Page 32 - 1963-11

fag. 4 Drumul socialismului f Nr," 2758

Corneliu Mănescu a părăsit Franţa

PARIS 8 (Agerpres). — m inistrul plenipotenţiar al Franţei Ia
In seara zile i dc 7 noiembrie, C or­ Bucureşti, şi de reprezentanţi al M i­
nelul Mănescu, m inistrul A la ce rilo r nisterului A face rilo r Externe al Fran­
Externe al R.P. Roinine, a plecat de ţei.
la Paris spre Iară.
Au fost de fată dr. V. D im itriu ,
La plecare, in Cara de Est, m in i­
trim isul extraordinar şi m inistru pl«»
strul A face rilo r Externe al R.P. Rn-
m ine a fost condus de Pierrc Paul n ijjo lc n tia r al R.P. Romlne la Paris.
Bouffanais, trim isul extraordinar şi şi m em bri ai legaţiei.
EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALA
Mecepfia de la K rem lin cu prilejul zilei de 7 Noiem brie A CĂRŢII
Interviul acordat de Ben Bella
TO KIO 8 (Agerjires). —
ALGER 8 (Agerpres). — menea. im portanta u n irii forţelor
In clădirea C entrului com ercial din
M O SC O VA 8 (Agerpres). — potriva o rîn d u irii m oşiereşti, noi care o consideră cea mai justă. Sin­ pre „s p iritu l M oscovei". ,, S piritul Tokio u avut loc ceremonia de des­ Intr-un in te rviu acordat săptămi- politice din tară
După cum transm ite agenţia TASS sinlem pentru socialism şi comunism. lem pentru neamestecul in treburile M oscovei este s p iritu l păcii N oi am chidere a celei de a V - i Expoziţii- nalului „R e volu lion A frica in e '1, pre­ Intr-un alt in te rviu acordat zia ru ­
]a recepţia de )a K rem lin dotă n i Sini convins că ne vom Înţelege cu interne ale statelor". semnat Tratatul de la Moscova p ri­ internaţionale a cârtii. şedintele A lg erie i, Ahmed Ben Bella, lu i francez „L ibe ra tion ", Ben Bella
p rile ju l zilei de 7 Noiem brie, N. S‘ tovarăşii chinezi, nu ştiu d u d — V o rb ito ru l a arătat că Uniunea v ito r la interzicerea experienţelor Ţara noastră participă cu un stand, a arătat c i una din sarcinile im por­ n condamnat forţele care se îm po­
Hruşciov, trecînd in revista dnim ul mai curind sau mai lîrziu . Insă ne Sovietică doreşte să coexiste paşnici nucleare in trei medii Sin tem ga::i tanta care stau tu fata guvernului trivesc progresului tă rii. ,,Nu vom
parrnrs de oamenii sovietici in cei vom înţelege. N oi avem aceeaşi cale. cu Statele Unite ale Am ericiu „Dacă să semnăm si alte acorduri îndrep­ cuprinzând peste 230 de v o Iunie in slgeriau este „În tă rire a realizărilor accepta nici un compromis care a n
-16 de ani de In Marea Revoluţie calea luptei comune îm potriva capi­ Statele Unite vor ataca Cuba, a spus tate spre asigurarea secu rităţii in­ limba rom ină şi in lim bi străine din revo lu ţiei şi continuarea 1 aptei pen­
S ocialişti din Octom brie, a arătat talism ului, pentru victo ria com unis­ el noi vom fi dc partea Cubei re ­ ternaţionale". dom eniul economiei, ştiinfei, a ric i şi tru noi re a liză ri'. putea dăuna re vo lu ţie i", d decla­
c i poporul sovietic a transformat m ului in întreaga lum e l“ . voluţionare I P rin cipiul coexistentei N. S. H ruşciov a toastat pentru lite ra tu rii. Preşedintele a subliniat, de ade­ rat el.
Rusia Înapoiată în puternica U niu­ In continuare, v o rb ito ru l a ară­ paşnice prevede respectarea de că­ cei care au înfăp tu it revoluţia, pen­
ne Sovietică, al doilea stat din lume tat : „A s vrea ca reprezentanţii ţă­ tre fiecare Iară a suveranităţii altor tru oam enii m uncii clin Uniunea So­
in ceea ce priveşte n ive lu l produc­ rilo r capitaliste să înţeleagă just lă ri". vietică. pentru popoarele care au
ţiei si si-a exprim at convingerea că. spusele mele despre divergentele La recepţie au participat repre­ păşit pe calea lui Lenin, pc calea
in tr-u n termen scurt, ca va fi prima existente in mişcarea comunistă. Lu­ zentanţi ai cercurilor de afaceri clin co n stru irii socialism ului şi au creat
tară în lume. mea capitalistă vorbeşte foarte m ult S.U.A. Şeful guvernului sovietic le-a state socialiste. pentru popoarele
Popoarele U rilo r socialiste, a ară­ despre divergentele care au luat spus: Trăim pe aceeaşi planetă şi care au sfărim at ju gu l colonial, pen­
tru popoarele rare luptă pentru li­
tat vo rb ito ru l, ne sini apropiate 4 naştere iu lagărul nostru. Ca repre­ nimeni nu poale să ne alunge de pe
se înrudesc cu noi p rin aceleaşi idei, zentant al lum ii comuniste, al U n iu­ această planelă. Din moment ce trăim bertate si independenta, pentru e li­
berarea naţională şi socială, pentru
sini prieteni şi Irnfi de olasă. nii Soviclice. sini m îlrnit de faptul pe aceeaşi planetă trebuie să trăim reprezentanţii clasei m uncitoare in­ Republica A lg e ­
in pace CI s-a pronunţat pentru dez­
A po i ad resinduse reprezentanţi­ că Intre partidele comuniste, intre voltarea re la ţiilo r economice, pentru ternaţionale prezenţi la recepţie, ria. — Recent
lor statelor capitaliste, N. S. lln tş - ţările socialiste există divergente. comerţ cu S.U.A. pentru prietenie intre popoare, pen­ s-a term inat Con­
ciov a declarat : ,.Dv. vă bucuraţi Tocmai de aceea, noi facem toiul N. S. M ruşciov a remarcat că in tru coexistenta paşnică şî pace in
pentru a le lichida şi pentru a cr?a gresul reprezen­
că in tre noi şi frai ii chinezi există ultim a vreme se vorbeşte m ult des­ întreaga lume.
rliveigcnlc. Dar dom nilor, bucuria unitatea dc m onolit a m işcării co­ tan ţilor ţăranilor
dv. este prematură. Cu cil vă voii muniste internaţionale". care au prim it pă-
bucura mai mult, cu atît veţi avea Şeful guvernului sovietic a v o r­ mînt în urma re­
mai m ulte deziluzii amare. Este ade­ bit apoi despre marea Însemnătate Consiliul de Securitate se va întruni form ei agrare.
vărat că între noi si tovarăşii rh i- n p o litic ii dc coexistentă paşnică pentru a discuta politica de apartheid a guvernu ui R.S.A. In fala im o b ilu ­
npzi există dispute si divergente. Dar in tre statele ou o rin d n iri sociale d i­ lu i unde au avut
principala noastră divergentă o avem ferite. ,,Noi farem totul pentru ca NEW YORK 3 (Agerpres). — politica dc apartheid a guvernului
loc lucrările con­
cu capitalism ul. Deşi cu Irn lii chi­ să fie pace pentru coexistentă paş­ La N aţiunile Unite s-a anunţai că R epublicii Sud-Africane. Această şe­ gresului.
nezi avem divergente insă iu p rin ­ nică, facem lo tul pentru ca popoa­ C onsiliul de Securitate se va în tru ­ dinţă urmează sa aibă loc, ca u r­
cipala problemă sintem alături — noi rele din fiecare Iară să-şi poată ni la 12 noiem brie pentru a discuta mare a cererii prezentate la 23 oc­
sinlem Îm potriva capitalism ului, îm ­ alege singure calea de dezvoltare pe
tom brie de 32 de tari afro-asiatice. ce­
rere in care se subliniază necesita­
Sesiunea A dunării (îeiierate tea ca m em brii C onsiliului de S en i­
lita te „să adopte măsuri suplim entare
pentru a asigura ca guvernul A fric ii
a O. IM. II. de Sud să respecte rezoluţiile prin
care 1 se cere să pună capăt p o li­
ticii de apartheid",
NEW YORK 8 (Agerpres). — lor fată de femei. O altă rezoluţie care ar putea duce la destinderea Conferinfa parlamentarilor din ţările N.A.T.O.
Com itetul rle tutelă şi pentru pro­ cere adoptarea de măsuri speciale încordării internaţionale si deschide­ După cum transm ite agenţia Asso­
blemele te rito riilo r neautonoine al in vederea dezvoltării construcţiei rea drum ului spre dezarmare. ciated Press, p u rtă tori de cuvînt ai
A du nă rii Generale a O N U ., para­ dc locuinţe. Primul a luat cuvîntul, in cadrul delegaţiilor S.U.A. şi M a rii B ritan ii şi-a încheiat lucrările
le l cu examinarea situaţiei din A fri­ A lte rezoluţii se referă la p rin ci­ dezbaterilor din 7 noiembrie, C. L. in C onsiliul de Securitate au declarat
ca de sud-vest, a trecut in şedinţa piul d is trib u irii geografice echitabi­ Burns, delegatul Canadei, care a de­ PARIS 8 (Agerpres). — tul că această conferinţă se desfă­ organ consultativ permanent, aşa
sa din 7 noiem brie la discutarea le a lo curilor in Comisia pentru clarat că delegaţia sa ,,va s p rijin i corespondenţilor de presă că dele­ C onferinţa parlam entarilor din ţă­ şoară înaintea sesiunii anuale a Con­ cum sc prevăzuse, ci s-a stab ilit do.u
problem ei coloniilor portugheze. drepturile om ului, precum şi la si­ rezoluţia şi va vota in favoarea ci". gaţiile lor se pronunţă îm potriva rile N A T O . s-a încheiat prin adop­ s iliu lu i N.A.T.O., convocată pentru convocarea a două sesiuni pc an —
M em brilor com itetului lc-a fost pre­ tuaţia sociala din lume. Delegatul R epublicii M ali, Sori adoptării dc sancţiuni economice sau tarea a 22 dc recomandări In d ife ­ luna decembrie, dă anum ite indicaţii una în Europa occidentală, alta in
zentat raportul C om itetului special Luînd cuvîntul inlr-una din şedin­ Coulibaly. care a luat apoi cuvin- diplom atice pentru a sili guvernul rite domenii. Deşi recom andările res­ cu p rivire la orientarea te sc contu­ Am erica. Parlam entarii din ţările
pentru examinarea problem ei a p li­ ţele dinaintea votului, M aria Groza. tul. s-a pronunţat în favoarea pro­ pective nu au puterea necesară pen­ rează in cadrul forului suprem al N.A.T.O au cerut crearea unui sis­
cării declaraţiei cu p rivire la acor­ iectului de rezoluţie, subliniind că sud african să pună capăt p o liticii acestei organizaţii. tem u n ilica t de elaborare in comun
darea independentei ţă rilo r şi po­ în urma rea liză rii dezarm ării s-ar sale rasiste. tru a fi transpuse in viată, totuşi fap- După cum anunţă France Pressc, a plan urilor strategice penlru a sta­
poarelor coloniale. Raportul propu­ In Comitetul de tutela : elibera fonduri care ar putea fi fo­ propunerile p rivitoa re la forţa n i* b ili o bază practică de discuţie asupra
ne C onsiliului de Securitate măsur' losite penlru sprijin irea ta rilo r In cleară m ultilaterală şi con tro lu l asu­ fo lo sirii arm am entului nuclear şi ne-
energice, inclusiv sancţiuni. Îm po­ (£• Discutarea problemei curs de dezvoltare S p rijin ito rilo r In Republica Dominicană pra arm am entului nuclear au losl nuclear. (Această recomandate nu a
triva Portugaliei penlru a o deter­ coloniilor portugheze proiectului de rezoluţie li s-a ală­ transmise viito are i conferinţe. iar lost votată de delegaţia daneză). Au
mina şa îndeplinească rezoluţiile turat şi Girieon Rafael, delegatul Iz- Ia amploare lupta poporului împotriva ])înă atunci s-a preconizat studierea fost adoptate recom andări iu legă­
anterioare ale A du nă rii Generale cu In Comitetul pentru laelului. acestor propuneri In parlamentele tură cu m enţinerea situaţiei actuale
p riv ire la Încetarea războiului co­ U ltim ul care a luat cuvîntul la dictaturii militare d ife rite lo r ţări Am inarea adoptării dm B e rlin u l occidental, in legătură
lonial din Angola şi la acordarea problemele sociale. această şedinţă, Cari W . Sclnirmann
(Olanda), preşedintele' C om itetului SANTO DOM1NGO 8 (Agerpres). lor, !n ultim a vreme au avut loc de­ unei poziţii comune In această p ro ­ cu activitatea com andam entului su­
independentei aşo-m im ilelor „te rito ­ umanitare şi culturale: Politic, a declarat că, la cererea mai blemă este expresia controverselor
rii de peste m ări", deţinute dc Por­ După cum relatează agenţia Prcnsa m onstraţii Îm potriva ju ntei m ilitare, prem al N A T O ., in legătura cu
m ultor state care nu şi-au putut ex­ ce s-au iscat fa conferinţă, in ca­
tugalia Latina, în Republica Dominicană la care a preluat puterea după lo vitu ra coordonarea a c tiv ită ţii dc cercetare
9 Rezoluţiile adoptate prima Încă poziţia asupra acestui drul căreia m ajoritatea v o rb ito rilo r
Cduardo Momllane, preşedintele pe marginea raportului proiect dc rezoluţie, urmează ca v o ­ amploare lupta poporului îm potriva de stat, in oraşele Santiago de los şi-au exprim at dezacordul cu proiec­ şi cu planurile m ilita re ale N.A.T.O.
Frontului de eliberare din Moznm- tarea lu i să aibă loc in şedinţa din d icta tu rii m ilitare pentru restabilirea Cabaleros, Sau Francisco de Macoris, tul american al F.N M, Ca preşedinte pe 1963— 1964 a fost
bic, care a luat cuvîn tu l tot la 7 Consiliului economie $1 11 noiembrie, cind Com itetul P olitic o rîn d u irii constituţionale in apărarea San Pcdro de M acoris. Puerto Plata ales Gcorg K liesing, deputat creşlin-
noiem brie in comitet, a relevat ca social. Îşi va relua lucrările. d re pturilor cetăţeneşti şl a lib e rtă ţi­ $i alte oraşe. Din h o tă ririlc adoptate reiese că
la tratativele recente dintre m inis­ conferinţa nu s-a transform at intr-un dcm ocrat din K F G.
tru l dc externe al Portugaliei şi re ­ în Comitetul Politic
prezentanţii a nouă ţări africane, de­ nr. I :
legaţia porluqhe7ă s-a străduit să După formarea guvernului Papandreu
creeze falsa im presie că guvernul © Se continuă discutarea
portughez, ar fi dispus să recunoască A TE N A 8 — Corespondentul A g e r­ sarcină să restabilească ju s tiţia şi ega­
dreptul la autodeterm inare al popoa­ proiectului de rezoluţie pres transm ite: litatea In fata legilor şi a statului.
relor din colon iile sale din A frin v privind dezarmarea ge­ V in e ri a depus jurăm in tu l noul gu­ Z iaru l adaugă că partidul E.R.E, In-
Aceste manevre au urm ărit sA in ­ nerală şi totală. vern grec constituit după recentele
ducă în eroare pe africani .şi să slă­ frin l in recentele alegeri, $i-a stabilit
alegeri de partidul Uniunea dc cen­ ca ob ie ctiv apărarea existentei sale
bească presiunile exercitate asupra
tru sub preşedinţia lui G. Papandreu. unitare, allalc acum in pericol, şt
Portugaliei pe plan internaţional. ■
reprezentanta R P. Romîne în C om i­ Ziarul „To V im a", ocupindu-.se de evitarea unor noi alegeri pentru cel
In şedinţa com itetului an mai luat.
tetul pentru problemele sociale uma­ sarcinile noului guvern, scrie râ ci putui şase luni.
Hp asemenea, cuvîntul doi lid e ri ai
nitare şi culturale, a expus poziţia va trebui să-şi concentreze atenţia
U niun ii naţional democratice din Intr-un com unicat dat pu b licită ţii,
delegaţiei rom îne fală de proiecte­ in dom eniul economic a p lid n d un
Mozambic — Davirl Mnbunrla şi le de rezoluţii meni ioni nd s p riji­ Com itetul executiv a 115 sindicate,
John Sakupvanda. Ei au subliniat program de dezvoltare a economiei, subliniază că va cerc noului guvern
nul pe care R P. Romină II acordă precum şi în dom eniile jiolitic. social
că penlru a pune capăt situaţiei p ri­ satisfacerea revendicărilor oam enilor
recom andărilor cuprinse in aceste
mejdioase din Mozamblc există o Si al în vă lă m in lu lu i şi că in aceste
rezoluţii. muncii, ca sporirea salariilo r cu 20
singură cale — lichidarea dom ina­ sectoare trebuie făcule m odificări
★ la sulă, a pensiilor cu 30 la sută şi
ţiei de patru secole a Portugaliei şi substanţiale „To V iin a " consideră
NEW YORK 8. — Trim isul special
acordarea imediată a independentei că guvernul ore, dc asemenea, ca aplicarea legislaţiei m uncitoreşti.
Agerpres. C. A lexandroaic trans­
Mozom biculni.
mite :
+
Com itetul P olilic (nr. 1) al A d u ­
NEW YORK 8. — Trim isul spe­ nării Generale a O.N.U. a continuat Lucrările celui de al IV-lea Congres
cial Agerpres, C. Alevandroaie, in şedinţa sa din 7 noiem brie să
transmite : examineze proiectul de rezoluţie al petrolului arab
Com itetul pentru problemele so­ prezentat de 42 de state (la care au
ciale, um anitare şi culturale al Or- mai arierat încă 4 — Filipinele, Ş i­ BEIRUT 8 (Agerpres). — greşului un m m ifest al Federaţiei
m un citorilor petrolişti arabi In care
qanizaliei N a ţiu n ilo r Unite a adop­ na. Tanganica şi Trinidad-Tobago) In capitala Libanului Işî continuă se protestează îm potriva co n d iţiilo r
tat la 7 noiem brie o serie dc rezo­ asupra problem ei dezarm ării gene­ lu crările al IV -lea Congres al pe­ de muncă din întreprinderile pe tro­
lii iii. pre/.enlatR pc marginea rnpm - rale şi totale. După cum se ştie. tro lu lu i nrab La acest congres ian liere ale societăţilor străine. ..V re­
tului C onsiliului economic şi social acest proiect de rezoluţie cheamă parte, după rum se ştie, aproape 600 mea im periilor, sc spune In m ani­
de reprezentanţi din ţările arabe şi
P rintre rezoluţiile adoplalc se nu­ statele membre ale C om itetului ce­ fest, a trecut, dar mai există încă
mără rezoluţia care cere C onsiliului lor 18 penlru dezarmare de )a Ge­ observatori rhn numeroase alte ţări anumite companii petroliere caro
economic şi social şi Comisiei neva să depună noi eforturi în ve­ liceeni a avut Inc pe stranie centrale ale oraşului Santa Dominqo, o nouă demonstraţie de protest a ale Uimii, printre care un grup de acţionează ca adevărate im perii". .
pentru drepturile om ului să pregă­ derea realizării sarcinei trasate de student ila r U n ive rsită ţii din capitala R epublicii Dominicane, Îm potriva ju ntei m ilitare care a răsturnat gu­ petrolişti rom îni. condus de ‘.ng. M anifestul arată că com paniile pe­
troliere din O rien tu l M ijlo c iu au
tească plnă la cea de-a 20-a sesiu­ Adunarea Generală şi popoare. — vernul lui Juan Bosch. deprimarea dem onstraţiei dc către politie a dat loc unor incidente singerouse. Alexandru Boabă, adjunct al m inis­ o b lim it un profit net care atinge 66
ne a A dunării Generale a O .N U dezarmarea generală şi tolală — Politia u atacat demonstraţia cu gaze lacrimogene. trulu i industriei petrolului şi ch i­ la sulă din in ve stiţiile făcute in tro
din 1965 un proiect rle rezolulîi cu dind, totodată, o mare alentie stu­ miei anii 1956 şi 1960. Ele caută să plă­
p rivire lo înlăturarea discrim inări­ d ie rii d ife rite lo r măsuri colaterale, tească cit mai puţin m uncitorilor .v
M iercuri, a fost prezentat con-
ral>i şi cit mai mult angajaţilor
străini. Federaţia m uncitorilor petro­
ipse so jim r ® pie §iciuiRiir ® ipme s c u m r © ipse sciu n ir 9 ipme sciuiRtir Demonstraţii de protest împotriva lişti arabi, care grupează 75 000 de
politicii antidemocratice membri din m ajoritatea ţă rilo r ara­
be, a cerut ca societăţile petroliere
ACCRA — In capitala Rc))ub!i- raţie, nu au putut sugruma mişca­ SEUL. — La 7 noiem brie. un h i- a recunoscui noul guvern provizo­ să aloce un slerl din beneficiile lor
c ii Ghona se deslâşoară ample pre­ rea pentru libertate bunol m ilita r din Corcea de sud a riu al V ic Im unului de sud. Noi a a guvernului Betancourt
g ă tiri In vederea celei dc-u doua CIUDAD l)E P A N A M A . — z\u- condamnat la moarte pe colonelul p rivind rccunoa.şletca a lost ln ini- pentru retribuirea m un citorilor şi În­
conlcrintc pc Intreaqa A ltie â a lo rilu lilc panameze au arestat un In rezervă Li C ijnn Tui, fiin d acu­ iiolă noului guvern provizoriu a! CARACAS 8 (Agerpres). — agenţiei Associated Press, un ită ţile tregului personal fim ţă rile arabo.
zia riştilo r curo işi va inccpc lu cru­ număr dc conducători sindicali dm zai că a participat la orr/ani/arca V ietnam ului rIc sud dc către amba­ Pe străzile oraşului Caracas a avui dc guerilă venezuelicnc continuă sa In cadrul congresului au fost, da
rile la II noiembrie. regiunea A lm iruntc, zonă bogată unui com plot îm potriva guvernului sadorul S.U A. Pi Saigon, Cabot loc o demonstraţie, organizată în ac(ioncze in m unţii din nordul ţării. asemenea, prezentate o serie fie ex­
Una dm problemele principale In plan ta ţii de banane situată pe Pak CiRm Hi. Io d r/c semn de protest îm potriva p o liticii O patrulă a armatei a căzut intr-o puneri cu p riv ire la perspectivele
rare vor li dezbătute vo h rolul coasta A tla n ticu lu i, unde m uncito­ W A SH IN G TO N — Camera re ­ W ASH IN G TO N . —- Re!erindu-se antidem ocratice a guvernului Bclan- ambuscadă.
presei africane in opera dc reali- rii ag rico li au declarat supt unii n i prezentant Hor a SU.A a aprobai la un comunicat al S erviciului pen­ court. Agcnliu U.P.I trdnsm ilc că de­ industriei petroliere.
zare u u n ită ţii alricane. trecută grevă generală. prin vot secrcl Iu 7 noiembrie, tru sănătatea publică din SU.A., m onstranţii purtau sicrie simbolice,
La co n iclin tu vor participa zia ­ LONDRA. — Conducerea Fede­ sporirea plutonului datoriei dc slut
rişti din toate Iunie independente raţiei Internaţionale u m uncitnrihn u SU A. la 3/5 m iliarde dnlurj — (atenţia United Press International pc care erau scrise lozinci referitoare Chombe intenţionează
din Afnca, precum şî reprezentanţi din transporturi „a hoturît să sp ri­ cu 6 m iliarde dolari mai m ult de anun[ă că efecte le interzicerii ex­ la moartea d re pturilor civile iu Vene­
ai ta rilo r alricane interdependente. jine otice boicot economic cure vn c il aciuatul plulon. p loziilo r nucleare in utm oslcră ou zuela. P articipanţii la demonstraţie au să revină în Oongo
început să sc arate h i tcducercu
LO NDItA. — C o nsiliu l peni tu li organizat de O N U . îm potriva Sz\USHU RY. — A u to rită ţile dm căderilor radioactive. Un purtător fost atacati de foiţe poliţieneşti. Un
apărarea păcii dm Republica Sud- ic tu u lu lu i riiivcrn al R epublicii Rhodcsia de sud au interzis ,.tem­ dc cuvînt al S erviciului pentru să­ număr dc 10 persoane au fost răn i­ PARIS 8 (Agerpres). — cunoscută, în repetate rinduri. inten­
A l ricana, u adresat o declaraţie S ud-A lricane", se spune Intr-o de­ porar" activitatea unuia din p rin ­ nătatea publică a menţionat că In te. Poliţia a arestat 16 participanţi Separatistul kalanghez Chombe, ţia tic a revent în tară, unde să-şi
C onsiliului M ondial al Păcii in claraţie dota p u b lic ită ţii la lo n ­ ţ i puie le partide ale populaţiei a fri­ luna august media zilnică dc că­ la demonstraţie. care sc află in prezent in Spania a conlinne in trig ile po liiice îndrepta­
care subliniază că acţiunile guvci- dra de C om itelui executiv al aces­ cane „U niunea poporului a! ric in deri de slronfni 90 in S.U.A. era declarat că intenţionează să revină te îm potriva u n ită ţii Cnngo-ulm.
n u lu i R.S.A. duc la o siluntie care tei Icdcrutii. '/.imhahwc“ . In acelaşi timp, uulo- de 28 picocurics (un picocuric re­ In acelaşi timp, p o trivit relatărilor n cin tirzia l In Congo. E[ şi-a făcut Choinbc î comunicat această ho-
poale constitui o ameninţare la C om itetul executiv a trim is Se- rilu tile au interzis lid e ru lu i acestui prezintă o m ilionim e din emanaţia l.irirc şi Intr-o scrisoare a d re ^ lă
adresa păcii in A lrica. crctorului general al O.N.U. o co­ partid. Josliuu NUomo, să participe dc radiaţie a unui gram dc ra- săplăm înalnliu „Purqoi Pas' care a-
pie, u h n tă rh ii adoptate in care se
Au fost escaladate două
pare la Bruxelles.
Scoaterea in alara le gii a unor tim p de trei luni la adunaţi pu­ dium). Aceasta reprezintă o scă­ vir munţii Himalaia
subliniază că „Federaţia interna­
organizai ii politice, ca dc exemplu, blice. dere cu 3 picocurics lală (le luna C aracteristic e.slo faptul că decla­
Congresul naţional ulncan, care sc ţională a m uncitorilor din transpor­ W ASH IN G TO N . — Un pur Iul oi iulie .şi cu 4 lală de luna iunie. neatinse pini acum raţia lui Chomhc a fost făcută in ­
pronunţă îm potriva guvernului tu­ tu ri Îşi reafirmă indignarea lată de dc cuvînt al Departam entului de P urtătorul dc cuvînt a dcclaiat că tr-un moment in rare In Congo 'ui-
şişi al R.S.A. şi folosirea altar politica rasistă dusă rle ip ix c m -il Stat ul SU.A. n anunţat la 7 no­ sc aşteaptă ca radioactivitatea sd K A TM A N D U 8 (Agerpres). clic trei oameni din expediţie, a u to r.U ililc au desfăşurat o ofensivă
metode fasciste, se arată In decla­ U S A .’ . iembrie. că guvernul Statelor Unite continue să scadă. Lino A ndreotti, conducătorul e x­ reuşii să escaladeze aproape sim ul­ îm potriva forţelor patriotice, au în-
pediţiei italiene in m unţii Himalaia, tan două v iitu r i încă neatinse piuă Inrzis activitatea partidelor fidele
organizată rle C lubul A lp in italian, anim . V irlu ritc sini siluete in n>u*»- id ealurilor lui Palrice Limmmbn şî
ipme ^ojiHtir © ipme sti m ir @ipme scijh* ir © ^ ouiwy © ihe ^nuiHtir vut l.irung din m un ţii Him alaia, iar reprimă pc membrii conducerii şi
in cinstea Îm p lin irii a t, sută dc uni
dc la in liînta rca sa. j am uifat că înălţim ea tur este dc aproxim ativ dc mul ai sindicalelor congoleze
două echipe, alcătuite liecurc din 6 800 m etri şi 6 000 metri. caic critică activitatea guvernului.
“ M aclia şi adm uilsirella ziarului slr. 8 M anie or. 6, lelelon 1508. 12 75. 1585, 2078 la i» „ia m a In m .m e.a. conform «probatU D irect,ei Geucra le P.171.R. or. 263.328 d,n 6 notembr .« 1949. - T ip a ru l, lntrepU nderca Poligraf,cd H uncdoaraD eva 40.065