Page 30 - 1963-11

Pag. 2 Nr. 2738
Drumul socialismului
W T W I ' .'.1

‘ 3 \V * "• ‘ 7 : v". ?
A ş e z a r e a d a c ic ă M S f l S i u •- X r Rezervele de mărire a supralefei — A G IE N I® A

de Ia Obreja arabile să fie valorificate din timp fRadio T R O Ş A N I: E permis să calci pe
Săciui&aşt iarbă — cinematograful .,Republi-
Campania *dc cercetări arheologice lungul unei terase 'destul 'de înalte a In raionul Ilia pe lingă aplica­ colective. Astfel, la gospodăria a- i n ' : Generalul — cinematograful
cîesfăşurată anul ace.^a în întreaga Tirnavci. cultivată cu porumb, viţă dc rea complexului ele măsuri agro­ gricolă colectivă din Şoiniuş au 10 NOIEM BRIE I0C3 „7 N oiem b rie ": ALR A IU L I A
ţară a urmărit o scrie de obiectiv»:, vie şi pomi fructiferi. (Însuşi terme­ monumentele tehnice care asigură sporirea pro­ fost identificate 30 hectare, la PROGRAMUL I : 6.00 Concert de Dintele dc nur — cinematograful
Victoria" : ITarări in taiga — ci­
dintre care uncie de o mare impor­ nul slav „obreiâ" denumeşte un loc ducţiei la hectar exista preocupa­ Bretea 26 hectare, la Boz 7 hec­ nematograful ,.23 August,* : SERE$:
tanta pentru istoria patriei noastre. înalt, pe marginea unui nu). tare, la Lăsau 5 hectare ctc. In dim ineaţă; 7.10 Te iubim tinerele
Probleme care în trecut nu au put.it Cu cîţiva ani în urmă hotarul satu­ (Le eu Ilară re şi pentru valorificarea mai — omisiune de c in le c c ; 8.00 Su­ Mamelacul — cinematograful „P ro- •
ft rezolvate de către istoriografia bur­ lui a fost străbătut de traseul unor bine a păniîntului cit şi pentru total pe raion s-a stabilit că din marul presei c e n tra le ; 8.06 M uzi­ greşul“ ; Cele 400 lo vitu ri — cine­
gheză, si-au găsit astăzi elucidare* Jccrări dc construcţii importante. A ieşit extinderea suprafeţei arabile. In păşuni neproductive pot fi reda­ că populară; 8.30 T ealni la m i­ matograful „Sebeş"; O R A S T IE :
ştiinţifică, în lumina materialismului Ir. iveala atunci o mulţime de cerami­ ale multe gospodării agricole colec­ te în circuitul agricol peslc 80 de crofon pentru c o p ii: ..David Coo- Godin — cinematograful „P atria " .
iftoric r traiul poporului dac şi al că şi alte obiecte care au atras aten­ tive această suprafaţă arabilă s-a hectare. De asemenea pe raza p c rfic ld " ; 0.30 P otpuriuri si uve r­ T i o n e l c a lu i M a i a h n v s h i — c i n e -
populaţiei daco-roinanc, continuitate* ţia cercetătorilor. Initiindu-se săpă­ mărit priu reducerea drumurilor gospodăriilor agricole colcclive m o t n ' / r a f a l „ F l a c ă r a " ; H A ŢE G *
pi porului romîn pe meleagurile în turi, acestea au urmat trei ani dc-a inutile care brăzdau tarlalele gos­ din Fintoag, Holdea, Ohaba, Do- t u r i; 10,-15 Pronram interpretai do T o a t a l u m e a e n e v i n o v a t ă — c i n e ­
care el s-a format ctc. rindul şi vor continua şi în viitor. regiunii podăriilor cît şi prin defrişarea bra, Sîrbi şi Gurasada s-au mai ansam bluri corale de la sale ; 11.05 m a t o g r a f u l .,P o h u / n r “ : R R A D : E le
Regiunea Hunedoara, parte integran­ In urma săpăturilor pe care Muzeul identificat 40 hectare acoperite Din operele com pozitorilor n o ş tri; n a d i n T r o i u — c i n e m a t o g r a f id
tă a teritoriului de formare a poporu­ regional Huncdoara-Dcva Ie întreprin- pilcurilor de mărăcinişuri şi tu­ 11.30 Vorbeşte Moscova I ; 12,00 „ S t e a u a R o j i e " ; L O N E A : V i a t u l
lui ţi a limbii romîne, este păstrătoa­ dv in colaborare cu Instiutul dc Isto­ fişuri. cu cioate şi care prin desfunda­ Solişti instrum entişti de muzică s u d u l u i — c i n e m a t o g r a f id ,.M i n e
rea unor monumente istorice de o co- ric al Academici R.P.R., Filiala Cluj . \ v tL l.vL Cele mai mari suprafeţe însă re pot fi transformate în supra­ populară ; 12,20 Interpreţi de mu­ m l V T E f U S : C o n t e l e d e M o n t e
vir$i!oarc importantă privind originea au fost obţinute rezultate remarcabile. au fost redate în circuitul agri­ feţe arabile. zică uşoară; 13,10 De toate nentru C r is f n — s c r i a l f i l i — c i n e m a ­
ponorului nostru. Aşezarea străveche cuprinde doua col prin desţelenirea păşunilor Faptul că s-au luat măsuri pen­ t o g r a f u l „ V i c t o r i a “ ; 7. L A T NA -
Puternicele aşezări dacice din m in ­ zone : cea a locuinţelor, iar la margi­ Iu unele locuinţe au fost găsite vetre slab productive. Pînă în prezent, tru descoperirea tuturor rezerve­ lo ti; 14.00 M elodii populare ceru­ L a c r i m i t i r z i i — c i n e m a t o g r a f u l
tii Oraştici. de la Bănită, Deva şi de nea acestora, zona gropilor dc pro- de foc, cuptoare, iar altele aveau cile lor dc mărire a suprafeţelor ara­ te de a s c u ltă to ri; 15,00 M elodii „ M u n c i t o r u l“ ; I L I A : C e i d o i c a r e
ne valea Mureşului sînt mărturii ale vizii. Loeuinţelc-bordcic scmiadîncite două încăperi. din păşunile slab productive s-au bile e un lucru bun. Dar, se im­ populare; 15,15 Transm isiune spor­ a u f u r a t l u n a — c i n e m a t o g r a f u l
dezvoltării unei societăţi aflate în faţa sau locuinţe de suprafaţă, erau con­ Gropile de provizii erau situate la recuperat 49 hectare la gospodă­ pune ca aceste rezerve să fie va­ tiv ă ; 1700 Din viata satelor pa­ . L u m i n a " : A P O L D U L D E S U S
organizării statale incipiente. struite din birne cu lipitură dc chir­ marginea străvechiului sat. Ele erau riile agricole colcclive din Bre­ O m u l c u d o u ă f e t e — c i n e m a t o g r a ­
Perioada următoare a cuceririi Dâ­ pici. Materialul descoperit în locuin­ fătuite şi bine afumate şi nr>e in ve­ tea, Hărău şi Ilia. Avantajele a- lorificate cît mai urgent. Acest trie i ; 17,40 T inerelul dansează ; f u l „23 A u g u s t
re i de către romani, este viu ilustra­ ţe nî-i relevă pe străbunii daco-r>- derea păstrării mai îndelungate a pro­ ccstci acţiuni s-au văzut imediat. lucru se poate face acum cînd 18.00 Inllore şle tara mea — m on­
tă în multe aşezări din regiune ca : mani prin excelenţă agricultori. Fiecuru viziilo r dc grîne. In gropi au f * ;t gă­ Astfel la Hărău exista o păşune cea mai mare parte a muncilor taj de cîntece si versuri ; 18.30 (Buletin
Sarmizcgetusn, Aquac (Cfilan), Micî.t, locuinţă era înzestrată cu rîşnită de site chiupuri, vase mari în ca:e erau de 15 hectare care constituia mai agricole au fost încheiate. Gos­
(V rtd). Germisara (Gcoagiu) etc. mină pentru ivăcinatul cerealelor. In pârtrate grînelc şi alimentele. mult un loc dc plimbare pentru podăriile agricole colective din File dc istorie lite rară 1 10.00 M e­ meiectK&logie
O nouă aşezare dîn vremea stanî- afară dc rîşnitc, un bogat inventar Aşezarea era situată pe t e m i T îr- raionul Ilia dispun de tractoare lodii... m elodii —- em isiune de mu­
nirii romane in Dacia a fost descope­ gospodăresc a fost găsit în locuinţe, navei fiin d ferită de revărsări1»' aces­ animale. Producţia de masă ver­ suficiente care paralel cu execu­ PENTRU 24 DE ORE
rită <lc curînd în hotarul localităţi» eonst.inir din vase dacice lucrate eu teia şi ale pîriului Secaş, care se va r­ de fiind foarte slabă, păşunea a- tarea arăturilor de toamnă pot zică uşoară rondnească 10,35
Obreja, raionul Alba. Importanta n mina, alături de vase fine romane, să în Tirnavă în acest punct. minlită a fost desţelenită şi însă- Program dc rom anţe; 20,00 Tea­ Vrem e relativ umeda cu cerul
etfe deosebitâ pentru istoria poporului confecţionate eu aiutorul roţii olar i- mînţată in primăvară cu secară desţeleni şi suprafeţele amintite. tru la m icro fo n : „Romeo si Julie- variabil, mai m ult noros. V in t
nostru întrueit ca aparţine populaţiei lui : unelte agricole : coase, seceri, e- Com plexul aparţinea unei populaţii furajeră obţinîndu-se cile 7.000 Proccdîndu-se astfel, pămînlul slah pină la p o triv ii din vest şl
autohtone, dace. bîcctc dc podoabă, obiecte casnice, care îşi asigura existenţa din ag»*i • kg. masă verde la hectar Pe a- desţelenit va trece prin fazele în­ la‘* ; 21.52 Muzică uşoară; 22,25 suH-vesl. Tem peratura în uşoara
Situat |a limita estică a regiunii Hu­ greutăţi pentru plasa dc pescuit sau cultură şi creşterea vitelor. Este vorba1 ceeaşi suprafaţă s-a însămînţat gheţului şi dezgheţului ceea ce Muzică dc dans. scădere; ziua va li cuprinsă in ­
nedoara, satul Obreja se înşiră dc-a războiul dc ţesut, prcsncle dc fus etc. dc o populare 1 aptohtonă. a dacilor apoi porumb fura ier de unde s-a va duce la fărâmiţarea lui Pe tre 13 şi 18 grade, iar noaptea
cr-rc, fiin d legată de cultivarea p.i- dc altă parte se va crea posibi­
m întului şi de va'ra străveche, nu a obţinut cîte 30.000 leg. masă ver­ Cinema Intre 5 şi 0 grade, local mai co-
părăsit acest loc la venirea rom anilor de la hectar. Aceleaşi rezultate litatea ca pămînlul să primească, bontă. Dimineaţa ceaţă.
URMĂTOARELE
S P O R T c’ şi-a continuat vechiul mod dc (rai, au fost obţinute şi Ia gospodări­ prin topirea zăpezii, cantităţi mai 10 N O IE M B R IE 1903 PENTRU 3 Z II E
mari de apă. In primăvară aces­
convieţuind in perioada stăpînirii i*j-
ile agricole colective din Bretea
manc, alături dc cuceritori şi formînd şi Ilia, unde tot prin desţelenirea te suprafeţe trebuie însămînlatc DEVA : T a xiu l v io riii — cine- Vrem e cu cerul noros : vor că­
întrecere la volei ' populaţie numeroasă daco-romana. păşunilor slab productive s-au re­ în primul rînd cu plante furajere. mal o jir al ni „ Val rin * ; LozariUa de dea ploi locale ; vin d p o triv it din
Tanncs — cinematograful ..A ria ” :
Aşezarea dc la Obreja, aparţinînd dat în circuitul agricol 17 şi res­ Această sarcină de valorificare a SI M E R I A : M ărul discordiei — c i­ vest. Tem peratura in scăd ere;
Recent, Consiliul raional U.C F.S. Ha|C2 şi Aero — Bretea. Primul populaţiei băştinaşe, dacice, alături de pectiv 7 hectare. rezervelor pentru mărirea supra­ nematograful „M uncitorul* ; PE­ local ceata.
Haţeg şi Asociaţia sportivă Sănă­ Ioc a fost ocupat de echipa Bucu­ altele de acest fel, confirmă lc2a jus­ Nu de mult, la indicaţia Comi­ feţelor arabile revine în primul
tatea Pîclişa au organizat o com­ ra Haţeg care a cîşligat cele două tă a persistenţei dacilor sub stâpînirea tetului raional de partid, în fie­ rînd consiliilor de conducere ale
petiţie ele volei dotată cu cupă. înlîlniri cu 2-0. romană (106—271 c.n.). Continuitatea care gospodărie agricolă colecti­ gospodăriilor agricole colective
Au participat echipele de volei N1CU SBUCHEA acestei populaţii constituie clementul vă s-au întocmit fişe simple de In această direcţie trebuie să
băieţi, Sănătatea Pîclişa, Bucura corespondent folosire mai raţională şi intensi­ manifeste mai multă preocupare
dc bază şi prima etapă în îndelungatul şi Consiliul agricol raional care
vă a pămîntului.
I n m e c i a m i c a l pioccs de formare a poporului şi si Cu acest prilej au fost identi­ are sarcina să îndrume gospodă­
lim bii romîne pc aceste meleaguri. ficate noi suprafeţe de păşuni ne­ riile colective pentru ca fiecare
A.S. Cugir — Victoria Călan 4—1 (2—0) petec de pămînt să fie valori­
Fief. B. BASA productive care desţelenilc pot
Metalurgiştii din Cugir au în- Cugir. Dc la gazde au marcat Cră- Şcoala medie Simcria aduce mari foloase gospodăriilor ficat din plin.
tîlnit joi după masă într-un meci ciuncac, Popovici, Dobi şi Nicu-
amical pc Victoria Călan. Jocul Icscu, iar dc la oaspeţi Lăscău.
a corespuns din punct de vede­ P e teren u rile de
re tehnic, constituind o verifica­ M . V lL C E A N U
re a forţelor pentru echipa din corespondent
© atitudine sportivă !

M em brii comisiei regionale de ma că totul se cunoaşte perfect şi- co vor lua măsuri pe plan local, nu
fotbal, În tru n iţi in şedinţa de jo i 7 au recunoscut vina. fii şi-au dat va mai fl nevoie ca unii jucători să
noiem brie ac., au discutat unele seama In ultim ă instanţă de g ra v i­ fie chemaţi In lata ^comisiei re g io ­
cazuri <lc indisciplină ale ju c ă to ri­ tatea (aptelor săvirşile şi s-nu an­ nale de fotbal pentru 9 fi judecau?
lor, petrecute nu cu m ult tim p în gajat ca asemenea lucruri să nu se laptele lor nesăbuite-
urma. C?le mai v ii discuţii s-au p u r­ snai repete. I 11 urma analizei făcuta comisia
tat asupra m eciului dintre echipele Din discuţiile principiale, to vă ră ­ regională de fotbal a h o lă rit urm ă­
M in e ru l V ulcan — Ş tiinţa Pelrosan', şeşti, purtate do m em brii comisiei toarele :
con ti iul pentru „Cupa de toamnă". regionale dc fotbal cu ju că to rii de I. Se dă un ultim avertism ent sec­
Ce s-a In lim p la t la acest îneci ? la V ulcan şi Petroşani, s-au putut ţiei de foihal M inerul Vulcan pen­
O parte din ju c ă to rii echipei M i­ desprinde şi cauzele pentru care l i tru lipsa de educaţie sportivă a ju ­
norul Vulcan, încu ra ja ţi de uni: cătorilor, slaba organizare a tn lll-
spectatori certaţi cu disciplina. au n irii cu $liin (a Petroşani cit si pen­
căutat să dea In liln irii o notă de Asistînd la o şedinţă, tru inducerea in eroare a comisiei
nervozitate şi, lucru m ai grav. să regionale de fotbal. 2. Se suspendă
lovească pe oaspeţi. Astfel, ju că to ­ a comisiei regionale jucătoru l M ircea Roff de la asociaţia
rul Roff de la M in erul V ulcan a lo ­ de fotbal M in erul V ulcan pe tim p dc 6 luni
v ii intenţionat pe Jucătorul Dinu de pentru lo v ir i intenţională a adver­
la $ tiin ta Petroşani in tim p co aces­ sarului. Suspendarea va aven loc
ta nu era In posesia m ingii. Chî- V ulcan exirlă In u ltim u l tim p le. Ini re 7 noiem brie a c. — 7 mni 11)6-4;
roanu de asemenea pe Rakosi, M arin siri nesportive. Cum să nu se ma­ 3. Se suspendă jucătorul Nicola-’
Capătă, Iosif Racolla şi Caro) Vaisz nifeste asemenea obalcri cind jucă­ Chiceanu de la asociaţia sportivă
au desfăşurat un joc periculos. to rii sint lăsaţi să facă ce vor? Do M inerul Vulcan pc tim p dc două
Toate acesle fapte nedemne au la Începutul cam pionatului şi pînâ etape pentru lovirea adversarului ;
fost aduse la cunoştinţa comisiei re­ In prezent secţia de fotbal a aso­ 4. Jucătorilor Iosif Racolla, M arin
gionale dc fotbal de către Clubul ciaţiei sportive M inerul Vulcan nu Capătă si Cnrot Vaisz de la M in e ­
orăşenesc U.C.F.S. Petroşani, care a a tin u t nici măcar o şedinţă de ana­ rul Vulcan li se dă un ultim aver­
luat atitudine asupra ju că to rilo r liză cu ju cătorii tor după inciden­ tisment pentru prestarea unui joc
am intiţi, de arb itrul conducător şi tele petrecute In meciul cu Stiinta pe ricu los; 5 Se dă un ultim aver­
de către Asociaţia sportivă Ş tiinţa Petroşani, unii Conducători au cău­ tisment ju că to rilo r Gheorghe Stăm-
Petroşani. D»şl la Indemîna comisiei tat chiar să ascundă faptele ju că ­ lă şi Zoltan Rakoşi de la Ş tiinţa Pe­
existau argumente Incontestabile o to rilo r cerlali cu disciplina. N -ar ft troşani pentru atitudine nesportivă
parte din ju că to rii chemaţi ca şi tov. rău dacă Com itetul de partid al fată de a d ve rsa r; fi. In liln îre a res-
Rusii din partea asociaţiei sportive tantă dintre echipele R clraclara A l­ — Hunedoara, Strada Romani­
m inei V ulcan or pune în discuţie Deva, Stracln Horia nr. 2
M inerul Vulcan, au ncgnl la înce­ ba Inlia — M in erul Vulcan va avea
activitatea asociaţiei sportive şl mai Orăştle, Strada Lcnin nr. 19 lor nr. 63
put că s-ar fl iv it ceva neregulari- loc In ziua de 20 noiem brie a.c. — Alba Iulia, Strada T. Vladi-
tăti pe terenul din localitate, că ei ales a secţiei da fotbal din loca­ M ăsurile luate de comisia regiona­ — Simcria, Strada Cuza Vodă
nu sin t vin o va ţi. Jucătorul M ircea litate. Sînlem convinşi că numeroşii lă do fotbal trebuie să constituie m> mirescu nr. 38 — Petroşani, Ady Endre nr. 1
Roff a fost nevoit să recunoa*că iu b ito ri îl fotbalului din localitate p rile j de analiză care să ducă l:i — Sebeş. Drumul Sibiului nr. 3 — Lonea, Strada Picţii nr, 1
faptul că a lo v it in te nţio na l pe Dinu elim inarea unor asemenea abateri pe — Ilia, Strada 23 August nr. 52
Aspect din m eciul de fotbal dlnt re echipele de categoria B. A. S. Cu- numai după ce i s-au adus si -nite doresc ca Jucătorii lo r să ofere terenurile de fotbal din regiunea — Brad, Strada Avram lancu — Livczcni, Strada Gării
gtr — Flam ura roşie Oradea, cîşlig at de gazde cu scorul de I-O. argumente p rivin d atitudinea lui. spectacole dc bună calitate, desfăşu­ noastră. nr. 54 — Lupeni, Strada Abrudului
Foto : S. TRUŢA Cînd ju c ă to rii a m in tiţi şi-au dat sea­ rate in lim itele s p o rtiv ită ţii. Dacă V. ALFAJ — Haţeg, Sîntămăria-Orlea nr. 4

Impresionează profund pe elevi. telor la dom iciliu. A in văla pe elevi rin ţii elevilor care au nevoie de În ­ nivel mediocru trebuie să depăşeas­
Să prevenim încă din primul pregătite, accesibilitatea cunoştinţe­ cum să Înveţe, esle una din preocu­ drum are şi sp rijin la Invălătură. că acest stadiu şi să se ridice In rin ­
temeinia
cazurile unor le cţii
In
dul
ele vilo r cu
pregătire bună şt
pările da seamă ale profesoarei Spi-
O eupindn-se cu drag de ajutorarea
lor pentru toţi elevii clasei este neanu lu lia na de la Şcoala de 8 ani lor. elevi ca Popa V io rica, C riş in foarte bună.
îm bunătăţirea a c tiv ită ţii com isiilor
asigurata prin folosirea procedeelor nr. 3 din A lb a Iulia. Pe marginea Monica, Clmpean lacob şi a lţii au melodice, a consiIilor pedagogice si
Însuşirii le c ţiilo r de lim ba romină,
reuşit să-şi îmbunătăţească m ult s i­
trimestru rămînerea în urmă didactice co im prim ă lc c liă i un ca­ e le vii au fost a ju la li să sile să dez­ tuaţia la învăţătură. a cercu rilo r pedagogice prin org a­
racter in tu itiv , cu m ultiple a p lica ţii
nizarea \m or dezbateri v ii pe ace is­
volte o temă, să form uleze ideile
la viată, la practică, în raport de
Constatlndu-se de către
cadrele
p a rticu la rită ţile de vlrslă , n ive lu l dc unul plan, să facă o analiză lite ­ didactice, in vizite le făcute la do ­ tă temă, precum si inlcrasislenlele
pregătire şi experienţa acumulată dc rară sau gram aticală, să ştie cum m iciliu, că un ii e le vi n-au cele m.ii la le cţii contribuie la perfecţionară.*
Ia învăţătură lonescu G rigorie, de exemplu, care se Învaţă o poezie, cum să se fo lo ­ bune con diţii de învăţătură acasă, metodică a cadrelor didactice, la
elevi In viata personală. Profesorul
sească de manual şi cum să la no­
formarea m ăiestriei didactice ca p ri­
acestea au propus, îar dire cto rii şco­
predă fizica la Şcoala de 8 ani nr. tiţe la lecţie. Pentru îm bunătăţirea lilo r au aprobat, ca e le vii am intiţi mă condiţie In direcţia realizării
1 din A lb a Iulia, Isi pregăteşte dm scrisului. Intre oiţele, profesoara a să-şi pregătească le c ţiile la şcoală unui In vâ lă m in l de calitate pentru
Experienţa anilor precedenţi a de­ fectuos ol unor colective didactice. prima lună de şcoală verifică sta­ tim p cu m inuţiozitate întreg m ate­ Introdus In unele ore, la aprecierea sub supravegherea În vă ţă to rilo r şi toţi e le vii din şcoli. La 16 noiem ­
m onstrat că acolo unde au fost lua­ Acestea, in activitatea desfăşurată, diul de pregătire al ele vilo r cu a ju ­ ria lu l didactic pe care-1 utilizează sa, 5 m inute de scriere corectă tim p profesorilor. brie a.c., m em bri: cercului pedago­
te Încă de la Începutul anului şco­ avi scăpat din vedere o serie de pro­ torul unor lu cră ri de control, al con­ In Tecii;?. Lucrînd cu elevii la m i- In care se discută probleme de o r­ Se in llm p lă insă că un ii elevi ră- gic al d ire cto rilo r şcolilo r de 8 aut
la r m ăsurile cele mai p o triv ite pen­ bleme esenţiale p rivin d coordonarea v o rb irilo r purtate cu elevii in d iv i­ ntiirea aparatelor, provoacă produ­ tografie. Ca m ijloace ajm ăloare s a mln In urmă la Învăţătură liindcâ si m edii din raion se vor deplasa
tru buna desfăşurare a procesului in- e fo rtu rilo r ele vilo r spre însuşirea cît dual sau In grup după care desprind cerea fenom enelor de studiat, iar folosit de foaia ortografică, planşele la Şcoala medie din Teius pentru
obieclive sint
din d ife rile m otive
strucliv-educntiv, unde cadrele d i­ mai temeinică o m ateriilo r predate. şi alcătuiesc o evidentă a lip s u ri­ prin Întrebări lim pezi odresate cla­ ortografice, tablouri, scheme ele. n e vo iţi să absenteze de la lecţii. De a dezbate le m .i: „M unca d irectoru­
dactice au m uncit sistem atic şi cu Una dintre acestea o constituie şi lor semnalate la elev; In pregătire* Profesoara Braga M aria dc la situaţia ocestor elevi se ocupă d i­ lu i pentru preîntim pinarea răm lne-
răspundere, iar e le vii au fost cointe­ prelntim plnarea, încă din prim ul tr i­ lor. Tovarăşa profesoară lancu Ma- sei, conduce conversaţia pentru a Şcoalo de 8 ani nr. 1 din A lba lu - rii în urmă la învăţătură a ele vilo r
resaţi in propria lo r pregătiră, s-au mestru, a r.'m iinerii In urmA la în ­ ria, de la Şcoala de 8 ani nr. 3 din stim ula sp iritu l de observaţie şi gin- lia, neprecupelindu-şi tim pul liber. rig inte le clasai care solicită profe­ din şcoala de care răspunde". Pe
so rilor respectivi să le facă le cţii
obţinui rezultate deosebit de lume văţătură. De altfel, cu p rile ju l con­ marginea osislentclor la clase a re­
la fnvălătură, colective întregi de sfă tu irilo r raionale ala cadrelor d i­ suplim enlare pentru a recupera ore­ feratului conducerii scolii gazdă. 3
le pierdute. Lecţii suplim enlare se
elevi a lin g lu d in dici de p ro m o v a i dactice, printre alte problem e a fost Cum instruim şi educăm tineretul şcolar con statărilor făcute la fata locu' d,
fac fie pe grupe de elevi, fie chiar
care au depăşit cu m ult procentele discutată şi cea am intită, desprin- se vo r desprinde metode, procedee,
obişnuite. In raionul Alba, media zîndu-se necesitatea ca in acest an individu al, aşa cum se procedează Învăţăm inte practice care să dea un
elevilor prom ovaţi la s firş ilu l anu­ şcolar ca să nu mai constituie vin Alba Iulia, procedîud în acest fel, dirca elevilor, antrenindu-i la fo r­ corectează cu •multă nlentie temele la Şcoala de 8 ani nr. 3 din A lba im bold Întreg ii a c tîv ilă ti didactice
lu i şcolar 19fi>2— 1963 s-a rid icat la impediment. In cele ce urmează do­ a dat la clasa a V l-a lu crări refe­ mularea cerinţelor le gii pe caro şi-a lucrate da elevi acasă, lace obser­ Iulia. din raion pentru întărirea c a lită ţii
91 la sulă In com paraţie cu 88 la rim să reţinem atenţia asupra preo­ ritoare l a : numere naturale, a rii şi propus să o cunoască elevii. Aspec­ va ţii şi dă Îndrum ări, insisllnd cu O rgan iza ţiile U.T.M. şl de pion ieri i:ivă |ă m în lu lu i.
sută In anul precedent Unele şcoli, cupării unor cadre didactice de n volume, fra cţii ordinare, zecimale e»»:. tele ce i se par mai greu da înţe­ m ultă perseverentă pentru Îm bună­ dm şcoli v in In s p rijin u l conduce­ In şcolile din raionul A lb * av^m
ta Şcoala medie „H oria. Cloşca si p re in lîinp ina răminerea In urnvi P r^cizind c it mai exact ceea ce les le Insolesie de desene sau schi­ tăţirea scrisului elevilor. rii şcolilor, a d irig in iîlo r şi profe­ de lichid at numeroase aspect» ne­
Crişan", Şcoala de 8 ani r»r. 3 din la Învăţătură a e le vilo r Încă de la ştiu şi ceea ce nu cunosc elevi) d :.n te pe tablă care Întăresc şi mai m -i'ţ La scoola do 8 ani din M ire nii, sorilor pentru prevenirea răm lneri; gative rare an alim entat fenom enul
Alba iu lia şcoala din A m poila şi Începutul anului şcolar. In acest m ateria respectivă, proiesorul orga­ noile cunoştinţe. C aracteristic in ac­ tovarăşa Petraşcn A urelia m ilitează In urmă la învăţătură. Ele desfăşoa­ m ediocrităţii in pregătirea elevilor.
sitele mi ajuns pe lo cu rile fruntaşe sc'ns avi fost verificate prin sondaj nizează orele de consultaţii pe teme. tivitatea îa clasă o profesorilor care penlru însuşirea raţională a cunoş­ ră in rin d u l e le vilo r o intensă m un­ M ai sint m ulle clase de elevi şi chiar
In obţinerea rezultatelor de mai sus. şcolile de 8 ani dhi A lba Iulia, M i- La acesle consultaţii participă elevii au asemenea preocupări este* faptul tin ţe lo r de gram atică şi formarea că educativă pentru formarea a ti­ şcoli unde procesul de Invă lăm iid
Din păcate Insă nu In toate şcolile ceşti, Calda de Jos, Bărăbant şi a l­ cărora le sint oaracteriatice aceleaşi că nu lucrează numai cu elevii buni g lu d lrii logice la elevi. Aşa ' de e- tu d in ii .conştiente fată de Învăţătură, nu s-a rid ica t la Înălţim ea sarcinilor.
s-a reuşit acest lucru. La unele şcoli, tele. Cu acest prilej, s-a făcut con­ lacune şi pentru remedierea cărora ci mai cu scamă cu cei care Intim - xemplu, ccrîndu-le ele vilo r să des­ pentru crearea unei o p in ii de masă A dunările de partid din scoli pentru
ra de exemplu la cele de 8 ani din statarea că m ajoritatea cadrelor d i­ s-au program at temele orelor de con- pină greutăţi in asim ilarea m ateria­ copere natura ra p o rtu rilo r In fra ­ Îm potriva delăsării, a s u p e rficia lită ­ dările de seamă şi alegeri su ana­
Berghin, Cricău, Intregalde şi niţe­ dactice din colectivele am intite au su lta lii. lu lu i nou. C iştiglnd Încredere, aceşti zele In care lipsesc conjuncţiile, n ţii şi lipsei de exigentă din lizat profund aceste asoecte şi au
le. s au produs cazuri dc r.Tinj.ncri Înţeles să se ocupe cu nlentie de M ijlo c u l de bază prin car^ profe­ elev:, socotiţi slabi la alic m aiori', căulat să stabilească cu aceştio telul partea elevilor. In stru cto rii su­ adoptat ho tă rîri care traduse tn viată
această problemă, că ele studiază şi la fizică, de pildă, confecţionează periori do pionieri ca Suclit Ade-
In urină care au influenţai situaţia sorul previne In cea mai mare mă­ de coordonare pc baza conţinutului vor determ ina o Îm bunătăţire sim ­
generală, num ărul celor care nu au se străduiesc să aplice măsuri du sură lip su rile In pregătirea e levilor aparate simple, fac experienţe, d is­ de Idei al p ro p o ziţiilo r respective şl linn, Boa ură O tilîa şi a lţii, conlu­ ţitoare a m uncii Insţrucliv-oducative
prom ovat direct clasa sau nu trecut natură să-şi dovedească n e m ijlo c t 11 constituie propria sa pregătire cută, îşi Însuşesc tem einic cele pre­ nu a prezentei unor in d icii formule. crează sirius cu cadrele didactice In toate u n ită ţile de învătăm tnt.
eficienta. date.
cvi note la li m ii A in »ntinlndu-se rid i­ pentru lecţie. La numeroase şcoli De problema preîntâm pinări: ră- pentru a pune de acord ac­ A vin d In permanentă s p rijin u l o r­
cat. Aceasta înseamnă că şcolile res­ Prevenirea răm încrii in urmă este de 8 ani sin i profesori şi Învă ţă to ri Răminerea In urmă la învăţătură m in erii In urmă la învăţătură se ganelor de partid si de stat. m un­
pective nu s-au preocupat <le In in- soluţionată In m od Just de acele ca­ ca Dum ilrescu Ioana, Constantin poale fi cauzata şi de faptul că unii leagă acţiunea unul şir complex de ţiu n ile org an izaţiilor de pion ieri cind cu însufleţire, cadrele didactice
cepului anului de pregătirea tem ei­ dre didactice care Încă de la Înce­ Stela, loan D. loan. Godja M a ri*. elevi nu an deprinderi de muncă lactorl care. coordonaţi, trebuie s.î cu cole ale coleclivelor pedagogice. din raionul Alba sint h o lă rito
nică la învăţătură a tuturor e le v i­ putul anului şcolar caută să id eu li- Duna Zoe de la şcolile de M ani diu independentă, nu reuşesc să e x p ri­ se concretizeze In obţinerea rezul­ In actuala etapă a anului şcolar Iacă tot ce depinde de ele ca iu
lor lice cauzele care generează această Alba Iulia care preqălin<lu-se ej în ­ me *rorecl in scris sau verbal cele. tatelor ce le doiim pentru buna pro- pol fl Întreprinse cu succes măsuri acest an Calitatea trtvfllflm in<»iUi
analizăm cauzele care au situaţie. Aşa de exemplu, In clas* şişi temeinic, organizează şi desfă­ Invfltate. In asemenea cazuri cadrele gătiră a elevilor. Intre altele legă­ se rid ice la nivelu l sarcinilor tra­
determ inat asnectul diferenţial al a V-a vin olevj de la ma: m u!le şoară le cţii de înaltă tinulă m elo­ didactice 311 foci îndrum ate să tor- tura n i fam ilia îşi are un rol b'ne practice care să in llu e n te2e In bine sate de partid.
prom ovării In unele şcoli, ajungem scoli, unii cu cunoştinţe mai com­ dică şi ştiin ţifică , p rin lr-0 pr.nlare meze la elevi deprinderea de a stu­ definit. Profesoara Rarbu Zoe de ia intrOg procesul inslrue tiv-ed uca liv. VICTOR PAŞTEA.NU
Ia concluzia că m ulte şi-au avut ră­ plete, a lţii cu lacune. Bine procodei- sistematică, cu exp lica ţii sugestive dia individu al, a til în cadrul orelor Şcoala medie din Teius line in per­ P ie ii: care Intlm pină greu IA ti la în ­ şeful secţiei de Invătăm înt
dăcina in însăşi stilu l de muncă de­ ză cadrele didactice care chiar in şi conv'ngăto.ire care interesează $1 suplim enlare cit şi cu ocazia v iz i­ manentă o legătură slrînsâ cu pă­ văţătură, cei care se menţin la un a Sfatului popular raional Alba