Page 36 - 1963-11

Dramul socialismului Nr. 275?

Veşti clin ţăi'Ile socialiste

„ZILELE CĂRŢII SI PRESEI Bulgaria a lost dată tn exploatare
TEHNICE” noua mină „Paisie". Capacitatea
anuală a m inei este de 100000
V A R Ş O V IA 9 (Agerpres). — tone dc huilă.
In Polonia se deslăşoară „ Zilele tn m ijlo cu l pădurilor din aceas­
cârpi şi presei tehnice". Presa şt tă regiune muntoasă s-a înălţat şi
lite ratura tehnică joacă un ma-e un cenlru m inier cu, blocuri dc lo­
ro l In popularizarea re a liză rilo r cuinţe, cantină etc.
ş tii’ iei şi tel "ic i FABRICA MODERNA PENTRU
O .N .U . In cei 19 ani care ou trecut de
Reuniunea anuală a secretarilor Primul seminar naţional Iu Eliberare au lost editate peste CĂRĂMIZI DE ŞAMOTA <
8.000 dc lu cră ri tehnice cu un ti­ DRF.SDA 9 (Agerpres). —
Sesiunea. Adunării G enerale generali ai comisiilor naţionale studenţesc de la Tokio ra j total dc <17.000 000 de exem ­ La W cs Iro, regiunea Dresda
Dc
plare.
asemenea, se editează
TO KIO . 9 (Agerpres). — aproxim ativ IU0 de reviste tehnice. (R.D.G.), a lost construită o nouă
NEW YORK 9 — T rim isu l special limba, religie, opinie publica, origine La T okio şi-a desfăşurat lucrările lobricu dc cărăm izi dc şamolă. Ea
Agerpres, C, A lcxandroaie, trans­ naţionala sau sociala etc, pentru U.N.E.S.C.O. p rim ul seminar naţional studenţesc CARTIER DE LOCUINŢE este prevăzută printre altele cu
mite : consacrat problem elor dezarm ării g e ­ două cuptourc rotative de clic 52
D elegalul R. P. Romine, prof. Traian DIN PREFABRICATE
C om itelui num ărul trei pentru pro­ PARIS 9 (Agerpres). — Conf. univ. V alen tin Lîp alli, direc­ nerale şi totale. La seminar au p a rti­ m etri lungim e, datorită cărora
Jonaşcu, a susţinui ca acest articol să La sediul UNESCO din Par:s s-a
blem ele sociale, um anitare $i cultu ra­ tor al S ecretariatului Comisiei na­ cipat 600 de studenţi din 13 u n i­ M O SC O VA 9 (Agerpres). — noua lubrică va putea produce
fie m enţinut în redactarea sa actuala. deschis reuniunea anuală a secreta­ 90000 tone dc şamolă pe an.
le al A dunA rii Generale O N U . a în ­ El a combătut cu argumente ju rid ice rilo r generali ai com isiilor naţionala ţionale a R.P.R. pentru UNESCO, a ve rsită ţi din Japonia. La Moscova. în apropierea U n i­
ceput dezbaterile asupra artico lu lu i subliniat în rap ortul prezentat In tn tr-o rezoluţie adoptată la sem i­ ve rsită ţii Lom ononov.se construieş­ UN IMPORTANT OBIECTIV
amendamentele propuse de unele de­ pentru UNESCO. La reuniune p a rti­ cadrul reu niunii necesitatea ca nar se subliniază cd studenţii din te ,un nou cartier de locuinţe din
doi al pactului „d re p tu rile civile si cipă reprezentant! din 35 de ţă ri d n HIDROTEHNIC
le gaţii care tindeau, p rin Înlocuirea UNESCO să-şi axeze tot mai mult Japonia trebuie scî explice întreg ulu i prefabricatc. In liccurc zi sini ter­
p o litice ale om ului", artico l care pre­ unor expresii, să slăbească eficacita­ Europa. A frica. Am erica Latină, Asra oct i vi tăi li le pe m arile probleme ala popor însemnătatea T ra ta tu lu i dc Iu minale în medie 313 apartamente.
vede oblig ativita te a statelor de a res­ şi Am erica de nord. O rdinea de zi Moscova cu p riv ire la interzicerea i Fiecare bloc urc cinci etaje. Cons­ KABU L 9 (Agerpres}. —
tea acestui articol. contem poraneităţii, cunoaşterii reci­ In Afganistan se deslăşoară cu
pecta şi a garanta tu tu ro r in d iv iz ilo r a reu niunii prevede scurle rapoarte proce, colaborării şi înţelege rii in ­ experienţelor nucleare, în atmosfe­ trucţia unui bloc durează 18 zile.
In încheiere, delegatul rom în a ce­ ale delegaţiilor, urmate de dezbateri, succes lucrările de con sltuirc a t
de pe te rito riile lor drepturile recu­ ternaţionale. V o rb ito ru l a expus pe ră. In spafiul cosmic şi sub apă. şl In i i/lim ii cin ci ani, procentul urnii im portant ob ie ctiv hidrotehnic
noscute prin pact, fără nici un fel rut să se voteze acest articol in fo r­ precum si discutarea cu responsab: scurt a c tiv ilă b le recente ala Com i­ să sprijine cu energie mişcarea pen­ blo cu rilo r construite din elemente — b a tu ju l D jclaiabad de pe riu l
Iii departam entelor din Secretariatul tru pace şi dezarmare. pcelabricaie a crescut de la 7 la
de deosebire de rusă, culoare, sex, ma sa actuală. siei naţionale romîne penlru UNESCO K abul şi hidrocentrala din apro­
UNESCO a program ului organizaţiei cuprinse, In special, in două proice 60 la sulă.
In curs de realizare, a m etodelor te : a c tiv ilă lile regionale balcanica Delegaţia F.M.T.D. pierea barajului.
Adunarea comemorativă de la Dachau de lucru si a problem elor curenlo. şi problema educaţiei tine relulu i In O NOUA MINA DATA ÎN După elccluarea acestor lucrătl,
Lucrările reuniunii secretarilor g e ­ în Finlanda EXPLOATARE care au in tra t in ultim a fazd, vor
BONN 9 (Agerpres). m em orativă închinată m em oriei v ic ­ nerali de com isii naţionale se vor sp iritu l păcii, al respectului re ci­ li irigate 30000 ha. păm inl. H i­
drocentrala va avea o capacitate
La Dachau, pe locul fostului lagăr tim elor program ului h itle rist din noap­ încheia la 22 noiem brie. proc şi al Înţelegerii iu lie popoara. HELSINKI 9 (A gcrpies). SLIVEN 9 (Agerpres). — R. P. de 11.000 U. W .
In regiunea S livcn din
tea de 9 noiem brie 3 938. Delegaţia F.M.T.D., condusă de v i­
de concentrare nazist unde au fost
La adunare au fost evocate eveni­ cepreşedintele acestei organizaţii, G.
ucişi pesle 75.000 de oameni în tim pul
mentele tragice de acum 25 de ani, L. Johnson şi-a încheiat vizita in Belgia P illar, care întreprinde o vizită in Fin­
celui dc-al doilea război mondial, a cărora le-au căzut victim e 2eci de landa. a fost prim ită de preşedintele
avut loc la 9 noiem brie o adunare co­ m ii de oameni nevinovali. BRUXELLES 9 (Agerpres). (aşa-nunula „rundă K enncdy") să în­ U. K. Kekkonen. In cursul În tre ve ­
La 9 noiem brie, vicepreşedintele ceapă la data fixată (adică la 4 mai derii care a avut loc, preşedintele F in­
G r e v a m u n c i t o r i l o r d e l a ş a n t i e r e l e S U .A , Lyndon Johnson, şi-a încheiat 19641", La rin du l său. Sicco M ansholt landei a subliniat im portanta contac­
vizita oficială pe care a întreprins-o a declarat că o ficia lită ţile Pieţei co­ telor dintre organizaţiile dc tineret
n a v a l e „ B u r g m e i s l e r o g V a i n " c o n t i n u ă
Sn Belgia, şi odată cu aceasta tu r­ mune sînt dc aceeaşi părere, în ciuda din lumea întreagă penlru destinde­
COPENHAGA 9 (Agerpres). — to ti m uncitorii care nu vor relua faptului cu au existat o serie de în ­
neul său tn tarile B encluxului. rea încordării internaţionale, asigura­
Continuă să se alic In grevă m un­ lucrul. doieli in legătură cu perspectivele rea unei păci trainice in lumea în ­
Ca urmare a agravării acestui con­ La Bruxelles a avut loc c în tre ve ­
c ito rii de la Uzina de motoare a dere cu vicepreşedintele Pielei comu- Începerii acestor tratative la 4 mai M E X IC
dici de muncă, Uniunea patronilor 1964. treagă.
m arilor şantiere navale „Burgvneir.- din Danemarca a cerut a u to rită ţilo r ne, Sicco Mansholt, cu care a discu- M uncitor ag ri­
V
ter og V n in “ in ciuda presiunilor să ia măsuri energice pentru a pune tat problema viito a re lo r negocieri ta­ col muncind la
exercitate atit de Curtea de A rb i­ capăt grevei. Toate acestea Insă nu rifare din cadrul Galt. P o trivit agen­ Congresul petrolului arab irigarea unui ci mp
au intim idat po grevişti, care an cu ltiva t cu bum ­
traj, care a declarat greva „ile g a lă ", ţiei, Lyndon Johnson l-a asigurat pe
am m tal că nu vor relua lucrul a tîti BEIRUT 9 (Agerpres). — sitatea ca ţările producătoare să bac in valea riu -
cit si de adm inistraţia şantierelor in te rlo cutorul său că „S.U.A, doresc exercite un control deplin asupra lu i Yagui.
tim p cit revendicările lor nu vor fi Congresul pe tro lu lui arab, care s*
care a anunlot că va conccdid pc satisfăcute. ca negocierile tarifare din cadrul Galt explo atării bo gă ţiilo r lor petroliere.
desfăşoară in prezent la Beirut şi a
reluat slmbătă dim ineaţă lucrările, Cealaltă părere susţine numai nece­
sitatea re v iz u irii actualelor acorduri
după o pauză dc o zi. După cum se petroliere, In special in ce priveşie
Declaraţiile noului prim ministru grec Papandreu ştie, la lucrările congresului p a rti­ n ive lu l redevcntelor şi Îm părţirea
cipă aproape 600 de delegaţi din
ţările arabe, reprezentanţi al com­ p ro fitu rilo r. P i această poziţie se si­
tuează „O rganizaţia ţă rilo r ex'porlu-
A TE N A 9 — Corespondentul Ager- şi In acest scop se va adresa depu­ şl program ul p o litic pe care acesta paniilor petroliere care exploatează toare dc petrol" care grupează cl-
pres. A l. G heorghiu transm ite: ta ţilo r In sesiunea parlam entului la şi l-a propus să-l realizeze. petrolul arab şi observatori d in lr-u n teva state din O rien tu l M ijlo c iu şi
In cadrul prim ei şcdinle a noului 11 decembrie. Z iarul „M e ssim vrin i" scrie că o num ăr de ţări ale lum ii, p rintre care, Venezuela.
Dacă parlam entul nu-i va acorda prim ă fisură in rin d u rilc E.R.E. a un grup de pe tro lişti rom ini. D»zbn- « V w
cabinet grec, care a avut loc la 8 O serie de vo rb ito ri au propus ca
această m ajoritate absolută' — a
noiembrie, prem ierul Papandreu a spus el — atunci ,,o va cere poporu­ fost făculă ieri de deputatul G ram i- terile de slm bătă au fost consacrat» Im pozitele plătite de societăţile
vorb it despre lin iile generale ale lu i" (aceasta Înseamnă noi alegeri). lidis, care contrar lin ie i lu i Kara- problem ei redevenlelor plătite d« străine statelor respective *a fie
program ului U niun ii de centru şi manlis, s-a pronunţat in favoarea com paniile străine guvernelor ţă ri­ considerate che ltuieli de producţie.
In aceeaşi zi cu ocazia pieluă-
despre răspunderile cc revin gu ver­ rii postului, noul m inistru al coor­ u n ii colaborări intre E.R.E. şi U n i­ lor producătoare de petrdl şi pro­ Iar p ro fitu rile rămase după plata im ­ D eclaraţia Iui Clieddî J a g a n
nului. El a alirm at că Uniunea dc unea de centru. Z iarul „Elhnos" bleme; îm p ă rţirii p ro fitu rilo r. In dez­ pozitelor să fie îm părţite In mod
donării, Mavros, a tăcui o declara­
rentru Îşi va îndeplini prom isiunile adaugă că, pa rtidu l E.R.E. m i doreş­ baterea acestor probleme s^au în­ egal Intre tara producătoare şi com­ LONDRA 9 (Agerpres). la Londra !a conferinţa pentru acor­
făcute poporului înointe de prelua­ ţie presei iu legătură cu politica eco­ te noi alegeri deoarece la recenta fruntat două păreri principale. P ri­ pania petrolieră. A lţi v o rb ito ri au Prim ul m inistru al G uyanei B rita ­ darea unei noi co n stitu ţii Guyanel
nomică cc o va duce guvernul Pa­
rea puterii, m entionid că va instaura ma, emisă In special dc fostul m i­ cerut sporirea procentului din p ro ­
pandreu. El a arătat că se va acor­ consultare electorală s-a constatat o nice, Cheddi Jagan. care a participat
„un stat al d re p tă ţii” , şi că ,,loti nistru al pe tro lu lui al A rab ici Suu- fitu ri care revine stalului. Britanice, a părăsit capitala A ng liei,
da alenlie creşterii in v e s tiţiilo r si deplasare de v o tu ri in favoarea U n i­
grecii, indiferent dc convingerile lor ciite, In prezent exilat In străin ăti« ■ In ajunul plecării Cheddi Jagan a fă­
export. In ve stiţiile străine şi în tre ­
de partid, vor fi lib e ri şi egali in u n ii de cenlru. te, A bdallah El T ariki, susţine nece­
prinderile străine ce îşi vor extinde „ cut o declaraţie în care s-a pronun­
fata a u to rită ţilo r şi a legii". Guvernul brazilian este pregătit
activitatea lor in Grecia. ţai îm potriva h o tă rîrii guvernului en­
Papandreu a declarat că guvernul Presa greacă comentează pe larg
ore nevoia de o m ajoritate suficientă formarea noului guvern al Greciei să ducă la îndeplinire reforma glez de a amina la o dată nedelerm i-
nată acordarea independentei acestei
RIO DE JANE1RO 9 (Agerpresj. G oulart a spus că actuala situ a lic cslc colon ii şi de a impune Cuyanei un
Luind c u v in lu l în cadrul unui m i­ intolerabilă. Ea face indispensabilă
ting, preşedintele Braziliei, G oularl, acordarea dc păm int m ilioanelor de nou sistem elecloral, care contravine
a declarat că guvernul brazilian este ţărani. voinţei poporului,
, / Â s M / U # o X 1 K X pregătit să ducă la înd eplinire re fo r­
ma agrară, în baza căreia vo r fi îm ­
p ro p rie tă riţi 3 m ilioane dc ţărani. întrevedere înt re A, Harrîman
LU SAKA — La Lusaka au lost da­ In declaraţia sa, preşedintele G oulart
TO K IO — A ge nţiile de presă te p u b licită ţii rezultatele alegerilor a subliniat că reform a agrară va fi şi ministrul afacerilor externe al Argentinei
anunţă câ la 9 noiem brie
m unicipale cc s-au desfăşurat săptâ- înfăptuită pe cale paşnică, Îm potriva
In mina dc cărbuni M ika- BUENOS AlRES 9 (Agerpres). rîrea de a revizui contractele înche­
mîna trecută in Rhodcsia de nord. voinţei m arilor proprietari de pă- iate de A rgentina cu societăţile petro­
wa. situată la 65 m ile sud- Partidul Unit al Independenţei N o ţio - mînt. Înfăptuirea reform ei agrare în V in e ri a avut loc la Buenos A ircs
vest dc FukuoUa, a avut riale, condus de Kennelh Kaunda, a mod dem ocratic şi nepărtinitor, a spus o întrevedere Intre A vcre ll lla rri- liere nord-americane.
loc o explozie care a provocat inan subsecretar de stat al S U .A. şi A genţia Prensa Latina transm ite că
obţinu i m ajoritatea lo cu rilo r în patru el, trebuie sa fio baza tutu ro r schim ­
surparea tun elu lui principal. din cele opt consilii m unicipale im por­ b ă rilo r economice şi sociale accesa- M ig ucl Angel O rliz Zavala m in istrul în preajma sosirii lu i H arrim an la
Explozia a deteriorat, dc ase­ tante. Partidele alricanc mai m irt. ie ale societăţii noastre. Refcrindu-se argentinian al afacerilor externe. D u­ Duenos Aires, Federaţia oam enilor
menea, sistemul dc ventilaţie, pă cum relatează presa americană, m uncii din A rgentina n dat publicită­
cum ar îi Congresul naţional african, la faptul că în prezent, m arii pro prie­
şl întreaga mină este In prezent au obţinut m ajoritatea în alte trei tari dc pămînt din Brazilia de|in 267 Harrim an a fost însărcinat dc p ie ş v ţii o declaraţie în care cere anularea
plină de gaze, ceea ce îngreu­ consilii municipale, in tim p cc rasiştii m ilioane hectare de păm inl, din ca­ dintele Kenncdy să determ ine guver­ tuturo r contractelor încheiate cu so­
nează operaţiunile dc salvare. albi ru greu au reuşii să-şi adjudeco re numai î l lo sulă este cultivat, nul argentinian să renunţe la hotă- cietăţile petroliere nord-americane.
P o trivit u ltim elo r dale, numă­ un singur consiliu m unicipal. In lr-o altă declaraţie, Uniunea sin d i­
ru l v lc lim llo r so ridică la 171 cală a m u n cito rilo r din industria gra ­
D JA K A R TA — Parlam entul indone­
de m orţi şi 132 de răn iţi Din
zian a adoptat simhălâ două legi care John Barnal despre situaţia din Vietnamul de sud fică subliniază că anularea contracte­
cauza b io xid u lu i dc carbon şi
siabilesc o nonă bază pentru a c tiv i­ lor petroliere nu constituie un act
a celorlalte gaze există pu|ine este un indiciu că poporul din V ie tn a ­
tatea pe te rito riu l Indoneziei a socie­ LONDRA 9 (Agerpres). o s til. S.U.A, ci „apărarea intereselor
speranlc dc salvare a celorla lţi mul de sud nu se poate aştepta la re ­
tă ţilo r petroliere străine. P o trivit a- legitim e şi fundam entale, ale A rg e n ­
300 dc m ineri blocaţi încă în In legătură cu situaţia din V ie tn a ­ form e democratice.
cestor legi, societăţile străine, şi anu­ mul de sud, John Bernal, preşedintele tine i".
mină. In încheierea declaraţiei se spune:
me socîelătile americane Stanvac. executiv al P rezidiului C onsiliu lui
P otrivit agenţiei U nilcd Press „SUuatia creată cerc ca to ii aceia ca­
f ’a llrx si Pan Am erican, precum şl
International aceasta este una M ondial al Păcii, a dat p u b licită ţii o re luptă pentru pace în lumea în trea­ Noi arestări în Venezuela
societatea britanică Shell, vor deveni
din cele mat mart catastioîo declaraţie Sn care subliniază că p ri­ gă şi bunăstarea poporului din
din Istoria Industriei miniere. contractanţi ai în tre p rin d e rilo r petro­ mele acţiu ni ale regim ului m ilita r nu V ietnam ul de sud s.ă-şi re în ­ CAR AC AS 9 (Agerpres).
liere de stat indoneziene. Legile pre­ dau nici un temei să se creadă că în
noiască e fo rtu rile în vederea P oliţia din Caracas a operat vin eri
văd, de asemenea, naţionalizarea in această ţară vor avea Joo schim bări
S A N TIA G O DE CHILE — Direcţia A u to rită ţile rasiste din Republica Sud-AIricanâ duc o p o litică sul- rea liză rii te lu rilo r propuse de 14 noi arestări in rin d u l persoanelor
de Statistică a R epublicii Chile a a- decurs dc 5 ani a com erţului intern bat,cu de represiuni îm potriva p o p u la ţie i de culoare, îm potriva pa trio­ esenţiale. rezo lu ţiile P rezidiului C onsiliului bănuite de a avea legături cu partiza­
nunţat că Sn cursul lu n ii oclom brje cu produse petroliere şi in decursul ţilo r care lupta pentru desfiinţarea segregaţiei. Sule dc băştinaşi au lost „R ăzboiul îm potriva poporului diu M ondial al Păcii în legătură cu a- nii. A genţia Associated Press relatează
cpstul v ie ţii in ţară a crescut de la u rm ă to rilo r 15 ani a în tre p rin d e rilo r oruncoft m închisori şi supuşi unui tratam ent barbar V ietnam ul de sud va continua — sc ccaslă tară : încetarea războiului, re­ că p o triv it un ui com unicat al M in is ­
IN FO TO G R AFIE: închisoarea din 'unde ?oc -
Începutul anului 19C3 cu 35 la sulă. dc rafinărie <i petrolului. la fi sule de p a trio ti sud-alricani. relevă în continuare în declaraţie — tragerea forţelor armate străine, tra ­ te ru lu i ju s tilie i aproxim a tiv 500 dc
adică ţăranii vor continua să fie adu­ ducerea în viată a aco rdu rilo r de la d e ţin u ţi p o litici, aflaţi in d ife rite în ­
naţi în „sate strategice", ogoarele si Geneva din 1954 — ceea cc reclamă chisori din tară s-au alăturat grevei
şalele v o r continua să fie p irjo lite dc recunoaşterea dre ptului poporului din foamei, declarate m arţi dc un grup de
Politice de apartheid condamnată la O.N.U. bombele cu napalm. „D isciplina natio- V ietnam ul dc sud dc n-şi hotărî sin- | membri ai Parlam entului de ţin u ţi în
„ 1 < " la n r a far- .mol n/VlIf* .H llarilSIi.
I închisoarea din Caracas.
Cu 82 vo tu ri pentru, 6 contra şi n-ar putea ajuta la rezolvarea aces­ o asemănare perfectă între politica
18 abţineri a fost adoptat, vin eri tei situaţii, dacă ar urma colea in­ nazistă şi cea urmată acum de Pre­ Yerw oerd dc unele cercuri occiden­
seara, proiectul de rezoluţie afro- dicată de puterile occidentale. .** toria. De altfel, In tim pul războiu­ tale care obţin p ro fitu ri fabuloase MEDICAMENTUL „IODINOL tclelon ic între Raisting şi W ashing­
asialic depus în Com itetul pentru Aceste două m odalităţi d ife rite de lui, numeroase grupuri dc rasişti au din je fu ire a bogăţiilor ţării, reve­ ALBASTRU” ton prin releuI instalat pc SQleli'.
rendul Scott M. a spus în încheiere :
problem ele te rito riilo r sub tutelă şi a aborda problem ele în legătură cu colaborat cu h itle rist ii, însuşindu-şi Iată de ce cele 27 rezoluţii al<» LUPTA ÎMPOTRIVA
neautonome la dezbaterea punctului RS.A. de pc agenda O.N.U. au re­ metodele lo r bestiale de tortură şi LEN IN G R AD 9 (Agerpres). — ZGOMOTULUI
de
10 ani,
M ohnaci,
V ladim ir
cei
„Problem a A fric ii de sud-vest". ieşit şi din dezbaterile C om itetului asasinare. O rganizaţiile de masă au O.N.U., votate in această problemă, medic, s-a contam inai chimist şi PARIS 9 (Agerpres). —
rînd se discută
singur dc
In cursul dezbaterilor de vineri, au rămas fără rezultate concrete. trei o ri cu o formă acută de dizen­ Liga franceză îm potriva zgomo­
delegaţii Indiei, Ghanci, A lg e rie i, terie şi de trei o ri s-a vindecai, tului, în colaborare cu A sociaţia
In lum ina acestor fapte, de ne­ inlerna(o/nală dc luptă îm potriva
Guineei ele au relevat necesitatea Declaraţiile unor lideri africani contestat ne apare acum mai lim - lu ind un preparat propriu de iod, zgom otului, au h o lă rit /inerea la
încetării im ediate a a ju to ru lu i acor­ Decle rostul chem ărilor la „aştepta­ care şi-a pierdut toxicitatea. Paris între 13 şi 16 mai 196-1 a
dat de puterile occidentale gu ver­ făcute trimisului special Agerpres re , „ră b d a re ' şi „calm " făcute de „In c n ic iş în d " iod brun obişnuit, celui de-aI U l-lca Congres in te r­
nu lu i rasist de la Pretoria. mai m ulte delegaţii occidentale. care cu un secol şi jum ătate în naţional de luptă îm potriva zgo­
Dezbaterile au arătat clar că ma­ P rintre cei care au votat îm p o tri­ urmă a lost extras din alge ma­ m otului.
rca m ajoritate a statelor membre p o litic special p rivito a re la politica fost Interzise iar lid e rii lor, prieteni va proie ctu lui de rezoluţie am intit rine, cu alcool p o liv in ilic , M ohnaci STATUIA VENUS DIN MILO
ale O.N.U. se pronunţă în favoa­ de apartheid a guvernului Verw’ocrd, de-ai noştri, au fost ln te m n i|a li. se numără S.U.A., A nglia, Franţa, a putut „ d istru ge“ toxicitatea ex­ ÎN... JAPONIA
rea acordării independentei acestui problemă care-şi aşteaptă acum exa­ In anul 1963, a continuat Marcus Spania şi Portugalia, care în tot cesiv de puternică a iodului, men- PARIS 9 (Agerpres). —
t'mind pro prie tăţile sale a n lim icro -
te rito riu dat sub mandat RS.A. de minarea in C onsiliul de Securitate. Scott. num ărul d e ţin u ţilo r p o litic i cursul d iscu ţiilo r au luat cuvîn tu l de După cum anunţă agenţia Fran­
către Liga N a ţiun ilo r, în anul 1919. In legătură cu această problemă atingea 67.000,. după ce numai cu repetate ori, încercînd să-i deter­ biene. ce Pressc, m in istrul dc stal fran­
mine pe cei 35 de autori ai rezo­ N o u l preparai, denum it „io d in o f cez însărcinat cu problem ele arfe/.
„S înt satisfăcut dc rezultatul vo ­ am solicitat vice-preşedinlelui par­ un an mai înainte 126 de lid e ri po­
iului. ne-a declarat după şedinţă re­ tid u lu i naţional african din R.S.A., litic i au fost executaţi. Nu vom uita lu ţie i să accepte amendamente care albastru", a lost aprobat după o STAŢIE DE COMUNICAŢII şi lite re lo r a aprobai ca vestita
ar fi dus la slăbirea esenţei acestui
experim entare îndelungată dc că­
verendul Milele Cooper, petiţionar O live r Tambo, şi reverendului M ar- niciodată masacrele rasiştilor din ci­ document. Asemenea e fo rtu ri s-au tre C om itetul Inrm oceutic al M i­ PRIN SATELIT statuie a lu i Venus din M ilo srl
tn
transportată
Japonia
In
lie
din A frica de sud-vest, care a u r­ cus Scoli să ne împărtăşească unele nul 1960. Totuşi, cifrele nu s p in dovedit zadarnice. niste ru lu i Sănălâfii al U .R S S , iar BO NN 9 (Agetpres). — cursul anului 1964, în vederea Jo­
m ărit dezbaterile de la O.N.U. A p li­ aspecte ale p o lilic ii de apartheid in încă totul. Num ai cel care a trăit D elegaţiile ţă rilo r afro-asiatice, în prezent se produce pe scară La Raisling, in R.FG., a fost cu rilo r O lim pice de la Tokio.
carea pre ved erilor rezoluţiei va acţiune şi asupra s p rijin u lu i prim -t In RS.A. poate să-şi imagineze acest s p rijin ite de delegaţii statelor socia- industrială. pusă în funcţ iune o stal ie de co­ CATASTROFA AERIANA
ajuta lupta dusă de poporul meu dc rasişti din partea p u terilor co­ infern de ncdescris. Foamete pentru lisle $1 de unele delegaţii lalino-a- lo d in o lu l albastru a lost reco­ m unicaţii prin satelit. Stafia vest- HELSINKI 9 (Agerpres}. —
pentru independentă". loniale. negri, prosperitate pentru rasişti, mcricane, cheamă O.N.U. să adopte mandat ca medicament intern pen­ getmanâ se include In reţeaua Un avion al com paniei de trans­
„Ca membru al delegaţiei G uine­ A partheidul, a arătat O, Tambo, tem r.ile penlru negri, libertate pen­ măsuri eficace care să ducă la li­ tru tratarea b o lilo r, ale căror m i­ de com unicaţii prin ie leu şi „Telx- p o rtu ri acticne „A E R O u din Fin­
ei. ne-a declarat ambasadorul Ach- înseamnă „dezvoltarea separată" — tru asasinii rasişti. M ortalitatea in­ chidarea p o litic ii de apartheid. A- crobi au reuşit să se adapteze an­ ta r“ Intre M area Britanie, R P landa s-a prăbuşit în tim p ce în ­
kar M arof. preşedintele C om itetului, negru in lagărele dc concentrare şi fantilă — 40 la sută, media de vîrs- ccsta este şi scopul cererii grupului tibiotice, sau pur şi sim plu nu ce­ Germană, Ftonla, Brazilia, Ita lia şl cerca sd aterizeze pe aerodrom ul
afro-asiatic de a se convoca Consi­
consider că votul a arătat că exis­ albii in oraşe, negrii cu spinările tă — 30-35 ani. salariul negrului — liu l de Securitate in problema p o li­ dează la acţiunea lor. îndeosebi, S U .A . P o trivit agenţiei Assncinled din M arieham n, situat In Insula
tă două fe lu ri de a trata această încovoiate şi rasiştii cu biciul. Noi o oplim e din cel al unui european, ticii de apartheid In Republica Sud- el s-a dovedit foarte eficace la Press, stafia poate asigura con­ Aa lond.
problemă Cei care au votat în fa­ ne opunem rasism ului, to rtu rilo r, a- lagăre şi sirmă ghim pată — aceas­ africană. (ratarea pleureziel purulente tu ­ v o rb iri telefonice In ambele sen­ După cum anunţă France Pressc,
voarea rezoluţiei au arătat că în ţe ­ sasinatelor şi la tot ceea ce gene­ ta este pe scurt po lilica de aparthe­ C. ALE X A N D R O A IE berculoase, a anginei cronice şl suri, transm isiuni prin te le im p ri­ 21 de pcisnane, din cele 24 c ile
sc aflau la bordul avionului, au
mator, transm isiuni loto etc.
leg în ce constă pericolul aclualei rează politica apartheidului. id in acţiune. 4 trim isu l special al Agerpres acute.
situ a ţii din A fric a de sud-vest. O.N.U. Noi, spunea Marcus Scoli, găsim S ubliniind a ju to ru l acordat Iu l J Ia O.N.U, V in e ri a avut loc p rim u l apel pierit.
40.065
Redacţia şl adim nlslralia zia tu liit str. 8 M attle nr. 9, telelon 1588, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa pl.VitJ In num erar conform ap rob ării D irecţiei G enerale P T.TR . nr. 263.328 dm 6 no ie m brie 1949. — T ipa rul i IrUreprtnderea P ollgrelicâ H unedoaraD eva.