Page 33 - 1963-11
P. 33
PROLETARI DIN TOAIfi fARÎ! fi. UNI p-VAI Cu 10,4 la sută mal puţin
E c o n o m i i
C olectivul secţiei tanin r'rz la
M u n cito rii dc la sectorul elcc tro-mecanîc al minei
F. C. Orăşlie, acordă marc atenţie
Pctrila au dovedit în arest an o continuă preocupare
reducerii preţului dc cost al pro
npnlru reducerea preţului dc cost la producţia dc
duselor şx îm bun ătăţirii c a lită ţii
cărbune. Dind atenţie deosebită ca lită ţii reparaţiilor
lor. I ii acest scop la nivelu l sec
efectuate la utila je le m iniere si prin recuperarea unui ţiei a fost introdus un sever regim
număr de peste 300 trenuri dc roţi, 1.200 cleme pen de economisire $l reducere a con
m tru arm ături T .H , 294 tampoane şi cîrliq c dc vago- sum urilor specifice de materie p ri
nelc, colectivul de aici a realizat econom ii în valoare
mă. Z iln ic ele se urmăresc si aco
cjc 23G.000 lei la care se adaugă incă 318.000 lei econo
lo unde se constată că sin i depă
m ii ob|inule in acest an la partea electrică.
şite se iau măsuri operative.
„Pentru m erite în difuzarea presei11 In felul acesta In cele I0 luni
care au Irecul consumul de coajă
Zilele trecute a avut şi Carolina A vram au de molid, ( s u lfil de sodiu, piro-sut-
Inc la Deva o şcdin(ă dc lost e v id e n lia li cu Insifp fit dc sodiu ele. a scăzut cu 10,4
analiză p rivin d activitatea na „Pentru m erite deose la sulă fală de norma admisă. în
DUMINICA. 10 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani desfăşurată pentru d ifu bite In dikr/.area presei". treaga producţie de lanul a co
zarea presei in în tre p rin Dc asemenea d ilu zo rii respuns in d icilo r de calitate pla
derile si in stitu i iile ora vo lu n ta ri de presă Fran- nificaţi. M. DUM ITRU
şului. Cu acest p rile j, pen c'isc M o/nor. Mur ia Cos- corespondent
tru contribui ia adusă in tea, Petru Petreanu şi Flo-
buna organizare >,* des- tea Nedclciu nu lost pre Cu lucrările terminate
iP A N O U L E V ID E N Ţ IA Ţ IL O R Activităţi educative lăşutarc a acţiu n ilo r de m iaţi. IO A N l'ISCARU Com itetul execuliv al Sfatului popu
a abonamen
contractare
şi plăcute pentru telor şi de d is lrih u irc a $eful secţiei difuzarea lar comunal Pebcşti &-a angajat ca
presei la abonaii. dIlu zo
lu n ii
piuă !<i începutul
noiem brie
presei O ficiu l P.T.T.R.
* m i n a A n i n o a s a î n d r u m a p e r m a r * n Pregătiri pentru plantarea pomilor acest an. Primind un sp rijin preţios
mineri
m ?
M
tf o e c A te a t e u a f c d i â ,
rii vo lu n ta ri Ş tehn Tudor
Deva
să term ine toate lucrările din con-
U ibulie voluntară prevăzule pentru
C o m i t e l u i
s i n d i c a l u l u i d c la
din partea deputaţilor si a cetăţenilor
In toamna aceasta — p o triv it p lan urilor de prodne-
s-a reuşit ca acest angajam enl ■ să
n e n t c o l e c t i v u l d e c o n d u c e r e al
tie-gospodâriilc colective din raionul Alba vor plan
lie înd eplinit. Astfel, a lost Iranspor-
c l u b u l u i m u n c i t o r e s c d in l o c a l i
ta pomi fru c tife ri pc o suprafaţă de 107 hectare.
t a t e p e n t r u a i m p r i m a oc t i v i t a -
tală pe şosele cantitatea de 583 m c.
realizarea
obiectiv,
in
Penlru
majoritate*)
acestui
(ii a c e s t u i a u n c a r a c t e r c il m a i
!
u n ită ţilo r care înfiinţează noi livezi s-mi făcut in te n s
v a r i a t , e d u c a t i v f î p l ă c u t .
-
S
•
»
:
lungim e de 180 m l., au lost con
In p l a n u l d c m u n c ă a l c l u 9 pregătiri. Pină acum, din suprafaţa am intită, pe 97 pietriş, s-au amenajat trotuare pe o
struite două poduri, mi fost repa
hectare s-au executat lucrările dc pichetai, iar pe 20
b u l u i s i n i p r e v ă z u t e fi a u lo c
hectare au fost săpate gropile. Cele mai bune rezu l rate scoli ctc. In arest an m ii de ce
n u m e r o a s e a c ( i u n i c a r e d a u p o
tate s*au obţinut în gospodăriile colective din salcia tăţeni din P clresli au efe dua t prin
s i b i l i t a t e a m i n e r i l o r s ă - f i p e t r e a
Hucerclea, C ălim $i Ilcn ig , care au pichetat peste 50 muncă patriotică 07.945 ore reolizin-
c ă p l ă c u i f i i n s t r u c t i v t i m p u l l i
la sută din suprafeţele planificate. du-se im portonlc economii.
b e r . In u l t i m a v r e m e , b i l a n a ' , j
Totodată, au fost luate măsuri In vederea procu
n u m e r o f i m i n e r i p a r t i c i p ă la e x
rării m aterialului sădilcr de la pe pinie rilc pomicole. PERICLE PLACA
p u n e r i l e p e t e m e p o l i t i c e , f l i i u -
I ( î [ i c e , j u r i d i c e c tc-, c e s e o r g a - . corespondent
d b f i v i z e a z ă în c a d r u l l e c t o r a t u l u i d e Spectacol _____ _______________
c u l t u r ă g e n e r a l ă .
Zilele
T o t in u l l i m a v r e m e se o r g a echipa de trecute,
tcalru
- rvuruav-u
. —
m munca ţelului ac TUDOR POPESCU dc I I Minerul STEFAN Rusu di„ E*rot5(isc a g rico le
n i z e a z ă , cu m u l t s u c c e s , s e r i d i a clu b u lu i m unci
schimb EMIL WOLNEk de la lunUloria I a Uzinelor „Vie- seclorul II al minei Urioani,
o d i h n ă p e n t r u m i n e r i i e v i d e n toresc ol sindica pesfc sarcin a c o n fr a d n a la
ţ u. V. Caian. inca doua c- lo,lâ Ca,an 8 ' " cut !<> '!"• nu a lipsit lună de I„n,1 in ţ i a ţ i in î n t r e c e r e . telor din Gurobor-
cliipe de lurnaliţli 6e miniSra tt'iI evic,ent*a,1*0r- foce par- ccst fln djn|fe evidenliali. E- i P i u ă in p r e z e n t a u f o s t o r g a zn a prezentat pe C o lectiviştii din M iercurea şi Dobîrca, raionul Sebeş, acordă o aten
. , . le d l» echipele de turnători vem nlnl i,,? .„ , A t n i z a t e s e r i d e o d i h n ă p e n t r u m i sccno căm inului ţie deosebită pa rticip ării lor în lr-o m ăsură lot mai marc la alcătuirea fon
- ............... .
p n n lre evidenţiatele uzineJ;
te m p lu l lu i lu numi i e pilde»
,
ÎS rezultate frumoase în pentru mul li. n e r i i f i m u n c i t o r i i e v i d e n l i a l i i i c u l t u r a l din
muncă. U tncoiul de Jos dului cenlrat»?.at de produse agricole al sfatului. Penlru aceasta ei au
m u n c ă d i n s e c t o a r e l e l f i V I I I
un reuşii specta hotărîf să livreze stalului peste sarcina contractuală im portante cânii-
I V fi V I f i a l t e s e c t o a r e . In c u - J
ţ d n i l a c e s t o r s e r i a u f o s t p r e z e n col cu piesa de toţi dc produse agro-alim enlare.
in titu la
m in ia tu ri
t a t e p r o g r a m e a r t i s t i c e b i n e r e n - tă „Şapte păcate'. Astfel, co le ctiviştii din M iercurea au liv ra i stalu lu i piuă acum peste
Spectacolul s-ri sarcina contractuală 20.000 kg. porum b şi 20.000 kg c a ilo li. Dc asemenea,
f i l e c u m a u f o s t c e l e p r e z e n t a
bucurat de succes.
t e d c b r i g a d a a r t i s t i c ă d e a g i co le ctiviştii din Dobîrca au transportat dep> la baza dc recepţie peste sar
FLORIN REN EA
3 t a ţ i e a s e c t o r u l u i V I I I , „ d a n s d m cina contractuală 2U 000 kg. porumb şi 14 UUU kg. cai lo li.
corespondent
O a f ‘\ s c e n e t a „ M a t e r n i t a t e * ,
CU. LO M N A Ş A N
p r e c u m f i n u m e r o a s e m o n o l o Aparate moderne corespondent
g ă r i fi c h d c c c . A r l i f t ii a m a t m i
Dc curintl, cabinetul stom atologic
A n t o n C o ţ e r e a n u , E v a llc h n c r ,
al p o liclin icii spita lu lui unificat Brad,
G . N c g r a r u . V i o r i c a F o d o r , C .
a fost dotat, prin g rija secţiei sănă
P o p a , l o s i f llo n h . p r e c u m }i c a
tate a S loiului popular regional, cu Unde mergem azi
d i n o r c h e s t r a c l u b u l u i s - a u b u c u
două aparate noi, moderne.
r a t d e m i d i s u c c e s la t o a t e p r o Aceste aparate sîm de fabricaţie
g r a m e l e p r e z e n t a t e . rominească şi superioare celor exi- • Teatrul de Stat „V a • La căm inul cultural M in e ru l Deva joacă
L a c l u b u l d i n A n i n o a s a , n o i'* slcnte pină acum. lea J iu lu i'4 din Pe din B erthciol se va pc teren propriu, fo r-
La secţia a 11-a vagoane de Im piegatul de mişcare PE* $eful de tren AUREL CIO- troşani prezintă pc desfăşura o zi de o* maţid locală va in-
Ja A teliere le R.M R. Simeria, TRU INÂSESCU de la calea LOCOI de la calea (erată fo- a c ţ i u n i î n t r e p r i n s e p e n t r u m m m Prin dotarea cabinetului stom ato dilină pentru colecti tiln i, inccpiud dc (a
logic cu aceste aparate, nivelu l asis scena Casei raionale
IO A N LO VASZ e mereu în ferată forestieră a I. F. Orăş- r>< ( ( - n } p n f;c lln c , se b u c u r ă d e a p r e c i e r e a u n a n i orele 14,15, echipa
tenţei medicale în acest domeniu s-a dc cultura din Sebeş vişti. Cu acest prilej,
Irunte. U liu l de evidenţiat în lie este exemplu in organiza* m ă a l o c u i t o r i l o r . aici va fi prezentat Teba Arad.
întrecere II m enline de la in- rea producţiei si respectarea Gvldenl ia I Prin munca depusa ridicat. Aparatele funcţionează cu piesa „G rădina cu un jurnal vo rb it pc
cepului anului. siguranţei circulaţiei, la transportul masei lemnoase. 10SI1* .Şl MO c o irr iuşoare cu apa curentă şi aer tra u d a iiri". • Echipa de fotbal M i
coicspond-cnt COSTEA IO A N ** După-amlază, la se teme agricole, şliin* nerul Lupeni, care
sanitare,
şi
ţilice
corespondent diul Casei raionale activează in catego
de cultură din Haţeg după care brigada ar ria 11, joacă azi pc
va avea loc o mani- tistică de agitaţie a teren propriu în com
căm inului va da uu
lcslare cullural-edu- pania form aţiei CS.M .
frumos spectacol.
cativă pentru tine • In cam pionatul regio C luj.
X I G E N T cem ?" — ne spunea lin ă ru l prim - Şi le-au dem onstrai cîl de mult ret. In cadrul aces nal du handbal in 7 ® Iată iu liln iritc care
pentru ca pioductia să nu şuiere.
tnp itnr loan Drăghin... Din ne gli
teia sc va prezenta
au loc azi in cadrul
greşesc nu numai cu vorbe, ci cu
jenta p rim -to p ilo cu lu i Bleolu //ie,
in liln iri. La Sebeş e-
la cuptorul nr. 5 a avut loc per otel. cu ionele care sc pierd din o expunere Intitulată au loc azi mai multe cam pionatului regio
„Să ne cunoaştem re
O perativa aceea se deosebea otel, s-a redus rebutul sub 2 Iq su cu 2 ore mai pu/in, ceea ce coin forarea pragului. Tovarăşi/ de lipsu dc cnlabm aie. giunea44 şl va ii o r chipa locală Sebeşul nal de fotbal: M in e
mult dc cele anterioare. Se obiş ta. adică sub angajament, şi s-vj cide cu un spor </c 88 tone de muncă n-au frecuf uşor pcs/c ★ ganizată o seară va in liln l form aţia ru l Tcliue — A u ru l
nuiseră oam enii sd se discute mai obţinui im portante econom ii ia 'otel. Şi aceasta numai Iu o ş u rju l accasfa; l-au judecat asptu pe De la începutul lu n ii octom brie M in erul lu p e n i (ore Brad ; C o uslru clo rul
calm, su se Iacă nprecieti p o ziti şi pină acum plusul de producţie dc poezie pc tema le 10). La Alba Iulia,
pre ţu l de cost. Evident iei i me Blcotu. T u rn ă to rii-şe li Crîşm ar.i „M unca tin e re lu lu i Hunedoara — Ş tiin
ve asupra muncii, sd sc discute nu rită întreg ul colectiv. îndeamnă Haralambie, Pirva Caşpar şi C ical Ici o(elătia M artin nr. 2 a trecut og lin dită iii poezia echipa Ardeleana va ţa Petroşani; Parin-
despre deficiente, ci despre ce anu Iu această apreciere cele 199 şar Pentru sporirea de 11.000 tone. Există dorinţa una in lîin i form aţia M eta gul Lonca — M in e ru l
me trebuie lăcut In perioada im e Coslache, cu toate cd lucrează in nimă ca această cantitate să lie noastră contem po
je scurte din to iu lu i de 402, caie producţiei de otel rană44. lu rg istu l C ugir (ore G hcldr; Refractara
diată pentru a se produce mai mult acelaşi schimb, au pus in locul C'>* dublată pină la sh rşitu l anului. Fe
au adus un im portant spor dc. pro In continuare, tin e le II). Alba Iu lia — C.F.R.
oţel. Si era firesc sd lie aşa ; in lu b o tu iii ce itu rile . C om uniştii din lu l cum muncesc o lc la rii acum,
ducţie. C il spor ? Să dăm numai Dar, aşa cum spuneam, o lc la rii • Azi sc desfăşoară Sim eria; Dacia O ră-
tuna octom brie planul a (ost de organizaţia dc bază nr. 2. şi ca ei munca lor, planurile pe caic le au, rii vor lua parte la
un exemplu. Şarja nr. 7936 — 37. mu sc mulţumesc cu ce au o b ţin u t ultim a clapă a tu ru ştie — Jiu l II Petrî-
păşit cu peste 9.000 tone otel, în întreg ul colectiv, i-au făcut pc cei sint cea mai sigură chezăşie că şl dansuri distractive :
elaborată de echipa prim -to piloru - Li se dovedesc extrem de exigenţi dansul e ro ilo r din lu i cam pionatului ca la ; Retezatul Haţeg
noiembrie, pină la acea dală, plu cu ei inşişi. „De vreme ce putem trei sd înţeleagă ca nu aceasta această dorinţă va deveni laptă — M in e ru l Vulcan ;
sul. de producţie trecuse de 2.000 lu i Oiclt. Paul, sub conducerea N. A N PR O N AC H E cărţile citite, dansul tegoriei C la fotbal.
m aistrului Sirca Tibet iu, a durat produce mai m ult, cum să n-o tă este calea pe cate liebu ie meis D intre echipele din T e xtila Sebeş — M i
tone. Şi iată că In dim ineaţa aceea ţă rilo r şi al capita
parcă to ii c e i-v e n ifi in b iro u l şe lelor clc. regiunea noastră doar nerul Aninoasa.
fu lu i o fc lă tie i M artin nr. 2 a C.S.
Hunedoara ar li lost „p lo u a ţi". Nu
se mai spuneau glume, nu mai zim-
, bea nimeni. Cei mai supărat arăta a
li secretarul com ite tu lu i de partid, SÂ INTENSIFICĂM RITMUL ARĂTURILOR ADÎNCI!
tovarăşul Toma Constant in.
— Nu. aşa nu se poale — spu
nea el cu glas răspicat. Nu avem
dre ptul sd ne m ulţum im numai cu
realizarea planului. Avem p o s ib ili La gospodăriile a g rico le colective din Cut, Vinerea el*, Se neglijează fertilizarea
tăţi să facem mai mult. Şi toluşi ien Practica a dovedii din plin ro lu l deosebit de im portant nu pot fi execulale arături adinei de toamnă d a lo iila
s-a realizai num ai planul. Am p ier pe care 11 are. în obţinerea unor p ro du cţii sporite la hec- faptului că pe unele suprafeţe le ian ul (Me incă ocu solului
dut noi cile va sute de tone de otel? tur, executarea a ră tu rilo r adinei dc toamnă. Prin execu* pat cu coceni.
Am pierdut. De ce ? Pentru că lurea a râ tu iii adinei de toamnă se asigură o bună alinare La gospodăria eoleclivă din Cut dispun, co le ctiviştii de aici ar putea
lu rn a /iş/ii de Iu lurnalut nr. 7 iar a solului, iar prin aceasla se înlesneşte inm agazinarca în se vor însâminţa in prim ăvară cu ce fe rtiliza mai bine dc 100 heotare te
nu ne-au dai fonta promisă si pen sol a unei m aii cant Huli de apă. ia vorizind totodată a cti reale $i plante tehnice aproape 700 ren. N etransporlarea în cim p Ia lim p
tru că tova ră şii no ştri Ingineri n-au li a îngrăşăm intelor nu poate fi pusă
reuşit sd se orienteze bine in tr-o vitatea m icroorganism elor care îmbogăţesc solut cu sub hectare Din suprafaţa am intită mai
stanţe n u tritive necesare crcşfe n i şi d e zvoltă rii plantelor. trebuie execulale arături de toamnă pc seama lipsei m ijloacelor de tra n
situai ie grea... Nu, aşa nu mai
pe 160 hectare. sport. Explicaţia unei asemenea stări
merge... Penlru a vedea cum sc desfăşoară această lucrare în Tot a lîl de im portant pentru spo de lu cru ri trebuie căutată fn slaba
La olelă rie s-a cunoscut acest u n ită ţile agricole din raioanele O răşlie si Sebeş, redacjia rirea producţiei este ca o dală cu
lucru şl s-a s/nbi/it o refe/d teh preocupare de care dă dovadă condu
7.ia ru lu i nostru a organizat recent un raid anchetă, lată — N r v ‘ i* executarea a ră tu rilo r adinei dc toam cerea gospodăriei în p rivin ţa fe rtili
nologică. Dar In seara zile i de 5 T i - t T î r v v . M V I
ci/eva din constată! ile tăcute cu acest p rile j. nă să sc adm inistreze în sol ca n ti ză rii solului. O siluatie sim ilară s-a
noiembrie furna lu l a produs mai
tăţi cit mai mari de îngrăşăm inte o r în tiln it şi la gospodăria eoleclivă
puţin declf se aştepta. A tun ci re
ţeta n-a mai cotespuns. Ca urm a ganice şi minerale. Ce s-a lăcut pină din V aidei, unde în afară de aplica
acum la gospodăria eoleclivă din Cut rea amendamentelor calcaroase pc 80
re o şarjă s-a prelungit cu înert
3 ore. Rezultate pe măsura In această p rivin ţă ? ha, un s-a întrep rins nici o alta ac
— N im ic, ne-a răspuns preşedintele
ţiune pentru îm bunătăţirea în su şiri
ic gospodăriei, Iov. Ioan D iiip u . Si asta
In luna octombrie la o(elâria preocupării lor productive ale solului. Gospodă
nu pentru că nu ar exista ingrăşă- ria dispune dc peste 1000 lone gunoi
M artin nr. 2 s-a m uncit bine. In
C olectiviştii din Peireşlt, au fost lucru. Pină ţn prezent aici s au fă m in lcle necesare. Cu ca n tită ţile de de grajd şi o mare can tila le de su-
a/nră de la p lu l cd planul de pro
ducţie u fost depăşit — aşa cum printre prim ii din raionul Sebeş care cut ară tu ri pe 126 ha, ceea ce re gunoi dc grajd şi superfoslat dc corn pcrfosfal. ’
am spus — cu peste 9.000 tone au lerm inat recoltatul c u ltu rilo r tîr- prezintă peste 92 la sulă din supra
zit şi semănulul celor 155 ha cu griu faţa planificată. c o n c L u z i
şi 26 ho cu orz de lo/nnuă. Bune rezultate s-au mai o b ţin u i la T raclor istul t — Hei, cate eşti acolo? Eliberează terenul I
Penlru cu şi In v ii(o m l au sa ob executarea a ră tu rilo r adinei şi în Cu ocazia raidu lui întreprins s-a constatat că în numeroase gos
ţină recolte sporite Iu hectar. ei gospodăriile agricole colective din E dulce som nul podării colective nu sint folosite îndeajuns p o sib ilită ţile ce există pen
Plenara acord»! deosebită atenţie executării satele Deal, Uăliău ele, precum şi la lru e le ctu a rcj a ră tu rilo r adinei dc loainn»! pe supralep! c il maî mari.
a ră tu rilo r adinei de loamnă pe în de dimineaţa, dar... Aşa sc explică dc ce piuă la aceas tă dală iu raionul O răşlie iiu s-a
G.A.S. din P elrcşti undo această lu arat nici 15 la sută, Iar în Scbc.ş mai pu|in dc 40 la sulă din supra
treaga supralală ce va li însămin-
C.C al U.T.M. tată in prim ăvară. Ivezullolcle o b ţi crare a fost executală pe moi bine După poruml), cartofi şi alte cultu ri, Poale li am intită apoi lo t ca una feţele planldcalc. Pentru ca în această toamnă să se poală executa a-
nute sînt In măsură să ilustreze acest de 300 ha. co le ctiviştii din Tărtăria, raionul Oră- din cauze şi lipsa da interes dove ră lu rile adinei pc toate supralvţelc planificate, este necesar ca în p ri
In ziua de 9 noiem btie 1963 a avut mul rind con siliile dc conducere aic G A C. să îndrepte e lo rtu rile colec
loc Plenaitj C om itetului C entral al şlio, lie b u ie să execute ogor de dită de m ecanizatorii Gheorghe Dă- tiv iş tilo r spre eliberarea le re n n rilo r dc c u ltu rile U rzii. Astfel, m ecani
toamnă pc 137 ha. Solicitată să no
U I VI La prim ul punct al ordinei dc nila şi G hrorghe Pas/ u, care d im i zatorii vor avea posibilitatea să iolusească tractoarele din plin la arai.
z< Plenara a devb/ilul si aprobat un De ce „b in işo r" şi nu bine? spună în ce stadiu se află gospodă neaţa, do Obicei, in< up lucrul după De asemenea, conduc erile S.M T au datoria să controleze şi să în d ru
plan de m ăsuii p rivind îm bunătăţirea ria colectivă cu această lucrare, to
ora 9, deşi în u ltim u l tim p au avui me mai îndeaproape felul cum îşi desfăşoară aclivitalea brigăzile de
a liv îlă lii org an izaţiilor H.T.M, dc la In toamna aceasta, la gospodăria tare. P osibilităţi există. Gospodăria varăşa inginer M arin Lascu uc-a răs asigurai Iro n l dc lucru. D a lo iilă
sale pe oeiiondn /le iarnă. agricolă colectivă din Vinerea, raio puns: tractoare. In atenţia conducerilor S.M.T. trebuie să sica totodată v a
La rc i rie-al doilea punct «I ordinei dispune de 7 tractoare. Dar, acestea acestui fapt ci realizează la arături lorificarea deplină ,i p o s ib ilită ţilo r ce există pentru organizarea lu c ru
nul Orăşlie, trebuie să se execute — Pină la ora actuală s-au executat o medie zilnică sul) cea planii ic alâ
du zi Plenara a adoptat unele măsuri nu sînt folosite In întreaga Jor capa lui în două schim buri pc un număr cit mai marc dc? tractoare. Cu mai
ară tu ri adinei pe o suprafaţă de 100 arături pe 40 hectare.
organîvaiori<’ c. T ovarăşii Constantin Num eioasele argiim unic aduse <le multă grijă este necesar să se ocupe consiliile dc cunducere ale G.A.C.
C irtînă şi Alexandru Kopnndi au fost hectare. Fiind în lie b a t despre sta citate. In brazdă nu se alia nici un trac Rămînerea in urmă cu ară tu rile la aceştia şi mai ales de Ghenrghc Pa şi cadrele lelm ice din acestea de fertilizarea solului, cunos/ind faptul
eliberaţi din lu n rliîle do secrcfari ai diul in care sc află această lucrare, tor penlru că lot terenul (83 ha) care G.A.C. din Tărtăria îşi găscşle in sai cum că ziln ic la tracloaie că acesta este unul din factorii de care depinde in hună măsură spo
C. C. al fi. Ţ, M. în legătură cu tre tovarăşul M ircea Glodeanu, inginerul urinează a li arat este încă ocupat prim ul rinei explicaţia în slaba pre sc ivesc» mici defecţiuni, nu pot rirea producţiei dc cereale la hcc tar. Cadrele tehnice din G.A.C. au d.i-
cerea lor In a!!e munci. Plenara a ales agronom al gospodăriei, ne-a răs cu coceni. Aşadar, iată cauza p rin ocupare ce există lat»! de eliberarea turia să vegheze in permanentă ca a ră lu rile executate să lie de bună calitate
pe tovarăşul Pelre Enaehe în funcţia puns că ea se desfăşoară „b in iş o r- . terenului. Pe mari suprafeţe c u lti să ju s lilic e începe/ea lu cru lu i a lit Iară greşuri şi l i adîucimon sta b ilită . O rganizaţiile dz- partid au dato
de secretar al C. C. al U.T M „ iar pe Cu toate acestea însă. pină în ziua cipală penlru eare aici ară tu rile vate cu porumb, cocenii sc află şl de lîrziu . Se vede însă boaba că ria Să se ocupe maî bine dc prohle ma oier lu ă rii ară lu riîo r adinei dc
tovarăşii Alexandru Dali şi Conslan- adinei de toamnă se desfăşoară ane
de 7 noiem brie nu se făcuseră ară acum netăiali, iar cartofii sînt încă pentru cei doi m ornniznloi i somnul toamnă, s j îndrume şi să sp rijin e conducerile gospodăriilor colective
tin C hilim ia ca membri ai B iroului voios. în această privinţă.
C C. al U.T.M. tu ri decît pe o suprafaţă de 17 hec nereco ltali de pe aproape 20 ha. de d itjin c a tă e tare dulce.