultim ii ani in R.S.A.,
nevre şl certuri polllfce sau chiar centru arab pentru schimburi comer
.înlăturarea guvernului lui Dlem Polonă vizu inii oraşele Varşovia, Cra rat că semnarea Tratatului de la M o studiu, in baza legilor rasiste, 500.000 duce populaţia de culoare strămutată
pentru o nouă lovitură de stal. ciale.
ar pulea duce la accentuarea Insta covia şi Lodz. scova cu privire la interzicerea ex de africani vor fi evacua[i din prin la o stare de mizerie cilncenă. In
A u existat multe exemple In Isto W A S H IN G T O N — Senatul S.U.A.
bilităţii sl la mai multe tulburări. Cu prilejul încheierii vizitei. în sea perienţelor nucleare în cele Irei me cipalele oraşe ale Republicii Sud- localităţile rurale, unde sînt strămu
ria recentă referitoare la ce se poate a adoptat miercuri noaptea un amen
Tranziţia de la dictatura familiei ra zilei de 6 noiembrie a avut loc Africane — Johanncsburg, Durban, taţi, negrilor nu li se asigură nici
Intfmpla in astfel de cazuri. dament de compromis propus In co dii a contribuit la destinderea incor-
Dlem la guvernarea juntei militare a un cocteil în saloanele Ambasadei R.P. Capetown şi Pilermarilzburg. Din locuinţe, nici posibilitatea dc a munci.
Junta, fără Îndoială, va duce cu mun de lideri ai reprezentanţilor tn d i'iii internaţionale.
fost imediată, rapidă şi relativ fără Rominc din Varşovia.
în d irjire lupta Împotriva partizanilor. Senat a celor două partide — demo
prea multă vărsare de sînge. A d m in i Generalii vor continua să fie buni prie ACCRA. — La Acera vor Începe
crat si republican — In legătură cu
straţia civilă a rămas aproape complel teni al Statelor Unite. Dar ei. tre la 11 noiembrie lucrările celei dc a legea privitoare la ajutorul S.U.A. HhiiiaiiS sup ravieţuitori ai ca tastrofei d c Ea m i n e l e
neatinsă. Cu puţine excepţii, aceleaşi buie să iacă ială unul uriaş deficit doua Conferinţe a ziariştilor clin lă- pentru străinătale.
fe|e se allau luni dimineaţă In ace şl unei economii precare In ciuda rile africane, la care vor participa „ ’tla îh iliie” au fost scoşi ta sug>raîa$ă
Potrivii agenliei Associated Press,
leaşi birouri guvernamentale. Marea masivului ajutor american. Poll|Ia ziarişti din aproximativ 30 de ţări. amendamentul reduce cu tncă 50 BONN 7 (Agerpres). lembrie, după ce orice speranţă dc relevă France Presse, scoaterea lor
schimbare constă In faptul că ţara secretă îşi va relua cu siguranţă ac- Participanţii la conferinţă vor discu milioane dolari suma prevăzută pen- După cum transmit agenţiile occi a mai găsi in viată pe vreunul din la suprafaţă a implicat adoptarea unor
este acum condusă de un comitet, in tivitatea In curind . ta rolul serviciilor de inlorm nlii şl minerii aliaţi in subteran tn momentul măsuri speciale de protecţie.
rolul presei în realizarea unităţii afri tiu aşa-numitul ajutor pentru străi dentale de presă, ultim ii )1 supra
nătate vieţuitori ai catastrofei miniere care clnd s-a produs catastrofa a (ost După cum se ştie, catastrola s-a
cane. TOKIO. — M in istrul de externe al s-a produs la 24 octombrie la minele abandonată, cei 11 supravieţuitori au produs ca urmare a unei alunecări
Consultările politice de la Atena lui şi industriei al Zanzibarulul, 1 RF C. Sehroeder, care II insoleşte „M atlu lde” clin apropierea localităţii fost alimentaţi în decursul ultimelor de terenuri cu antrenarea unei re
ZAN7JBAR. — M inistrul comerţu
vărsări puternice dc ape. In momentul
patru zile, cil au durat lucrările de
vcsl-germane Peiue (Saxonia inferioa
pe preşedintele R.F. Germane Lubke,
Saleh, a anunţat că drapelul naţional
tn vîzito pe care acesla o face în ră), au (ost scoşi la suprafaţă de echi salvare, cu ajutorul unei sonde prin producerii catastrofei In subteran se
al Zanv.ibarului, de culoare roşie cu aflau 129 de mineri. 79 au reuşit să
Misiunea prim ită dc liderul Uniu miei şi administraţiei. Sc ştie că Japonia, s-a tn liln it la 7 noiembrie pele de salvare. care li se inlroducea hrană sub for
nii de centru, Papandreu în cursul Uniunea de centru a demascat — un cerc verde, va fi arborat, pentru la Tokio cu ziarişti japonezi şi stră Potrivit ştirilor transmise de agen mă de vitamine. Acest lucru i-a aju se salveze din calea apelor In timp
audientei de miercuri la palat (care la fel ca si E.D.A. — caracterul prima dată, la 10 decembrie a.c.. cind ini. Sehroeder a declarat ziariştilor ţii, starea sănătăţii celor 11 supravie tat să-şi menlinâ starea sănătăţii, ce restul de 50 au rămas în galerii.
a durat doar 10 minute) de a con această insulă se va proclama inde că intenţionează s^ propună guver ţuitori este mulţumitoare. Agenţia după ce, timp de aproape zece zile In cursul lucrărilor de salvare au
fraudulos al alegerilor din 1961 şi
stitui noul guvern grec după alege pendentă. nului japonez crearea unor comisii France Presse anunţă c i ei au lost au zăcut In m orm inlul lor subteran fost scoşi la suprafaţă, in primele
rile de duminică a ridicat o serie de ullcrio r in timpul verii acestui an CAIRO. — La 6 noiembrie au in transportaţi dc urgentă la o clinică fără nici un fel de hrană. In toată zile, şapte mineri, apoi al(i trei şl
a cerut înlăturarea guvernului Pi- mixte japono-vest-germane In vede
probleme. Nedelinînd majoritatea ab cepul la Cairo tratativele economice această perioadă, ei si-au potolit se acum ultim ii 11 supravieţuitori. Se
pinelis pentru a avea garanţia des rea iniţierii unor consultări intre rele unde li sc vor da În g rijirile nece-
soluta în parlament, Uniunea de făşurării normale a alegerilor. Presa dintre R.A.U. şi Kenya. Postul de ra două (ări. După cum subliniază agen sare. tea cu apa care s-a revărsat In mi presupune, că ceilalţi m ineri aflaţi In
centru are alternativa de a apela ateniană a remarcai că alegerile de dio Cairo relatează că aceste trala- ţia D.P.A., Sehroeder a scos tn ovi Descoperiţi din Intimplare la 3 no- nă. cu prilejul catastrofei. După cum subleron au murit.
la sprijinul ERE. — spre dreapta, duminică n-au fost slinjenite de In
sau al E.D.A. — spre stingă, dar nici cidente serioase, ceea ce a conlir- PENTRU SALVAREA
una din aceste posibilităţi nu este mat promisiunea guvernului Movro- „CAUZA PIEIRII
aplicabilă dc vreme ce campania mihalis de a veghea la libertalea ale Sesiunea Comitetului m ilitar SUBMARINULUI „THRESHER*4 TEMPLULUI ABOU SIMBEL
electorală a acestui partid care a gerilor. a! pactului C.E.N.T.O. a luat sfsrş’t CONTINUA SA RAM!NA O CAIRO 7 (Agerpres). —
obţinut cele mai Fnfrîngerea sufe La Cairo a sosit directorul general
multe mandate s-a rită de ER.E. are A N K A R A 7 (Agerpres). — nului. Pakistanului, Angliei, Turciei ENIGMA*4 al U.N E.S.C O.-ului, Rene Maheu, pen
axat pe condam mai mult declt o Agenţia Associated Press anunţă şi S.UA. In comunicatul dat publici LONDRA 7 (Agerpres). — tru ca împreună cu outoritătile
narea celor 8 • ani Comentariul zilei semnificaţie sim că la Ankara nu luat sfirşit lucrările tăţii la închiderea lucrărilor, se spune „Cauza picirii submarinului „Thrc- R.A.U. să semneze un contract cu
de guvernare a bolică, dacă se că participanţii la sesiune au exami sher1* continuă să rămtnă o enigmă", privire la executarea lucrărilor de
tine scama că In celei de-a 14-a sesiuni a Comitetului
ER.E. şl pe refuzul nai planurile militare ale C.E.N.TO. subliniază ziarul „D aily Express*1 In- salvare a templului Abou Simbel.
cele trei alegeri precedente acest m ilitar al pactului C.EN.T.O. La lu Comitelui U.N.E.S.C.O., care a
de a constitui un front comun al si au aprobat programele de pregă lr-u:i articol care reproduce o de
partid a izbutii să sc menţină la crările sesiunii au participat repre fost constituit !n acest scop, s-a în
opoziţiei aşa cum a propus E.D.A. tire militară ce urmează să fie înfăp claraţie făcută la Londra de către
putere, ignorind poziţia opiniei pu trunit la C noiembrie In capitola
Versiunea lansată de onumile ziare blice şi luările de atitudine ale opo zentanţi ai statelor majore ale Ira- tuite plnă In 1965. dr. A rthu r M axw ell, participant la R.A.U. pentru a proceda la o ultimă
operaţiile de descoperire a epavei
greceşti privitoare la aderarea unui examinare a mijloacelor de finan
ziţiei. Totodată, la alegerile de du acestui submarin. ţare a acordului cu R A.U., avind In
grup de 20 de deputaţi ai E.R.E. la minică s-a vădit consolidarea pozi I n a p e l e T u r c i e i După cum arată Maxwell, „cele vedere contractele cu 47 ţări care
Uniunea dc centru a fost infirm a
ţiei E D.A., al cărei program demo 500000 de lire sterline cheltuite tn au donat sume (n acest scop.
tă de către E.R E. In aceste condiţii cursul operaţiilor efectuate pentru Potrivit proiectului, operaţia de
cratic 6-a bucurat de o largă popu
există posibilitatea ca Papandreu să găsirea epavei submarinului au per mutare a valoroaselor monumente
laritate, alit prin numărul votu rilo r mis doar să se descopere răm ăşiţi acesta. Insă, mult mai probabil este de artă de la Abou Simbel va dura
ceară, imediat după convocarea se că epava submarinului se află un
cil şi al locurilor In parlament. In ale carcasei exterioare şi ale unor şapte ani şi va costa 36 milioane
siunii parlamentare la 11 decembrie deva pe fundul oceanului, In apro
schimb, partidul progresist, care în instalaţii smulse de pc submarin in d i dolari.
organizarea de noi alegeri, in spe urmă cu cîtiva ani a luat această momentul tn care l-a zdrobit u ria piere de „cim itiru l de lier vechi".
ranţa că In cadrul acestora Uniunea şa presiune a apei” . In conţinu ire, „In cursul cercetărilor s-a efectuat CRESC PREŢURILE ŞI
denumire pentru a înlocui pe cea 250000 de fotograf Li subacvalice. Pe
in articol se arată că oamenii de CHIRIILE ÎN URUGUAY
de centru va dobindi majoritatea dc partid conservator, a suferit o ştiinţă au descoperit un adevărat una din ele se vede o filă din re
absolută. Vineri, el urmează să se infrîngere categorică. gulamentul liotei militare, iar pe MO NTEVID EO 7 (Agerpres). —
„c im itir de fier vechi" aflat pe fun In Uruguay, potrivit dalelor s t i
pronunţe asupra căii pe care inten Zilele zbuciumate din viala poli dul Oceanului Atlantic, la o adinci- alta o cizmă din material plastic care listice oficiale, preturile au crescul
făcea parte din echipamentul nece
ţionează să o adopte. tică a Greciei se prelungesc după me de 8.500 de picioare. sar celor care deserveau motoarele In zece luni ale anului 1963 cu 25
In privinţa programului polilic al cum se vede chiar după campania „Se presupune că corpul principal nucleare". la sută. S-au majorat Îndeosebi pre
ţurile la produsele alimentare şi chi
electorală în cursul căreia au fost al submarinului In care, probabil, In încheierea articolului său, zia
Uniunii de centru, observatorii din se mai află cadavrele celor 129 de riile.
Atena apreciază că In domeniul po scoase tn evidentă problemele ac rul arată că po trivit părerilor dr. Ziarul „El Debate" califică aceas
membri ai echipajului, relatează fn Maxwell, cercetările nu vor perm!le
tualităţii economice şi politice a tă creştere a coslului vie ţii ca fiind
liticii externe nu va interveni nici continuare ziarul referindu-se la de niciodată elucidarea adevărată a
Greciei. După stabilirea formulei gu fără precedent, iar ziarul „Accion"
o modificare substanţială In compa claralia lui Maxwell, s-a scufundai cauzelor acestei tragedii. Totuşi, se o califică drept alarmantă. Potrivit
vernamentale, ele urmează să fie cu o viteză de peste 150 mile pe
raţie cu trecutul apropiat, dar In proiectează ca in primăvară 6ă con calculelor ziarului „EI Diario" In
abordate In mod conoiet.
domeniul po liticii Interne slnt de oră. Tn acest caz el s-a înfipt adine tinue aceste cercetări pe o scară Uruguay costul vieţii a crescul lo
El, Hassanl Tu-m i dai marea, eu Ifl dau ap ăI In nisip fiind complet acoperit de
aşteptat reforme In domeniul eoono- Z. F. Desen de K. DRAGOSTINOV (Bulgarii mal mare. ultim ii 4-5 ani de trei ori.
RadocţU şt idmlnUtiaţla ilarului au. 6 Mazlla nr. 9, teladoo 15M, i2 /6, 1515, 20 71 Taxa plAiltt Iu numtrai conform aprobăm Duwrjioi Generala P.I.I.R. nr. 263.328 din 6 nolembr ia 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunodoara-Deva. 40.065