Page 4 - 1963-11
P. 4
Pag. 4 Dramul socialismului 'U f. 2751
ultimele ştiri * ultimele ştiri * ultimele
R. D. V IE T N A M :
Datorita unei mai
bune organizări a
m uncii .y / e c o w -
m iilo r de m aterii
prime, co le ctivu l
lu b ric ii
pano
de
Lucrările Adunării Generale a O.N.U. A 15-a sesiune a Comisiei u ri din beton pre
fabricate din Hai-
NEW YORK 31 (Agerpres). — Această problemă va fl examinată referitoare la relaţiile reciproce de permanente a C.A.E.R. phonq şi-o înde
La şedinţa plenară din ziua de 30 prietenie şi colaborare între state în p lin it pionul anu
la şedinţele plenare ale Adunării penlru metalele feroase al In proporţie de
octombrie a A du nării Generale a conformitate cu Carta O.N.U. La
Generale. 102.32 la sută
O N U. s-a hotărît, în urma recoman şedinţa din 30 octombrie a Comite a !uaf sfîrşif IN F O T O i Se
dării Comitetului General, include ★ tului reprezentantul Olandei, A. Tam- încearcă panou ti-
rea pe ordinea de z\ a celei de-a NEW YORK 31 (Agerpres). — mes, a propus crearea unui organ BUDAPESTA 31 (Agerpres). — le prelabricutc,
18-a sesiuni a punctului „M ăsuri pen specializat al O.N.U. pentru studie destinate d ife rite
La 29 octombrie Comitetul pentru
tru ajutorarea larilor Cuba, Maili, rea relaţiilor internaţionale contem Intre 24 şi 30 octombrie a avut lor şantiere de
problemele juridice al A du nării Ge construcţii din II
TiinidacJ-Tobago. Jamaica, Republica porane. El a subliniat că această loc la Budapesta cea de-a 15-a se
Dominicană care au avut de suferit nerale O.N U. a Început examinarea idee este sprijinită de o seric de de- siune a Comisiei permanente C.A E.R D. Vietnam .
de pe urma uraganului ♦.Flora"; principiilor dreptului Internaţional legaţii pentru metalelo feroase.
A u participat delegaţi din R. P.
Dezbaterile din Comitetul Politic Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D
Germană, R. P. Polonă, R. P. Ro
mină, R. P. Ungară si U R S S. In
în problema dezarmării calitate da observatori au pa rtici
pat delegaţi din R P. Chineză si R.D „Tim es44 despre comerţul Est-Vest
NEW YORK 31 (Agerpres). — A luat apoi cuvîntul delegata In tatului privind interzicerea parţială Vietnam.
M iercuri seara au continuat in diei V ijaia Lakshmi Pandit, care a experienţelor nucleare. GENEVA 31 (Agerpres). — Potrivi! ziarului, o oficialitate a festat în cursul acestor lucrări or fi
Comitetul Politic oi Adunării Gene a aprobat propunerea de a se con Luind cuvîntul după prezentarea Comisia permanentă a elaborat „Speranţe mai luminoose penlru co O N U ., care a participat la aceste tradus în practică",
rale a O.N.U. dezbaterile asupra ra voca Comitelui celor 18 state la ni proiectului de rezoluţie, reprezentan măsuri privind realizarea hotăririlor lucrări lc-a caracterizat ca „un im In timpul celor şapte 2 ile cit au
portului Comitetului celor 18 state velul cel mai înalt. Ea a salutat pro ţii U.R S.S. si S U A. au expus punc luate la cea do-a 18-a sesiune a merţul Esi-Vest" este titlul unei co
pentru dezarmare. Luind cuvîntul. punerea cu privire la crearea de tele de vedere ale guvernelor lor respondente din Geneva apărută în portant pas înainte" în străduinţele durat lucrările comitetului, au avut
delegatul Uniunii Sovietice, N. T. zone denuclearizale şi alte propu In problema interziceri; experienţe C.A.E.R. si a aprobat programul său ziarul „Times". Corespondentul se de a dezvolta comerţul Fst-Vest. iar loc peste 30 de convorbiri bilaterale
l-'edorenko, a subliniat că încheierea neri constructive prezentate la lor nucleare subterane, sprijinind tot de lucru pentru anul I9G1 referă la lucrările comitetului pen „atitudinea realistă manifestată de Intre reprezentanţii ţărilor socialiste
Tratatului de la Moscova cu pri O.N.U. în problema dezarmării. odată proiectul de rezoluţie prezen Sesiunea s-a desfăşurat lulr-o at tru comerţ al Comisiei Economice ambele părţi" a ajutat la înlăturarea şi ai celor occidentale.
vire Io interzicerea experienţelor nu In cadrul dezbaterilor Comitetu tat de reprezentanţii celor 17 s la li mosferă de deplină Inlc-legere reci O N U. pentru Europa, care au avut obstacolelor pe o cale „care poale „Times" aminteşte că statisticile
cleare In atmosferă. In spaţiul cos lui Politic In problema dezarmări., membre In Comitetul pentru dezar procă şi colaborare frăţească. loc la Geneva. să reprezinte în domeniul comerţului publicate ln buletinul Comisiei Eco
mic si sub apă a creat o atmosferă au luat ouvinlul, de asemanea, şi mare. echivalentul acordului pentru in te r nomice O N U . pentru Europa in di
nouă in relaţiile internaţionale şi delegaţii Suediei. Australiei şi Gre ★ zicerea experienţelor nucleare". că un ritm de creştere mai rapid in
condiţii favorabile pentru realizarea ciei. NEW YORK 31 (Agerpres). — Creşterea medic anuală a schimbu 1962 fală de 1961 al comerţului in
unor noi paşi pe calea încetării Delegatul Republicii Arabe Unite, In cadrul şedinţei de joi dimineaţă
cursei Înarmărilor Delegatul sovie Argi ;entina va întreprinde acţiuni rilor comerciale între tarile socia ternaţional al ţărilor socialiste şi îşi
Abdel Fatlah Masan. a depus, iu a Comitetului politic al Adunării Ge
tic a declarat că este necesar să se liste şi ţările occidentale, care Iu exprimă speranţa că perspective mai
dea un nou impuls tratativelor de n u m c li a 17 tăr. membre ale Comi nerale a O N U . au luat cuvîntul, în problema contractelor cursul ultim ilor 15 ani s-a cifrat la luminoase penlru comerţul Esl-Vest
tetului pentru dezarmare, un proiect
dezarmare. Tocmai In acest sens. a printre alţii, reprezentantul Pakista circa 12 la sulă. ar putea — dup-t se vor contura Ia conferinţa m on
spus el, a fost făcută propunerea de rezoluţie in problema interzice nului, Am jad Aii, care, în discursul cu societăţile străine petroliere părerea ziarului — să ajungă la 20 dială pentru dezvoltarea comerţului,
rii experienţelor cu arme nucleare.
sovietică de a se convoca în primul Printre autorii proiectului de rezo său, s-a pronunţai In favoorea adop la sută în cursul urm ătorilor 5 ani, care va avea loc sub egida O.N.U.
trimestru sau în pruna jumătate a luţie se află şi R. P. Romină. tăm unor măsuri care să dură la în BUENOS A1RES 31 (Agerpres). — niu este o chestiune de zile".
anului 1964 o reuniune a Comite cetarea cursei înarmărilor. Reprezen Agenţia Associated Press anunţă întrevederea dintre vicc-preşcdin- dacă „spiritul de înţelegere mani la începutul anului viilor.
tului celor 10 stal* pentru dezar In preambulul proiectului de re
mare cu participarea conducătorilor zoluţie se aprobă semnarea I r i tantul Pakistanului a subliniat că u ri că mai multe oficialităţi din guvernul lele Argentinei si oficialităţile mai
de state si guverne. El a relevat tatului de la Moscova. Proiectul aşele credite militare alocate pentru argentinian au declarat la 31 octom sus menţionate, anunţă agenţia, a Proiect de program adoptat de sesiunea
că delegaţia sovietică a constatat constată cu satisfacţie că în pream înarmarea nucleară ca si pentru înar brie c i Argentina va întreprinde ac fost precedată de întrevederi cu di
cu satisfacţie că propunerea Uniunii bulul Tratatului de la Moscova ţă marea cu arme corn cnlionale îngreu ţiuni imediate in problema controc- feriţi reprezentanţi ai unor societăţi Consiliului Executiv al U.N.E.S.C.O.
Sovietice a fost întîinpinatâ cu in- rile care le-au semnat au declarat nează in maro măsură procesul nor tclor cu societăţile străine petroliere. petroliere nord-nmericane.
că vor tinde spre realizarea unei in PARIS 31 (Agerpres) — economice şi sociale in perioada de
tf>res de numeros! delegaţi la ac mal de dezvoltare al ţărilor In curs In urma unei întrevederi cu vice
terziceri a tuturor experienţelor cu Agenţia Associated Press menţio Agenţia France Prcsse relatează că colonizării, p/ecum şi consecinţelor
tuala sesiune o Adunării Generale. de dezvoltare. In cadrul şedinţei a preşedintele Argentinei, Carlos Pere-
armele nucleare, pentru totdeauna. nează că actualul guvern prezidat de
Delegatul Uniunii Sovielicc a rea ln cadrul sesiunii Consiliului Execu economice şi socialo ale dezarmării.
Iiind holăriti să continue Iu acest mai vorb ii reprezentantul Olandei, tle, preşedintele societăţii de stat Illia, instalat in urmă cu 19 zile, şi-a
mintit propunerile cu privire la ln- tiv al U.N.E.S.C.O. care $i-a înche In acest scop, Consiliul a hotăril să
scop tratativele. In continuare, pro De lieus, caic a declarat că tara sa „Yaciminelos Pelroliferos Fiscales",
cliiicrea unui pact de neagresiune desfăşurat campania eleclorală în iat lucrările la Paris a fost adoptat supună viitoarei conferinţe a
între statele membre ale Tratatului iectul de rc/o lu lic adresează lutu- sprijină o propunere formulată de Facundo Suarez a spus: „Studiem baza unui program care prevedea a-
lor statelor chemarea d i a se ală un proiect de program prezentat de U.N.E.S.C.O. caic va avea Ioc in
de la Varşovia şi cele ale pactului Irlanda prin care ţările mai mici să problemele şi acţiunile sînt imineifl nularea „contractelor petroliere ile Rene Maheu. directorul general al anul 19(H, un proiect de buget do
N.A.T.O., crearea de zone denudea- tura Tratatului de la Moscova. Re se angojeze să nu fabrice arme nu ie". M inistrul energiei si combusti
rizale şi altele, a căror adoptare ar zoluţia cere Comitetului celor l i cleare şi să nu permită amplasarea bilului, A n lu lio Pozzio a declarat că gale sau contrare intereselor na acestui organism. în care se preco 46,8 milioane dolari pentru exerci
constitui o contribuţie de seamă pe slute penlru dezarmare să-şi conti acestor arme pe teritoriile lor. problema unor acţiuni în acest dome ţiunii". nizează ca o parte din fondurile des ţiul financiar 1965— 1966
calea slăbirii încordării internaţio tinate ajutorului de dezvoltare eco Relevînd faptul că în lume mal
nale şi înlăturării pericolului de nue lucrările penlru a Înfăptui te nomică şi socială a tarilor in curs de c.vislă aproxim ativ 500 milioane do
lurile înscrise în preambulul T ra
îăzboi. dezvoltare să fie folosite în domeniul analfabeţi. Rene Maheu a subliniat
Intervenţia reprezentantului R. P. Romîne dezvoltării învălăm inluluî, ştiinţei, că pentru lichidarea acestui flagel
social este necesară acordarea unui
educaţiei şi culturii. O mare parte a
în Comitetul pentru problemele economice programului privind şliinlele umani lond dc 2 miliarde dolari, sumă care
tare şi sociale va fi afectată in spe
de
să fie eşalonată pe un interval
şi financiare cial studiului rasismului, problemelor 10 anî.
este necesară în aceste tari,
NEW YORK 31 Trimisul special A- Cereri pentru anularea legilor
djerpres C. Alexandroaie transmite. ea urmind să aibă în vedere, în antidemocratice Smith MacCarran
In cadrul dezbaterilor asupra prob primul rînd, interesele generale ale
dezvoltării economice a ţărilor res
lemei „M ijloace de promovare a re- N E W YORK 31 (Agerpres). — P linire semnatarii telegramelor se
pective. Iniţiativa, formele şi m eto
lorinei agrare", care au loc în Co 68 de reprezentanţi dc frunte ai află Normnn Thoinas. preşedintele
mitetul penlru problemele economice dele realizării acestei reforme agra vie |ii publice americane au adresat,
re sînt evident de Tesortul strict al Partidului socialist dm S U.A., scrii
si financiare al Adunării Generale a preşedintelui Kcunedy şi Congresu
suveranităţii fiecărui stat in parte. torul Uplon Sinclair, dramaturgul
O N.U., a luat cuvîntul în după-amjj- lui S U A „ leiegrame în care cer anu
za zilei de miercuri delegatul romin, Delegatul romîn s-a Teferii apoi la larea legilor antidemocratice, printre Sluart Chase, liderii sindicali James
Titus Crislureanu. experienţa pe sare ţara noastră a care legea Smith şi MacCarran. Carey şi W altcr Reuthcr şi alţii.
clobîndit-o in procesul dezvoltării a-
In intervenţia sa vorbitorul a ară
gricullurii. după înfăptuirea reformei
tat, printre altele, că sîslcmul retro
agrare, subliniind faptul că In pre A fost adoptat proiectul de constituţie
grad al latifundiei constituie o frină
zent în Republica Populară Romină
in dezvoltarea economică a tarilor al republicii Congo
agricultura este dotată cu o tehnică
in care subsistă acest sistem. O refor
mă agrară corespunzătoare a spus el, înaintată. BRAZZAVILLE 31 (Agerpres). — au'cmbrie, urmind ca la 8 decembrie
Comunicatul M in isterului Inform a să fie supus unui referendum.
In Consiliul de tu telă ţiilor af Congo-ului (Brazzaville) anun Proiectul de constituţie prevede in»
ţă că vineri după-amiază şi-a încheiat sliiuirca in Congo a unui regim „sc-
N EW YORK 31 (Agerpres). — telă trebuie sa conţină următoarele lucrările comitetul constituţional care niiprczideniial", acordind Îm puterni
In Consiliul de tutelă al O N U. p u n cte : condamnarea R S.A. pentru a adoptat in unanimitate proiectul de ciri «ilit preşedintelui republicii cit
au continuat la 30 octombrie dez că refuză să se supună hotăririlor constituţie al republicii. si Adunării Naţionale, „penlru ca
baterile referitoare Io politica de ex O N U . ; crearea unei comisii pen
tinderea legilor rasiste ale guver tru cercetarea rolului m onopolurilor Textul proiectului de constituţie aceasta să-si poală exercita controlul
nului Republicii Sud-Afncane asu internaţionale In această parte a După Conferinţa de la armea2ă să fie dat publicităţii la 15 asupra guvernului".
pra A fric ii de sud-vest. Reprezen A fric ii; chemarea adresată tuturor
tantul S.U.A., Sidney Yal=s, a con ţărilor de a îndeplini rezoluţia cu
damnat acţiunile guvernului Vonvo- privire la Africa de sud-vest; cere- B A M A K O 31 (Agerpres). — lor — capabili să şi solulioneze sin
Recenf, /a chemarea C o rni- Şefii statelor africane, participanţi Sifuafsa grea din Congo
erd. dar totodată a propus Adună rea odrcsalâ secretarului general al guri problemele — in fata întregii
rii Generale să nu întreprindă nici O N U. de a face totul penlru a asi te lu lu i de luptă p e ntru pace la conferinţa de la Bamako penlru lumi". Ambasadorul Somaliei, A ii
un lei de acţiuni care ar |>utea gura prezenta O N U in Africa da din Japonia, in d ife rite p ă i\i reglementarea conflictului algero- Husscin. a apreciat, de asemenea, LEOPOLDVJLLE 31 (Agerpres). — Adoula este intr-o situaţie politică
schimba situaţia din Africa de surl- sud-vest; cererea adresată Consi ale tă rii ou fost organizau? marocan, au părăsit capitala repu (aptul că. pentru inim a oară în is M inistrul muncii şi asigurărilor so dificilă, „iiin d handicapai dc anfura-
vest, alila timp cit această proble liului de Securitate de a acorda o m itin g u ri j i d e m o n stra ţii de blicii Mali. împăratul Etiopiei, Haile torie. statele africane au dovedit că ciale al Republicii Congo, Alphonse jul său. alcătuit din persoane care
mă este examinată de Tribunalul a lc n tii deosebită situaţiei din A f r i protest îm potriva sta ţio n ă rii Selassie, a plecat miercuri seara. problemele continentului african pol Nguvula, intr-un interviu acordat unui manevrează necontenit pentru a-1
internaţional. ca de sud-vest; exprimarea regretu pe te rito riu l Japoniei j avi Preşedintele Algeriei, licn CelIo fi rezolvate de către africanii înşişi1'- corespondent al săplăroînalulul „Sun- convinge să la măsuri dc natură să
Delegatul Camerunului, Alfrzd lui In legătură cu faptul că unele oa ne lor şi sub m arin elor am e regele Marocului, Ilasson al II • I m , Declaraţii asemănătoare au fost fă
Ngaiulo-Black s-a opus propunerii puteri continuă să furnizeze arma ricane înzestrate cu arm e a- au părăsit Haina k o in dimineaţa zi cute de diplomaţii la Cairo ai Li day Tclcgraph", s-a rcîerit la corup servească exclusiv interesele lor
delegatului S.U.A., arătind că pro ment Republicii Sud-Africane. lei de 31 octombrie şi au ajuns m beriei, Nigeriei si altor state afri ţia care binlulc in Congo. „Este o personale’1.
blema A fricii de sud-vest este o A luat apoi cuvîntul G Cernu- tom ice, îm potriva T ratatului capitalele Algeriei şi Marocului In cane independente. situaţie nefericită, a spus el, dar tre Săplăminalul britanic aiirmă că
problemă politică, nu juridică. El a senlco. reprezentantul RSS. B ieloru de „s e c u rita te " japono-am e- aceeaşi z\ La sosirea la Alger, pre Încheierea acordului cu privire la buie să se recunoască că corupţia acuzaţiile aduse sint confirmate de
arătat că guvernul Verw ocrd nu m i se, care, subliniind rolul monopolu rican. şedintele Ben Bella şi-a exprimai sa încetarea focului între Algeria s> a devenit in tară o adevărată insti situaţia din Congo. Capitala este In
mai că rafuză să recunoască com rilor internaţionale In sprijinirea rju In fotog rafie : D em onstra tisfacţia pentru succesul conferinţei, Maroc a fost salutată si de repre tuţie, iar personalităţile sus-pusc pol vadată de mi] de oameni flăminzt
petenta Tribunalului internaţional, ci vernulul rasist al lui Vcrvvord. a ţia o a m e n ilo r m u n c ii dm T o subliniind că a fost realizat prin zentanţii unor ie rilo rii africane ca'e fi mituite pentru cel mal mic lucru. şl fără lucru. Şomajul la Leopoldvil-
a $i lăsat să se înţeleagă că nu se arătat că este necesar ca Organiza kio, la care au p a rticip at cc.t. cipalul scop urmărit — pacea. iui şi-au dobindil încă independenta.
va supune hotăririlor lui in caz că ţia N aţiunilor Unite să obţină înce 7 0 00 0 persoane. Postul de radio Alger a subliniat Odliiambo Okcllo. şeful oficiului La Bruxelles există clădiri care va Ic s-a ridicat la cifra dc 100.000 de
ele vor fi îndreptate împotriva po tarea ajutorului militar si economic la 31 octombrie că „rezultatele con Kcnyei la Cairo, a subliniat intr-o lorează citcva milioane dc franci bel oameni. A pro xim a tiv 3.000 de învă
litic ii sale in Africa de sud-vest. acordat R S.A. da către unele ţări i l I I I I . ferinţei de la Bamako au justificat declaraţie că „succesul de la Ba gieni şi care aparţin unor oficiali ţători, un element important in
După părerea delegatului Cameru occidentale, să se introducă un speranţele pe care noi ni le-om pus inoko va constitui un ajutor şi un tăţi congoleze. Aceste averi au fost mişcarea sindicală, nu şi-au prim it
nului, rezoluţia Consiliului de tu boicot multilateral împotriva R S A. In ea, $i spunlncl noi, ne referim exemplu pentru noile state africana achiziţionate prin însuşirea dc fon salariile dc mai rauHe luni şi sint
la toii acei care in Africa şi In jir independente în rezolvarea unor dis
treaga lume în special In ţările so pute pe calea contactului direct In duri publice şi prin traficul cu dia ln grevă mai toi timpul. Salariile lor
cialistc. n-au încetat să creadă ln ... tre părţile interesate, fără vreun mante şi cupru. au fost sustrase dc oficialităţile gu
Scurte ştiri @ Scurte ştiri ® Scurte ştiri ® Scurte ştiri posibilitatea soluţionării conflictului amestec străin". M inistrul a adăugat că premierul vernamentale corupte.
pe calea tratativelor".
BERLIN. — In legătură cu holă- din Congo, şl Remy Slwa, secretar dul laburist După cum transmite In aceeaşi zi. ministrul informa
rirea Organizaţiei americane „Fe al Federaţiei generale a oamenilor agenţia United Press International, ţiilo r al Marocului, Boulaleb, a de ©se p r e t u t in d e n i
guvernul p rim u lu i m inistru Sean f. clarat că ţara sa „este satisfăcută
mei, luptai! pentru pace I" de a de muncii congolezi. Confederaţia a
Lcmass. a reuşit să se menţină !a de încheierea favorabilă a conferin
clara zma de 1 noiembrie zi de adresat, de asemenea, telegrame ACTORUL DE FILME ADOLPHE niere in care se arată că în anul Ic cu „la se ru l", s-au vindecat In
putere cu o m ajoritate de numai ţei de la Bamako".
luptă pentru dezarmare generală şi Biroului Internaţional al M uncii patru voturi. P otrivit agenţiei. îm Reprezentantul oficial ol secreta MENJOU A ÎNCETAT DIN 1962 din cauza accidentelor in proporţie de 50 la sută. La clle vz
totală, Federaţia Democrată Inter din Geneva şi prim ului ministru al potriva m oţiunii au votat 73 de iu lu i general a) O N U. a lăcut o minele din A ng lia şi-au pierdut zile după aplicarea tratam entului,
naţională a Femeilor a adresat a- Congoului, Adoula, prin care cer deputafi (69 din partea p a rtid u lu i declaraţie. In care a arătat că U VIAŢA viata 237 de m ineri, iar 7.557 ou locul tu m o rilo r canceroase mai
prezenta urme de arsuri care, insă.
cestei organizaţii următoarea tele punerea în libertate a liderilor sin de guvernăm int şi polar deputaţi Thant a prim it cu satisfacţie vestea tosl grav ră n iii şi m utilaţi. după două săptăm ini au dispărut
gramă: „N e exprimăm convingerea dicalelor congoleze. independenţi). M oţiunea de neîn încheierii acordului cu privire la riO LLY W O O D 31 (Agerpres). — EXPERIENŢE IN TRATAREA In întregim e.
Ziarele am ciicane anunţă că ac
că iniţiativa dv. va da în acest an GENEVA. — Intram interviu u- credere a fost depusă de opoziţie încetarea focului si speră că „aceas torul de lilm e Adolphe M enjou a
ca urmare a in te nţie i guvernului
roade importante, ia: lozincile lup cordut unui redactor nl ziarului de a stabili noi impozite asupra ta va duce la reglementarea paşni CANCERULUI LA ANIMALE N AVA_ DE PASAGERI
,.lu Tribune de Geneve", A ntonio că, definitivă, a conflictului dintre încetat din viată la virsta de 7 3
tei pentru dezarmare generală sl circu laţie i m ărfurilor. O poziţia cerea de nni.
Garcia Trevijano Fos, directorul Algeria şi Maroc", ln legătură cu SAN FRANCISCO 31 (A geipresi. SCUFUNDATA
totală vor găsi un ecou larg In rîn- în moţiunea sa demisia guvernului Cunoscutul actor american s-a
general ul In s titu tu lu i spaniol de aceasta. U Thant a transmis 'mulţu Un grup de chirurgi din Boston
durile femeilor din lumea întreagă, emigrare, a declarat că num ărul şi organizarea imediată a unor a- miri şefilor statelor interesate, pre născu/ ia Pitlsburgh şi s-a pregă au prezentai la cel de-al 49-lea DJAKAR TA. 31 (Agerpres). —
se arată în telegramă. F.D I F. îşi em igranţilor spanioli. I ii special ut Icgcri generale, cum şi împăratului Etiopiei, Haile tit in iţia l pentru caticta de in g i congres al U n ive rsită ţii americane Nava indoncv.iană dc pasageri
exprimă solidaritatea sa cu partici m uncitorilor in căutare de lucru, Selassie. si preşedintelui Republicii ner-mecanic. U lte rior, Qlras de ca de chirurgie un raport în care r.i „ Lematang“ care sc îndrepta spre
N IA M LY . — Intre 28 şi 30 oc riera cinem atografică, şi-a schim
parea la mişcarea „Femei, luptoli a crescut considerabil in ultim a tombrie, fn capitala N ig e ru lu i u Mali, Modibo Keila. bat proiectc/c şi în anul 1912 a arătat că in tratarea cancerului la arhipelagul Riau s-a scufundat in
pentru pace I" si Io urează succes vreme. In prezent, a spus el, nu- Refcrindii-sa la acordul realizat animale au lo losit „ laserul“ — Marca Javvo. 75 dc pasageri şi
m ărul em igranţilor spanioli alinqc avut loc o în tiln ite a reprezentan la conferinţa de la Bamako, amba p rim ii prim ul său rol, devenind o aparat care concentrenzu razele de m em bii ai ech ip aju lu i şi-au p ier
în activitatea lor nobilă". figură a cinem atografiei am erica
aproape 100.000 in Franţa, 45-50.000 ţilo r Jărilor alrioonc V olta Supe sadorul Camerunului la Cairo Jo lumină in tr-u n loscicul dc o ener dut via/a.
DAKAR. — La 31 octombrie. Con ne dc-a lungul a peste -10 ani.
in Elveţia şi RF. Germană, 20.000 seph Owono, a subliniat că „el nu gie lo a itc marc.
federaţia sindicală africana a pro in Belgia, 12000 in Olanda şi alte rioară, Togo, Republica A1 aii şi N i este numai un succes al celor patru PUNE DIN FAINA DE... PEŞTE
metodă,
Această
a
dr.
arătat
testat împotriva arestării arbitrare citcva zeci de mii in Aiurea B ri ger. In cadrul in liln ir ii s-a hotăril seli de state care au luat parte la ACCIDENTELE DIN MINELE râ u l L. Alcr/u/f, sc alin in stadiul
a unor lideri ai sindicatelor congo tanic. In liln la rca unui organism economic conferinţă, ci si un succes al Intre- ENGLEZE experim ental, Iiind aplicată deo LIM A 31 (Agerpres). —
leze, prinlre care Andre Boboliko, DUBLIN. — In scara zilei de 30 interstatal african pentru comerţ. g.i A frici". El şi-a exprimat încre La Lima, capitala R epublicii Peru,
octombrie au luat slirşit, după mai derea că se va ajunge la o soluţie LONDRA 31 (Agerpres). — camdată numai in tratareo tum o a tosl pusă in v inzarc pline ovin I
secretar general al Uniunii genera N oul organ. Uniunea comercială
mu/t de şapte ore, dezbaterile din finală faiă ca cele două părţi in coji Buletinul in fo rm ativ al S indica rilo r canceroase la maimuţe. un procent dc 35 la sulă lăină de
le a oamenilor muncii din Congo, a/ricană. urmăreşte să atragă în ca
Eire.achlQS-ul (parlam entul) irla n flict să mai recurgă la arme. lu lu i nafional al m inerilor dm A n In cursul experienţelor, a preci peşte. Acest Ici dc piinc. produsă
Alphons Kilhiina, secretar general dez asupra unei m oţiuni de neîn dru l său un număr cit mai mare Ambasadorul Republicii Guineea glia a publicat raportul inspecto la Ire i b ru tă rii dm capitala pcn i-
al Confederaţiei sindicatelor libere credere fn guvern depusă de p a rti de (ări ulricanc. la Cairo, Barry Diawadou, o subli ru lu i princip al al in du striei m i zat dr. M cquli, tum orile cance viană. este loarte căutată de con
niat „creşterea prestigiului africani roase cutanee şl localizate, trata- sum atori.
Redadis şl administraţia ila ru lu i str, 6 M a n ie nr. D, telelon 15 68, 12 75, 15 85, 20 78. T e ia plălilâ In numerar conlorm aprobării Direojiei Generale P.T.T.R nr. 263.328 din 6 nolembr le 1049. - Tiparul r întreprinderea 40.065
Poligtafică Huncrloara-Deva