Page 31 - 1963-11

Pag. 3
Nr. 2758 Dramul socialismului

Se întăresc rîndurile PE SCURT >m m m nuna organizare
a inirecerli $4MîBaSSste
organizaţilor de partid de la corespondenţi Folositul experienţa anului tre­ Objincrca acestor frumoase re­

cut in organizarea întrecerii so­ zultate se datoreşte şi faptului că
cialiste, muncind cu conştiinciozi­ în cadrul acestui oficiu funcţio­
Petroşani rii n sectorul zootehnic, iar Iov. M ar- ® Do curind, in localul nează un curs dc ridicare a cali­
tincscu A u re l s-a ocupai de tov. Şcolii m edii „Horea, Cloşca tate, colectivul de munciloii dc ficării profesionale care arc loc
Do curind, adunarea generală o G hiorghion Cornelia şi V asiul Rodi- şi Crişan" din Alba Iulia s-a la Oficiul P.T.T.R din Cuinii a odată pc săplămînă şi participă
organizaţiei dc bază de la Revizia ca. colectiviste harnice De asemenea, desfăşurat şedinţa cercului Lăcătuşul Barbu reuşit ca în ccic 10 luni caic au
pedagogic al profesorilor dc trecut clin acest an să-şi realizeze toii lucrătorii cu cca mai marc
de vagoane C.F R Pelrosani, a pn- fov. Dum bravă A u re l a pregătit pe Eugen lucrează in
m it în rîndu l can didaţilor dc partid iov. V ilioneso Rodico care n fost p ri­ chim ie din raioanele Alba, secţia dc m ontaj- planul în mod ritmic luna dc regularitate.
şi Sebeş. Cu acest
O răştie
po lăcătuşul dc re vizie Singeorgean mită dc curind candidată de partid. Jună. Cu siguranţă că s-ar fi putut
p rile j, s-aii stab ilit temele nia.şina dc cusut a
Gavra, iar ca membru de partid pe Rezultate bune au obtm ut şi com u­ relernlelor ce vor li ţinute, U. M. C ugir. O r- încă dc la începutul anului a- obţine rezultate şi mai bune daca
tov. V asilc V irzob, lăcătuş dc re v i­ niştii Jurco vali Ida, Pavcloni loon, le c ţiile deschise, precum şi ganizindu-şi biuc ccsla, oficiul P. T. T R. Călan a la unitatea din oraşul nou Călan
zie. Cei doi tovarăşi, aşa cum a Bulm oagă Lconlina care s-nu achitat şcolile unde se vor (ine munca, cl tşl de­ pornit o întrecere cu oficiul ar li asigurat un oficiu deschis
reieşit din eu vînlul pai lîcip on Iilor la cu cinste dc sarcinile avute in pre­ viito a re le şedinţe ale cercu­ păşeşte ziln ic sar­ P.T.T.R. din Ghelar. Din analiza permanent şi dacă s-ar analiza
discu lii. s-au situat mereu printre gătirea unor tovarăşi pentru a fi p ri­ lui. S-a ho lă rit, de aseme­ cinile cu cile 20-25 rezultatelor lunare, trimestriale şi posibilitatea instalării de telefoa­
e vid e n ţia ţii în întrecerea socialistă. m iţi în rândurile candidaţilor dc nea, ca profesorii din cercul semestriale făcute dc către oficiul ne cil şi extinderea reţelei de ru-
pedagogic am intit să Iacă dc procente, fapt diol icarc' în acest oraş unde există
De m ulte m i, datorită con ştiin ciozi­ de partid. vizite in colectiv la Fabrica pentru care a fost oraşului regional Hunedoara, sa
tă ţii lor în muncă, s-au evitat unele T o|i cei p rim iţi în rîn d u rile mem­ chim ică din Orăştie. F abri­ declarat evidenţiat ajuns la concluzia că întrecerea pc'ste 2.500 dc locatari. Direcţia
accidente şi perturbări in circulaţia ca dc h îrtie din Pelresli, «a fost cîştigată pină in prezent de regională P.T.T.R Deva ar trebui
b rilo r şi candidaţilor de parlid sînt în întrecere. să studieze cu cea mai marc aten­
trenu rilo r. Uzinele de produse cloro-so- către oficiul din Călan Cele mai
fruntaşi în sectoarele unde muncesc. Fotografia II în­ frumoase rezultate în întrecerea ţie toate posibilităţile, deoarece
In anul acesta, organizaţia respec­ dice din Ocna Mureş şi a l­ făţişează lucrînd
P rin tre aceştia se numără îov. Pas- tele (GEORGE HUZOIU, pro ­ socialistă le-au obţinut oficiantele cerinţele sint foarte mari in uni­
tivă a prim it din rin d u l celor mal la montarea axului
buni m un citori şi tehnicieni 42 dc cotesc Lourenliu, Duma Flisabcta, fesor }. Elena Bărbulescu, Elena Dunii- tatea P. T. T. R. din oraşul nou
unei noi maşini de
m em bri şi candidaţi dc parlid. care P i/vu M iron, Florincaş Ana, Babeş • C om itetul orăşenesc cusut. traşcu şi Natalia Tătăruş. caic Călan.
liîn d repartizaţi să lucreze în cele V iorica, Pirvu M aria şi m ulţi alţii. U T M. Petroşani, analizând şi-au realizat planul pc luna oc­ VAS1LE T A T.\R U $
mai im portante locuri dc muncă, au in lr o şedinţă de birou a rli- tombrie cu 114,6 la sulă, 109,6 la
In acest an org an izaţiile dc bază sută şi respectiv 128,5 la sută. (Din colectivul subrcriactlel
co n trib u it in mare măsură la re a li­ vitiile a p io n ie rilo r din Valea
din G A.C. B erlhelot au p rim it 30 de Jiu lui, a hotărât să fotogra­ Dintre factorii poştali merită a voluntare dc ia U. V. Călan)
zarea unei reg u la rită ţi a circu laţie i
noi candidall de parlid dintre care fieze în fala drape lului roşu fi evidenţiat iov. Ioan Drăpoicscu,
lie n u rllo r, la îndeplinirea sarcinilor al organizaţiei orăşeneşti de
20 sin i femei. care şi-a realizat planul în pio-
de plan. pionieri, pentru m erite deo­ porţic de 103,6 la sută. Pregătiri pentru noi
I. CRIŞAN M A C U R E A N U ALEXANDR U sebite la învăţătură şi acti­ In ceea ce priveşte calitatea
corespondent Instructor al C om itetului vitatea obştească. p ion ierii muncii se poate spune că nu a plantări de vie
din u n ită ţile
la
nr. 10 dc
raional Haţeg al P.M.R. Şcoala de 8 m ii din Iscroni, existat reclamaţii asupra activită­
Haţeg nr. 19 dc la Şcoala dc 8 ani ţii oficiului. In raionul Orăştie. iie informează
Simeria din Jiet şi nr. 11 de la Şcoa­ corespondentul nostru 1. Radovici. se
Gospodăria colectivă din Berlhelot la de 8 ani din Aninoasn tac pregătiri in vederea no ilo r plan­
raio n u l Haţeg, Inaugurală acum 5 ani. (C. IONESCU). tări de vie ce sc vor efectua în p ri­
n-a dezvoltat m ult din punct dc ve­ Lupii nd continuu pentru întărirea In librării D IM IT R IE P O M P E IU <»e Mihai se Bo«e* măvara vijto a ic. Din cele GO ha pre­
dere economic şi organizatoric. Gos­ rîn d n rilo r sale, organizaţia dc bază • Cu cîtva tim p in urmă, văzute o sc planta, 33 ha au şi tost
podăria colectivă se situează printre nr. 12 din statia C F.R. Simeria a la Şcoala de 8 uni din Is­ Dimitric Pompciu, matemati­ munca profesorului său. El îl în­ desfundate, Cele mai mari suprafeţe
u n ită ţile socialiste fruntaşe pe raion. făcut să crească dc la un an la altu l croni a avut loc adunarea de cian dc frunte, savant cu presti­ Colccţia ,,Oameni de scamă" vor fi plantate în gospodăriile colec­
num ărul m em brilor şi candidaţilor de alegeri a preşedintelui u n i­ făţişează pe Dimitric Pompciu nu
In fruntea a cţiu n ilo r deslăşurate tă ţii de pionieri. Cu nccst giu internaţional, a cărei viaţă tive din Gcoagiu (2G ha) Şi Bobîlna
partid. numai ca pe un marc cercetător,
pentru continua dezvoltare a gospo­ p rile j, p io n ie rii au discutat este înfăţişată în acest volum, gura savantului reprezintă un im­ (G ha).
dăriei colective se găsesc com unişti La o recentă adunare, com uniştii despre sa rcin ii* lo r şi felul constituie pentru lînăra genera­ bold pentru cucerirea cetăţii ştiin­ ci şi ca părinte duios al unei nu­ Pentru a avea la îndem ină mate­
ca: Dum bravă Vaier, Purceloni Vaier, din statie au luat în discuţie cere­ cum Ie-au îndeplinit, despre ţie o pildă vie dc muncă şi sacri­ ţei. Prof. Mihail Şt. Botez, autor meroase familii. In paginile volu­ rial sădilor în cn n litu li suficiente, su­
Batea Ladislau. M icloşoni Ghcorghe, rile de prim ire în parlid a unor to ­ ceea ce intenţionează să facă ficii puse in slujba ştiinţei. şi al volumului ,,Gh. Tiţcicn", mului, Pompciu ne apare aşa cum prafaţa ocupată de pepinierele v iti­
O p ru li Moise, Pîrvu Filim on şi m ulţi varăşi din rin d u rile candidaţilor. A in viito r, şi au făcut o serie Fiu dc oameni modeşti, in con­ fost elev al marelui matemati­ l-au cunoscut cei din preajmă şi cole se va mări anul v iilo r la 10 hec­
a lţii. Exem plul lor constituie un pu­ fost discutată cererea tânărului Be- de propuneri pentru rid ica ­ diţiile cînd statul burghczo-moşic-
rea n ive lu lu i la învăţătură.
ternic im bold in munca ce se desfă­ niam in Dan. bine cunoscut de în ­ rcsc punea numeroase oprelişti cian romin, sa oprit cu emoţie cum a rămas întipărit în memo­ tare (Gcoagiu 3 ha, Băcăint 3 ha, Ba-
şoară în toate sectoarele dc a c tiv i­ tregul colectiv dc ceferişti din sta­ Adunarea s a Încheiat cu în calea copiilor săraci, Dimilrie asupra unor aspecte din viaţa şi ria tuturora. lom ir 2 ha, Bobîlna 2 ha).
tate tie, care prin faptele sale a dovedit un bogat program artistic. Pompciu, a icuşit datorită merite­
o temeinică pregătire profesională şi (N IC O LAE SILVESTRU, in ­
Creşterea in i In lentei org an izaţiilor lor şi perseverenţei de care a dat
politică. Prin munca depusă a con­ structor superior de pionieri).
de partid din gospodărie reiese şi dovadă in lot decursul vieţii sale,
trib u it la reducerea m ediilor dc sta­ V A P R E Z E N T A M :
din faptul că lo t mai m ulţi colecti­ • A nu l acesta. Com itetul sa sc ridice pe una din cele mai
ţionare a vagoanelor, el însuşi silu-
vişti cer să fie p rim iţi in rândurile înalte trepte ale ştiinţei romîneşti.
indu-se lună de lună prin tre cefe­ raional U.T.M. O răştie i
candidaţilor dc parlid. Pentru foştii săi colaboratori şi
riş tii evidenţiaţi. acordai să rb ă to ririi m ajora­
In cadrul G .A .C din n crthe lo t studenţi, pentru cei care sînt a- Muzeul republican al petrolului
Au fost do asemenea discutate ce­ tulu i o şi mai mare alcntie.
m ulte lu cră ri sin i executate dc fe­ depţii şcolii lui Pompciu ca şi
rerile tovarăşilor Ştefan Alexandru, Astfel, in aceasta perioadă,
mei. O rganizaţiile s-au preocupat în ­ n e n lr ii în tre c tinerclu nostru, li-
Petru Ghişoi şi A vram Bulea, mane- la oraşe şi la sate vor fi o r­
deaproape de îndrum area fem eilor, Printre vile le care se înşiră de-a
vranli. care deservesc tre n u rile lo ­ ganizate o seria de acţiuni lor, macheta, rafinăriei de la Rîtov — tele cele mal caracteristice transfor­
de atragerea celor mai active femei
cale de maria de pe reţeaua C.F.R lungul şoselei „Dr. Baltaznr" din înfiin ţată in 1857, — Lampa de petrol m ărilor petrecute în întreg sectorul
în rîn d u rile candidaţilor de partid. câillural-educalivc specifice
cuprinsă între sta |iile Simeria-Cos- Biblioteci personale Ploieşti se tnal|ă clădirea M uzeului lo losilă la ilum in atul străzilor în Bu­ petrolier al tării din clipa în care
O rganizaţiile dc bază din Crăguiş şi tine retului cum sînt con­ republican al p c lio lu lu i — una dintre
iariu-Ilia-N unedoara şi Petroşani. Ei cureşti — prim ul oraş din lume in singurul slăpîn al bogâtii’or patriei a
Părcădin au încred in lat celor mai cursuri gen „D ru m e ţii vc-
au lucrat neobosit pentru realizarea N um ărul m un citorilor care îşi îm ­ cele mai tinere in 6 tilu (ii muzeistice care ilum in atul public 6-a făcut cu a- devenit poporul m uncilor. Pe o hartă
buni com unişti sarcina dc a se ocupa planului, pentru ca statîa noastră să 501:" pe tema „T in e re lu l In bogăţesc sau îşi formează biblioteci din la;ă. In această casă impunătoare, semenen m ijloace In fotog rafii sini dc mari p ro p o rţii se aprind beculctc
dc cile unul sau doi tovarăşi in v e ­ fie la înălţim ea sarcinilor. trecâit şi azi", concursuri In- luminoasă, înconjurată de o largă prezentate parcuri dc separatoare, pre colorate care indică schelele şi ra­
personale de la seclia cuploare in­
derea p re g ă tirii şi atragerii lor în T oţi tovarăşii a m in tiţi mai sus tre tin e rii recitatori expu­ dustriale a C S. Hunedoara, este în curte plină cu piese de muzeu, vin cum şi aparate foarte vcehi pentru fin ă riile din Valea Prahovei, M oldova
nu fost p rim iţi in rîn d u rile m em bri­ neri pe dife rite teme, pro­ ziln ic din toate co ltu rile ta rii sule de laboratoare si con tro lu l 60udolor. O şi O ltenia. O hartă a globului este lu ­
parlid. Astfel, Iov. Babcş Constantin continua creştere. Num ai în prim ele
lor de parlid. grame artistice adecvate ele vizita to ri. serie de documente expuse lot aici minată dc beculete care indică cele
a reuşit să atragă pe tov. A iuiraş Ga­ 10 lu ni ale acestui an de la ştandul
CRFŢU EMIL (SfDO.NI A MUREŞAN). din secţia noastră şi-au cumpărat M uzeul oglindeşte in exponate si vorbesc despre exploatarea ţiţe iu lu i peste 20 de la ri in care România e x­
lena şi Vasm Anton, care in pre­
organizator al grupei de partid cărţi peste 2G0 m uncitori fată dc 200 documente interesante existenta şi pe te rito riu l litrii încă din cele mai portă u tila j şi produse petroliere. O
zent sînt printre co le ctiviştii fruntaşi nr. 3 din staţia C.F.R. Simeria ° Conducerea Şcolii de în întreg anut 1962. Valoarea că rţi­ originea pe tro lu lui rominesc. evoluţia vechi tim puri, aduc m ă rlu n i despre scrie de machete inlălişcază vizita ­
8 ani din comuna B rcl-îj exploatării şi pre lu cră rii acestuia de-a aşa-numitn ..epocă a benzinei" şi lupta to rilo r drgm u] 6trăbălut de p e tro lişti
lor vindute se ridică la mai m ult dc
Strei a organizat, zilele tre­ lungul vrem ii, aspecte din trecutul m onopolurilor străine pentru petrolul de la tîrnăcopul cu care se 6ăpau p ri­
21.000 Ici Cele mai m u ltc ;,c ă r|i au
cute, o frumoasă excursie fost cumpărate dc Iov. Pavel loau de luptă al pe tro liştilo r dc pe Valeu românesc, despre înfiinţarea prim elor mele sonde, la modernele Instabilii de
în sprijinul tovarăşilor de muncă la Sannisegeluza. La aceasta (1800 leii, Dan Constantin (I 100), Prahovei şi pre la ccrilc petrecute pe societăţi petroliere din tară etc. loraj produ6c de industria noastră. 4
au luat parte numeroşi elevi Fechete Ghcorghe, Pope.scu G hcor­ aceste m eleaguri in anii puterii popu­ Prin lucrări de grafică şl pictură, Ld 2 Dh şi 3 Dh ,* de. la găzăria din
La magazia do m ărfuri a statici gali de mişcare, manevranti. conduc­ (le In şcoala am intită, pre­ ghe. Ciorca Teodor (între 560-700 lei). lare. documente, manifeste şi pagini de Itifo v la com plexele de chim izare a
C.F.R. S im cria-călălori răm pilc de tori si al|i m uncitori, împreună cu Se Impun îndeosebi atenţiei sălile ziare ale tim p u lu i este zugrăvită pe­ pe tro lu lui dc la O neşti şi Brazi. A lă-
cum şi dc Ia Şcoala de 8 In secţia noastră sînl m ulţi c itito ri
incărcare-dc$cărca;c au ajuns să tio magazionerul l.azăr Rorica, care con­ ani din Bretea Romină. După pasionali. Anul acesta num ărul c iti­ expoziţiei m uzeului in titu la te ,,M ăr­ rioada cea mai neagră din istoria au­ lu ri de aceste mochete se oftă o ga­
pline pină la refuz cu dife rite m ărfuri ducea o altă echipă. au pornit la tu rii ale existentei pe tro lu lui ro m i­ ru lu i negru : anii de după prim ul răz­ mă largă de produse petroliere şi
ce e le vii au avut ocazia să to rilo r de la biblioteca volantă se r i­
şl colele. L in iile magaziei s-au aglo­ muncă reuşind să m anipuleze 14 va­ nesc". Sînt expuse aici unelte, u ti­ boi m ondial Exponatele ilustrează v i­ chimice, obţinute pe cale industrială
vadă calea ferată ce urca dică la pcslc 250 (ală num ai dc 213
merat cu vagoanele ce aşteptau rm - goane cu m ărfuri in greutate de laje. machelc şi documente din tim ­ z ita to rilo r sonde in erupţie liberă din ţiţei.
dul la m anipulalie Lucrătorii de la 83 375 kg. Exemplul acesta a fost u r­ de la Zcicani spre regiunea in lot cursul anului trecut, iar ca riile puri vechi, ilu6trind exislcnta şi u ti­ Kau în -tîă c ă ri m agherniţele şi bor­ M ulte din puternicele im presii pe
citite au ajuns la cifra de 2.117 la|ă
magazie nu mai răzbeau să facă fală mat a doua zi şi de tura 1 care a Banal, au coborît la Sarmi- de I 68G in anul 1962. lizarea U leiului rominesc. procedeele deiele în care locuiau p e tro liştii îm ­ care Ic lasă vizitarea acestui lin ă r c-
v îrfu lu i de tra fic din această toamnă m anipulat 16 vagoane cu 97.537 kg seyetuza. A ici cî au vizita t vechi de muncă în schele şi rafină­ preună cu fa m iliile lor. Documente si d ificiu cultu ral sînt consemnate do
Trebuia găsită o rezolvare a situa­ m ărfuri şi coletv. Tura JM-n a m ani­ muzeul, ruinele cetălit şi re ­ La aceste realizări a con tribu it mun­ rii. tată o begnă. folosită în 1857 la tablouri vorbesc despre lupta neîn­ sule de oameni tn cărţile de onoare
ţiei. Şi ea a fost găsită. Din in iţia ti­ pulat 24 vagoane cu 147 587 kg. m ăr­ num itul om I i leal t ii. ca neobosită depusă de tov. Curtean scoaterea ţiţe iu lu i din puţuri. A lă tu ri, fricată dusă dc-a lungul anilor dc că­ ale m uzeului. Ele 6int expresia ad­
va grupei sindicale nr. 2 s-a luat ho­ furi. Astfel, s-a icuşit. prin muncă Excursia s-a dovedit deo­ O clavia. responsabila b ib lio te cii vo ­ tirnăcopul cu care 6C săpau pe acea tre m un citorii pe trolişti — sub con­ m iraţiei pentru marele avînt al dez­
tărârea ca ceferiştii din tura de noap­ patriotică, să se manipuleze în total sebit de instructivă şî plă­ lante şi a ştandului, vreme sondele şi citcvn pompe ru ­ ducerea p a rtidu lui, — îm potriva ju ­ v o ltă rii industriei petroliere din tara
te de la statie să răm ină şl să dea 54 vagoane cu 32G 499 kg. m ărluri şi cută (M A R IA BĂRA, invă- TA N IS MIHAL1S dim entare de aburi pentru foraje ro­ gului exploatării capitaliste. noastră In anii puterii populate.
0 mină de aju to r celor dc la magazie. colcte, să se descongestioneze maga­ tăloaro). (Din postul de corespondenţi tative. Sînt expuse, dc asemenea, p ri­ Una din m in rlriilo m uzeului este bo­ I. ZAMFIRESCU
Com unistul Ghcorghe Drăghici. şelul zia şi să se reducă staţionarea vagoa­ vo lu n ta ri din secţia cuptoare mele agregate cu tracţiune omm/ilă gata colecţie dc exponate cu im agini Corespondentul „A ge rpre s"
tu rii, cu o echipă lorm ată din im pe­ nelor. industriale a C.S. Hunedoara!- pentru Intervenţia şl Licăritul sonde­ actuale. Acestea marchează momen­ pentru regiunea Ploieşti
A ,
IN ÎNTREPRINDERILE f o r e s t ie r e d in p r a ş t ie ş i s e b e ş
afenfie realizării pianului de producţie
B P o trivit D irectivelor C ongresului ol UI leu ol P.M.R. ... cum sînt ele folosite sub plan. Cărui fapt sc datoreşte acest dc ruşinoase pentru mina, lemn de ce­ ro lu i sînt folosiţi muncitori cu 0 sla*
lucru ? M crgînd pc linia depăşirii pla­
luloză şi altele.
lâ pregătire profesională. Buşteni care
in perioada <in ilo r 1000 — 1965 „In lic.onomtu lo t estic <6 nului la sortimentele mai uşor rea'. - Dacă exista o repartizare mai ju d i­ pot li valorifica ţi in sortimente supe-
Din raidul Întreprins reiese că acr­ pentru care funicularelc /lin parche­
o b ie ctivu l p rincip al este id o ccre a şt voim iţii meu c il tuni z.ahitc, conducerile I F.-urilor au ne­ cioasă şi o planificare mai chibzuită roare, sînt trecuţi la lemn dc foc U n r-
i i unde conducerile tchnico-admmis tele Ceata, sectorul G r.ldiştc şi Voia. g lija t unele sortimente. In tim p
Inotlâ n pa trim o n iu lu i intestini, cure constituie unu din a forţei dc muncă, o folosire inşii ra­ orî, sc debitează în sectoarele de in ­
m cele înrn prelinusc boqaHi ale p u ttic i noastre\ înlănţuirea ârative şi organizaţiile dc partid .vi sz-ctorul Orăştie au transportat in nv:- ce la sortimentul buşteni /le log ţională a mecanismelor şi atelajelor, dustrializare buşteni necorcspunzători
dovedit preocupare şi răspundere :n die cu 30 şi respectiv 15 m c. maci pentru gater la I F. Sebeş s-a în re ­
acestui obiectiv este nc nu pocit legală dc realizarea a l­ situaţia îndeplinirii planului pc sorti­ din punct dc vedere calitativ (nodu­
Io losi rea utila jelui* la întreaga lor lemnoasă mai putină faţă dc plan d mente era cu totul alta. roşi, degradaţi). O asemenea situaţi**
tor o act ic in tin in jd de surem i cum sini r/eş/ciCu (p u ­ op acita te s-au obţinut rezultate bune zilnic. Exemple asemănătoare pot li gistrat un minus dc 2 153 m c., iar ia a avut urm ări negative asupra valo^
d u lu i de m eranizm e in uşa lei ca in Paza duhori7-.vcc//o- De exemplu, la ambele I.F .-uii, ca u r­ date şi de l.i I F. Sebeş. V m ovaii de I F. Orăştie de 4 209 m c., la sorti­ D atorită faptului că în m ajoritate!
mentul bile manele dc răşinoasc p li­ parchetelor procesul tehnologic dc ex­ ritic ă rii complexe a masei lemnoase,
nut 50 >5 ia sulă din volum ul iotu l al iihisci Icmnouse, cx- mare a u tilizării judicioase a ficrăs- aceasta se fac a lit conducerile tehni­
nul s a depăşit cu 600 m c şi respec­ ploatare nu este bine pus la punct, a u tiliz ă rii ei superioare. La I. F. O -
p lixd u lc sa se Iaca m ccain/uf. Pentru turele scos-upro- ti idelor mecanice, asigurării cu piesa co- adm inistrative ale întreprinderilor masa lemnoasă nu sc valorifică din ir'şlic lată de 97,33 la 6ută planificat
piai şl im:â*cut mecanic (pudul dc mcconiz.mc va tic b u i /le sclunih. bunei lui întreţineri şi /: care n-au euntrnlat şi urm ărit in/lcu- tiv 2.700 m c. Planul s a depăşit şi la (indicele /Ic utilizare la ruşinoase) s-*
să ajungă Iu s lirş ilu l plan ulu i sc serial dc 53-90 tu sula «‘u ră rii calificării m uncitorilor, gradul piuapc modul cum sc realizează in d ic : sortimentele lemn dc foc, buşteni dc plin. In loc să sc exploateze simultan realizat 97.1 la sulă. La lemnul de
Un ri.ccnl deosebit lic h u ic pus pe mecanizarea opciu- dc mecanizare la faza duhorit sccţi/- de ulilizarc pc fiecare funicular în ruşinoase pentru gater ctc., dar s-a ră ­ t->alc sortimentele sc accentuează nu­ fag indicele dc utilizare este cu 4,2
M iin n ilo r rpclc si cu volum mmc de m um ă cie. i.at a crescut cu circa 9 la sulă pcslc p;:ile, cit şi şefii dc sectoare şi parche­ mas -mult in urmă la sortimentele lemn mai pc unele Apoi la sortarea Icm- la sută sub cct planificat.
sarcina prevăzută dc Directivele celui te, caic au dovedit lipsă dc răspunde­
Pfu nind de la im portanta cnm plcxdulcu accsloi de-al II 1-lea Congres al P .VI R. re in organizarea şi folosirea lo rţc lx Toată grija pregătirii producţiei anului viitor
C suremi. In h c p i nulei tic lu ie sin u c din m piuneu lluncdnu- funicularclc de lip Wissen, unde p'.i- de muncă şi a utilajelor Comitet jl
Rczidtaţe bune s-au obţinut şî
)a
la, indm m nie (le o n /u n i/u liilc de p a iiu l, au depus e lo i-
de partid dc
la I- V. Orăştie nu a
lu ri susfinuic peni u i continua îm bunatul ne a a c tiv ita fii In prezent, în cele două în ticp rin - n a i bune aprovizionări cu alimente u i, '.ccputul anului viitor. Râu este insă
ruJ în cele două I.F.-uri a fost înde­ tras la răspundere conducerile acestor d (ii sc fac pregătiri pentru lunile th m uncitorilor forestieri. că în prezent sc lucrează numai in 16
lor economice. Totuşi b ila n ţu l ecloi W tuni csIc ncsaiislu- plinit în prupurtic dc 120,4 la sula. sectoare pentru desfăşurarea unei slabe iarnă şi crearea stocurilor necesare În ­ La I. F. Sebeş s-au procurat, pc parchete. Pentru asigurarea stocui-H
H câtor. Din ccie 7 I.P u ri, numai tiuia dc Criş si a /cu* Dobândirea acestor succese este şi re­ a d iv itâ ţi dc producţie şî folosirea in ­ d e p lin irii planului pc 1964. Ritmul Imgă atelajele existente. încă 12 alz- oe ruşinoase s-au desenat 6 parchete
completa a utilajelor.
zultatul muncii politice deslăşurate /Ic
li/a l planul la p rin cip a lii indicatori, i r. O ia^lte a
(âmns
laje proprii, au fost instalate funie.i-
d:n caie în trei se lucrează din plin
p tcg ălu ilo i este însă lent In parcbcUl
sub sm cinilc de plun la pn-duclm <ilobula cu 1.7 la sula, oigam znţiilc dc partid in rîndul lu­ M ult sub capacitatea lor au fu n rţij- Valea Mica de la I. F. Orăştie, de l,.ie în parchetele Galda, Fcncşasa şi Au mai fost amenajate lăm pi dc în ­
crăturilor forestieri pentru asigurarea
im la ptodni tia ntatlu cu I M la suta. Pianul dc creşte­ ro t şi utilajele de ‘încărcat mccani v pildă, la cabana aflată în construc­ Valea Ru/.ii Cojitoarelc mecanice Je cărcare. construite drum uri /le colec-,
IE te a p in iln c ti\ ila lii m uncii a losi leubz.jl in p i^ p n itie stocurilor de masă lemnoasă pc răm In afară dc instala|ia T L. F.-5 Iu ţie, dc inaî multe zile lucrează un sin­ la Fcneş şi Sebeş vor lucra în două i i i c, căi dc acces, grajduri pentru ani­
de num ai 91,d iu sulâ Asemănător stau iu cu m le şi In pilc dc încărcare a Iunieu laieloi, ir- nici unul din celelalte încărcătoare pl •- gur om. Apoi, la alte cabane nu s-au schimburi. male ş.a.
rliccrca o p ririlo r accidentale, scurta­ nul n-a fost realizat Bunăoară. la executat lucrările de întreţinere, de Conducerea 1. F Orăştie a luat mă­ T inînd scama însă dc tim pul scurt
I. /*. 8ebcş. Aici. planul produci ici (/lolr.ur a losi ic u li- rea tim pului de amplasare a f un i cu - automacarale, I. F. Orăştie a realizat suri eficiente pentru crearea stocuri­ care a mai rămas pînă la sfârşitul ano-,
ir ’/.ut In p io p o ttic de 99,11, iar ccl al producţiei maria in Ijic lu r dm tr-un parchet în altul etc. numai la sulâ din plan, iar 1. I completarea geamurilor şi sobelor. lor. Întregul volum dc masă Icinnoj- | j ‘. şi de posibilităţile existente, r it­
A vînil în vc/lcrc că în anul forestier
proporţie de 93, l Iu sulâ.
Nu acelaşi lucru sc poale spune însă Sebeş 47.4 la sulâ. Intr-o asemenea s'.- 1962-1903 s-au întâmpinat multe greu­ iu ce se va exploata în anul 1964 a mul asigurării stocurilor este încă scă­
lic /u ltu le lc ohfinuto in in lnp lm rco sm ctnilor de plan
dtsprc telul cum au fost întrebuinţare luat ic mei nu c dc mirare că planul tăţi din cauza pregăti iilo r nccorcspun- fost amplasat in 4'2 de parchete. Din zut. Uncie funiculaic trebuiau ta
in anul In lin s In I. I-. O roş/ic şi I. P Sebeş şi crearea
cea mai marc parte a mecanismelor *ă la încărcat mecanic n-a fost realizat zaloarc, conducerile LI*.-urilor lichuic acestea 22 sînt eşalonate a sc deschi­ ii. tre în funcţiune, dar lotuşi instal'i-
co n d iţiilo r o p i una în d e p lin im iiim ice ii plan ulu i în anul
utilajelor. La I unicularclc Mineciu, de decît în proporţie /Ic circa 15 la suta. >a grăbească terminarea lu crărilor dc de in trim estrul IV ac. Exploatarea n a lor s-a înlirziat ncjustificat. Aşa
v iilo r, au Ibcut obiectul unui râul. pildă, planul a fost realizat doar in Cu bune rezultate s-ar fi putut fa- construcţie a cabanelor, drum urilor dc It r integrală va asigura 40 UDO m. c. este cazul cu Iunicularclc din secto­
pioporfie /le 00,5 la şutii la I F. Orăş­ lusi şi londurile de nucă mecanizare acces, să studieze posibilitatea uno: masă lemnoasă, stoc planificat pentru rul Grădişte, parchetul Recea şi altc'e.
Utilaje e x is tă ... tie şi 71,2 la sută la I F Sebeş La ir. construcţia şi amenajarea unor ins­ ★ £ *
ta b ilii şi lăm pi dc încărcare Dar, con­
I. F Orăştie iui s-a acordat atenţia
ducerile întreprinderilor n-au m ani­ Au rămas mai puţin /Ic 2 luni pîm pianului la toţi indicii pc anul în curs Itcutâ In aşa fel ca m uncitorii să f‘e
In lic p iim lc iilc l’orcsliei*: din O rjş S.bcş cuvenită aprovizionării ritmice cu festat iniţiativă pentru îmbunătăţirea la sl ii silul anului. 'Timpul sc poate şi asigurării condiţiilor optime înfăp­ interesaţi in valorificarea complexă a
t " şi Sebeş au fost înzestrate cu u ti­ Pină la sfârşitul acestui an în par­ buşteni a funicularelor Mineciu, fapt încărcării mecanice. schimba brusc, dc la o zi la alta. tu irii sarcinilor de plan in anul cave masei lemnoase şi îndeplinii ca ritm ica
laje /Ic m ;iic pioductiviialc, nicnitc sj chetele Valea Largă. Naia şi in secto­ atunci munca în exploatările forestiere viie . Dc asemenea, vor trebui întoc­ a principalilor indicatori de plan.
umiiczc do»tul 11/.ic al lucrătorilor, şâ rul Grădişte dc la I F. Orăştie. cit Sortimentele şi calitatea va li mult îngreunată Pentru a pre- mite grafice de montare, rcpaiavc Şi Din practica anilor trecuţi s-a ob­
c/ntribuic la creşterea productivităţi) şi în alic 4 pai chele dc la ! F. Sebeş, v< ni eventualele surprize ale iern.», întreţinere a utilaje lo r şi moca ni sine­ servat ca acolo unde s-au creat stocuri
muncii, la v.ilorilicarca cit mai depli­ vor intra în funcţiune încă 7 funie,i- sînt tot Indicatori de plan! c:te necesar ca în timpul cel mai seu.» lui din dotare U rinăm ca folosirii u i:- (,»* rezervă iu depozitele finale înlro-
nă ;i masei 'nnnn.isc I F. Orăştie d e ­ larc, 15 fierăstraie Drujba şi alte u ti­ să Iie puse în exploatare toate parche­ la iclo r nu trebuie tăcuţii pc grupe de r>*.in/lci ile forestiere au înfruntat mai
pene de 36 fierăstraie mecanice. Si laje Deşi în ultimele luni activitatea cco- Ivrnr iiu lic jlo n lo r de plan. scăpând /Ln tele destinate o c ă rii stocului penii j e iila je dccadol. ci zilnic, pc firea .'C bine g ivntâlile iernii. Dc aceea sc
mecanisme dc scos-apmpiăt (funie,i- Prin urmare, colectivele celor două r.cnucă la cele doua I F.-uri s-a îm­ vedere sortimentele şi calitatea. f a producţia anului viilor. u lila j in parte. Acum aude sc emula- m.punc ca pe măsură ce se formează
lare. traetoair deenvile, tro lii ete). I F -u ri dispun de suficiente utilaje $i bunătăţit. totuşi nu s-a icuşit să sc 1 K. Orăştie, din ede peste 54 de (? anumite deficiente să se ia m ăvj’ »
mraâcatoarr auto şi mecanice şi al mecanisme pentru îndeplinirea p la iu ­ recupereze restanţele din prim ul se* sortimente, planul a fost realizat la Organizaţiile de partid trebuie sa şi operative. stocuri in faza scos-aprnpia t, n u o i
Ide Cu un număr suficient dc utilate lui la toţi indicii a»it in anul în curs n.estru Reiese că conducerile I F .-uri­ c:rca jumătate, iar la L F Sebeş d:n concentreze e to ilu rile pentru m o b ili­ Extinderea muncii în brigăzi com ple­ lemnoasă să tic transportată pînă ia
şi mecanisme cslc dotată şi I. F. cit şi in anul viilor. lor nu au acordat aceiaşi atenţie tu- aiclaşi număr dc sortimente, 10 sî-it zarea Întregului colectiv la realizai ea xe cu plata iu acord global trebuie ccpozitelc finale.