Page 29 - 1963-11
P. 29
' B ib lio te c a C e n tra lă
P e p - o n ^ â
| H ljn .-c lo « rK -D fîV a \ PROLETARI DIN TOATE TAR ILE U N IŢ I-V A I
In acest
număr:
• Să prevenim
încă din prim ul
trim estru rămine-
rea in urmă la în
văţătură ;
• Rezervele de
mărire a suprafe
ţei arabile sa fie
valorificate din
tim p ;
• Pe terenurile
de spori, o a titu
Anul XV. Nr. 2.7511 SIMBATA 9 NOIEMBRIE 1963 4 panini. 20 bani dine sportivă.
(pag. 2-s)
• Se întăresc
rîn d itrile
organi
Calitatea produselor - obiectiv Filme de scurt za ţiilo r de partid ;
metraj realizate
• M ai m ultă a-
lenţîc realizării
planului
de pro
important al întrecerii socialiste de studenţi ducţie. (pag. 3-a)
„Vacanta 1963*' se
intitulează
filmul de scurt metraj la care lu
crează în prezent membrii cineclu-
- ---- -------- De l.i o lună la alta, rezultate tot mai bune bului studenţesc din Capitală. Pe
peliculă vor fi prezentate aspecte
excursiilor şi
inedite din timpul
Luptind necontenit pentru îm bu
Ne nătăţirea ca lită ţii aglom eratului, şil să îmbunătăţească sim ţitor cali drumeţiilor tăcute în localităţi tu gricolâ de stal din
Gospodăria
a-
tatea producţiei. Fată de rezultatele
m uncitorii de la secţia agloinerator lu n ilo r precedente, in luna octom ristice şi balneo-climaterice din O râslic acordă o
atenfie
scriu I din C.S Hunedoara, îndrum aţi în brie calitatea aglom eratului privind tară, prin locurile natale unde stu eleclu ârii deosebita
a ră tu ri
denţii bucureşteni au petrecut fru
granulalia s-a îm bunătăţit cu 15 la
deaproape dc către organizaţia
dc
partid, au reuşit să obţină rezulta sulă Aceasta şi datorită unei d u moase zile de odihnă şi recreere. lor adinei de toam
corespondenţii te frumoase. m iri mai bune. Un subiect asemănător tratează nă pe întreaga su-
plan ifica
pralalu
Prin aplicarea unor măsuri p ri In îm bunătăţirea ca lită ţii aglome noul film a) studenţilor timişoreni tă.
ratului s-au evidenţiat m uncitorii ale cărui secvenţe vor fi terminate
vind respectarea procesului tehno In totogrulie -
din logic de fabricaţie, executarea la din schimbul A conduşi (le m aiştrii înainte de sfirşitul anului. Pentru Tractoristul Sze-
Gheorghe O slafie şi Gheorghe Stan- desfăşurarea acestei activităţi, cine-
tim p si dc calitate a reparaţiilor ; /»c/y Fetru, care a
ciu. clubul din Timişoara unde sînt în efectuat pină la 6
C.S.H. prin folosirea mai judicioasă a N1COLAE POGAN scrişi peste 70 de studenţi este do
tim pului de lucru cit şi prin desfă
şef dc echipă tat cu aparate de filmat, de pro noiem brie arături
şurarea largă a întrecerii socialiste, pe 32 ha
(din postul de corespondenţi iecţie şi magnetofoane în valoare
colectivul de aglom eratorişli a rcu- Foto: V. O NO IU
voluntari dc la secţia aglo- de aproape 100.000 lei. Studenţii
m cralor I) de aici păstrează o legătură per
Cu 10 la sută sub admis manentă şi cu alţi iubitori ai artei
Din realizările unui cinematografice, organizînd intere
sante schimburi de experienţă cu
Tmbunâtâtirea continuă a calită pentru model, miez şi um plutură. schimb de laminatori membrii cinecluburilor de pe lingă
ţii producţiei preocupă îndeaproa De asemenea, îm bunătăţirea cali întreprinderile „Otelul Roşu" şi
pe şi colectivul do m uncitori dc tă ţii pieselor se datoreşle şi apli Calitatea — indicator im portant Depoul C F R. din localitate. Acţiuni obşteşti întreprinse în vederea colectării fierului vechi
la turnătoria dc otel din sectorul cării in mod corect a tehnologici al planului de producţie a preocu Pe lingă obişnuitele jurnale de
tu rn ă to rii din C.S. Hunedoara. $i, pat îndeaproape pe to ii com uniştii aclua'ităh. studenţii cineclubişti din Colectarea fierului vechi este mise oţelărirlor de către cetăţenii Un tren lung de 130 km. s-ar
dc fabricaţie. Ca urmare, rebuturile
munca depusă iu această direcţie a secţiei lam inorul de BOU mm. din oraşul Cluj şi-au propus sa reali una dintre numeroasele acţiuni Capitalei. putea forma d in ' cele 13.000 de
au scăzut in luna octom brie cu 10 In satele şt centrele muncito vagoane încărcate cu fier vechi ce
condus Ia obţinerea de rezultate C S. Hunedoara zeze, în acest an de studii, şî un obşteşti întreprinse de cetăţenii dm
la sută fată dc cifra admisă. A v in ri permanent în fata lor im film artistic de scurt metraj ai că reşti din raioanele Ploieşti, Cîinpi- au fost expediate oţelăriilor hune-
bune tn co priveşte calitatea. întreaga tară. 30 000 de aragaze cu
La îm bunătăţirea calităţii pieselor portanta acestui indice, tam inalorii rui protagonişti vor fi cei mai buni trei ochiuri sau 20.000 de maşini na, Tîrgovişte şi Buzău, regiunea dorene în acest an de către între
La baza rezultatelor dobindite Ploieşti, au fost organizate echipe prinderea de colectare a metalelor
au contribuit top m uncitorii secţiei din schimbul Iov. Taşcă Dum itru, interpreţi din brigada lor artistică de spălat rufe şi 15.000 de bici
au stat m ăsurile luate in acest au reuşii să reducă rebuturile cu de cetăţeni conduse de deputaţi, din Braşov, Ia care un aport în
şi in mod deosebit echipele conduse de agitaţie clete s-ar putea realiza din canti care, deplasîndu-se pe teren, au
scop. Astfel, in ultim a perioadă a 2G.B.3 la sulă sub cifra admisă şi semnat şi-au adus cetăţenii din
de Ion Crăciuncscu. Ion Jurca şi Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor tăţile de fier vechi colectate şi Iri- depistat însemnate cantităţi de me întreaga regiune, antrenaţi în între
început să sc verifice prima piesă să dea astfel im portante cantităţi
Ion Lada, precum si echipele de to- în aria filmului, membrii cineclu tal vechi. Astfel, întreprinderea re cerea patriotică. Numai din ora
turnată din seria respectivă pentru de laminate peste plan gională de colectare a metalelor şul Braşov pornesc zilnic 15—20
pi'.ori conduse dc Dum itru N itu şi D intre aceştia merită să fie e v i burilor studenţeşti din Bucureşti.
ca defectele găsite să fie înlăturate Ploieşti a trimis oţelăriilor de la de vagoane cu metal vechi avînd
Petru Vasiliu, de la cuploarele de denţiaţi în mod deosebit Ion Topii- Cluj, laşi, Timioşara participă la Folosind resursele
la tim p. ca restul pieselor turnate ceanu, monevrant principal, Prun începutul anului pini în prezent a- destinaţia Combi, talul siderurgic
1,5 tone. simpozioane, cursuri de regie, ope proape 100.000 de tone de fier
să nu mai prezinte asemenea de cise Tamaş. prim lam inator şi Pe ratorie şi actorie, conferinţe expe Hunedoara.
FRANCISC ZASLOSI locale vechi şi alte metale. (Agerpres).
fecte. tre Constantin, maistru. rimentale, întîlniri cu cineaşti con
Pentru îm bunătăţirea aspectului maistru IO N BOTU
maistru principal sacraţi, care au loc Ia casele de C o lectiviştii din Boz, raionul Ilia, pe
e xte rior al pieselor turnate, s-au (din postul de corespondenţi lin g i dezvoltarea celorlalte ram uri de Importante achiziţii
(din postul dc corespondent! cultură din aceste centre universi
luat măsuri să existe in permanen volun ta ri de la sectorul tu r voluntari dc la lam inorul dc tare. producţie din cadrul gospodăriei au
tă un amesteo preparat special nătorii). 800 mm.). (Agerpres) reuşii să-şi creeze şi un sector zoo ale Bibliotecii Centrale de Stat
tehnic puternic. In momentul dc faţă
gospodăria deţine în proprietate ob Completarea fondului de manuscri Terilor la V lad Ţcpeş (singurul exem
ştească 230 capete box inc din care se, corespondenţă, cărţi vechi rom î- plar cunoscut pină astăzi).
RITMUL CONSTRUCŢIILOR ZOOTEHNICE TREBUIE INTENSIFICAT şi peste 800 păsări. Paralel cu sporirea şi desene originale, hărţi, m icrofilm e, resantă colecţie de foi volante tipă
ueşli şi străine, incunabule, stampe
105 vaci şi juninci, 90 porcine, 271 oi
A mai fost achiziţionată şi o in te
constituie o preocupare continuă a
electivelor dc animale, organizaţia de
rite la sfirşitu l secolului X V I, care
partid şi consiliul dc conducere dm lu cră to rilo r B ib liotecii Centrale de au circulat in Germania şi care cu
La sfirşitul acestui an, efectivul to precum şi la gospodăria colectivă din termina lucrările de construcţie a ce sare pentru construcţia saivanului, Stat. Printre achiziţiile recente mai
tal al bovinelor proprietate obşteas Ţcbea unde lucrările dc construcţie lor două grajduri începute ? C situa acesta nu a fost realizat. cadrul gospodăriei s-au preocupat în deosebite sc află o scrie de manus prind in fo rm a ţii ş» dulc cu p rivire la
că al colectiviştilor din raionul Brad a grajdului planificat au fost term i ţie similară poate fi întâlnită şi la In gospodăria colectivă din Ribiţa, deaproape şi dc asigurarea unor adă luptele lui M ihoi Viteazu cu turcii.
va ajunge la 3.43$ capete, iar al ovi nate. gospodăria colectivă din Zdrapţi un lucrările dc construcţie a saivanului posturi corespunzătoare pentru anima crise ale scriito ru lu i D uiliu Zam li- Din tezaurul b ib liotecii fao parte
nelor va trece peste 5 000 capete. In raionul Brad sînt insă şi uncie de lucrările dc construcţie a celor care au fost începute cu mult timp in le. O in iţia tivă pornită din partea rescu : ultim ele trei romane din ciclul peste 2.000 dc exemplare de cărţi
In vederea asigurării unor condiţii gospodării colective unde consiliile dc două grajduri sînt rămase in urmă. s.tu urină, se desfăşoară într-un ritm prea con siliului de conducere a fost aceea C oinăncşlilor — „In război14. „În d re p vechi rom incşti (I508-J830) şi nume
corespunzătoare dc adâpostirc a aces conducere nu au acordat atenţie sufi la gospodăria colectivă (lin R işiulita lent. iar la gospodăria colectivă din dc a folosi iu prim ul rînd m ateriale tă ri14, „A nii,, — şi două piese de tea roase e d ilii originale ale clasicilor li-
tora, pe lingă obiectivele zootehnice cientă realizării construcţiilor stabili unde la unul din grajdurile planifica Cărăstău ele nici măcar nu au fost tru — „Lum ina nouă“ şi „Poezia de
realizate în anii precedenţi, gospodă te La gospodăria colectivă din VaW te lucrările dc construcţie nici măcai începute. le cc sc pot procura din resurse lo p ă rtă rii4'. De asemenea, a fost achizi ler<ilu:ii noastre din a doua jum ătate
riile colective au stabilit ca in acest spre exemplu, s-a prevăzut a se co.i- nu au fost începute, deşi gospodăria Din cele arătate mai sus rezultă câ cale. Astlel, la ridicarea celor 3 gra j ţionată o valoroasă colecţie de cărţi a secolului al X lX -lca, Se găsesc to
an să sc inai construiască încă 10 în multe gospodării colective existen duri, o m aternitate pentru scroafe, o străine din secolele X V -X IX din do todată m icrofilm e ale unor lucrări din
grajduri, fiecare din ele cu o capaci te pe raza raionului lucrările dc con puiorniţă c tr„ au fost folosite peste alic biblioteci din ţară sau dc peste
tate dc cîtc 100 capete bovine, 5 ma In r a i o n u l Br a d strucţie la adăposturile pentru anima 145.000 bucăţi dc cărămidă, 20.000 kg. meniul istoriei, geografiei şi lite ra tu rii hotare.
ternităţi pentru scroafe cu o capacita le sînt mult rămase în urmă, d ^ i vai, mari cantităţi dc piatră, nisip dc călătorii, cuprinzind ştiri referitoa S ini im prim ate pe peliculă, printre
te dc 25 capete fiecare, precum şi un condiţii pentru executarea lor sînt ele. Prin folosirea m aterialelor prove re la Ţările Romincşti, precum şi un altele, manuscrise slave scrise în M o l
număr dc 7 saivane în caic să poată -strui în acest an două grajduri pen amintită nu dispune dc spa(ii sufi suficiente Ne referim mai ales la ma număr im portau! dc gra vuri şi hărţi dova in secolele X V -X V I şi aliate în
fî adăpostite circa 3.500 oi. tru cîtc 100 vite mari fiecare. Din ciente pentru cele 285 capele bovine terialele dc construcţie de care dispun nite din resurse locale, preţul dc cost vechi.
Orgnnizîndu-şi munca în mod ju cauza lipsei de interes dc care a dat cc le va deţine la sfirşitul a n u iu . unităţile agricole, la posibilităţile cc ai obiectivelor ridicate s-a redus m i In patrim oniul bibliotecii a mai in Biblioteca Naţională din Vicna, o cro
dicios, multe gospodării colective au dovadă consiliul de conducere (preşe Din cc cauză o asemenea stare de lu există pentru procurarea lor pe plan circa 40 la sulă lată de valoarea de trat şi un grup de incunabule: „Sev- nică latină a domniei lu i Ştefan cel
obţinut rezultate însemnate în cc p ri dinte Iov. Andrăcău Tănasc) lucrările cruri ? Pentru că şi aici consiliul de local, la mina dc lucru calificată care. Mare, manuscris din secolul X V do la
veşte realizarea obiectivelor stabili'c dc construcţie a acestor obiective sîat conducere (preşedinte M idcan Sabin) dc asemenea se găseşte peste tot in vizului. Valoarea totală a m ateriale tus Dccrelalium B om facii44 (<asc cărţi Biblioteca de stat din Munchen, do
în planurile dc producţie Astfel, !a râmase în urmă. La unul din grajduri a manifestat lipsă de răspundere Fi satele raionului Brad. lo r folosite din resurse locale sc ri- despre decrete ale lui Uonifacius), li cumente turceşti releriloare la Ţ ările
gospodăria colectivă din Brad unde s-a realizat doar fundaţia, iar la cci lă dc asigurarea unor condiţii corc<- Aşa slînd lucrurile şi ţinîiul scnnn di(ă la pcsle 200.000 lei. La aceasta p ir ii la Mainz in U7G în tipogralia Romincşti din A rhiva B ibliotecii Ko-
consiliul dc conducere a acordat aten de-al doilea s-au executat numai 1i- pun/.ăloare dc ailăposlirc a animale de faptul câ peste puţin timp anima lui Pclrus S rholfer, asociatul lui Gu- larov din Sofia, un manuscris o rig i
ţia cuvenită rid icării construcţiilor crârilc de zidărie, cu toate că şi pen lor pe timpul iernii. lele vor trebui adăpostite, sc impune se inai pol adăuga şi cele 5.000 ore tenberg i ,.l lisioria** de A nionius FIo- nal din Biblioteca M onlpellicr, despre
zootehnice, sc lucrează acum la term i tru restul lucrărilor materialele ne Rezultate sub nivelul posibilităţilor ca dc urgenţă să sc treacă la m obili dc inuncă patriotică efectuate de co renlinus, tipărită la N iircnb crg in 148-1
narea celui dc-al treilea grajd. T 31 cesare existau. Ţigla sc află însă >i s-au obţinui şi la gospodăria colec zarea tuturor forţelor în vederea u r in tipografia lui J. A. Kobcrger ; „Jus- călătoria unui francez do la Veneţia
aici au mai fost construite o m ater acum ncridicată dc pe rampa staţiei tivă dm Mesteacăn unde cu toate c i gentării lucrărilor dc construcţie. D : le ctivişti precum şi faptul că la rea nani Codex" tip ă rit In 1478 la Basci la C onslanlinopol („V oya gc fail par
nitate pentru 25 scroafe >i un saiva-i C F R . din Vaţa Cum vor reuşi oare volumul dc construcţii planificat pen acest lucru trebuie să sc ocupe eu lizarea in Icrm enul stab ilit a acestor şi im podobil cu numeroase in iţiale mov Pierre Lesralapicr la n 1574 de
pentru 800 de oi. Rezultate bune s-a.i colectiviştii din Vata să adăpostească tru acest an a fost mic (un coteţ dc mai multă răspundere, atît comite obiective o contribuţie im portantă şi-a Venise a Constanlinopolo44).
mai obţinut şi Ia gospodăria colectivă în bune condiţiuni cele 37$ bovine păsări, un saivan şi trei gropi pcnt. j tele executive ale sfaturilor populare adus-o şi echipa de co n slru 'F I condu de mină, colorate în roşu şi albastru. De asemenea, a fost îm bogăţită co
din Risca unde in prezent sc lucrează pe care Ic va deţine gospodăria !a siloz) s-a făcut prea puţin în această comunale, cit şi conducerile unităţilor să de C o n ta n ţii) l i lip. „Dracole YVoyde". datind din N!)U lecţia de grafică cu o scrie de dese
la terminarea unui grajd cu o capa sfirşitul anului, dacă nici pină acum direcţie. A ici. deşi sc puteau asigura agricole. şi realizat in tipografia tui Ambro-
citate dc 100 capete şi la un saivan nu s-au luat măsuri eficiente de a se uşor pe plan local materialele nece Ing. A. POTOPEA M. TIC siiis Huber din N iircnberg, cuprinde ne originale ale p icto rilo r noştri.
corespondent un text ilustrat cu o xilogravură, re- (Agerpres)
La depoul
C.F.R. Simeria D E T R E I L U N I E V I D E N Ţ I A T _ Noi sortimente
I N Î N T R E C E R E A S O C I A L I S T Ă de mobilă
Se reduce consumul
Schimbul condus de com unistul lo sil Bolh, de la atelierul m ontaj al uzinei „V ic to
C olectivul în tre p rin d e rii dc indus
specific de combustibil ria" din Călan, a înscris pe graficul întrece rii socialiste noi succese. M u n cito rii acestui trie locală din Alba Juli.t sc preocupă
schimb au reuşit in luna octom brie să dea inai m ult
cu 500 kg. radiatoare
pcsle
In mod permanent dc îm bunătăţirea
angajam entul luat. Această cantitate echivalează cu necesarul de radiatoare pentru
Printre obiectivele principale ale a c tiv ită ţii sole economice. Dc curind
două apartamente.
întrecerii socialiste ce se desfăşoară m uncitorii de aici ou început să p ro
Pentru rezultatele bune pe care le-a obţinut în muncă, schimbul a fost evidenţiat
la depoul dc locom otive CF.R. Shne- ducă un nou sortim ent de mobilă —
in întrecerea socialistă şl in luna octombrie. De m enţionai că acest schimb este eviden
rid. este şl reducerea consum ului spe- cameră combinată lip „N ă dla g44 şi
ţiat în întrecerea socialistă de trei luni consecutiv.
c ilic dc com bustibil. Pentru realizarea m obilă de bucătărie lip ..Ileana4.
La dobindirea rezultatelor bune şi-au adus din plin contribuţia : Ioan Sirbu,
acestui im portant indice, mecanicii, N oile sortim ente au iui aspect m ult
monlor. Petru Basnrab, fierar, Petru Pelcu, de ta probe colective şi alţii.
fochistii precum şi meseriaşii dc la mai plăcut şi
_____________________ ______ I. CRASCA
atelierul de reparaţii a depoului se se realizează la
. * , , (din colectivul subredar|fei voluntare un preţ de cost
străduiesc să realizeze cit mai multe lone cărbune uscat de lâ U /ina „v ic to ria - Călan). Sporesc
economii de com bustibil. Un exemplu mai redus.
rare merită a I: scos in evidentă este pesfe angajament — --- ----------------- şepfelul
acela a echipajului locom otivei t i D i n z o o t e h n i e
Făcindu-se analiza rezultatelor obţinute în în Prin reţinerea din
seria: 230.039. care acordind o mare
atenţie reducerii consumului speci trecere pc luna octombrie, pentru rezultatele ş i l e g u m i c u l t u r a prăsită a întregu
fic a reuşit să înregistreze po luna bune obţinute, schimbul condus dc m aistrul lu i t i n e r e l apt
trecută economii dc 38 tone com Petru Stoica, de la secţia uscătorie a P rcparalici D czvoltind considerabil creşterea anim alelor şl legu pentru reproduc
bustibil. de cărbuni Pelrila, a lost evidenţiat în întrecere. m icultura, co le ctiviştii din P etreci, raionul Sebeş, au ţie, cu a ju to ru l
reuşit ca în acest an să realizeze Însemnate ven ituri
N ici echipajele locom otivelor cu sc Acest schimb a dat In luna trecută 4G5 tone dc creditelor şi din
ria : 230.315, 230.027, 230.143, 230.259 cărbune uscat peste angajament. O contribuţie băneşti. fondurile proprii,
ş* 230.009 şi altele nu s-au lăsat mai însemnată la cucerirea acestui titlu şi-au adus De la l ianuaiie şi pină în prezent, spre exemplu, colectiviştii din ra
prejos. Ele au realizat economii de tov. Gheorghe Fehcr, Aron Cindea, Ioan Silea, numai prin livrarea laptelui, linei, cărnii (in greulatc ionul Haţeg îşi
com bustibil între 20-20 tone. M erită Petru Stoica II şi alţii. vie) şi a unor însemnate c a n lil/ili dc legume, gospodăria dezvoltă continuu
a li evidenţiaţi mecanicii Ion Baltă, PETRU GAIN/V colectivă am intită a realizat ve n itu ri băneşti in valoare electivele de ani
male projirietatc
Gheorghe Islrate, Goslac V irg il, Pclau (Din poslul dc corespondenţi voluntari dc de peste 3JOOOO lei.
V ladim ir, Trie Siinion precum şi fo- la Prcparaţia de cărbuni Pelrila). obştească.
Numai în cele 10
chiştiî Vasile Niculescu. losif Prislo-
Cerc de croitorie pentru
):in. Ion Butaş. Lucian Roşu. Ghcra- tuni cjtc au trecut
Sate electrificate gospodine
sim Furdui. O contribuţie deosebită din acest an, spre
C o l e c t i v u l î n t r e p r i n d ă it l e c t i v f a c e i n t e n s e p t C - exemplu, el au spo
la obţinerea acestor econom ii şi-au Pe lingă alic cercuri care funcţionează în cadrul
r e g i o n a l e d c e l e c t r i c i t a g ă l i r i /i c n i r u a p u n e su'J
adus-o şi meseriaşii Ion Coca. Gheor te c u r e s c o c u ltă f i cu t e n s i u n e fi r e ţ e l e l e e l e c Casei raionale de cultură din Orâşiie, este şi un rit numărul bovine
ghe Mircea, Ion Pirău. Ion Lugoj ^n. e x e c u t a r e a l u c r ă r i l o r tic tr i c e d i n s u l e l e R a f t si cerc de croitorie pentru gospodine. Acest cerc a lo r cu 3 401 v a d
e l e c t r i f i c a r e d m m e d i a t / t i c a n i , r a i o n u l I l u ( c g . de lapte, ju n in ci şi
Fu gen iu Tolh, care cfecluind lucrări luat fiinţa acum cîtcva zile şi va dura şase luni. La
r u r a l a ftus r e c e n t s u b I ) e a s e m e n e a , s c l u c r e a
de cea mai bună calitate, au asigurat t e n s i u n e n o i r e l e l e p e n - ză la i n s t a l a r e a li n i i l o r cercul de croitorie sînt înscrise peste 50 de gospo viţele, al scroîilelor
in parcurs o funcţionare ireproşabilă tr u ^ f u r a i z u r c u l u m i n i i c - e l e c t r i c e in s u te le A o- dine din oraş. Cercul este condus <Je Iov luliana n i 380 cajiele şi
l e c t r i c c f i in s u t e l e H u al ov inelor cu 1.852
a locom otivelor. j u g , B iiif f li, l ' ă u c i n c f l i , Biro.
m u s f i V u i d c i , r a io n u l
IORDACME PRICOP O r a f t ic f i lin (u i ar, r a i o $ e n f a , D r i m b a r , C o v r a g i , A N A IACOD capele.
(Din colectivul siibredac|ici n u l I l a f c g . F lo p t, G e o a g i u d e S u s (Din colectivul subredacţici voluntare FELICIA PAUL
voluntare Simeria) I n p r e z e n t a c e s t c o f i Ş p r in g , O răşlie). corespondentă