Page 37 - 1963-11

PROLETARI DIN TOAIB ŢĂRILE. UNIŢI-VA I
mulsociilismului

" «T ll/ iN tifiMM REGIONAL HUNEDOARA Al RM.H. Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL

Anul XV. \ Tr. 2.760 MARŢI 12 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani

Pentru îndeplinirea ritmică a planului
Secţie evidenţiată

în unităţile forestiere şi pe timp de iarnă In trim estrul III al acestu; an, colectivu l secţiei turnătorie
nr 1 a uzinei „V io to ria " Călan a o b ţinu i rezultate bune fn
Construcţiei de drumuri $ muncă. T u rn ă to rii secţiei au dat peste sarcinile de plan cu
0,67 la sută mai m ulte radiatoare, cu 19.5 la sută mai m ulte
piese sanitare, cu 18,7 la sulă şi 18.59 la sulă mai m ulte vane
forestiere — o atenţie sporită T şi respectiv piese mecanice. Paralel cu aceasia m un citorii sec­
ţiei an reuşit să reducă procentul de rebuturi sub cel plan ifi-
oat cu 0 35 la sută In radiatoare, cu 0.56 la sută la piese sani­
tare, cu 1,15 la sută la vane băi şi 1.4 la sută Ia piese mecanice
La dobindirea rea liză rilo r de mai sus şi-au adus din plin
O ricîld masă lemnoasa s-ar ex­ iele mari din anul trecut. De aceea, a contribuţia m uncitorii Ludovic Cojan. Iu lian Sîrbu, Iosif Strons-
ploata din parchete, dacă nu sini asi­ lucrările planificate pentru acest an
chi, V io rel Avram , AdoU Stempel şi a lţii.
gurate căi de acces, aceosla râm ine au fost atacate tirziu. Pentru rezultatele bune obţinute in muncă in trim estrul III,
nevalorilicată Dar pentru asigurarea Acestor cauze li sc mai pot adău­ n 154 de m uncitori din această secţie au p rim it pri'me In v a ­
unui bun transport «îl masei lem noa­ ga însă si altele, de care se fac vino­ loare de 35 278 Ici. C olectivul secţiei a fost evidenţiat In in-
se nu-i suficient numai să existe căi vate conducerile şantierelor, lo tu ri­ Irecerea socialistă. E CRAŞCA
de acces. O dală construite, acesie lor dc construcţie etc Conducerile a corespondent
drum uri trebuie si Întreţin ute. A ltfe l, celor două şantiere s-au m ulţum it
co n d iţiile atm osferice (ploi, ninsoare doar să sesizeze deficientele consta­ Stand de cărţi Pregătiri pentru
ele), Ic fac inaccesibile. Si in acest tate la Incurile de muncă, dar n-au sărbătorirea majoratului
caz m aterialul lemnos nu poale fi luat măsuri concrete, n-au 'îndrumat De curind Em iliun To­
mata, Aurora Băncilă. Pentru tin e rii din oraşul Sime­
transportat de pe rămpi. lem nul se lo tu rile pentru Înlăturarea lipsurilor.
Constantin Bunici, /Mă­ n i care îm plinesc virsta de 18
dcprecia/.â. planul de stat nu poate Ca urmare, in cadrul lo tu rilo r munca
rea şi Cornet tonică $i nni au fost organizate o seamă de
fi îndeplinit. a lost slab organizată, m uncitorii m nl(i a lţi c lc \i de In acţiuni cullural-educativc. Ei au
Tinînd seama de acestea, colecli- n-au lost îm părţiţi judicios pe ope­ $ Şcoala (Ic 8 ani (lin Pe­ participat pînă acum la audierea
vele în tre p rin d e rilo r forestiere din raţii de lucru, maşinile n-au funcţio­ troşani au început să şi e o n fe rm lo lo r: „T răsăturile mora­
nal In capacitatea lor. Să dăm în
regiunea noastră si colectivul acest sens un exemplu. La lotul Cor- T formeze biblioteci per­ la ale om ului de tip nou". ,,Cons­
I.M T F . Sebeş, îndrum ate îndeaproa­ sonale. C u riile cum pă­ titu ţia R.P.R. — legea fundamen­
rate fac parte din b i­
pe de către organizaţiile de partid, na-Hunedoara (şef de lot tehnicianul bi toq raliu indicată dc tală a statului nostru".
au obţinui unele succese in ce p rive ­ D um itru Acu) deşi existau materiale a profesorii de limba ro- Noi unităţi comerciale
şte crearea unor căi de acces la gu­ şi m uncitori suficienţi s-a lărăgănat mină şi ele au putut li
rile de exploatare. Astfel, în trei multă vreme terminarea dru m urilor procurate prin standul Ieri dimineaţă, la parterul noilor
trim estre din anul în curs. s-au în ­ restante din 1962. La acest lot ope­ de cărţi în fiin ţa i cu o blocuri rlin cvartalul „23 A ugust"
tre ţin u i în con diţii bune 474 km ra ţiile de lucru n-au fost bine eşalo­ iS Iunu in urniri in in cin­ din Deva au fost deschise noi uni-
drum uri forestiere, s-au executat re­ nate O peraţiile de deschidere a dru­ ta şcolii. Dc alunei, va­ tă li comerciale, Este vorba de ma­
loarea că rţilo r cumpă­ gazinul ..Elegant'', unde se desfac
paraţii capitale pe o lungim e dc 4 m urilor. de exemplu, în comparaţie rate de m icii prieteni
km., s-a term inat construcţia unor cu cele de finisare, s-au executat pe 8 ni câ rtii de la Şcoala confecţii pentru bărbaţi, şi o l i ­
drum uri care fac legătura înlre par­ suprafeţe prea mari. La ce a dus de 8 ani din Petroşani brărie care arc şi un raion cu ju ­
chete. sectoare şi depozitele finale. aceasta? In prim ul rînd s-au in lir- depăşeşte suma dc 500 cării şi unul cu articole de pape-
tărie. DEVA — VEDERE DIN BLOCUL TURN, A FLA T JN CONSTRUCŢIE.
Cu ţoale acestea rezultatele o b ţi­ zial lucrările dc finisare a d ru m uri­ lei.
nute nu se ridică la nivelul cerin­ lor şi deci, darea lor în lolosintă.
ţelor. C olectivul I.M T F . Sebeş nu a Apoi. datorită ploilor, drum ul s-a de­
reuşit să execute reparaţii fie gradul teriorat.
11 decit pe o lungim e de 9 km, din Ncsalisfăcăloare se piezinlă situa­ D U M I N I C A I N R E G I U N E
re i 25 km planificaţi. V in o va ţi pen­ ţia şi pe şantierul Alba lulia. A ici
tru aceasta se fac in g in e rii M atei s-au dat tn folosinţă, din cei 72.9
Slroia, responsabil cu întreţinerea si km planificau pentru acest an, doar
repararea d ru m urilor şi Florian Ro­ 2-1.3 km (I) La drum urile auto Rîul Clipe de destindere Acţiuni interesante
man. şeful se rviciu lu i de producţie M arc-C ugir |! F. O râştic) nu s-au ter­ Pioneri în excursie
din cadrul I M.T.F. Sebeş, care deşi minat lucrările pe o lungim e dc 10 In această duminică, colectiviştii v iş tii din Băcăinli au avut oaspeţi
aveau la dispoziţie suficiente mate­ km, la Valea Sebeşului 15 km, iar O bună parte a oam enilor m uncii jo rila le studenţi, au participat la me­ din raionul O răstie au avut din nou dragi. La căm inul cultural a vanii O sulă de pionieri de la Şcoala
riale de construcţii $1 maşini de rlin drum urile A m poita-Bibart (I F. din Petroşani şi-au început ziua da ciul dc rugbi coutind pentru cam­ p rile ju l să ia parte la o serie dc o brigadă ştiin ţifică să răspundă la dc 8 ani din lscroni au făcut dum i­
pionatul republican
Ş liinta
dintre
transport, n-au luat măsuri pentru Haţeg) şi Balşa (I.F. Orăşlie), şantie­ odihnă Jncă de simbăiă seara. In m anifestări olraclive, deslăsurale la o serie de întrebări ridicate de ei nica trecută o excursie In oiaşul
sala mare a clubului U.1MJM. Petro­ Petroşani si G rivita Roşie Bucureşti.
ca sarcinile de plan să fie în d e p li­ rul Alba lulin nu a dat în exploatare La sfirşitu l acestui meci, cîştigat la căminele c u ltu ra le : expuneri pe anterior Răspunsurile Ia întrebări
şani, m un cilo rii de la Uzinele da re­ Lupeni. Pionierii. In so liţi de cadre
nite întocm ai; utilajele, nefiind înlre- nici im km de drum (I), lim ită de bucureşleni. spectatorii dife rite teme, in liln iri cu brigada ca: ce sint eclipsele, cauzele aces­
parat u tila j m inier din localitate si- didactice, au v izita i locul istoric al
t.nute corespunzător, n-au funclionnl In scopul asigurării co n d iţiilo r bune s-au Îndreptat spre terenul mic de ştiin ţifică, programe artistice şi al­ tor fenomene şi cum pot fi ele
la capacitatea nominală Pe de altă dc transpun în special penlru pe ri­ au dat In tîlnire la reuniunea to­ handbal, unde s-a desfăşurat partida tele. prevăzute? ce sînl staţiile in te rp la ­ luptelor purtate de m uieri in 1929
vărăşească organizată de comisia de De Ia centrul de raion au fost netare şi cum se lansează ele? care
parte se fac vin o va ţi şi in gin erii loan oada de hună. este necesar să se dc handbal in 7 Intre echipele Sco­ este im portanta acestora in cerce­ şi fabrica de mătase.
7aharla. responsabil cu transporturile depună toate e fo rtu rile penlru term i­ femei din cadrul uzinei. Aici, m e ii- lii sportive de elevi din Petroşani trim işi la sate 10 conferenţiari. A ceş­ tarea Cosmosului?, care sint u lti­ Excursia a fost deosebit da In­
şi Vasile Povel, şeful serviciu lu i ex­ narea dru m u rilo r foresliere Jiet-Pe- lurgişlu, împreună cu fa m iliile lor, şi Constructorul Hunedoara clin ca­ tia au expus, in fata unui numeros mele descoperiri In legătură cu structivă pentru pionierii Şcolii.
auditoriu, in lo calită ţile Dineul M ic,
ploatare si transport din cadru! troşani, Am poita-Bibart, Iazuri-A ră- au petrecut ore de plăcută destin­ drul cam pionatului regional
Dineul Mare; Spini, J'eleduVti. Nato- cancerul? şi altele, au fost ascul­
D R E F . Hunedoara, care n-au ţin u i dei, Dobra, Ului Marc-Uetezat etc. dere pină in zori. După-umiază, sule de oamen! ai mir, Tărtărm şi altele, conferinţe pe tate cu ate ntie' şi au dat naştere la ' ' ‘ * N iC O LAE SILVESTRU
0 legătură slrînsă cu I.M.T.F., n-au Drum ul auto Uiul Marc-Retezat con­ Pentru tin e rii m uncitori de la muncii au vizionat film e le : „E per­ temete „V iito ru l luminos al palriei pasionante discuţii. corespondent
controlat nu s-au Interesat suficient diţionează transportul a circa 30 000 1 C M M. Petroşani a fost organizată mis să calci pe iarbă" şi „G enera­ noastre socialiste", „Să respectăm le ­
de stadiul şî calitatea lu cră rilo r de m.e. masă lemnoasă. De asemenea, lu l'', ce au rulat pe ecranele celor gile stalu lu i", „Transform area p la n ­
o seară de dans.
întreţinere, reparare şî construcţie penlru asigurarea transportului cu telor şi anim alelor în folosul omu­
A doua zi dimineaţa peste 2000 două cinem atografe din localitate. lu i" „A l meu şi ni nostru" etc. La P O S T U L DE C O S E S P O N D E X Ţ I
a drum urilor. remorci pe tim pul iernii, la drum ul Iu b ito rii de teatru au vizionat du­
In afară de faptul că din lungimea Inlregalde (I.F. Sebeş), la inlrarea în d i amatori de sport. în marea n u - căm inul cultural din Sibot, colecti­
minică seara un spectacol prezen­ viştii au participat la un bogat V O LU N TAR I ME H U FORM EAZA
d ru m urilor planificate penlru repa­ satul N ecrîleşti, trebuie să lic mă­ tat de către colectivul T eatrului do program artislio prezentat dc artiş­
ra ţii fie gradul II s-a executat piuă rită lăţimea drum ului. La drum ul auto Seară tematică stat din Petroşani. tii om alori din localitate.
acum doar 36 la sulă, este m ult ră­
Bislra trebuie să se urgenteze lucră­ M. CONSTANTINESCU Tot in aceaslă duminică, colecti­ Drum larg
masă in urmă construcţia unor Im ­ Conducerea Casei raionale de cul­
rile de term inare a podului de la km
portante drum uri forestiere. Pînă la tură din Ilia a organizat o seară
120, deoarece in momentul de fală tematică in titu la tă „Să cinstim co­
1 octom brie din totalul de 126,7 km, In satele aparţinătoare oraşului Deva progresului tehnic
m aşinile trec pe firu l rîu lu i. Din le ctivişti: fruntaşi". Cu acest p rile j
s-au term inat abia 54,3 km de drum tovarăşa V io rica Bătălan, inginer zo­
cauza aceasta ele sînl folosite nu­
otehnist la gospodăria agricolă co­ Aproope in liecate sut aparţinător deplasat bn gâ2i ş tiin liiic e caro au
(f) Cum pot oare să m otiveze condu­
mai la jum ătate din capacitatea nom i­ lectivă din Ilia a lâcut o scurtă pre­ oraşului Deva au avut loc dum inică dat răspuns la unele întrebări cum Introducerea tehnicii noi, a m etodelor avonsate de
cerile celor două şantiere de eon- nală. zentare a rea liză rilo r obţinute dc m anifestări cultuial-educative. Sute s in t: pe ce p rin cip ii se bazează te­ muncă şi perleelionaren procesului tehnolqgic de lobricatie,
s lru c lii foresliere din regiunea noa­ In lru rît drum urile lorestiere condi­ această gospodărie de la înfiinţare de colectivişti şi a lţi oameni ai mun­ leviziunea ; cile elemente cuprinde a permis co le ctivu lu i nostru să sporească continuu pro ­
stră, respectiv Deva şi Alba Inlia din ţionează planul de producţie se cere $i pină in prezent. Apoi, au lost c ii din Bircea Mică, Petreni. Cârpi- in prezent tabelul lu i M c n d e lc c v ; du ctivitatea muncii, să ridice nivelu l tehnic al producţiei,
am intite numele m ultor colectivişti niş, Uroi. Timpa. Cristur, Ropollel. despre insemnălatea cursu rilo r agro­ căi sigure de reducere a preţului de cost şi îm bunătăţirea
cadrul I.C.F. Cluj, aceaslă situaţie? din partea conducerilor şantierelor fruntaşi ca Ionel Crişan. M aria Roin- C irjili, Alm aşul Sec, -au ascultol cu zootehnicer cum au luat naştere su­ c a lită ţii produsei oi. înd eplinirea integrală n planului la to(i
După cum ne-a relatat tovarăşul in ­ Deva şi Alba Iu Jia din cadrul I.C.F. cea, A ndrei Doda, M ana Popa. M i- Qcesl tirile / expuneri cu p rivire 'a pe rstil ii/e ele. indicii, in prim ele 10 luni ale anului, este si un rezultat
het loan şi a lţii. De numele acesto­ situaţia internă şi internaţională cit La buna organizare şi deslăşurare firesc al progresului lennic, al p re gă tirii tchnico-prolesionale
giner loan Babeş, şeful şanlieruJui Cluj şi I M.T.F. Sebeş să privească
ra sint legale nu numai succesele şi uncie conferinţe pe teme c a : a acestor m anifestări cultural-cdu- a m u n cilo ri/o i, u in tensificării propagandei tehnice şi lă rg i­
Deva, una din cauzele răm înerii in cu mai nnillă răspundere problema din anii treculi ci şi de rezultatele „Bunustarea poporului — (ciu l su­ calivc au participot numeroase ca­ rii m işcării (le in ovaţii şj raţionalizări.
urmă o uonstituie forţa fie muncă in ­ term inării drum urilor, reparării şi în ­ obţinute In acest an la producţia de prem al p o litic ii P.M.R.", „R om înia dre de conducători ai întreprinde­
porumb şi lapte. In cinstea acestor pe glob, ieri şi az/“ şi altele rilo r şi in s titu ţiilo r (lin oraşul Deva.
suficienta. Apoi, cele două şantiere tre ţin e rii lor.
colectivişti fruntaşi a fost prezentat In ziua de W noiem brie in solele cadre didactice, jurişti, ingineri şi 3500 volume şi 50 periodice
au trebuit să-şl recupereze reslan- L. DEM ETER şi un program artistic. C & n l& cti C tn li ih n lm ci P n i-r' r l ! tehnicieni ele.
Pe zi ce trece lot mai m ulţi mun­ pare calitatea produselor fabricate
citori. m aiştri tehnicieni şi in g i­ dc ei cu cele sim ilare de pe piaţa
neri rlin fabrica noastră, trec pragul
„ E O D A T O R I E A N O A S T R Ă “ bibliotecii tehnice. Unii $i- ju făcut tări m ulţi dintre ei vin cu propu­
mondială. In urma acestor confrun­
•in obicei ca ori de cî’te ori lu tim p i-
neri preţioase
Numele tov. Ştefan
nă vreo greutate in rezolvarea unei Szeghedi. m uncilor la atelierul de
probleme de producţie, să apelaze la tun in este cunoscut in fabrică ca
Cînd adunarea generală de date to rii secţiei. Şi, se vede că aceas­ Pornesc împreună spre case. E fir- cum anyuiam entul anual cu I-II 000 la turnătorie şi care, n-au adus cele 3.500 :le volum e şi 50 periodice autor a 12 inova ţii aplicate, care
de seamă şi alegeri n organiza­ ta lac şi cei care l-au in so lit. Pri­ ziu, dar pe chipuri nu li se citeşte lei. Cum sri nu le bucun cind ştii co le ctivu lu i bucuria pe care au de specialitate din tară si străină­ au adus sule de in ii de lei econo­
ţie i dc buză dm seci ia turnătorie v irile m aistrului se oprită pe chi­ oboseala. Şi doar, dim m eufu ou că toate acesfe rezu/fafe au lost adus-o c e ila lţi absolvenţi a/ şcolit tate, si la alte materiale, documen­ m ii. Lista poate fi completată cu
a U. M C ugir s-a term inal; înse­ pul luminos al lu i Petre T ril, lină- lucrat aici, de sub m iinde tor har­ oblm ttfe In urma m uncii întregu­ lişplesionale. Dar, penlru oslo sc tare ce le sînl puse la dispoziţie de şefii de brigadă loan Siiteu, N i-
rarea se furişase nesfingherită pes­ m l acela înalt care urmăreşte acum nice au ieşit zeci de piese, iar lu i colectiv dm cate entuziasm ul cerea muncă. Nicolae Rutcovschi biblioteca cabinetului tehnic cnlae Stîrc şi alţii, care de aseme­
te o/aş In pia g u l sălii de cultură f ndemlnareu tu rn ă to rilo r „uce nici" (lupu-amioză s au In liln ii In ndu- nu a lipsii o clipă. E munca co­ s a angajat să-i aducă pe drum ul Prin interm ediul periodicelor de nea au făcut propuneri preţioase
pentru
n secţiei mecanică II, unde uvuse- din up/opieiea cuptorului. II p ri­ m uniştilor Ghcorghe Drărihici, cel bun. Com uniştii l-au ajutat ca specialitate m uncilorii, to ii acei care tehnologic îm bunătăţirea procesului
se loc adunarea, m aistrul Nicolae veşte şi in gind fi vorbeşte parcă. Gheoighe Grecii. Pom piliu M un- întotdeauna. Roadele sc văd deja. vin la bibliotecă, au posibilitatea STELÎAN BRA1CA
Rutcovschi se opri, odresindu-se „ A i rrescur vlâjgnnule. Erai un co­ tcanu, loan Barna. Nlcolac Rutcov­ De citeva lu n i Tudor şi Glieorghe să-şi lărgească cunoştinţele, su com-
ortacilor rc-t fasoleau : pilandru şi t u . I I revă2u stind schi... a Qcelota care, prut exem­ se numără printre e vid e n ţia ţii sec­ economist
— Ce ziceţi, trecem citeva m inu­ cu capul plecai in sala de cultură p lu l lor, au antrenat întregul co- ţiei. Dar asta nu e totul... Dc a- Conferinţe pe specificul secţiilor
te pe la turnătorie ? de la lum ătoiie. oscultindu-i do­ le cliv Intr-o întrecere tnsullc(ilu. ccea. secretarul orgonizafiei dc
jana : Tocmai de aceea, in udunurea de partid se o p ri acum in lata blo­
— Trecem I O formă eficace de muncă a ca­ probleme legate de specificul sec­
— Păi cum ne-a losl vorba Pe- partid din aceaslă după-amiază cului tinerilor...
In hala turnătoriei, oam enii erau com uniştii an ales în birou l orga­ binetului tehnic a fost şi este popu- ţiei respective. De exemplu. In fala
frică ? Ş lii ce ai pierdut cu ai lip ­ — Eu răm in aici. Vă zic noapte
In posturi. Lucrau cu păm ini. cu nizaţiei de bază pe cei mai buni Inrizarea no utăţilor tehnice In do­ m un citorilor de la turnătorie va fi
sit şi teri ? 40 dc lei că n-ai lu ­ bună I meniul chim iei, fab ricării maselor
metal incandescent, cu modele me­ t im ită conferinţa „Procedee m oder­
crat. 20 de lei cu i-ai băut.. dintre cei mai buni, pent/u ca, plastice ele. prin interm ediul confe­ ne penlru turnarea do precizie".
talice sau din lemn din care scu­ sub îndrumarea lor, sri obţină suc­ — N -arc aslitnpăr nici seara, to­
rinţelor. In acest scop tn ju iu l ca­
teau piese intitu la te sim bolic M U . C iti ani să he de atunci ? Nu-s cese şi mai m aii. Aşa se explică varăşul Rutcovschi, spuse V iclo r binetului tehnic s-a format un c^ro C olectivul centralei termice va u r­
30-, M U . 29; R. 200; M U . 31. mtu nuilt de cinci .. Şi cită bucuria de ce m aistrul Rutcovschi o l:>st Andrei. Tocma, dc aceea am vrut larg de ingineri şi tehnicieni care mări conferinţa „întreţinerea le n ti­
îm i uducc azi. Turnător ca el... azi, in adunare, sri vorbesc mai lelor si supapelor de siguranţă la
M aistrul Rutcovschi se opri Iu ales acum pentru a 15-a oară se­ studiază şi întocmesc in comun c av.anele cu aburi". N ici atelierul
bunrul de lucru din dreapta Aici, Uite, slăluicşle, ajută şi pe alţii. M cretarul organizaţiei de binu a m ult despre el. să spun c il îl pre­ conferinţe tehnice pe d ife rite teme.
întoarse apoi privirea plină de mecanic n-a fost lăsat pe dinafară.
Remus Bonta şi C tisleu O priră au secţiei turnătorie. ţuiesc. c il de aproape II simt, cum Din conferinţele tehnice lin u 1 c in
înţelegere şi căldură părintească Strungarii, frezorii şi lăcătuşii işi
aşezat ramcie pe masă. Intre vie In această seară ftizie ei merg ia m simt il mereu ajutorul. D a r fala m uncitorilor auumerăm cele in ­ vor îm bogăţi cunoştinţele profesio-
spre Lrviu Moş — care la Ici ca
au p u s placa model. Cu n repezi­ veseli spre case Discută, g lu ­ m-am uita t în sală şi mi-am dat titu la te : „M ase plastice noi", „N o u ­ m ile Si prin conferinţa „M etode sl
Ş i r tif îşi ajuta o rta cii din schi ro­
ciune uim itoare au ptesă'at stra­ mesc, îşi împărtăşesc bucuriile. Si- seama că vorbele mele ar li losl tăţi in progresul tehnic" ele. dispozitive mecanice pentru slru n ji-
biri de după-amiază. „Cresc repe­
iu l izolator, au pus păm int de în r­ mion Polra vorbeşte despre nota de prisos. Pentru că acclaş lucru - Zilele trecute cabinetul tehnic s roa suprafeţelor conice şi sferice".
de băie ţii — işi continuă Rulcovs-
olare, nu începui să tn*e/e. Au citi gindurile. In '55 eroi dc-o prim ită ieri la literatură, Liviu lau­ l-ar li spuş 5, ,\|0 ş. ş, Popa, şi repartizat su ciiilo r din fabrică fiică IO A N SUSAN
întors tnmelc, nu bătătorit partea dă precocitatea Angelicâi, felit-t Rchmith, şi Put di şi Crăciun şi 10 conferinţe, fiecare din ele tratind tehnician
şchioapă şi tu Liviu/e .y Si in ochii
opusă, uu sens placa model si, m in tii ii mai apăru o scenă : dc 2 ani, loan D tăghici şi Pe­ G recii şj... m ulfi dintre cei pre­
tnrmn m egntilă pentru /» /rodurr*- — De unde ui venit băiululc ? NICOLAE RUTCOVSCHI tru tgnu s-on prins in incilceuln zenţi tn sală. Scurt bilanţ
rea m etalului lichid a lost aşe/.uiâ unor probleme care de lupt numai — Dc cile ori citesc o carte în
alătur, <lr celelalte T o iu l a d'.irnt — Din Zuiuu. narea generala a organizaţiei de iniine (lupă-amiază ar hebui «ă cnre e vorbo despre măreţia şi Un mic calcul no dovedeşte că du clic adiKinrl o economie antecal-
.— s>f. unde stai. unde mănînci ? bază in care au analizat a c tiv ita ­ mişcarea de Inovaţii şi raţionalizări caiafă de 2 843 090 lei. Una din ino­
8-0 minute, poale, mai pul in. M nis­ le rezolve, cind vor sta în bănci, humusetea om ului — interveni
— ... ? I tea pe un an tniier/ de muncri. S-au In fabrica noastră este in continuă va ţiile cu elfeien economică mare
tru l Rutcovschi nu s-n m irai S-a bucurat împreună de rezultate, b a iu lu ii de ce ila lţi v iito ri m aiştri., Liviu Moş — de hecare dată în­ creştere $i dezvoltare In peilo-ulu este «'ca cu p ri' la valorificarea
obişnuit rn ritm u l de muncă al bă­ — ii. las-iu ustea Ic rezolvam Si luesc. cind sub îndrumarea per­ Nicnluc Rutcovschi ar vieu să-t cep sri compar e ro ii cu oam enii pc. octombrie 19(52 — oclom hrie 1993, deşeurilor de p o ib hren şi polietilenă.
ie ţilo r dm sccfie Doar datorită noi Tu I ine-le numai de muncă manentă a organizaţiei dc partal asculte pe fiecare, să se bucnte care-i cunosc, cu care muncesc. Şi numărul in o va ţiilo r înregistrate la Prin introducerea acestor daşeuri fn
acestui ritm n ei st iu al şi pe tri­ şi de ciuta. Ude, le dau pe mina producţia globală pe primele 0 împreună, aşa cum lace de obicei, nu o dată mi s a intim ptat sri văd cabinetul tehnic a crescut cu 34 In procesul de fabricaţie se ob|in anual
mestrul III rlropclui de sector e v i­ unui dascăl priceput — Uhentghc luni ale anului n lost îndeplinită dur trebuie sri se abată din drum. printre eroi, că rţilo r şi pe lovn- sută. cel al in o va ţiilo r aplicate cu economii dc circa IG6.000 lei.
denţiat tn întrecere. Şi-a plim bat D răglua. C cel mai hun turnător, in proporţie de 103.1-1 la sută. in' să treacă pe. la Tudor şi Ghcnrghn. răşul Rutcovschi. acest om ca<e 20 la sulă. iar al in o va to rilo r cu 4U M un citorii Vcisile Cot, loan Susan
apoi privirea prin hală. O rta cii cu dar să nu mă Iaci dc ruşine M ii- rea m ailă In proporţie de 10190 sri vadă cum îşi pet/ec seara de creşte oameni, care modelează so­ la sută. com parativ cu uerioada *co şi 'm aistrul D ionisic Puian, autorii
rare venise se 1 mprOşt inse ol pe ne sri v ii pe iu sala dc cultură. lie le şi corn atunci cînd li amin- respnnzătoare a anilor t9(>I — 1962. acestei im portante in ova ţii se pre î-
la sulă, cînd productivitatea a fn- azi. Tudor Dănănaie şî GhcotgUc M ai concret, creşterea se poala
In bancurile de. lucru. Un slal, o Am so-ti dau ceva... Nişte r ă r ii..." ieşti despre hunele lui. spune sim ­ cupă In continuare de a perfecţiona
vedea si din urm ătoarele c ifre : Din mai m ult procesul de fabricalîe şi
îndrumare In locul de muncă e. — Mergem, lovurăşe R utcovschi? regislrat o realizare de 105 la sulă lanoş sînl cel doi lin e ri care m i­ plu r „£ o datorie a noastră“ .
cele 93 propuneri de in o va ţii Înre­ economisire a m ateriei prime
totdeauna bine prim ită de m unci­ O r/ocil i-at/ întrerupt gindurile. (ar economiile au depăşit de pe u- ma/ in toamna trecută ou venit LU CIA LIC1U gistrate anul acesta la cabinetul tPh-
BESTELEIE IO A N
nic, 68 au şi fost aplicate in pro- şef de schimb