Page 3 - 1963-11

W . 2751 Drumul socialismului Pag *

ln fabricile şi Panoul evidenţiaţilor
m in ele din regiu­
nea noastră oa- Ziua de muncă a secretarului
menii m uncii Işi
mobilizează torte­
le pentru a da
viată mârefe/nr Ora şase. Sirena combinatului fi ajutali să biruie greulălile. Si pe care să i recomande conducerii avut o scurtă discuţie cu tov. So­
sarcini izvor ire
huneriorean dă semnalul pentru nu numai în problemele de pro­ ser|iei pentru înlăturarea deficien­ larii. preşedintele comitetului sin­
din D ire e tn cic pregătirea color caic vin să lu­ ducţie ii cer sprijinul, dar $i citul
Congresului al lll- creze in schimbul de dimineaţă. Ca au vreun necaz personal. telor ; la comunişti. Si, la opera­ dical dft soclie. Se interesa cum se
lea ul P.M.R, la tiva cc se line in fiecare dimine-r desfăşoară munca cu cartea, dacă
de obicei, la această oră, Ion Pos* Intr-una din aceste zile. Ion Pos-
locurile de mun­ tu cu tovarăşii din conducerea pro­ s-nu mai adus cărţi noi, şi citi c i­
tolnehe se afla in combinat, la sec­ lolaehe se interesa ca de obicei
că ei dau dovadă ţia I a furnale. Este şef de echipă cesului tehnologic, şi a spus si titori are secţia...
de o uhludine ln Încurcarea furnalului nr. I. Dar înainte de începerea lucrului, cum el părerea. — De re numai IOD dc cititori?
Inainlidă. ilc spi- nu de aceea vine el aşa de d i­ .s-a desfăşurat munca In schim­ Tn aceeaşi operativă s-a liotă- Doar la noi avem mul|i tovarăşi
iii inovator, de o bul de no jp le A luat mal iutii n l ca la prima oprire a furnalului cărora Ic place să citească...
mineaţa. Schimbul său isi începe
conştiinţă lot îm i legătura cu maiştrii şi lucrătorii
activitatea la ora 7. Ar li deajuns să se înlocuiască arzătorul defect, Cra nemulţumii. Si chiar atunci,
ndicatâ. Ca u r­ deci şi numai un sfert de ora pen- de pe terenul tio încărcare şi do iar porţiunile ruple de la bvn/ile pe loc, a stabilit cu membrii b i­
mare, pe qralice- la creuzet. furnalelor nr. 2 şi 3 să fie înlocui­ roului să analizeze intr-o şedinţă
le de producflc Iru preluarea lucrului. Ion Poslola* — Deocamdată, la 1 si 4. toate de birou activitatea bibliotecarei
se înscriu re a li­ che arc Insă şi alte preocupări. te in aceeaşi zi. Lucrările fiind în ­
zări din cele mei Pe el 11 interesează in aceeaşi mă­ bune, tovarăşe Postolache, l-n in ­ credinţate comuniştilor Ion Pred /- Doina Moroianu şi felul (;i care a
valoroase. sură alît munca prim-furnalistilor. format maistrul Gheorqhe Surugiu. lescii. Ion Duduia, au fost duse la fost îndrumată de comitetul sin di­ FRANCISC $OS. sol de echi­ 1.-IU nilANRSCU, turnătoare
a cauperişlilor. a lucrătorilor de Ih Reţetele do încărcare au fost r s - bun sflrşit. Aceasta pentru că meni catului. Apoi. s-n făcut instruirea pă Iu orizontul l i itin s c d o ru l la uzina „V ic to ria " Călan. Dc
In înm iea tu tu ­
dozare şi prăjitoare ca şi a tova­ l al E. Al. Ghclur. Echipa con­ la începutul anului se numără
ror a cţiu nilor sini perlate si la celelalte furnale. Ca­ brii de partid consideră sarcinile agitatorilor. Tema p rin c ip a lă : ca­
răşilor săi de pe terenul de încăr­ dusă de cl işi menţine titlu l tuin tre e v id e n lia lii secţiei. In
com uniştii Prm care. zuri de indisciplină n-au fost. Doar de producţie, sarcini de partid. litatea lucrărilor de întreţinere si luna octom brie a lucrat tură
exem plul lor, prin benzile de la 2 si 3 pe unele por­ După operativă, Ion Postolache. a reparaţiilor la furnale. de evidenţiată In întrecere .7a rebut, depăşindu-şi cu mult
Ca sâ-si Îndeplinească cil mal
atitudinea nouă ţiuni sint sparte. la frl ca orice alt ■muncilor, a în ­ ...In ziua aceea. Ion Postolache m«i m ulte lu n i. pionul.
lată de muncă, bine sarcina de secretar al organ'.- Maistrul n-a mai Insistat, $tin că ceput' să lucreze cu ortacii doi mai avea încă de lucru. Ajuns aca­
prin comportarea zolioi de bază P.M.R. — perma- este dcajuns alit pentru ca .secre­ să, a ajutat pe Adriana, fetita lui,
demnă pe care o nenli de zi — de la secţia I a echipa sa la încărcarea furnalului să-şi facă lecţiile, apoi a Început
furnale, trebuie să cunoască temei­ tarul do partid să ridice problema ). $i cum in aceeaşi după-amiază c
uu in rc lu liilc cu să-si pregătească expunerea ce
tovarăşii de mun­ nic munca din toate sectoarel-o. In şedinţa operativă cu conducerea era stabilit să se facă inslrnii «m trebuia s-o lină a doua zi la des­
că şi de viată, ci Numai asa poate să orienteze acti­ secliei. Tov. Postolache a linul agitatorilor, s a lolosit de minutele chiderea universităţii muncitoreşti
îndeamnă şi mo­ vitatea conducerii secţiei, a comu­ totuşi să vadă benzile. Apoi a tre­ de răgaz pe care 1 le îngăduia mun­ Seara, înainte de a se culca —
bilizează masele niştilor şi munca politică spic re­ cut pe Ia cabinele aparatelor do ca si a anunlnt pe Ion Duduia este o deprindere pe care şi-a
de oameni ai zolvarea principalelor probleme de la furnale si canperc. I.ăsruţ Lucaci si Valentin Hranner. format-o de ani de zile — studia­
m uncii la tradu­ care depinde îndeplinirea sarcini­ La furnalul 4. priin-lopitom l şi membri în biroul organizaţiei de ză fie reviste do specialitate fie
cerea in fapte a lor de produclie. Dar nu o cunoaş­ caupcriştii l-au Informat : bază. să stea de vorbă cu agita­
p o lih c ii pa rtidu lui tere de suprafaţă. Ion Postolache — A mers rău cauperul 11 : nu torii. să le amintească despre şc- publicaţii politice şi totdeauna zia­
nostru. Redăm şi-a dat seama de această necesi­ funcţionează bine arzătorul... flintă. Si chiar el a vorbit cu Ion rele , .Sein Icici" şi ,,Drumul socia­
mai jos c ite \a as­ tate şi s a apucat de muncă.. lismului" la care este abonat.
pecte din achvi- Oamenii s-au obişnuit sâ-i po­ Piuă la ora 7, Ion Poslolarh® riorescu, Ion Prednlescu şi Ştefan — Vreau să fiu la curent cu tot
Kdeu org an izaţii­ vestească, de fiecare dată. amănun­ luase legătura cu oamenii din Hodolan. ce se înlîmplâ, spune Postolache.
lor de partid şi a ţii despre felul cum a decurs mun­ schimbul de noapte si cunoştea La sfîrsilul schimbului In se­ Trebuie să cunosc şi cum se m un­
com uniştilor clm ca in schimburile lor, ce grculu'.i de-acum încotro trebuie îndrepta­ diul biroului organizaţiei de bază
unele între p rin ­ — înainte de a începe instruirea ceşte ln alte parii, altfel nu se ANDREI NAG Y, şct dc b ri­ TO.MA PARAON, este fu i-
lnlimpină, să i ceară sprijinul, li tă otenlia pentru bunul mers ol
deri ale regiunii furnalelor. S-a gindit şi la oamenii agitatorilor — Ion Postolache a poale.... gadă in sectorul 11 al E. M. natist la uzina „ V ic to ria “ Că­
noashc. spun totul, cu Încrederea că vor Li;peni. Brigada sa fşi depă­ lău. La succesele obtinu lc dc
şeşte cu regularitate planul co le ctivu l turnatului I o marc
şi extrage numai cărbune dc contribuţie a avu i şt echipa
cal Hale. ln care lucrează cl.
Locul de muncă:
şcoala F l e c a r e E a M i e c i t e i * *
l i a t e l i e r n i e©sîiae©l©B® de c a lita te

La secţia mecanică III-a de
Eclupa de oţelari la A telierele R.M.R. Simeria, In ultim ii doi uni Inlreprinderca formaţie şi loc do muncă. La locu­
dc la cuptorul nr. 6 c pau/ă dc p rin /. ..Ardeleana" din Alba Inlia s a dez­ rile do muncă cm an constituit exeiu-
al O.S.M. nr. 2 din — Cum merge cu şcoala, voltat mult. Alcj au fost înlocuite 0 I o lusulteliloarc pentru lo l i tova­
vechile ulila jo cu altele noi, moder­
Combinatul side­ Crislea ? ne, do mare capacitate. Procesul du răşii lor. Comunistele Citirea Mar,a
rurgic Hunedoara, — Bine I Nu ta strungul, producţie o fost şi el reorganizat. şi Ghi|a Rildea. richhuloarc. sint e v i­
condusă de Paul C dar merge... ’ $i sortimentele de încălţăminte s-an denţiate în întrecerea socialistă.
relt este evidenţiată — Si matematica ? schimbat. Nu odată membrii de partid, ani­
— Si I ...Deocamdată repetăm
în întrecere. In pe­ ecuaţiile de circului l(. Dar voi I ără ln d o .jlfl că toate aceste mali do dormla de a îmbunătăţi
rioada 1-14 octom­ cc laceli in tr a X l-a ? schimbări au impus luarea unor mă­ procesul dc producţie, de j ridic*
brie această echipă — Lim ita unui şir de nume­ suri corespunzătoare care să du:ă continuu calitatea au tăcui in adu­
a dat peste plan 508 re. Tot un le i de repetiţie. la Îmbunătăţirea calităţii produse­ nările generale sn i in coiuslaluirde
valoroase.
de producţie propuneri
tone oţel. — Cum vine asta I? lor. Sub îndrumarea organizaţiei de Comunistul Z.(bariu $lc( bunăoară,
IN F O T O G R A FIE ; — Cam aşa... Si com unistul partid conducerea tcluueo-admmis-
secţia
tras-lermi-
Membrii e c h ip e i Onaca aşternu pe marginea ci­ irativă n întocmit In acest sens un care lucrează tn că dm c.iuză că
nei planşe,
•»at a constatat
term enul general
discută despre pro­ al unul şir in lin it dc numere. bogat plan de măsuri lelui-co-orgu. banda era opr ta de orice im u n ilo r
bele de oţel pc care — Zău dacă înţeleg ccvu. nizalorice. Ca urmare la secţia şlan- la iviron unor deficiente, se creau
le-au luat. Dar nu-i nimic. A jung cu s-o Ut S-au introdus bcnvi (jli,sanie, s-.i iuri perturbaţii ln producţie. Atunci
Foto : V. O N O IU Şl iu şi pc asta. V o i cc ziceţi Înlocuit ciocănitu 1 la rece al mate­ el a propus ca operaţia de oprire v
o s-o In v ă fă m ? se adie să cl riei prune, cu ciocănilut la cald, s .i benzii in asemenea sil naţii sâ se
celor doi tin e ri V aier fim - introdus cantul la încălţăminte şi «-vi­
leasă şi Lucian Benin, cate au­ Iacă numai de către cei doi mun­
lele.
zind dcsjuc ce e vorba s au citori de ia capătul ei. Propunerea
Dar toate aceştia măsuri puteau s a dovedit valoroasă şi a dat rc-
apropiat dc maşina lu i Onaca.
prinde viată numai dacă cei chem-Hi ■/.ullale deosebite.
— Cum a fnvâfat tovarăşul
Onaca, învăţăm şi noi, afirm ă 6ă le Înfăptuiască posedă o califi­ Comuniştilor din fabrică nu Ic este
cei doi tovarăşi dc clasă cn care corespunzătoare, dovedesc spi­ indiferent rum şi cit lucrează ln-
Gabor. rit de răspundere, o înaltă conştiin­ vurăsii lor de muncă. De aceea ci
— Asfo-i mai mult ca sigur, ţă îu muncă, dacă fiecare muncilor ii ajută pe cci cu calilirare n n i
dacă n-o să vă lăsaţi păgubaşi $i tehnician In parte caută ca prin slabă să şi îmbogăţească nivelul do
intr-a X-o. Că nu-i deloc u- munca lor să ridice prestigiul Între­ cunoştinţe. Lucia Dăramuş lucrează
şoară... prinderii. dînd produse dc cea in ii acum mult mai bine. deoarece a fo>t
— N o ii? bună calitate. Pornind dc la aceste ajutata de iov. Ana Moldovan, ricb-
— Bine, bine I Pină u n n a l- cerinţe, organizaţia dc partid a în- tuitoore, iar Măria Ciulea o fost a ju ­
ta vedeţi dc strunguri, că Trumat pe membrii săi să fie me­ tată dc iov. Rozaiia Rtinqor.
Maistrul Petru Icjna s-a oprit din nou lingă ...După terminarea lucrului, a trecut pe la Rezultatul : productivitatea muncii a cres­ pauza s-a terminat... reu ln frunte, să constituie exem­ Că tn centrul atonlioi comuniştilor
Asemenea discuţii sc
aud
echipa dc formare. In ultimul timp locul unde biblioteca tehnică a uzinei. A cerut cilcva cut de G orî, calitatea pieselor s-a îmbunătăţit deseori in toate secţiile ate­ plu ln muncă. şi a tuturor m uncitorilor fabricii sta
se turnau piesele mărunte pentru maşinile cărţi în specialitatea turnătorie si formare. substanţial iar preţul dc cost s-a redus cu Pentru a stăpînl cit mai bine noi­ ridicarea con tinu i a calităţii produc­
lierelor R.M.R. Simeria. Si,
unelte fabricnlo la uzinele metalurgice din Seri la riud, cind oraşul era cufundat in tă­ mult. aşa cum com unistul lo sil O na­ le ulilajo, pentru a Ic folosi la ca­ ţiei nc-0 demonstrează modul iu rnre
Cngir, II otrăgea mereu. Ceva nu eia in re­ cere, lumina de la geamul apartamentului fa­ Aceasta este doar una din inovaţiile pro- ca, constituie un exemplu pacitatea lor maximă s-au organizat <-<i»» aplicat unele ho im iri ale orga­
gulă nici. Formatorii ca şi turnătorii erau oa­ miliei Igna stăruia tirziu in noapte. Tinărul îcntale de comunistul Petru Igna la cabina penim tin e rii săi to\’arăşi de clteva schimburi de experienţă 1 i nizaţiei de bază. Astfel, cu prilejul
meni bine pregălili, cu experienţă, dar totuşi maistru studia. îşi pusese îu gînd să rezolve Iul tehnic. Cu cîlva timp in urmă el a prezen­ muncă, fntciosindu-sc totdeau­ Întreprinderi similare din tar i. Un analizei activităţii C T C - n lu i s-n
mare număr de muncitori şi telmi-
lucrurile nu mergeau tocmai bine. Cu toate această ..anomalie1' si căuta o soluţie bună şi tat o nouă inovaţie tot atîl de importantă. na cum învaţă, in liecarc sec­ c eni dm Întreprindere an învătat propus su se introducă peste lot
ţie fnti/nc-şli membri de partid,
strădaniile lor numărul pieselor, lată de nece­ economicoasă. Prin soluţia propusă s-a trecut de la formarea care sini evid e n ţia ţi la locul astfel din experienţa tovarăşilor lor controlul in lanţ. Ca urmare, fiecare
sarul prevăzut in plan. era mic. Apoi, 1ncâ un Munca nu î-a fost zadarnică. Intr-una dîn cu modele de lemn la modele metalice in dc muncă dar şi la şcocdă. de meserie de la fabricile de încăl­ inim rjtor a devenit un controlor al
inconvenient : la scoaterea modelului pămîn- zile a împărtăşit ideca sa tovarăşilor din b ri­ vederea excluderii miezuirii. iată, fn sccfia l locom otive, ţăminte dîn Oradea. Cluj, Tq. M u ­ calităţii producţiei proprii şi a ce­
Ca şi in procesul de producţie şi ln activi­ lei rcali/ale de tovarăşii cu care
tul cădea, deci se rehutaii formele la multe gada dc inovatori din secţie. Mai ales comu­ com unistul Truian Popescn — reş. RneAu, Arad. Timişoara şi altele,
piese, timp irosit, productivitate scăzută.. nistului Constnnlin Rărimloseu. inginer sef ad­ tatea de inovaţii $i raţionalizări, comuniştii cel care montează cu repezi­ la Inloarcerea In fabric,! fiecare a lucrează la bundă Prin exigenta do
s-au situat in frunte Din cele IU) inovaţii pro- care dau dovadă comuniştii Teodor
Ha din cauza acestor piese mărunte nici pro­ junct al secţiei şi responsabil al acestei brigăzi, ciune piesă după piesă Iu lo ­ împărtăşit în consfătuirile ;h pro­
ducţia în ansamblu po secţie nu se realiza i s-a părut foarte bună soluţia şi l-a ajutat zenlate dc la începutul anului la rotii ne Ini teh­ com otivele in rc/)ara/ic — es­ duclie cele învălate, melodeic ina- \1 -inPor., loan Maieu, glăvuitor. Ion
nic al U. M. Cngir — din caic 59 au si foM te elev in clasa a X l-a. In a- Drogliiei şiautulor. Rozaiia Giurgiu,
conform prevederilor. in rezolvarea ei delinilivă. cceuşi sccfic lucrează şi uie- Inlote aplicate acolo, modul dp or p - de la sec | ia cusut. Va Ion lina laica,
Despre aceste deficiente s-a discutat Si într-o Au urmat apoi schite, calcule şi trecerea aplicate — mulle sînt propuse de comuniştii niznre a muncii etc. Cc.numişti ca
dm uzină Printre oi se numără Ana Henrgar, m islul Constantin M artin, tra­ ’nnerislă şi mulţi alţii au con tri­
adunare a organizaţiei dc partid. Petru Iqna, la aplicarea in practică La propunerea comu- sator. El este in clasa a IX-a. foan Slanei*, croitor In piele, loan buit la creşterea prestigiului mărcii
rectificatoare, Vaier Mev'^* Viorel Seni, Aurel
care slăbise ore întregi lingă turnători, a stu­ nislnlui Petru Igna. maistru in sorjia turnăto­ Dtimilrean. tehnician loan Comsu, fabricii. Faptele confirmă acest lu ­
Iamb, maiştri si mulţi al|iî. Din seci ia ll-n vagoane, lă ­
diat liecarc mişcare, fiecare opcralie. Obser­ rie. s-a trecut la înlocuirea formării pieselor cătuşii Ghcorghc Ene. M ih ai controlor de calitate şi alţii a i cru. încălţămintea de la fabrica „ A r ­
vase unde erau deficientele dar cum anume m um iile pentru maşinile unelte cu modele in­ Valoarea economiilor anlcrnlcnlale re rezultă Vilea, membn dc partid, sint luat măsuri la locurile lor de m un­ deleana'' a cules aprecieri unanime,
din inovaţiile aplicate se ridică la fioO.OOO lei.
să le înlăture nu stabilise. Intr-un tîrziu şi-a dividuale din lemn prin formarea cu ajutorul in clasa Xl-a. iar Cornel Ştc- ca şi au răiilat să aplice in praelî :ă 1 ind contractată da toate cele 1-3
spus şi el părerea in adunarea generală : unor plăci po care au fost prinse cito C modele, iar a celor postcalculatc la 930 000 Iei. Inni, in tr-a X-a. Dc la cazan- tnvătăminlelc desprinse dm sebimbu- baze comerciale din ţară. $i lnc-1
....pentru a îndrepta situaţia, trebuie conceput de data aceasla metalice. Oplsprez.cce piese gene. O ctavian Jinaru, unu! r lo de experienţă.
din cei mai destoinici inonla- un am ănunt: dc la Începutul anului
ceva nou. Să no străduim cu lo[ii. Uu"... sc toarnă acum cu asemenea plăci. Pagina a fost realizată cn sprijinul co­ M ult s-a iinhunătătit şi controlul
lo ri. urmează împreună cu
laboratorilor ziarului nostru iGh. Dirlea, de Cei litote. El a fost organizat pe şi pină in prezent, la Întreprindere
strungarul Sim ion Cisrnoş cla­
membru in comitetul de partid al C.S.H, ; sa Xl-a. faze de lucru şi la capăt do bandă. nu a fost primită nici o reclamatie
Pentru a ridica necontenit calita­
4ni învătat de Ia ortaci mu. Alexandru Fogoroş, directorul I î S. Numai in acest an. din sec­ tea produselor, organizaţia de partid privind calitatea.
mulle.
Exemple se pot da
„Ardeleana" Alba Iul in ; Adam Jurca,
- nimnbru in comitetul de partid de la ate­ ţiile atelierelor R.M.R. Sime­ a pus In centru! preocnpăi ilor s-v!e
„Comuniştii mi-mi dezvăluit ploma de miner s-a prezen­ De fapt pe mine ortacii m-au lierele R M R. Simeria ; Traîan Coslea, se­ ria au dat examen de adm ite­ desfăşurarea unei susţinute munci
pol.tice de masă. Membrii biroul u
re şi an reuşit In clasa a V ill- n
tainele din măruntaiele pămîn- tat ta sedor, conducerea teh­ crescut. Do la ei am învătat. cretarul comitetului de partid de la F. M. -II dc m uncitori. In (oloi peste organizaţiei de bază au (ost repar­
tclui si tot ei m au crescut Am nică l-a încredinţat altul co­ Si cred că se cuvine să le răs­ Lonea şi Marin Ghcorghe, inginer la sec­ 120 dc m uncitori de la a te lie­ tizaţi pe sec|ii, sectoare şî schim­
cresmt in brigăzile comunişti­ munist. Lui loan Cîşlaru. Aici plătesc osleneala. O fac prin torul 111 E.M. Pelnla. rele R .M .II îşi completează buri, iar membrii de partid au fost \
lor rlc la Pelnla. despre a căror «vea să conducă un schimb munca şi exemplul dc fiecare zi. studiile medii. încadraţi proporţional (n fiecare
fapte allar.em po valurile îns­ plnă în vara acestui on. cînd
puma le ale M ării Negre. Am se cerea un brigadier pentru
fost marinar". ah,da iul IV vest. Conducerea -a lijiSd nici un comunist si merg. dacă c nevoie. 1.1 cete mai
Tinărul rare vorbeşte despre tehnică a sectorului i-a încre- N- m ulţi dintre ci şi-au spus cu- grele locuri dc muncă si sci preiau s ar putea iv i dacă nu se va asi­ straiu l V. A ici, unde copcrişul stra­
gura o avansare rapidă...
o: Iacii lui, despre oamenii care dintal-o Ini Rotam, caro d»n v ia tu l in p/cnuiu com itetului dc b rii fă zi rămase in ut mă... — Cunosc s tra iu l V tovarăşe in ­ tu lu i işi arc on du /otnic-i curaclc-
rislicc s-uu montai U etajere. S-ar
Ia u crescut e ton Rolarn. m i­ prima lună a şi prins sd sc în­ partid Disctifule se purluu in }u;ut f i c alunei, dc la plenara com;- giner — începu Compodi Am in- crede că-i uşor să excavezi cărbu­
ner în set lom) III al minei lY- treacă cn ortacii din celelalte celei mai acute probleme : ,,Cc lo tu lu i dc partid dc la mina tim pinni eu m ulle necazuri cu el. ne d in lr-u n abataj cu aju to ru l n
trila FI a făcut runoşlintă cu brigăzi si nu s-a lăsat întrecut. trebuie lucut penlrn ca răm incrca Lunca, trecuseră doar 6 luni. loan dar nu m ani dat bălul. Doar în î l transportoare cu raclele. Dar nu
stinra neagră din subteran cînd .,De numai G uni o în Vnlca in urmă provocată dc condiţiile al- Compodi şi cei 53 de t ortaci din stratul V am ciştigat întrecerea pe e chiar aşa. C apriciile si ra lu lu i cer
musierice ale ie rn ii sa poată li re­
fn
abatajul
lucrau
care
brigadă
munca era insolită de (in te ru l Jiului Dar parcă-î miner din cuperată in cel mai scurt tim p". Iro n ic i nr. 2 dc pc sim ţu l 3 au exploatare in cinstea celui de-;d m ultă dibăcie, hărnicie, siguranţă,
lll-lc a Conifres al partidului. Pe­
sacadat al perforatoarelor pneu- totdeauna" — spune Ion Cîşla­ S-a ridicat şi m inerul Compodi. tnsl luna dc lună printre cci nun rico lu l cc se poate iv i // ştiu. ,\’u .i curaj. Spccilicul m uncii dm abata­
ju l incitauI e unic la mina Lo­
nudire şi al ciocanelor de aba­ ru, despre noul şef de brigada. Şi-a rotit p riv ite ii prin sulă, şi... h.atnici dc la mina ll. Angajam cn- uşor. Dar mă angajez.. Dc lapl rica. Dar Compodi şi noii lu i o r­
taj. de şerpuiroa fugară a trans- Si frate-Sthi Gheorqhe e pe u r­ — V-om ascul­ taci i-au prins re-
poi (oarelor cu radele încărcate mele lui. L-a adus şi pe ci în tat pe lo ji care ----------------------- T pc dc tainele. I-au
cu cărbune slrălncitor. de ve­ Valea Jiului. Acum e şef de a(i vorbit. Intr- A inirunlcd i>orniri-
selia cr-Jor rara „taie" în adine schimb in brigada mea. Slin că adexăr, silu-afia c «âi, Ic-i spre un p e ri­
merg
grea. Nu
comoara milenară. A cunoscut am rrosrul în organizaţia noas­ im pinr/ător/rclc, (findintui mnnrituiuI col .su hlcran. Ba,
numea nonă ru oamenii ei noi : tră do( comunişti de nădejde". n-a van vagoane nv.ii tniill. nu oda-
minerii de azi ai Văii Jiului, ..Sint mîndru că far oarte dm dc 12 tone, căr­ ugat la piL-sul de
colectivul sectorului III — spu­ 1 100 tone încă
pentru rare trecutul a rămas bunele il culbu- OtJO.
doar o amintire trislă. Ion Ro­ ne Ion Rotam. Aici am făcui luni a'.'jtă. /mi merg m otoa­ tul de 300 tone .peste" a fost m-am angajat incă atunci In fe­ I n b iro u l m ztincnilui şei al m i-
larn, marinarul care a aflat din primul pas fn minerit si aici rele. lemnu i verde şi gerul nu se rcin nil. S-uu realizai I 100 tone. bruarie, in plenara com itetului de * aci l.onca s a in liln it dăunăz.î
rării despre viata Şi munca mi­ lucrez şi azi. De aici de la noi, domoleşte M u /// of/ venit cu po>- Pcslc lot se ştia că. Compodi şi-a partid Acum pot să-mi înd epli­ m inerul Compodi cu secretarul co­
nerilor, s-a convins astăzi pe a p'ecat metoda cu armarea pnneri. Să ne dăm silinţa ca ele mm Ltcsctd o btlqadă de nădejde nesc şi anifaium cntul acesta. B ri­ m itetului dc in u tili al minei, lo\ a-
mixtă cu stîlpi lubulari pe ca­ sa devină lupte. Doar noi şt ini sd Cea mai mure brigadă din ultim a gada de la Ironicii o las întrecută. răşul Traîan Coslea.
viu de juslelm celor citite ne fincm c.uvînlul dat. Adevărat
re o aplică azi toii minerii dîn vreme. Dar iută că tocmai unim Adică, uni doar cifivn oameni. Pe — Num ai prin Incuri grele te
Ion fivea 25 do ani cînd i-a e că, de data asta, nn-i deloc uşor. brigadierul işi })ărăsi ortacii. Era Eugen, pc Ion, pe... M ai da li-m i
Valea Jiului. Si tot de aici a v lri măi Comnztdi.
cunoscut pe minorii Nicolae Eu rn-am angajat înainte cu două in ultim ele zile ale lu n ii august. dnninccj\naslru vreo 10-20. hm
pornit iniţiativa ..Două cîmpnri — A cnlo-i tain. Al acar ştii că
K'ando. Ştefan I a</lo ton C'is­ luni să ilau 309 tone dc cărbune Compodi a fost chemat la condu­ (ijiinzf. C il prneşte viteza dc avan­
de cărbune în fiecare schimb, Iaci şi tu c r\:i. mm cu lum ea...
lam. Telru Vătafi», cu rar° mai peste plan. Mo (in de arest anga­ cerea sectorului. In q in ctu l lo ja sare să nu ne duc d i z/rijei. Da(i-ne — Bine. hinc. dar ar trebui să
din tiernrP «rină de abataj". A jament. dar vreau să mai adaug Brăncscv, şelul sectorului şi Ntcn-
lîr?io a»ea se întreacă chiar numai ce ne trebuie, că pe ricolului mei laşi pc at/ii.
ro m ii dm brigada comunist»! ceva : Aid şt di. Cunosc bine mina lac Popovici, secret a iu l oigzm i/a lici re s at putea iv i ii senini noi de
k'ando i-a [ins tainele mineri­ — /K s'tillă Trăiane, dă-m i b'.rin
lui Ştefan Lasz.îo. secretarul o r­ In 2.3 de ani 'jm avut vreme \-o da horă i-nu explicat care e situa­ har
tului în mină Din brigada Iul cunosc. De 10 am .sirii numoi ar.i. ţia „cam erei" de pe ş iro iu l V pace Ş tii bine că mai am numai
ganizaţiei noastre dp bază. de 22 de oameni nu c(>botit la 23
a pornit vagnuelnr. ajutor mi­ Ia care şl eu şi mu Hi ortaci ai in sectorul III. Aid angujez să i-au vorb it şi despre pericolul cc aiuiusl in abatajul înclinat de pe vreo n fi\ a ani pină In pensie...
Se HidlU noilo blocuri ale
ner, miner. î?i, cind cu di- moi am avut mult de învătat.
dOdici...