Page 34 - 1963-11

Pag. 2 Dram al Soeiâ Nr. 2753

TR A N D A FIR II NORDULUI

Colccţ-ia de trandafiri a Grădinii botanice a Academici de
Ştiinţe a U.R.S.S. este una dintre cele mai mari din lume. Aici
există 2.500 de varietăţi de trandafiri.
Bazele acestei colecţii au fost puse demult, chiar de Ia crea­
rea grădinii botanice. La Moscova au fost aduse atunci cele
mai bune varietăţi străine, care trebuiau aclimatizate. In acest
scop ,,oaspeţii" erau altoiţi pe varietăţi de trandafiri locale, că-
Zăcămîn! de balsam de mumie păţind calităţi noi, care Ic permiteau să suporte clima aspră
J Q J I B i I I L E I U I L E O T B A L & J E E B a Moscovei. In timpul iernii trandafirii erau acoperiţi cu frunze
căzute. Ifn asemenea „costum de iarnă" revenea însă destul de
In m un lil din T adjikista n a fost a reuşit să culeagă fn m unţi, la o
descoperit un zăcâmînt din legenda­ înălţim e de 3.000 m deasupra n ive lu ­ scump: „ca să îmbraci florile" de pe un hectar costa 3.000 de
ruble. In prezent, locurile cultivate cu trandafiri sînt încălzite
O şutii tic m ii! Dar originea fotba­ timp ce unii cereau sâ se joace nu­ ceput, cind se dădea o lovitură de la rul balsam natural de mumie (denu­ lu i m ării 45 de Kg din această sub­
lu lu i se fnerde in negura vremii. Jocu- mai cu picioarele, a lţii erau adepţi ci 11 metri, portarul avea dreptul de a mire dată odinioară bitum ului din Iu- stanţă minunată. El au găsit balsamul mai uşor dar tot alit de sigur — pe pămînr se aşează capace
n lc cu mingea erau cunoscute mu1tor jocului cu picioarele si cu... m iiniie. înainta cu 6 m etri de poartă, el pu­ deia, folosit de egipteni la prepa­ la suprafaţa crăpăturilor din slînci in metalice, iar deasupra lor se inlinde o bandă de matcrîU sin­
popoare fi erau foarte rău pinii ir \ A m atorii de fotbal cu picioarele ţind împiedica prin sărituri f i te rti­ rarea m um iilor), ale cărui pro prie­ chip de Jorm alii cu un diam etru de tetic. Sub o asemenea boltă înaltă de 40 cm temperatura nu
fientru acea vreme, in ipccial iu ta ­ s-au certat piuă cind au răguşit. puri jucătond care executa lovitura tăţi m inunate au entuziasmat pe me­ 50 cm şl o grosim e de 5—8 cm. scade nici pe gerurile cele mai cumplite sub minus 2 grade, iar
rife O rientului antic Nenbţinind cîftig de cauză. adcf>(>i de pedeapsă. Totuşi, la scurtă vrems dicii din antichitate. Substanţa descoperită este o masă temperatura solului (unde se află parlea cea mai vulnerabilă a
Jocul roman ,Jmr/wstum“ (joc in ­ jo culu i cu picioarele fi cii m iiniie au după aceea, portal ului i s-a interzis să plantei — gîtul rădăcinii) — sub zero grade. In asemenea condi i
trodus în Calin de legionarii lu i Ce­ părăsit adunarea. insă din poartă f i să se deplaseze în Cetăţeanul Usman D ja lllo v din Du- densă de culoare brună şl cu miros ţii trandafirii suportă Excelent iarna din U.R.S.S. v
zar), jo cu l /runccc „ta p o u llc” , jo cu­ Rămaşi singuri, partizanii jocul ti aceasta înainte de a lovi mingea. De şanbe a observat nişte form aţii răşl- de răşină. Ca aspect, ea seamănă a i
rile ruscsli u lig a ' fi „h i In". în ă ­ m ingii cu picioarele na elaborat re­ la începutul anului 1909, portarul 7 noase ciudate in crăpăturile slin cllo r. vestitul balsam de mumie descris in La Moscova s-au obţinut noi varietăţi de trandafiri renumiţi
crim si alte multe jo cu ri. fmt fi c<vi- pede cele 13 puncte ale regulamentu­ început să joace intr-un tricou de Legendele care spun că in aceste numeroase texte de la A rlstote l şl în lumea întreagă. Astfel, varietatea „Dimineaţa Moscovei" a fost
siderate drept strămoşii fotbalului de lui, cmc, in decurs de citcva decenii, altă culoare dccit cele ale coechipie­ locuri au avut loc cindva lupte sin- Avlcena, piuă la adepţii contem po­ distinsă cu o medalie la Expoziţia internaţională de la Erfnrt.
ostii ii. au fost recunoscute- unanim (regula­ rilo r săi. r/eroase, l-au făcut pe D ja tilo v să rani ai m cdicinei orientale. Creatorul ei. Ivan Şlanko, a fost ales membru de onoare al So­
mentul oficiul a fost dat publicităţii S-au introdus m odificări in regula­
In Evul Mediu nu existau stadioa­ cietăţii Americane a horticultorilor.
in decembrie 1S(Î3). De pe m ulurile mentul „ofsaid"-ului. In perioada presupună că este vorba de vestitu l C h im işlii şl farm acologii ta d jlcl au
ne s/rcciale. jocurile cu mingea <c eroică a fotbalului modern se consi­
disputau. in fiiclclc şi j>e străzile o»;i- ceţoase nlc Tamisci a începui m ar­ balsam din antichitate. El a com uni­ început, pentru prim a dată fn prac­
şul trium fal al fotbalului in întreaga dera că mingea nu ponte fi in genere
fclor fi aşezărilor. Străzile oraşelor cat Academ iei de Ş tiinţe din Tadjî- tica mondială, să analizeze am ănunţit Electrostimulator al activităţii cardiace
lume. Fiecare echipă trebuia alcătu­ transmisă înainte.
medievale erau util de înguste, iar Curind, după publicarea codului o fi­ kislan presupunerile sale. şi să studieze pro prietăţile terapeu­
interesul fientru joc era a til de mure. ită din 11 ju c ă to ri: por tarul, funda- După cum relalcazi
fii. m ijlocaşii f i înaintaşii. Două hcfe cial, s-a aplicat regula în virtutea că­ O expediţie de oameni de ştiinţă tice ale balsam ului de mumie. ele se repetau la fiecare venit normală. După 45
incit cetăţenii cran nevoiţi să mon­ reia un jucător se afla in situaţia de ziarul chinez „ Guanmin- două-lrci minute. T ra ta ­ de minute dc experienţă,
teze garduri fm dcc/naic pe ferestre bătute in păm iitl fi legate cu o sfoa­ jibao" a fost încercat mentul cii medicamente chirurgii au cusut tu b u l
si uji- Uncm i, meseriaşii jiărăseau lu ­ ră reprezentări porfilc. Jucătorii „nlsaid“ , dacă in momentul transmite­ pentru prim a dată cu nn a îm bunătăţit starej in braţ. Tratam entul cu
r ii sau lo v irii m ingii de către parte­
crul licntru a participa la joc Acest concurau echipaţi cu pantaloni lungi
fi pantofi. nerul sun el nu avea in faţa sa trei succes pe un pacient o pacientului care conti­ clcctroslim ulatorul a con­
fapt silea fie ci rm uită ri să emită de­ adversari. instalaţie denumită „e- nua să fie foarte gravi. ţin unt timp dc 25 dc z i'r
crete speciofc care interziceau jocu­ In 1S7S s-a folosii fientru prima lectrostimulator al acti­
oară fluieru l arbitrului. Piuă aluiisi. Această regulă a oferit apărării o S-a recurs atunci la e- după care tubul a fo d
rile eu mingea sub ameninţai cu Us- v ită ţii cardiace". M edicii leclio.stimulalor. In lr-n înlăturai. Bolnavul sc
del'sci eu închisoarea. a rb itrii semnalizau prin strigăte cu armă eficientă. Aplicarea ci cu p ri­ de la spitalul popular
semne, cu clopotul fcular. cepere de căhe fundaşi oprea atacai. venă a braţului sting al simte foarte bine.
S-au frustrat deciziile unui judecă­ Pe măsură ce se organizau in tifn in înaintarea unui fundaf împingea îna­ din Şan hai au lucrat bolnavului s-a introdus N oul aparat a fost
tor englez din acea vreme, care a timp de trei ani la cons­
,.oficiale", se încetăţenise obiceiul de poi pe toti in ain la fii, deoarece, pom•?- cu ajutoru l unui aparul proiectat încă in anul
condamnat la ficdclrsc citevn ficrsoa- truirea acestui aparat
a se invita a rb itrii de tufe — arbi­ nindu-sc îndărălnlSnccstni fundnf, ina- Roentgen un tub subţire 1960. In 1062 s-an făcut
rte l>cnlru fa filu l că „adunate împio- tru l prupriu-zis fiin d ajutat de doi in ta fii aveau in faţa lor numai doi medical din masă plastică, cmc
tină cu răufăcători necunoscuţi. iu fnim elc experienţe pe o-
arb itri de tufe. Fiecare din „Iu ş ie ri' jucători (al doilea funilaf fi porta­ La spital a fost adus ajunge pină in inimă. A- nhnalc M edicii au acu­
l număr de 100 /iasom ie, au firactieat urmărea jumătatea sa de teren fi fie­ said". Fluierul a rb itrulu i oprea me­ un bolnav care suferea poi, clrctio stim ula lo m l n mulat astfel o bogată ex­
rul) fi se aflau în situaţia de „o f­
în modul cel mai ilegal cunoscutul
fost p o trivit la cifra 60
dc 10 ani dc tcţinuri frec­
joc cu mingea, ceea cc a avat dicta care dintre ci aven un cuvint holu­ reu meciul. Devenea din cc în ce mai vente, din cauza bătăi­ fi conectat. Bătăile in i­ perienţă. Cu ajutorul //-
A rb itru l na intervenea adia
rilor.
cestui aparat, sc pol sn‘.-
consecinţă mari dezordini, cazuri do tim p cit nu se manifestau divergen­ greu să se marcheze un gol fi, prin u r­ lor încetinite ale inim ii. m ii s-au accelerat trep­
deces f i alic grave nenorociri va oameni curentaţi sau
te de păreri intre în fie ri mare, să se cifdge meciul. M a jo rita ­ In ultim ul tim p. Ieftini­ tat. ajitngind de la 20- otrăviţi, precum j i bol­
Jocurile cu mingea au fost sub Citva timp mai tîrziu. tu fîcrii au tea m eciurilor se soldau cu rezultai 31) la 60 bătăi pe minut.
oprelişte timp de aproxim ativ 250 de fost înlocuiţi prin ofa-zişii arb itri la ­ de egalitate. Interesul pentru fotbal rile an devenii mai frec­ Faţa bolnavului care era navi a căror activitate
ani fi au fost reluate abia la înce­ terali. A rb itru l era investit cu drep­ era în scădere. S-au cântat căi pen­ vente fi cind pacientul pămintie. s-a colorat cardiacă este încetinită
putul celei de-a doua jum ătăţi a se­ tu l exclusiv de a pronunţa bolăriri. tru o înviora jocul, fi, in 1925, j-ii a fost internat in spital treptat, respiraţia a de­ din diferite cauze.
colului al X IX -lc u . Atunci s-au slu- La s firţilu l anului 1SS2 s-a in tro ­ introdus următoarea m odificare' pen­
tendcit regulile jocului fi normele do dus lo vitu rii cu două m îini de pe l i ­ tru a nu se pomeni in situaţia de „o f­
comportare a jucătorilor pe teren. nia laterală (oul-ul de tufe), iu 1S41 said", jucătorul trebuia să aibă în
Elaborarea regulamentului a fost s-au stabilit actualele dimensiuni n‘e fo(a sa nu trei adversari, ci numai Balistica plantei arceufhobiurra
precedată de evenimente dramatice, porţilor fi s-a folosit pentru prima doi
caro s-an desfăşurat la sfii fitu l lum i nară plasa la porii. In acelaşi an a De atunci, regulamentul fotbalului
octombrie IS63 la o tavernă de pe fost. legalizată lovitura de pedeapsă nu a mai suferit mei o modificare — planta care „scuipă"
I Creat Quccn Street din Londra. Io de la 11 metri fără apărare. La in- esenţială. Trei botanistl am ericani â.t stu­ Această săminta, pe parcursul
diat. cu s p rijin u l Departam entului p rim ilo r 3 cm. din traiectoria sa este
Universitate unde se studiază 54 de limbi străine Urme ale unul animal care A g ric u ltu rii din stalul Colorado, o Insolită de un înveliş viscos caro
plantă cu com portare stranie — ar-
apoi se dezagregă. La începui.
a tră it acum 20 0 ceuthobium. Această plantă, care re presupus că acest înveliş ar juca
La Universitatea din Chicago se bengali, chineza sau araba dccit fran­ aseamănă cu vlscul. trăieşte ca p i- rolul unei ctrme. In realitate, însă,
studiază în prezent 54 de lim bi p rin ­ ceza. Cit despre chineză, orice isto­ milioane de ani razit pe conifere. Ceea ce i-a atr.is nu este aşo.
tre care albaneza, aramoica, bengali, ric ştie că in tim pul re vo lu ţie i ame­ Am prentele unor cloni de o spe­ pe cercetătorii americani este, In Unul dintre cei trei botanist! ~
bulgara, ceha, ghav.nl. hindi, h ilila , ricane. in China se editau mai m ulte cie preistorică, dalind de acum special fructul ei, singurul din reg­ F. G. H a w kw o rth — s-a ocupat de.
200 de m ilioane de ani, au fost nul vegetal care tşi asigură răspin-
nahuall, ojibw a, poloneza, roinina, cărţi dccit in toate lim bile globului calculele matematice ale acestui cu­
rusa, înmii, ungara, yoruba $i cn- )a un loc descoperite in tr-o carieră de pia­ diiea speciei cu o astfel da eficaci­ rios procedeu de Insămlntare.
tră de la Huenfeld, lingă Hessa. tate. Intr-adevăr, fructul de arcculho-
gir^a veche O problemă d ificilă este aceea a El a studiat balistica sem inţelor
A ceşti clani, cunoscuţi ®ub nu­ bium îşi „scuipă" in tr-u n fel sămln-
La la cullnlca de discipline um ani­ lim b ilo r c iv iliz a ţiilo r p rim itive care de a rccu lh o b iu m : aceste seminţe
mele de chirotherieni, erau ani­ |a pe care o conţine.
ştii e se învoia Şl limba akkarlinnâ n-au cunoscut scrierea. In prezent 23 care au putut fî găsite la distante
male carnivore, care puteau să a- F ilm ind ej?ctarea seminţei, pe baza
—o limba vorbită In urmă cu 35U0 de lingvişti, sub conducerea profeso­ cluar de 20 m etri depărtare de fru c­
tingă 5 m etri lungime. Am prente unei fotog rafii la fiecare 5 m iim i de
ani în regiunea M csopotam ici si care rului N oim an Zide. fac cercetări in
ade ch iro lh e ricn ilo r au mai fost secundă, botanîştli au putut urm ări tele care le-au conţinut. înaintează
se predă acum pe baza alfabetului toate regiunile unde există vestigii Întregul proces : fiecare fruct de ar-
găsite in Germania, in Thurhujia. cu viteza in iţia lă de 13.70 m/s si cu
cmnoilorm. Un curs de un an eslo ale acestor c iv iliz a ţii. ceuthobium conţine o singură să-
in ju ru l anilor 1920. acceleraţia in iţia lă de 4,7*106 cp.i/ s s.
consacrat d a m u lu i — dialect vorb it La U niversitatea din Chicago s-a Cu 10 ani In urmă, un ch i­ m lntă, care este puţin fusiform ă.
de o populaţie a Habilom ilui. creat un institu t pentru cercetarea rurg olandez a separat prin- Cind fructul esta copt, codita se Sc pare că nici o altă plantă din
IVof. S 'reelor. decanul facultăţii, problem ei lim b ilo r v iito ru lu i. Este O f o s i l ă v i e tr-o operaţie, două surori sia- lungeşte $i se curbează In aşa fel, regnul vegetal nu poale înainta mai
esle de părere că în studierea lim bi* vorba de Institu tu l de cercetări pe In cit extrem iialea cea mai îndepăr­ repede cu m ijloace proprii.
Tneze — Folkje şi T jitske de
lor slrăine s-a produs o adevărată baze de pronosticuri şi evaluări şi de tată să fie situată In jos. O zonă do
ruptură se pregăteşte, situată Intre
revo lu ţie Care este abia )a început. Centrul de studii. Una din lim bile de La m ijlocu l veacului Corpul anim alului scrieri ale acestui ani­ V ries dm Bergum. O peraţia v irfu l coditei şi baza fructului.
1.urnea a Început să Înţeleagă că rare se ocupă acest in stitu t este: trecut s-au iv it zvon uri era lung de 9 metri. mal neobişnuit. In a reuşit, iar cele două surori Lubrifiere fără ulei
O presiune hidrostatică sporită sc
cinci şesimi din populaţia globului Fortran derivată din for-form ulă si despre un monstru stra­ El avea o mare aripă schimb, experienţa a- s-au dezvoltat normal şi sint dezvoltă tn regiunea celulelor vis-
vorbeşte alte lim bi decil clasicele iran-lrnnslulor. Acest nume înseam­ niu care aducea cu un dorsală şi două late­ cumulată de ştiinţă in pe deplin sănătoase coase care înconjoară săminta. Cind t spaţiale au contribuit
lim bi occidentale. M u lt mai m ulţi oa­ nă com plexul de termeni folosit de şarpe uriaş. El lusesc rale, ca peştii. Corpul ultim ul secol s-a dove­ IN F O T O : Cele două su­ fructul se separă de codiţă, În v e li­ io o noua descoperire tehnologi­
meni vorbesc japoneza, luncii, urdu. aparatele automate de traducere. văzut în lacul Utopia, anim alului se term ina d it preţioasă. După rori, foste sinm îze. şul său exterior se contractă şi că care ar putea revoluţiona ma­
situat Ia frontiera din­ cu o coadă lungă şi la­ cum TClatează revista şinile „terestre". Este vorba de un
tre Canada şi S.U.A. La tă. asemănătoare ca „N a tion al Fishman*4. în „scuipă" săm inta cu viteză mare
sistem de fubrifiere care nu fo lo ­
început, zvonurile nu formă cu a unui rechin cadrul discuţiei pu rta­ seşte n ic iy n fel de ulei sau ma­
TA B LA CARE C lN T A au fost luate in serios. şi două labe uriaşe ter­ te recent în Am erica ♦ terie grasa, nici un ingredient. In
Totuşi, num ărul oame­ minate ca la palmipc- oamenii de ştiintă au 4
Pp n tablă neagră. In aparentă Janis Rjekst. membru al acestui cen­ n ilo r care văzuseră de. M a xila ru l de 2 ajuns la concluzia că De ce migrează somonul noul sistem, m aterialul din care se
Obişnuită d in ii-o şConla din R.S.S. tru. m onstrul creştea mereu. m c‘ ri era presărat cu prin forma corpului construiesc rulm enţii şi angrenaje­
Letonă, se ponte vedea un portativ D ispozitivul a fost creat după o d in ii mici, foarte nume­ său „m onstrul din sta­ Somonul, acest peşte mult apre­ zinelor cu apă sărată. Cînd a înce­ le este el însuşi lubrifiant şi p ro ­
cai note A pro piind de unul din metodă foarte simplă, lin iile p o rta­ Dum inică 3 august tul M âine" seamănă cu ciat al nordului, trăieşte în apa tat acţiunea hormonilor tiroidei, duce fn m od continuu o peliculă
semne o baghetă de alum iniu tabln tiv u lu i şi notele de pe tablă sînt 18C8, m onstrul a fost roşi. Corpul gigantic, un geozaur — fiinţă marii şi îşi depune icrele în fiu vi - peştele a trecut din nou în bazinul subţire între suprafeţele care se
emile clar noia respectivă. A lin g ln d metalice. Ele sînt unite cu nişte apa­ descoperit pe uscat in care cînlărea. după cit £ ile cu apă dulce. Plin urmare este cu apă dulce — cum era şi firesc. ană m contact.
+ un peste migrator. La începutul pc-
rate o lectrire care. cu ajutorul unei apropierea lito ra lu lu i, se parc. 11 tone, im dispărută, după cum se O altă experienţă făcută cu varie­
succesiv d ife rite note tabla poale f noadei dc inigraţic. acest peşte cau.
scheme şi acordări speciale, em il su­ în regiunea oraşului' avea schelet osos. Pie­ crede, cu peste 100 m i­ tatea „gorbusa", dc data aceasta în- Acest m aterial este un aliaf de
„c ln ta * o m elodie X ta apă dulce, iar la sfirşitul ci. apa tr-un bazin cu apă dc marc. unde
netul notei al cărei s?mn esle atins Easlport din statul lea dură de culoare lioane de ani în u r­ argint şi cupru în masa căruia sint
Această tablă destinată le cţiilo r cu bagheta de alum iniu. Mâine. .S-a descins fo­ cenuşie încinsă semă­ ină. Dar, de bună sca­ f sărată. Cauza acestei migraţii şi a s-a pus o soluţie care încetinea func­ scufundate minuscule bucăţi de d i-
de muzică a fost construită la Liepa- Semnele notelor pot li aşezate p? cul asupra anim alului na cu pielea elefanţilor mă. „m onstrul*' sea­ X preferinţei pentru apa dulce sau ţiunea glandelor tiroide, au avut şefe ni de de tungsten solid, care
f s.âralâ o constituie, după cum arată
la de un grup da tin e ri tehnicieni, tablă In diferite com binaţii obţin fn - care, după ce o căpă­ Si rinocerilor. mănă si mai m ult cu X rezultatele cercetărilor făcute, acti- drept urmare trecerea peştelui în
clu-se melodia dorita. Cu ajutoru l bazinul cu apă dulce, dc unde nu plutesc în perm anenţă la suprafaţa
sub îndrumarea lu i V ita li Zauk, con­ tat vreo 70 de răni. a N ive lu l insuficient de m nzozaum l care a tră ­ ,k vilatca glandei tiroide. pleca
..tablei care ciută" se poate verifica pieselor. M etalul conţine, de alt-
ducătorul cercului de radio, şi al lui dacă elevii posedă ureche muzicală. fost im obilizat. dezvoltare a paleontolo­ it acum 85 m ilioane ani Experienţele făcute cu somonul Acest fenomen permite într-un
In orice caz. după toate •• cocoşat (Oncorrliynchus Kisutch) au ie,‘ slabc cantităţi de material
A nim alu l rănit a fost giei nu a permis oame­ viito r apropiat reglementarea mi-
arătat că injcctîndu-sc hormonii li-
prezentat apoi la Fast- nilor de ştiinţă din vre ­ probabilităţile, ..mons­ ♦ roidei la începutul perioadei dc graţici somonului şi fixarea datei Plastic care favorizează formaţia
începutului şi sfirşilului acestei m i­
tru l1' din stalul M âine
(Qroniciie. icriie de arbori port. la tirg u l din Port­ mea aceea să slabilea- nu aparţine epocii noa­ ţ migratic (cînd în mod obişnuit peş- graţii, ceea cc va reprezenta o mare peliculei de fubrifiere.
scă originea m onstru­
land şi în lr-o scrie de
stre, el constituind cea T fele caută apa dulce) a avut ca re- uşurare pentru pescarii regiunilor Acest sistem se şi află în curs
alte oraşe ale S.U.A.. lui. In zilele noas'rc s a ^ zultat căutarea de către peşte a ba­ nordice. de instalare in simulatoarele unde
Prin aspectul si dim en­ făcut o nouă încercare mai autentică ..fosilă
vie ", transportata în- 4 » 4 » 4 » 4 + 4 » 4 4 » » + 4 0 » 4 4 4 4 4 4 + ♦ + ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ » ♦ ♦ ♦ ♦ | procedează la încercarea rachn-
In grădina botanică N ikitsk din aşchii, răutăţile din construcţii vechi siunile sale neobişnuite, în acest sens. Fireşte l te lo r spaţiale.
tr-un fel sau altul din
Crimeea crcftc arborele scquoiu. fi morminte anim alul atrăgea un că greutăţile au cres­
'Acest arbore se iiitîln c flc fi in L i- Aflarea condiţiilor climaterice din mare număr do specta­ cut, savanţii nepu- îm părăţia re p tile lo r g i­
vadia. in parcul Voronlov, sau in tiecnt. este importantă u til pentru tori, inclusiv savanţi lîndu-sc baza acum dc­ gantice pe păm întul de
‘drum spre cascada Ucian-Su. In ştiinţă cit fi pentru practică. A st­ naturalişli, cit pe desene şi de­ astăzi. I n s t a n t a n e e d in g r ă d i n a z o o l o g i c ă
patria sa. 'America de Nord. el tră- fel. la construirea unui baraj sau
iefte piuă la 4.000 de ani, atingim l hidrocentrale trebuie să se ţină sca­
o înălţim e de 150 in. fi o grosime ma de schimbarea cotelor apelor fie din M oscova
de 10 m. o perioadă mai îndelungată — tem­ O nouă materie primă pentru hîrtie
Studiind inelele anuale ale aces­ peratul a aerului, direcţia fi viteza Stînga : D oi şerpi boa, aduşi din
tu i arbore, oamenii de .ştiinţă au via tu lu i ele. Cum in trecui nu exista Piuă acum partea lemnoasă $i in fM oşit pină acum pentru fabricarea străinătate la grădina zoologică,
stabilit tabloul m odificărilor climei 0 releu de slutii mctcondngicc. in ­ general reziduurile rămase de la fa­ h irlie i costă scump In tim p ce aces-
fn trecutul nu prea îndepărtat. Se form aţiile culese de la arborii sequ- le deşeuri sînt ieftine (iar o fa b ri­ au „ evadat" intr-o noapte din cu­
bricarea zahărului din trestie erau
pare că ritm ul c rc flc rii esle puter­ oiu — adevărate cronici ale an ti­ că m ijlocie de zahăr din trestie dă tia unde se allau. Plecînd pe ur­
nic influenţat de condiţiile meteo­ chităţii, sînt de marc ajutor. A st­ folosite numai drept com bustibil. anual 40.000 tone asemenea deşeuri) mele lăsate în zăpadă, lucrătorii,
rologice. Ducă cad puţine precipi­ fel, „vechii locuitori" ai m alurilor Recent s-au făcut cercetări şi expe­
ta ţii el scade, distanţa dintre inele s-a trecut la crearea de fabrici da grădinii i-au găsit am orţiţi de frig.
(acuhn Htrihal „au povestii“ despre rienţe si s-a constatat că din 40000 celuloză si h îrtie din deşeuri de
se mic forează. După ce au (ost puşi in apă, şerpii
Se studiază nu numai arborii vii, amploareii crcftcrii apelor f i des,- tone de asemenea reziduuri se pol ob­ trestie de zahăr !n Egipt fu n cţio ­ s-au dezm orţii. IN FOTO : Unul
ci fi buşteni, pari, obiecte din lemn, prc citcva m ari revărsări. ţine 10 — 15000 tone celuloză şi nează deja cilava asemenea fabrici,
iar In India studiile pentru În fiin ­ dintre şerpi este introdus cu ma-
deci hlrtie. Cu,.i m aterialul lemnos
ţarea lor sin i foarte avansate. re greutate în sac pentru a fi rea­
dus la „ d o m iciliu"<
U N P EŞTE C I U D A T Dreapta : Pentru a transporta o
Un gard din ţevi broască ţestoasă ca cea dm fo to ­
de tun grafie, e nevoie de efortul a ci ţi*
va oameni.
Pe strada U n iversită ţii din oraşul
Jos : D oi hipopotam i îşi fac plim-.
Picitigorsk se uită o casă co un yard
barea obişnuită in incinta dornici*
înalt de fier, construit din 488 de
ţevi de In im ii turceşti. fiului lor.
In urmă cu o m iIG de ani casa
aparţinea generalului N. I. Evcioki-
mov. LI a construit gardul din arme
trofee caro se păstrau in arsenalele
cetăţilor din regiunea Tcrsk.
Cu tim pul ţevile s-au acoperit de
rugină, d is lin y in d marca fabricii. Este
Un pescor fuponcr a prins recent, tr greu să recunoşti armele şi clin cau­
Oceanul Indian, un peşte ciudat care, du­
ză că In licoare tcavă camera în ch i­
pă a lirm a ţiile unui expert, ince porte d in -
zătorului o losl străpunsă, iar prin
tr-o specie din care s-au prins pină In
o rilic ii au fost trecute vergele dc
prezent doar tie i cxem platc, in Întreaga
fier. Tot " î i In stingă gardului. în
lume.
partea inlcrioară a celei de-a doua
Peştele capturat are o lungim e de circa
ţevi. sub stratul de rugină, se mai
5 m, iar la cap prezintă două coarne md*
disting cifrele 1113 M-6 şi marca fa­
surind 10 cm. In diam etru La Inlă lisa tc
(vezi lo to g ra lia ) seamănă cu un dellin. bricii.