Page 39 - 1963-11

Nr. 2760 P eg. 3
Drumul sociali

Rezultat al hunei organizări ! m <r .§. m .

In anul de învătăm înl dc partid Statutului P.M.R. $î cîle unul de Is­ necesară o muncă mai
1962-1963, cercurile din cadrul or­ toria P.M.R. m u l I. In total (i cercuri.
ganizaţiei noastre de parlid dc la O dală sta b ilit acest lucru, biroul or­
sectorul II al E. M Deva tui ou avut ganizaţiei dc bază n desemnat pentru Analiza privitoare la munco tic . beam insă este loluşi dopai le dc a asemenea mic, căi iile n-au fosl schim ­
o activitate destul de corespunzătoa­ a fi propagandişti pe cei mai buni' masă cu cartea desfăşurată în com­ satisface exigentele pe acest lă rîn i bate din luna iulie sub m otiv că
re. Frecventa la cursuri a fost . slabă. binatul siderurgic, făcută la slîrşi- Aceasta deoarece din păcate în une­ bibliotecarul este în concediu de
com unişti din sector, bine pregătiţi
Uneori abia dacă se prezentau 60 70 tul sem estrului I al acestui an, a le s e d ii munca cu cartea a losl ne­ boală. Sc pune însă întrebarea, co­
din punct de vedere politic, ideolo­
scos-in evidentă faptul că fală dc po­ glija tă ceea cc a tăcut cu numărul m itetul sindical de aici n-o găsit pe
la sută din num ărul cursanţilor. O gic şî profesional. De asemenea în ­
dată veneau un ii din cei Înscrişi, scrierea cursanţilor s-a făcut din sib ilită ţi, dc exigentele actuale, nu­ acţiunilor organizate ca si cel al ci­ nimeni care să înlocuiască in perioa­
altădată a lţii. Se Inlim pla. de exem­ timp, Unîndu-se seamă de n ive lu l lor mărul acţiunilor organizate, cu car­ tito rilo r înreg istraţi să fie mult sub da concediului pe bibliotecarul res-
tea de specialitate şi beletristică, ca nivelul posib ilită ţilor. Aşa stau lucru­ pecliv ? LviJent că ar fi găsii dacă
plu, ca la discuţii să vină cei care de cunoştinţe, de p o sib ilită ţile C3
nu participaseră la predări şi in ­ le au. şi cel al c itito rilo r este încă mic. A st­ rile la O.S.M. 2, spre exemplu, sec­ s-ar fi preocupat cu alentie si de a-
vers. La rîndul lor propagandiştii Rezultatul acestei munci, a bune!, fel, pe fişele b ib liotecii clubului „Si- ţie dc pondere in com binai, unde ceasîă problemă.
derurgistul" erau In re g isira ii 1 7Uî) Ar fi fosl bine dacă experienţa sec­
nu se Îngrijeau să facă cunoscut ce­ organizări a cercurilor s-a văzut1 in- procentul celor ce citesc cărll este
c itito ri, la biblioteca diu blum ing
lo r care lipseau cel puţin tema pre­ cepind cu prima lecţie. Plnă acum abia de II la sulă. ţiei C.TE de împrospătare a fon­
dată şi m aterialul, bibliog rafic ce tre ­ s-au predat la cercurile de Istoria LOM, iar la bibliotecile m obile din V orbind despre munca cu cartea dului de curii (aici com itetul sindi­
buia studiai. Din această cauză, oa­ s e d iile com binatului 3.783. Tot cu desfăşurată in bibliotecile mobile din cal de secţie s-a preocupat ca fiecare
P-M.R. cile trei Oectii şi au avut loo
m enii nu cunoşteau problemele care cile două discuţii, ier la cercurile ijjjsn N a P tlH A M M M * p rile ju i analizei am intite au fost re­ C.S.H, trebuie să arătăm că a cţiu ni­ organizator de grupă să anunţe b ib lio ­
se dezbateau, şi deci nu participau de studierea Statutului P.M.R. nu liefate lipsurile caro au dus la situ­ le organizate aici. în m ulte cazuri tecarului cărtilo preferate şi să dea
la discuţii. fost predate cile două le cţii din care Calitatea produselor stă mereu în atenţia şefului de echipă Mara Izi- aţia relatată şi s-a lio tă rit luarea a sini sporadice, nu urmăresc cu con­ ajutor la „ridicarea lor) să fie genera­
o seric de măsuri pentru ca, in cea secventă Îm bogăţirea cunoştinţelor lizată !/i la alte secţii.
Cum e şt firesc !n astfel de si­ una a $1 fost semlnarizolă. dor, care lucrează In secţia automate a U. M . Cuglr. A paratul folo gra lic a
tua ţii, le cţiile nu erau aprofundate, Do remarcat că frecventa a fost surprins momentul cînd şeful dc echipă verifica piesele executate de fre- de-a doua perioadă a anului, ol cărui de ordin profesional si nu sînt pre­ S ideru rgişlii hunedoreni sînt dor­
iar cunoştinţele a - __________________ zoarclc M aria Avram f şi M aria Roman. sfirşit marchează încheierea concursu­ zentate atrăgător, in forme variate, nici să citească, să*>i lărgească o ri­
- = 3 ^ = = = = = ^ = = _ 2=s_=_ _ de fiecare dată de
cum ulale erau m ult peste 90 la sută, lui bienal in tre biblioteci „Biblioteca care să stîmeascâ interesul. Dc altfel, zontul dc cultură generală si profe­
sub nivelu l cerin­ D u p â p r i m e l e lecfii la toate cercurile. în slujba conslructiei socialiste", re­ chiar în privinţa num ărului de c iti­ sional, să găsească un sp rijin preţios
ţelor. Aceasta s-a zultatele obţinute să ajungă la nive­ tori activi, aici se tnroţii/tirează de­ în e fo rtu rile pc care Ic depun pcn liu
fa învătâmînisjl efe parfîd Din nou despre aprovizionarea cu lemne lul scontat. calaje mari. Astfel, la biblioteca sec­ continua ridicare a gradului dc ca li­
cu p rile ju l discu- = = = ^ = ^ = " s-au prezenlat la La slîrşitu! trim estrului III, munca ţiei a l-a furnale an fost inscrisi pe ficare în meseria prestată.. Se cero
tiilo r de încheiere a anului de in- discuţii bine pregăliti. avînd conspec­ de foc a iţelor din Ghelar şi Teliuc cu cartea a înregistrat o oarecare în­ fise 281 citito ri, pe cind la sedia a însă dm partea bibliotecarilor, alît
vătăm lnt, clnd m ulţi dintre cursanţi tate m aterialele indicate de propa­ viorare. Ca urmare şi num ărul c iti­ Il-a furnale abia 40. Un număr mic de la cei din biblioleen clubului cit
s-au prezentat nu îndeajuns de pre­ gandişti. Printre aceştia am intim pe In nr. 2738 al ziarului nostru licitau lemne de foc. Ei însă nu to rilo r a crescut : 2.500 la biblioteca de c itito ri se semnalează şi în secţia şi de la ceilalţi, dc In bibliotecile mo-
gătiţi. tovarăşii Constantin Popa, Ion Chl- a fost publicat un raid in care au putut fi serviţi deoarece în clubului. 1.700 la cea din blum ing şi de pregătire a cărbunelui, pe cînd la bile mai ales, să depună un efort
B iroul organizaţiei noastre de r.iudcanu, Ion M itroîu si Sorin $tef se arată felul cum depozitele din depozit nu existau deloc lemne 5.0*19 la bibliotecile mobile din C.S FT. sectorul chimic, c itito rii sînt in pro­ mai maro în munco cu cnrlen, să or­
partid a analizat în mai m ulte n o ­ de la cercurile de studiere a Is to ­ regiune sînt aprovizionate cu lem­ de foc. Responsabila depozitului De menţionai este faptul că num iiru! porţie de 85 la sută. Exemple de fe­ ganizeze acliuni interesante pe dife­
duri modul In care se desfăşoară in- riei P.M.R. şi Adom Lucaci, Ion ne de foc. In raid se «urata printre este pusă în situaţia dc a amina c itito rilo r la bibliolcca clubului lul acestora mai pot fi date. A m intim rite teme, care să alrngă cît mai
vătam înlul In fiecare cerc, a luat şi Gliga. Petru Mureşan de la cercu­ altele că depozitele de lemne din solicitanţii dc pe o zi pc alta. şi la blum ing a crescut în spe­ aici, cu c itito ri puţini, si bibliotecile m ulţi c itito ri, să-i mobilizeze spre
unele măsuri pentru îm bunătăţirea rile de sludiere a Statutului P.M.R. cial datorită co lpo rta jului efectuai do la furnalul nr. 7 şi căminul mun­ bibliotecă. De asemenea, com itetele
Ghelar şi Teliuc sînt foarte slab In plus la Ghelar deservirea,
a c tiv îlă lii. Totuşi frecventa conti­ E drept că mai sin i şi In prezent aprovizionate şi că este necesar atunci cînd sînt lemne, se face dc bibliotecare la locul de muncă. A- citoresc 5. Acesle exemple arată că sindicale de s e d ii vor trebui să a-
nua să lie slabă. Din analizele fă­ unii cursanţi ca Aron O larii, Ion Po- a fi luate unele măsuri eficiente. foarte greoi deoarece depozitul ceas'ă acţiune, ce s-a dovedit a fi nu to ii b iblioteca rii voluntari din cordo un s p rijin mai subslanlîal
cute a reieşit însă că principala cau­ povlci, Dum itru Bejan care au si secţii sc achită cu conştiinciozitate biblioteca rilo r voluntari In munco cu
Sc mai arăta de asemenea că dispune de un cintar prea mic. deosebit de eficientă, a fost sp rijin ită cartea, să-i îndrum e cu g rijă tovără­
ză consta in modul defectuos în care făcut cile o absenta şi a lţii ca Filion îndeaproape de o scrie de comitete de sarcina Încredinţată şi că, la rîn ­
s-a făcut organizarea cercurilor. Nc- Cncoş, Darie P in lilie şi Beniamin î. F. Hunedoara a livrat depozi­ Aceasta în timp ce cîntarul bas­ şească sî să Ie controleze periodic
telor amintite o cantitate redusă cul stă nereparat încă din iarnă. sindicale dc secţie, printre care cele dul lor, com itetele sindicale nu vă­ munca. Cartea este un izvor bogat
tinînriu-sa cont că oamenii lucrează Bota, care nu studiază îndeajuns, nu- de lemne dc foc, fapt ce a în Nici la depozitul diu Teliuc n-au dc la mecanică, cocscrîo. montaj, re­ desc suficientă preocupare in această
pe schim buri, au fost înscrişi in şi întocmesc conspecte şi deci nici paraţii şî altele, m ulţi dintre membrii d ire d îe U nii bibliotecari nu au grijă do învătăm inle, trebuie făcut totul ca
acelaşi cerc unii tovarăşi care lu ­ nu participă la discuţii. Dar, biroul greunat buna deservire a oame­ mai fost distribuite lemne de acestora ducind chiar alături de rîc i măcar să schimbe la tim p v o lu ­ să ajungă cît mai des şî cu folos în
crau In schimbul I, a lţii In schimbu­ organizaţiei noastre de bază, im ediat nilor muncii din Ghelar şi Te­ mai multe zile. După cum am bibliotecari o muncă susţinută dc la mele din biblioteca mobilă La O.S.M. mîna sid eru rg işlilo r hunedorent.
rile II si III. O rîcit ne-am socolit ce o observat astfel de atitudini, a liuc. La puţin timp conducere;) aflat din răspunsul primit la re­ cm la om. Înviorarea dc care vor- 1, unde num ărul de c itito ri este de V. CH1Ş.
noi să găsim o oră p o lriv ilă la care chemat pe cei In cauză şi a discu­ întreprinderii regionale ,,Com­ dacţie şi după cum am consta­
să poală veni toţi, n-am reuşit. tat cu fiecare In parte, făcîndu-i să bustibilul" dm Deva şi Direcţia tat şi pc teren, pentru transportul
Aceasta pentru că Iu tim p ce urni Înţeleagă im portanta pe care o are regională a economiei forestie­ lemnelor dîn parchet a fost pus
tovarăşi Ieşeau din mină, a lţii tre­ studiul in viata organizaţiei si a b r re au răspuns ziarului. In scriso­ la dispoziţie un important nu­ Mîndriile culturale ale unui oraş
buiau să intre sau erau acasă. personală. Totodată am hotărît ca pe rile trimise se arată că aspectele măr de maşini. Ele însă trans­
acei tovarăşi care vor continua să portă lemnele numai la depozitul
Trăgind învăţăm intele cuvenite din criticate au fost juste şi că au
neajunsurile co s-ou manifestat, b i­ manifesle delăsare fată de Învăţă- fost luate măsurile dc îndrep­ din Hunedoara, neglijînd centre­
m in lul de parlid să-1 ajuLăm fu adu­ le muncitoreşti Ghelar şi Teliuc.
roul organizaţiei noastre de bază a tare a situaţiei. Vizitatorului dornic sa cunoască anii puterii populare. Virsla lor dragoste pentru frumos, sete de cu­
nările generale ale organizaţiei de Este bine ca alît Comitetul oră­
avut o preocupare deosebită fată de Mergind pe urmele raidului se viata culturală a oraşului. Constanta nu. depăşeşte anii pionierilor. noaştere şi însuşire a noului ii aduce
organizarea Invătăm intulni de partid bază. poate spune că alît la depozitul şenesc Hunedoara al P.M.R. cît ii oferă un buchet dc in stitu ţii ftiin • N oul sc înaltă aici alături dc como­ pe scenă, după orele dc muncă, ye
din acest an. In lr-o adunare g i- M uncind în acest fel, sin tem si­ din Deva cit şi la cel din Hunedoa­ şî Comitetul executiv al Sfatului tificc, dc cultura, artă şi sport. nlă- rile trecui ului. pc care pupai ui le lăcătuşul Vusile Pcniit, tehnicienii A u­
nerală În care s-a analizat această guri că toate cercurile vor avea si ra deservirea s-a îmbunătăţit, iar popular al oraşului Hunedoara tin i dc numeroasele monumente ii- păstrează. Ic valorifică. fală cine­ rel Glăvan şi Petre Enachc, p la n ifi­
problemă, s-a cerut părerea tu tu ­ pc v iito r o activitate rodnică, con­ aprovizionarea se face la nivelul să ia toate măsurile astfel ca şi tntir.e şi de arhitectură. Unde să le mascopul „ Republica" j i sala de catorii Gcorgc şi Constantin Gheur ■
ror com uniştilor asupra modului cum tribuind la creşterea n ive lu lu i ;le cu­ depozitele din Ghelar şi Teliuc opreşti mat tnt.ii ? La clădirea im - spectacole „Fantasio", aflate îu p re aj­ ghiu sau pe contabila Coca Spătarii f
Seara, la cluburile şi căminele cul­
să fie organizate cercurile. A lunei noştinţe politice şi Ideologice ale cerinţelor. O atenţie mai mare să fie bine aprovizionate cu fumătoare a Teatrului dc stat. sau la ma zidului de apărare si po rţii de in ­ turale consLănlcne se întâlnesc sute şi
s-a acordat aprovizionării depo­
Sala sporturilor, a cărei construcţie trare, restaurată, a vechii cctufi 7 ti­
s-a h o lă rlt ca cercurile să fie o r­ m em brilor şi candidaţilor de partid zitului dîn Ghelar. Cu toate lemne de foc. sc impune p riv irilo r prin masivita­ miş. A lă tu ri. biblioteca regională, sule de asemenea entuziaşti.
ganizate pe schimburi, pentru a e v i­ fapt ce desigur sa va rellecla şl in V. A. tea zidurilor sale placate in piatră ? parcul arheologic, geamia fhinc.hiar, ★
ta greutăţile lntlm pinate In ceea ce activitatea lo r practică. acestea la Ghelar şi Teliuc se mai A‘u mai puţin if i îmbie p rivirile v e ­ edificiul roman cu mozaic. M inaretul Pe şantierul creaţiei lucrare au
manifestă încă serioase deficien­
priveşte frecventa. Astfel s a stabi­ chea clădire in stil maur dc pe malul înalt al moscheii mahomedane stă în­ apărui „constructorV noi. T in e rii
LAD1SLAU GHEZAN ţe. In ziua de 6 noiembrie n.c. de Pe scenă, la O răşfie conjurat dc noile blocuri <le locninfc.
lit co pe fiecare schimb să fie or­ mării, caic adăposteşte Casa regională scriitori Ion Drăgăncscn, Nicolae Fă­
secretarul organizaţiei do bază pildă, la depozitul din Ghelar au a r.rcal-ici popularei stadionul „ l
ganizat cile un cero ele studiere a P M R. sectorul II E. M. Deva venit, peste 100 cetăţeni care so- Form aţia de teatru a clubului mun­ M a r cu circa 20 000 dc locuri: noul 'k lii. Nicolae Motoc, Ştefan Raicn, Va-
citoresc dm Cugir a prezentat zilele Istoria îşi dezvăluie docmnentc'e sile Foii şi m ulfi al(i membri ai ce­
complex al Institutului pedagogic de sale nepieritoare la tot pasul Anul naclului literar consfănlean cîntă în
trecute, pe scena Casei raionale dc trei a n i; clădirea Staţiunii marine de accsla an fost terminate lucrările d<3 lucrurile lor vinfa nouă a oraşului cu
Pentru îmbunătăţirea continuă cultură din Orăstie, piesa „C arnaval". cercetări piscicole. Sini in total pes­ vechi lradif.il cultnral-nrtistice. Nn
Spectacolul s-a bucurat do apreciere te 120 de cămine culturale, muzee. bi­ mai puţin rodnică este activitatea
blioteci. cinematografe, teatre, sădi. D e l a ura c a p ă t membrilor liniarului cenaclu al artiş­
---------- a deservirii populaţiei din partea unui public numeros, jo ­ terenuri sportive şi alic lăcaşuri de l a a l t u l a l ţ ă r i i tilo r plastici de nici. ale căror lucrări
cultură şi artă. 120 de nuclee m en i•
cul bun al in tre p re ţilo r
au început a fi cunoscute şi aprecia­
răs­
fiin d
te „să se completeze unul pc altul te. Expoziţia /sersonata a lu i f. M i-
plătit cu v ii aplauze.
In deservirea populaţiei din oraşul nătăţirea conlinuă a deservirii popu­ Prinlre lipsurile manifestate se nu­ pentru a răspunde cerinţelor şi năzu­ reconstruire a „T urnu lu i măcelarilor“ tăsoreanu a fost prim ită cn căldur i
La sfîrşitu l spectacolului, publicul inţelor maselor largi, avidită ţii lor de şi unei m ari porţiuni a zidurilor )i
Petroşani un rol im portant revine co­ laţiei. mără cele cu p rivire la disciplina în la Bucureşti. O scrie de lucrări aU
a înm înat a rtiştilo r am atori oaspeţi a cunoaşte şi înfrumuseţa viat a pa porfilnr dc incintă ale vechiului oraş lu i M. H uria, W . Demctcr. C Geor-
operaţiei meşteşugăreşti. In u ltim ii In adunările generale ale organi­ muncă, atîludinea cc trebuie avută
ani această cooperativă s-a dezvoltat fată de oamenii muncii. In uncie sec­ buchete de flori. care şi-an fău ril-o sub conducs%n 7 omis ; au fost continuate săpăturile gcscu, 1. Duman, Silviu Bâiaş şl al­
zaţiei de bază s-<ui analizat probleme partidului. la edificiul roman cu mozaic (cu care ţii au fosl selecţionate pentru expo­
m ult. In prezent cuprinde 64 de secţii, Im portante ale planului dc producţie ţii, anum iţi lucrători mai au o a titu ­ ÎO A N JBEŞTELE1E Aceste in stitu ţii au fost create in p rile j a fost descoperit zidul de în- ziţia bienală f>e Iară din acest an. iar
cu peste 400 meseriaşi. Printre secţi­ cum s în t: creşterea re n ta bilităţii, dine necorespnnzăloare, nu asigură o corespondent chidcre a acestuia şi o serie de ca­ tine rii Lucaci Elhcl-Băiaş şi Orlov-
ile cooperativei „J iu l" dm Petroşani deservire civilizată, la nivelul cerin- nale dc piatră pentru scuigcrca a fic­ schi Micislaw an participat cu un
reducerea preţului do cost, s-a anali­
se numără cele de croitorie. încăllă- zat periodic stadiul în d e p lin irii sar­ telor actuale. ior p lu via le ): a fost reconstituită a număr însemnat de lucrări la Expo­
m inle, frizerie, coafură, ceasornică­ cin ilo r de plan. Organizaţia de parlid Toate acestea sînt ca urmare a La S M.T, din M iercurea şi O răstie nu se acordă suficientă porţiune dc fundaţie a acestui e d ifi­ ziţia anuală dc grafică de la Mosco­
rie ele. fa.pluhu că biroul organizaţiei do grijă păstrării în bune con diţiunt «i tu turo r u tila je lo r aflate în ciu ele. Acestea, ca şi cele pcx.u va. precum şi la altele dc la Lngano
a propus dife rite măsuri în scopul 2.000 de exponate din acvariul ora­ (Elveţia) şi Varşovia. Toate acestea
Pentru buna desfăşurare a a c tiv i­ îm bunătăţirii a ctivită ţii economice, bază nu a desfăşurat o intensă ac­ dolare. Aşa se explică faptul că deşi s-a term inat semănatul, şului, satele de lucrări din saloane­ sint m ărturiile pregnante ale faptu­
tăţii şi pentru crearea unor condiţii cum an fo s t: centralizarea producţiei, tivitate .educativă in rîndul coopera­ semănătoarea cu serici 60— 7797 şi num ărul de inventar S— 63 le muzeului regional dc iu tu plas'i- lu i că oraşul se afirm ă şi pe dramul
cît mai civilizate dc deservire, nu de torilor. S-au expus puţine conferin­ apartinim l S M T. M iercurea este lăsată şi acum in cirnp pe cu. m iile dc relicve ale trecutului în ­ progresului său m U m al !
organizarea lu crulu i pe schim buri
m ult s-a dat in folosinţa un complex ele. Aplicate în practică, aresle pro­ ţe. iar munca culturală n-a fost la terenul gospodăriei colective diu Deal. O allâ semânăloare cu depărtat aflate in Muzeul regional d-r ★
modern de deservire, s-au renovat înălţim ea sarcinilor. seria 159 aflată in dotarea S.M T. O răşlic se găseşte încă din arheologic, zecile de construcţii a n ­ Cînd umbrele înserării domolesc
puneri au dat rezultate bune.
st «amenajat m ulte din se d iile co­ Ţinfnd seama că pentru nnul 1964 prim ăvară in cimp la gospodăria colectivă din Nădăşlia Su­ tice au fost vizitate in ultimele luni activitatea trepidantă dc peste 2i,
S-a dat a tcn lic cuvcnilâ organiză­ perioară. de peste un m ilion de oameni ,7»
operativei. planul producţiei va creşte cu 23 la oraşul îşi conlinuă vinfa Locuitorii
rii şi desfăşurării întrecerii socialiste, muncii din lară şi străinătate. săi caută clipe dc destindere in gră­
A ctivitatea desfăşurată în acest an sută este necesar ca activitatea or-
ai cărei în s u lle tilo ri au fosl com u­ ★ dinile publice, in parcuri şi pc fale­
1n cadrul cooperalivei este bună. M o­ niştii. Tovarăşi ca ladislou Kis, Iosif ganîzatîei de partid să se îm bunătă­ Un tinăr mănunchi de artişti en­ za Cazinoului, in sălile dc teatru sin
biliza ţi de comunişti, lu cră to rii sec­ ţească sim tilor. în centrul atenţiei
Ciulei, Conslaniîn Ncagoe, M argare­ fflj tuziaşti — aşa am puica aprecia co­ cinematograf, in sălile de sport, la
ţiilo r cooperalivei au reuşit să înde­ Irebnie să stea intensificarea m uncii W lectivul Studioului actorului amator al biblioteci. A l/ii prind in m fini pensu­
ta Paliana si n ltii s-au situat în fru n ­ N r ,
plinească si să depăşească sarcinile de. educare în rîndul cooperatorilor, \ clubului Şantierului naval maritim la si şevaletul, dalta ori arcuşul, re ­
tea luptei pentru îndeplinirea sarci­
de plan la lotî indicatorii. Astfel, creşterea eficacităţii acestei munci din Constanta, Au debutat in urmă -:u petă viitoare programe artistice.
nilor do plan. ...Gînditor, O vidiii priveşte in ju +,
planul producţiei globale a fost rea­ în vederea m obilizării tuturor la în­ dui ani cn piesa in/r-itn act „De-o
U rm ind exemplul com uniştilor, făptuirea sarcinilor de plan. vîrstă cu furtuna''. Apoi şi-au imbo- de pe sudul dc marmură, urmaşii
lizat în proporţie de 111.14 la sulă, m ulţi tovarăşi din activul fără dc r i ■ găfit repertoriul. Cu poemul dram 1- moderni ai străvechilor locuitori ai
productivitatea m uncii a crescut cu Angajam entul com uniştilor este ca
parlid ca Iordan Duda. Nicolae Si- lie „M arele fluviu îşi adună apele‘ Tonusului, entuziaşti iubitori ai cul­
10,17 la sută fată de plan, iar cişti- planul pe acest an, Ia to ii in d icii să i i \ ] \ ' V 1 /‘ 7- v riY ■'Lv dc Dan Tur chilă, ei au cucerit locul tu rii şi ariei...
bişan, Irina H orvnth şi a lţii au m un­ fie realizat In II luni $î să se lucre­
gu) mediu a crescut cu 8 la sută fată 111 pc Iară ta ccl dc-al fll-lc a con­ N IC O L A E SIM ION
cit cu clan in vederea realizării sar­
de ccl planificat. ze din luna decembrie la nivelul sar­ curs bienal dc teatru dc amatori corespondentul Agcrprcs pentru
cin ilo r ce le-au revenit. cin ilo r anului I9R4. De asemenea, regiunea Dobrogca
Despre felul cum s-au obţinut n- j t T O 1 M L C a ra g îa lc C c altceva dccH
cesle realizări, despre m ăsurile ce Din dezbaterile purtate în adunarea îm bunătăţirea deservirii oam enilor
generală a ieşit în evidentă faptul m uncii constituie obiectivul principal
trebuie lualc pentru îm bunătălirea
a c tiv îlă lii de v iilo r au discutat pc că in cadrul cooperalivei există încă al organizaţiei de bază de pattid de
larg membrii organizaţiei de partid rezerve interne, care fiind folosi 1 e la cooperativa meşteşugărească „Jiu l". H M A G E N tll> ^
de la această cooperativă cu p rilejul pot dure la obţinerea unor rezultate Răspunderea cu care m em brii de
adunării generale dc dare dc scamă şi mai bune. partid au prim it sarcinile avute, felul ca" ; V alsul nem urilor — cinem ato­
în care au dezbătut activitatea pe un
si alegeri. In cuvînlu! lor tovarăşii Florea O- an de zile, constituie garanţia că lu ­ u . graful „7 Noiem brie" ; ALBA IU-
Din darea de seamă, din discuţiile prea, A ndrei Kovacs, Slefan Ghcr- 13 NOIEMBRIE 1963 L lA : Elena din Troia — cinem ato­
graful „V id o ria "; Toi aurul din lu ­
purtate a reieşit că în centrul a c tiv i­ ghan si a lţii au arălal anumite lipsuri cră to rii cooperativei îşi vo r îndeplini PROGRAMUL 1 : 5,05 Concert de me — cinem atogralul „23 August'1-,
tăţii organizaţiei de partid an stat şi au făcut propuneri în vederea îm ­ cu cinste sarcinile sporite cc le revin, M -au lăsat în cimp, dc parcă la prim ăvară n-ar mai avea nevoie de dimineaţă ; 6,05 Cîntecc despre m i­ SEBEŞ: M ohy Dick — cinematoqra-
realizarea sarcinilor de plan, îm bu­ bunătăţirii a ctivită ţii de v iilo r. I. POP nune. nori oţelari 6,30 Emisiunea pen­ lu l „P rogresul"; P iticul v ră jito r —
mi «weswsa e m a n o o c tM i a c m e j artxj.iwa na» --------h j w i «»■«■■'» mmmeamt tru sate; 6,40 Jocuri populare; 7,10 cinem atogralul „ Sebeşul" ; OJ?/\S-
Cintece p a trio tice ; 7,30 Sfatul me­ TtE: Taxiul morţii, — cinem alogra-
lu l „P ctn a " } B u tiin u l .si marea —
dicului ? 7,45 M elodii populare in­
cinem atogralul „P lă cu ră "; HAŢEG .
terpretate Io d ile rite instrum ente;
Două feluri de a munci pentru asigurarea constr or zootehnice 9,05 Muzică diu operete ; 10,00 Tea­ M agistralul — cinem atograful
BRAD :
„P o p u la r";
Pe
u r­
tru la m icrofon : „M adam e Sans- mele bandei — cinem atogralul
In aceste zile. una din proble­ le şi ferestrele) s-au confecţionat colectivişti. In fruntea lor se ceput, insă, puierniţa se află în de cărămidă stricată. De aseme­ Gene" ; 12,09 Cintece si jocuri „St. roşie"-, LO N E A : U ltim a şan­
mele cele mai importante în sec­ tot pe plan local, ele au costat aflau tovarăşii Maria Paraschiv, roşu, iar la maternitatea pentru nea. în loc să se acorde priori­ populare; 12,25 M elodii de neuitat să — cinem atogralul „ M in e ru l" j
torul creşterii animalelor o con­ cu aproximativ 22.000 lei mai pu­ secretara organizaţiei dc partid, scroate abia s-a termin«nt funda- tate lucrărilor mai importante, 14.00 Din muzica po po arelor; 15,00 T E !U $ : Păm inlul in ge trlor — c i­
stituie grija pentru asigurarea ţin decit în cazul confecţionării Ioan Sodor, preşedintele gospo­ ţi«\ cu toate că gospodăria dispu­ consiliul de conducere a crezut Solişti si orchestre do muzică u- nem atogralul „V ic lo ria "; 7,LATNA:
unor condiţii cît mai bune dc lor cu forţe dinafara gospodă­ dăriei şi inginerul agronom loan ne dc forţe suficiente şi are pre­ dc cuviinţă că este mai ,,nece­ soarâ ; 15.30 A rii din operete ; 16.OU Albă ca zăpada — cinem atogta-
ternar. Acolo unde există preocu­ riei. lurian. Rezultatul acestei preo­ gătite 100.000 bucăţi cărămidă, sar" să înceapă construcţia unui Cintece si prelucrări corale dc Za- fu l M u n cito ru l" ; IL lA : M ă­
pare în această direcţie şi rezul­ Cit priveşte participarea colec­ cupări este materializat în fap­ \«nr echipa de constructori con­ garaj, şi a unei brutării. De cc harin Popescu ; 16,15 Vorbeşte ru l discordiei — cinem alogiaful
tatele sînt bune. Pe «această li­ tiviştilor la lucrările de construc­ tul că întregul efectiv dc animale dusă de către'colectivistul Ioan se irosesc oare forţele şi mate­ Moscova I; 17.12 Tinere talente — „L u m in a "; APOLDUL DE SUS:
Contele <le Monfe C rislo — seria
nie trebuie arătată grija organiza­ ţie, trebuie spus că acest lucru al gospodăriei va avea asigurate Suciu are o bogată experienţa rialele în acest scop, cînd la ora elevi ai Scolii dc muzică din Ia şi; l si It — cinem atograful „23 A u ­
ţiei de partid, a consiliului de a constituit încă un element pc timpul iernii spaţii de cazare Aici însă e vorba dc lipsă dc actuală cca mai urgentă proble­ 10.00 M elodii populare in lctp re lu - gust'" ; CAL AN : Prim ăvara — c i­
conducere, a inginerului «agronom principal care a dus la realiza­ corespunzătoare. p-eocupare din partea organiza mă de rezolvat este aceea a te de Irina M icuţ ? 18,30 Program nem atogralul „l.C.S. li."
şi a tuturor colectiviştilor din rea unui ritm imens şi la redu­ La numai 5 km de aici se «nflă ţid de parlid (secretar tov. Au­ construcţiilor zootehnice? muzical pentru evidenli«iti în în tre ­
satul Romoşel, raionul Orăştie, cerea cheltuielilor dc construc­ gospodăria agricolă colectivă din rei Basarab) şi a consiliului de Tinînd scama de faptul că la cerea socialistă ; 19,00 Jurnalul sa­
pentru a asigura animalelor con­ ţie. Aslfel. aici s-a format o echi­ Romos. Aici însă, lucrările la conducere (preşedinte tov. Se- Romos există o bună experienţă telor ; 19,25 M elodii populare ce­ (Bu/etiu
diţii de cazare cit m«ai corespun­ pă d,e constructori din rîndul co­ construcţiile zootehnice planifi­ bartian Iordan). Aceşti tovarăşi — o magazie pentru cerealev a rule de ascultători ; 20,30 Noapte
zătoare. Astfel, aici sc at!ă in lectiviştilor care a lucrat numai cate pentru acest an, sc desfă­ pun îniirzicrea lucrărilor de con fost înălţată la roşu în numai 20 bună, copii : „Sfada notelor" ,- 20,55 meteo vălâ (jie
faza dc finisaj un grajd pentru nc bază de zile munca. Toţi co­ şoară anevoios. Astfel, pînă în strucţii doar pe seama lipsei de de zile — că există atit forţă de Cîntă G loria Losso — muzică usop- PENTRU 24 DE O R *
100 capete vite mari şi o ma­ lectiviştii din această echipă au prezent nu s-a asigurat spaţiul materiale. Situaţia este însă cu muncă cît şi cea mai mare parte râ ; 21,15 La microfon : Satira si
ternitate Important dc amintit fost absolviţi de alte sarcini. de cazare dccit pentru 80 Capete totul alta. Jncă de multă vreme din materialele dc construcţie um orul (reluare ); 22,51 Concert de Vremea sc menţine călduroasă cu
că prin folosirea pe scară larga De menţionat că lucrările care vite mari deşi gospodăria deţine gospodăria a primit repartiţie necesare, trebuie să se treacă ne- muzică uşoară. cerul noros ziua şi înseninări tem ­
a tuturor posibilităţilor locale, au solicitat un volum mare de 240 capete bovine. De la începu­ pentru 10 tone de ciment. Acest întirziat la executarea construc­ porare noaptea. Izolat, vor cădea
construcţiile amintite au fost ri­ muncă necalificată, ca săpatul tul anului şi pînă în prezent s «nu material n-a fost însă ridicat de ţiilor planificate. Timpul este des­ 0 ! ' t n e m a ploi slabe. V in i moderat din sud-
dicate într-un timp relativ scurt fundaţiei, transportul materiale­ executat doar lucrări de con­ la Orăşlic nici pînă acum. Mai tui de înaintat El permite totuşi vest şi vest. Tem peratura staţiona­
(circa 4 luni) şi la un preţ de lor. aşezarea umpluturii etc., «nu strucţie )«n grajdul cu o capaci­ mult, aici nu sc manifestă să se mai facă încă multe lucruri 13 NOIEMBRIE 1963 ră, ziua va li cuprinsă in tre 14 şi
cost cu mult scăzut faţă de pre fost execuhnte de către ceilalţi tate de 100 capete vite mari, în­ grijă nici faţă de buna gospodă­ bune, astfel ca şi animalele gos- D E V A : Ip o c riţii — cmemol o- 20 grade iar noaptea între 2 şi 8
vederile devizului. Întreaga can­ colectivişti prin muncă patrioti­ ceput înc«ă din anul trecut. In rire a materialelor. Astfel, o par rîodSriei agricole colective din (l'a h il ,,P n l f i d N r n i albi — ci- grade.
neînnlsrştufut „A rio " ;
S IB E R IA :
titate de cărămidă fpeste 50.000 că. Numai intr-o singură zi, la rest nu s-a făcut nimic deşi este te din materialul lemnos a fosl Romos să aibă asigurate pe tim Viofo fata ch ila iu — cinemolo- PENTRU URMĂTOARELE
bucăţi) a fost asigurată pe plan aşezatul ţiglei pe acoperiş şi la planificat ca pe lingă această folosit la unele lucrări dc mo­ pul îeniii adăposturi corespunz.ă qra lu l „M u n cito ru l" PETRO­ 3 ZILE
local, iar materialul lemnos s-a construcţie să mai fie ridicate un ment, cum c cazul unor boxe toare. ŞANI : E permis srl calci pe Vrem e re la tiv călduroasă favora­
procurat din resurse proprii. De transportul pămîntului pentru grajd, o maternitate şi o puier- improvizate, iar lingă puierniţa iaibâ — cinem utogialul „R e pu bli­ bilă p lo ilo r locale,
asemenea, faptul că binalele (uşi­ umplutură, au participat 200 de niţă. Lucrările la grajd nu au în­ se află de luni de zile grămezi I. MANEA