Page 40 - 1963-11
P. 40
P*g. 4 Nr. 2760
Dramul socialismului
Declaraţiile lui Cbeddl Jagan
GEORGETOWN l i (Agetpres). — tineretului progresist din Guyana b ri
tanică să lupte Îm potriva colonialis
Luind cu vin iu l la un Congres a!
mului. In cu vin iu l său, Jagan şi-a ex
tine relulu i care a avut \oo in apro
primat solidaritatea cu poporul Cu
piere de Georgetown şi la care au bei.
participat delegaţi ai organizaţiilor In Încheiere, Jagan a luat a titu d i
de tineret din Cuba, Venezuela. Tri- ne îm potriva h o lâ rîrii guvern1'' ;!
nidad şi reprezentanţi al F M T.D., A ngliei de a amina examinarea ! •
prim ul m inistru al Guyanei b rita n i blemei acordării independenţei
C ougresul Institutului V izitele d e le g a ţie i Un succes al luptei ce, Cheddi Jagan, a cerut U niunii yanei britanice.
interna de teatru oamenilor muncii
de p e tro liş ti ro m în i în S.U.A.
TO KIO 11 {Agerpres). — tetul de stat pentru cultură şl artă. din Islanda
La 11 noiembrie s-a deschis la To Lucrările congresului, oare se des Eşuarea misiunii lui Harriman în Argentina
kio Congresul In stitu tu lu i in ternaţio W A SH IN G TO N 11 (Agerpres). — eaşi zi, asistentul secretarului de stat, R EYKJA VIK 11 (Agerpres). —
făşoară sub auspiciile Comisiei na Delegaţia de pelrolişti, condusă de După cum relatează ziarele de la nUENOS AIRES 11 (Agerpres). — la conferinţa m in iştrilo r de finanţe al
nal de teatru la care participă repre W Uliam R. Tyler, a ofe rit o masă la
zentanţi din 24 de U ri. Din Republi ţionale japoneze pentru UN.E.S.C.O. Iov, Ion Dum itru, adjunct al m inis Departamentul de Stat în cinstea de R cykjavik, ca urmare a acţiunilor sus Subsecrelarul dc stat al S.U.A., ţă rilo r latino-am ericane, care se va
tru lu i petro lu lui şi chim iei şi-a înce
ca Populară Romină participă artis şi C om itetului naţional japonez pen legaţiei rom lne la care au p a rtic ip a t: ţinute ale oam enilor muncii, guver A vere ll H ariim nn a părăsit Bucnos ocupa dc problem ele „A lia n ţe i ry ,i«
tul poporului, Radu Beligan, preşedin tru Institutul naţional de teatru, vor put călătoria de studii in S.U.A. prin m inistrul R.P.R. la W ashington, Petre nul Islandei a renunţat Ia hotărirea A ires-ul la 10 noiem brie „după ce a tru progres".
tele C onsiliului teatrelor din Com i vizitele făcute la rafin ăriile şi centre sa dc a strecura prin A ltin g (parla
dura piuă la 17 noiem brie. Bălăceami, R. Vedeler şi F. Siscoe, eşuat in încercarea de a convinge au In com unicatul dat p u b licită ţii de
le de cercetări ale com paniilor Stan mentul islandez) proiectul de lege cu
dard O ii şi Hum ble din New Jersey. directori in Departam entul de Stat, to rită ţile argenlinienc să renunţe ia către guvernul argentinian după con
p rivire la îngheţarea salariilo r şi in
Delegaţia a fost Insolită de Frank F. Denis $î J. O'Br'ren. terzicerea grevelor pe tim p de două planurile de reziliere a contractelor vo rb irile dintre Harrim an şi r a i m ulţi
Sesiunea Adunării Naţionale Dennis, preşedintele In stitu tu lu i ame W. T yler a ural delegaţiei bun ve luni. Conducerea U niun ii Sindicatelor cu firm ele petrolifere nord-amerlca- reprezentanţi ai acestui guvern — in
rican al petrolului. nit scotind în evidentă că schim bu din Islanda a prim it din partea guver ne şi europene", relatează agenţia clusiv preşedinlele ţării, Illia , m in i
constituante a Algeriei La B noiembrie, m em brii delegaţiei rile ce au loc in tre cele două ţări pe nului asigurări că proiectul de lege United Press International. strul economiei, Blanco etc — se ara
baza A cordului cultural ajută la sta
au fost p rim iţi la Departamentul tre va fi retras de pe ordinea de zi a
ALGER 11 (Agerpresl. — bu rilo r interioare de către Jeroine J. bilirea unor re la ţii inai bune între P otrivit agenţiei, Harrim an a ple tă că guvernul „va ra lilica hotărirea
Ben Bella, pentru că considerăm că R.P.R. şi S.U.A. A llin g u lu i pină la IU decembrie.
La A lg e r au început lucrările se problemele africane trebuie să fie O ’Brien, directorul o ficiu lu i de petrol cat spre ySao Paolo (Brazilia) pentru sa suverană, irevocabilă, de a anula
siunii A du nă rii Naţionale consti rezolvate in cadrul african. şt gaze, şi alţi specialişti americani A răspuns Ion Dum itru, care a m ul Pină atunci, sindicalele vor duce tra ca, în calitate de reprezentant al contractele petrolifere iar actul va fl
tuante a R epublicii A lgeriene Demo In petrol, unde le-a fost prezentată o ţum it pentru prim irea făcută şl pentru tative în vederea soluţio nării proble
cratice şi Populare După cum se Preşedintele Ban Bella a exprim at expunere privitoare la situaţia din atcrrlia de care se bucură delegaţia mei salariilor. preşedintelui Kennedy, să pârtiei pe d e fin itiva t sâplămîna viito a re ".
ştie, lu crările sesiunii au fost sus m ulţum iri Îm păratului Etiopiei, lla ile
Selassie şi preşedintelui Republici; industria petrolieră a S U A. In ace in S.U.A.
pendate la 16 octom brie ca u rm jre
a conflictului ds frontieră dintre M sli, M odibo Keila, pentru realiza
A lgeria şi Maroc. rea acordului de Ia Bamako care, a
declarat el, ne-a adus pacea".
Cu acest prilej, preşedintele Re
pu blicii, Beii Bella. a prezentat un A bordlnd problemele politice
raport cu p rivire la conflictul de terne. Ben Bella s-a pronunţat in După fra)aiive!e anglo-malleze
frontierei algaro-marocan şi la situa favoarea u n ilă lii forţelor politice din
ţia politică internă a tării. Rclerin- tară. R efennduse la v iito ru l con LO NDRA 11 (Agerpres). — declarat lu i Duncan Sandys că pină
du-se la recentul conflict de fro n gres al F.L.N. el a declarat câ sco După cum relatează agenţia Reuter, în prezent nu s-a făcut nici un pro
tieră cu M arocul. Ben Bella a decla pul acestui congres „este de a ci Borg O livicr, prim ul m inistru al M a l gres în vederea rezolvării divergen
rat că „la frontierele noastre p i- menta unitatea noastră". El a sub tei (colonie britanică), caro timp de ţelor care există in tre partidele p o li
cea se pare că a fost restabilită". liniat, de asemenea, că „situaţia in două zile a dus tratative la Londra
„A m mers la Bamako, a subliniat ternă a evoluat în mod favo ra bil". tice din M alta în problema acordării
cu Duncun Sandys, secretarul de stat independentei. După cum se şlie. la La Bulawayo
britanic pentru relaţiile cu Cornmon- conferinţa din iu lie la care au parti (Rohdcsia dc sud)
wealthnl şi pentru colonii, in legătu cipat reprezentanţii celor cinci partide a avut loc o de
Creşte împotrivirea faţă de regimul ră cu acordarea independenţei M altei, principale din M alta în vederea a- m onstraţie a popu
cordării independentei tării, tre i din
a părăsit luni capitala M a rii Britanii,
antidemocratic din Venezuela plecind spre La V alleita. tre ele s-au pronunţat îm potriva a- la ţiei îm polrîva re
Inaiute de a părăsi Londra, sub li cordării independenţei. Num ai p a rti gim ului r a s i s t .
CARACAS I I (Agetpres). — După cum transmite agenţia Associ niază agenţia citată, prem ierul mal dul laburist, principalul parlîd de o- P o l i ţ i a , folosind
A genţiile occidentale de presă re ated Press, în diferite oraşe din statul tez a făcut o declaraţie in care arată poziţie, şi partidul naţionalist (p a rti d in i dresaţi, a
latează că In Venezuela conliuuă di Laicon au avut loc duminică demons că este m ullum it de rezultatele tra dul de guvernâinînl) s-au pronunţat in te rven it cu bru
ferite acţiuni de prolest îm potriva re tra ţii antiguvernam entale urmate de tativelor duse cu m inistrul britanic, peniru acordarea imediată a indepen talitate pentru a
gim ului antidem ocratic al preşedin Incidente intre dem onstranţi şi p o li dar că in problemele legate de o b ţi denţei naţionale a M altei. Partidul Împrăştia pe de
telui Betancourt. P o trivit agenţiei ţie. A u to rită ţile au ordonat închide nerea independentei M alte i mai este laburist a cerut, de asemenea, orga m onstranţi.
France Presse, a u torităţile din Cara rea tu tu ro r şcolilor din oraşele San m ult de negocia!. „P eniru aceasta, a nizarea înainte de proclamarea inde
cas au ordonat p o liţie i să instaureze Crisloba), Acarlgua şi San Fellpe, adăugat Borg O livier. va fi necesar pendentei a unor alegeri generale
o supraveghere permanentă a sălilor unde, p o triv it agenţiei Associated să revin la Lonrlro de mai multe o ri“ . peniru desemnarea unui guvern de
de cinema, după ce, duminică scara, Press, studenţii şl elevii au organizat Pe de altă parte, p o triv it relatări mocratic. Această revendicare a fost
grupuri de membri ai Frontului de „adevărate dem onstraţii antiguverna lor presei engleze, Borg O livie r a respinsă insă dc Marea Brilanie.
eliberare naţională din Venezuela mentale". Toate şcolile din Caracas
(F.A.L.N) au ocupat cabinele de pro slnt închise de trei săplăroîni, şl nu
iecţie a cinci cinematografe şl au pro vor iuncllona pînă după alegerile
iectat film e cu un conţinut anliguver* prezidenţiale care urmează să albă
namentai. loc la 1 deeeoibrle. întrevederile Iul George Ball
la Bonn
Pretenţiile guvernului rasist
BONN II (Agerpres). — cu care, p o triv it agenţiei DPA, a Borneo de nord nemulţumit
Azi se reiau lucrările Camerei Subsecretarul de stat nmerican, discutat probleme m ilitare ale din Rhodesia de sud respinse la Londra
George Ball, care a sosit Ja Bonn, N.A.T.O, de re stricţiile în domeniul
Comunelor a Angliei 6i-a Inreput întrevederile politice George Ball, oare va vizita mai LONDRA 11 (Agerpres). — englez nu a satisfăcut pretenţiile gu
cu Rslf Lahr, secretar de stat m ulte capitale vest-europene, va vernului rasist din Rhodesia de sud comerţului impuse
LONDRA II (Agerpres). — devine lider al Partidului conser pentru afacerile externe. După conduce delegaţia americană la con M in istru l trezoreriei din Rhodesia în lru c it aceasla ar fi provocat in d ig
M arţi se reiau lucrările Camerei vator. cum relatează agenţia DPA, un ferinţa de la Paris a O rganizaţiei de sud, I. Smilh, s-a reîntors la Sa- nare în rîiu lu l populaţiei africane din de Federaţia Malayeză
Comunelor. Vacanta parlamentară, Aceasta este ultim a sesiune a Ca purlător de cuvlnt al guvernului dc pentru colaborare economică şi de/- lisbury după o vizită de două săp-
care a început la 2 august, a fost merei Comunelor a cărei lagislalu- In Bonn a precizat că discuţiile s-nu voltare. fixată pentru zilele de 19 lâm îni in Anglia, unde a dus trata această tară precum şi în rîndul ţă
prelungită la cererea grupului con ră expiră in octom brie 1964. pină referit la chestiuni p rivind negocie şi 20 noiembrie. tive cu o fic ia lită ţi britanice privind rilo r africane membre ale Commoti- SINGAPORE 11 (Agerpres). —
servator cu două săplăm lni peniru cind urmează să fie organizate ale rile pregătitoare ale conferinţei din P o trivit zia rulu i londonez „D a itv u e a llh u lu i.
a Îngădui noului priin-m inislru, Sir geri. Stabilirea datei alegerilor ră- cadrul G.A.T.T. p rivilo are la pro M ait", în capitala britanică Ball va acordarea „independenţei" Rhodesiei Tratativele p rivind v iito ru l acestei Borneo de nord, unul din te rito
A le r. Dougiilas-Home, să oanrlidezc mlne la latitudinea guvernului. blemele vamale dintre S’ U.A. şi avea întrevederi cu But Ier, m inistrul de sud in con diţiile perm anenlizării colonii, după cum relatează ziarul riile membre ale Federaţiei M alaye-
in circum scripţia electorală Kinross După cum anunţă agenţia Reuter, Piaţa comună, ca şi re la ţiile econo afacerilor externe, şi Meath, m inis dom inaţiei m in o rită ţii albe. „Tim es", vor continua la începutul ze, a protestat îm potriva re s tric ţiilo r
pentru un loc de deputat. Paralel liderul laburist, Harold W ilson, a mice dintre ţările Pieţei comune şi trul com erţului, in problema rc h - După cum reiese din com entariile anului 1964 cind la Londra va sosi
cu preluarea funcţiei de prim -m i- cerut, în lr un in te rviu televizat o r liilo r comerciale dintre Est şi Vest. W. Field, prim ul m in islru al Rhodc- ce ii sint impuse de către autoritâ-
nistru si apariţia pc banca guverna ganizarea cit mai repede a alege Slalele Unite. De asemenea, Ball a „M area B rilanie şi alte ţâri euro- presei engleze, aceste tratative mi ţîIc federaţiei în întreţinerea de re-
profesorul
avut o întrevedere cu
mentală In Camera Comunelor, Home rilor. au dus la nici un rezultat. G uvernul desiei de sud.
Hallstein. preşedintele C.E.E. Intr-un pene (occidentale — NR.), orală la lii com erciale cu alle stale.
comunicat asupra acestei întrevederi „D a ily M ail", consideră că lista pro In cadrul conferinţei reprezenlanţi-
se spune că au fost discutate pro duselor interzise exp ortului In U n’u- lor Camerelor de comerţ din te rito
Conferinţa ţărilor m em bre bleme privind re la ţiile S.U.A.— Piaţa nea Sovietică si alte ţâri din răsărit Amănunte despre catastrofele din Japonia
comună. In cursul aceleiaşi zile. elaborată in urmă cu cinci ani, in riile Borneo de Nord, Sarawak, Sin-
a le plaiuiliiâ de la Colombo Rall s-a în tiln it cu Uwe von Hassel. plin război rece, trebuie să fie re TO KIO î l (Agerpres). — viară, subliniază acelaşi corespon gapore şi Malaya, care a avut loc re
m inistrul apărării ai R.F. Germane vizii Uă", Corespondenţii agenţiilor de pre dent, poale avea repercusiuni pe cent la Kuala Lumpur, Lim Cheng
B A N C K O K 11 (Agerpres). — dei. După şedinţa de deschidere lu să continuă să transm ită amănunte plan politic, ea liind cea de-a doua W all, preşedintele Camerei de co
în legătură cu catastrofele petrecu catastrofă de acest gen in mai pu
Luni s-a deschis la Bangkok Con crările conferinţei s-au desfăşurat în ţin de doi ani. merţ dm Borneo de N ord a cerut
ferinţa ţă rilo r membre ale planului secret. te recent in Japonia. „La fiecare Im p lica ţii politice, scrie In conti lib e rtă ţi în desfăşurarea re la ţiilo r co
de la Colombo. La conferinţă parti ★ Conflictul dintre S.U.A. şi Piaţa comună oră, scrie corespondentul agenţiei
France Presse, bilan ţul celor două nuare corespondentul agenţiei Fran merciale directe cu Japonia, cu slate
cipă reprezentanţi ai celor 19 stale, ce Presse, presupună şi catastrofa
Aşa numilu-l plan de la Colombo a în studiul unui comitet al G.A.T.T. catastrofe devine din ce in ce mai din Europa sau din alle continente,
membre ale acestei organizaţii. (Aus luat fiinţă, după cum se ştie, în anul iris l". Pină in seara zilei de 10 no m inieră de la Ohmula. Surparea m i
tralia, Marea B ritanic, Canada, U n iu 1950, din in iţia tiva A ngliei. Curînd, G ENEVA 11 (Agerpres). — ţările Pieţei comune referitor la im iem brie fusese atinsă cifra de 610 nei de la Ohmuta, care a costai fără a mai fi obligaţi să întreţin ă
nea Birinană, India, Indonezia. Japo la acest plan au aderat şi Statele U- Luni dimineaţa, anunţă agenţia portul cărnii de pasăre din S.U.A. m orii, dintre care 455 la mina viaţa unui număr a lit de mare de asemenea re la ţii prin interm ediul te
nia, Coreea de sud, Laos, Filipine, Se ştie că acest com itet are sarcina dc la Ohm ula (insula Kţuslu) în m uncitori, scrie corespondentul, „va rito riu lu i Singapore. „O asemenea
nite. În fiin ţa t în scopul „a ju to ră rii" France Presse, la Geneva şi-a înce urma unei puternice explozii de scoate din nou )a iveală problema
Federaţia Malayeză, Nepal, Noua Ze- lă riîo r din Asia de sud sl de sud-esl de a stabili, in Unii generale, p ie r sacrificării seouritătii v ie ţii m unci procedură, a declarat preşedinlele
put lucrările Com itetul special al ce gaze, şi 163 în oatastrola le ro vb ră
elandă, Pakistan, Ceylon, Slalele U- planul de !a Colombo s-a dovedit a derile suferite de S U A. de pe urma to rilo r în interesele trustului M itsu i", Camerei dc com erţ din Borneo de
lor 5 experţi num iţi de C onsiliul din suburbia oapitalei Japoniei, unde
nite, V ietnam ul dc sud, Tailanda şi fi mai de grabă un instrum ent dc m ajorării tarifelor vamale la carnea două trenuri de pasageri s-au cioc căruia îi aparţine mina. Nord, este greoaie şi neeconomicoa-
G.A.T.T. (Acordul general peniru ta
Bhutan), menţinere al influentei şi poziţiei pu de pasăre pe care o exportă In ţă nit cu un tren dc marfă deraiat. Co Luni, Sindicatul m uncitorilor din să". Ei a cerut, de asemenea, revi-
rife şi comerţ), pentru medierea con respondentul agenţiei France Presse industria carboniferă a Japoniei a
Luerărlle conferinţei au fost deschi te rilo r coloniale In aceste ţări. flic tu lu i economio dintre S.U.A. şi rile Pielei comune. S.U.A. susţin că confirm ă prim ele constatări p o trivit chemat la organizarea unei greve de zuirea regulam entului după care se
se de p rin ţu l W an W aithayakon, ad aoeste pierd ari s-ar cilra la 46 m i cărora catastrofa feroviară s-a da 24 de ore la mina din Olunuta, în desfăşoară legăturile comerciale în
lioane dolari, în timp ce ţările Pieţei
ju nct al prim ului m inistru al Tailan- torat uzu rii m aterialului rulant şi semn de prolest îm potriva m ăsurilor tre te rito riile din cadrul Federaţiei
Tratative america no* vest-europe ne comune pretind că aceste pierderi * vitezei excesive a trenu rilo r de pa inadecvate de proiecţie a m uncii e-
nu depăşesa 19 m ilioane dolari. sageri din Japonia. Catastrofa lero- xislenlc in această mină. Malayeze.
în probleme agricole şi comerciale
F.A.O. despre scăderea
AMSTERDAM 11 (Agerpres). — discuta, de asemenea, problema teh fost invadată de un val compact
guvern sud-vielnamez în legAlurâ
PRETORIA. — Ziarul sud-alrlcau
producţiei agricole La 11 noiembrie, la Amsterdam, nicii in agricultură, probleme ş tiin TA LLIN . — La 10 noiembrie, Dan „G azeltc" anunţă interzicerea pe ou reluarea program ului S.U.A. do dc pescăruşi. M ijlo a ce le folosite
în Am erica Latină s-au în tru n ii delegaţi din 17 ţări vest- ţifice şi probleme privind nivelul a li Iordăchescu, priin solist al T eatru te rito riu l A lric ii de sud a cărţii ajutor economic peniru Vietnam ul îm potriva lor : arme, otravă sau
lui efe Operă şl balet al R- P. Ro
europenc, şi o delegaţie din S.U.A. mentaţiei. lo rd u lu i Russel oi Liverpool „A iri- de sud, suspendat în luna august. zgomot n-au dat n ici un rezultat.
RIO DE JANE1RO 11 (Agerpres). peniru a avea un schimb de păreri mi ne a dai un concert in oraşul ca de Sud, azi şi m fine". P urtătorul de cuvlnt a adăugat că Pescăruşii au putut fi alungaţi nu
Refcrindu-se la unele păreri din Tallln, capitala R S.S. Estone. Cin-
O rganizaţia mondială pentru a li în problemele alim entaţiei, agricul LEOPOLDVILLE. — M. Ngoy, dala reluă rii program ului de a ju mai cu a ju to ru l unui magnetofon
cercurile conferinlei, agenlia Reuter, tăreţul roraîu a Interpretat lucrări care reproducea strigătul pescăru
mentaţie şi agricultură (F.A.O.) a aun- tu rii $i com erţului. în tiln ire a poartă de HaendeL M ozart, Schumaun, înalt funcţionar la M in isterul A fa tor nu a fost incă stabilită.
zi nuntă că delegaţia americană speră şilor în pericol.
tal că in momentul de fată in Am e nînneJe de simpozion amencano-eu- Ceaikovski, Enescu, Schubert şi cerilor Externe congolez, a fost BANG KO K. — Presa din Bang
rica Latină există 200 de m ilioane ropcan pentru com erţul de produse ca discuţiile să creeze o opinie fa alţi com pozitori. Concertul s-a arestat de politie înainte de a ple kok anunţă câ in cursul prim elor DELHI. — La 11 noiem brie, p ri
vorabilă proiectului S U A. cu privire opt luni ate acestui an. balanţa co
de oameni subalim enlali. P otrivit agricole. Participanţii la In tiln ire vor bucurat de uu frumos succes. ca la Paris, unde urma să-şi in in mul m inistru Jaw aharlal N e luu a
la reducerea tarifelor vamale m erţului exterior al Tailandci a ofe rit un dejan in cinstea cosmo
datelor acestei organizaţii, in cursul LISABONA. — C itind uu comu prim ire postul dc sef al m isiunii
diplom atice congoleze. După cum înregistrat un deJicil de 1.501.400.000 nauţilor sovietici V. N ikolaeva-Te-
u ltim ilo r patru ani, producţia de a li nicat al fo rţelo r m ilitare portughe bahti, cu peste 50 la sută mai m ult
transm ite agenţia France Presse, reşkova, A. N iko la e v şi V. Bîkov-
mente pe cap d i lo cuito r In conti ze, agenţia Associated Press anun ski. fn aceeaşi zi, cosm onauţii so
nentul latino-am erican a descrescut ţă că forţele patriotice din Cabinda .s / rV E r z v r a h vie tici au fost p rim iţi de preşedin
cu 7 )a sută. De asemenea, in timp (te rito riu aparţinînd A ngolei) au / î . - A -JS' L tele Radhakrisbnan.
efectuat o incursiune im p o lriv.i
oe procentul de creştere a popu
trupelor colonialiste portugheze. TO KIO . — După cum anunţă
laţiei a fost in anii de după război k .' V Â iâ Z Â =-7
In tim pul alacului au fost scoşi din agenţia France Presse, cargoul ja
de 2,8 la sulă anual, ceea ce consti ponez „Taisho M a ru “ , care se În
luptă mai m ulţi soldaţi portughezi.
tuie un record pentru întreg pâinin- drepta spre insula H okkaido, si
M A N IL A . — La 12 noiembrie, In M. Ngoy este acuzat de trafic de decit in aceeaşi perioadă a anului
tul, producţia agricolă a scăzut in Filipine, au loc alegeri pentru de diamante. trecut. Presa apreciază câ acest tuată in norcîul Japoniei, s-a scu
aceeaşi perioadă cu î l la suţă. Cel semnarea unul număr de 12.941 d e iicit se datoreşlc dum pingului cu fundat in apele O ceanului Pacific.
NIC O SIA. — In num ărul său din
mal mare procent de reducere a pro consilieri pro vin cia li şi m unicipali 9 noiembrie, ziarul „H a ra vg h l" pro produse din S.U.A. şi Japonia in Cel 12 membri ai echipajului au
ducţiei agricole a fost Înregistrat şi a 8 senatori. testează îm potriva m anevrelor m i Tailanda, precum şi scăderii pretu pierit.
tn Argentina. Işl prezintă candidatura peste litare organizate în Insulă de tru rilo r la produsele tailandeze pc DELHI. — La Bhuvenshwar, oa-
39.000 de candidaţi ai P artidului li pieţele străine.
După cum se menţionează in da pele engleze, precum şl îm potriva pilala statului Orissa, s-a anunţat
beral, aflat in prezent la putere, al NEW YORK. — „Palm er Chemical
tele publicate de F A.O., ţările din intenţiei a u to rită ţilo r m ilitare en oficial câ în urm a epidem iei de ho
P artidului naţionalist de opoziţie and Equipment Co", din Douglas-
Am erica Latină, care dispun de a- şi independenţii. gleze, de a Interveni in treburile v ille (Geo-rgial a inventat un pis lera, care bîn tn ic în acest stat,
proxim ativ 2 m iliarde hectare pă- Pe listele electorale sin t înscrişi C iprului „în cazul unei situaţii tol cu anestezic. P roiectilul este o pină în prezent si-au pierdui viata
m ln tu ri arabile, $i-au d u b b t In cursul 9 500 000 de alegători. anormale'*. seringă m etalică care. ajungind la 777 dc persoane.
u ltim ilo r 20 de ani im p orturile de D JAKAR TA. — Preşedintele In La rin g u l său, ziarul „F ile llh e - deslinalie, injectează sub piele un ROMA. — In zilele de 10 şi 11
produse alim entare din alte regiuni doneziei, Sukarno, a num it la 11 ras“ îşi exprim ă îngrijorarea în le lichid cu acţiune anestezica. P oli
ale lum ii. F.A.O. subliniază că pro noiem brie In funcţia de m inistru gătură cu acţiunile a u to rită ţilo r m i tia din N ew York. care a e xp e ri noiembrie. In 96 de oraşe si lo
blema reform ei agrare este în mo prim al guvernului — rămasă va lita re engleze din Cipru. mentat arma, intenţionează s-o fo calităţi din Ita lia au avut loc ale
mentul de fată una dintre cele mai cantă în urma m orţii Iul RaJen W AS H IN G TO N . — Un purtător losească la prinderea crim inalilo r, geri pentru consiliile municipale.
im portante in sceastă regiune a lu H adţi Djuanda K a rla w id jo jo — pe de cuvînt al D epartam entului de îndeosebi pe străzile aglomerate, La vot au participat aproxim ativ
unde gloanţele adevărate ar risca
mii, mişcarea peniru reforma agrară m inistrul afacerilor externe Suban- Stat al S.U.A. a declarat că amba 300 de m ii de alegători. Rezulta
drio. Subandrio va deţine şi ve sadorul Statelor U nite la Saigon, să ucidă pe trecători.
devenind una dintre cele mai în chea 6a funcTie de m inistru al afa H enry Cabot Lodge a fost Îm pu SAN D1EGO. — Pista de avioa tul acestor alegeri va fi cunoscut
semnate acţiuni social-pohlice de pe Turcia şl Pla|a comună.
cerilor exlerpe. ternicit să ducă tratative cu noul ne dc la San Diego (C alifornia) a In cursul zilei de m arii.
acest conlinent. (Desen din „S lirşe l" Sofia)
40.065
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str, 0 M artie ar. 9, teleion 15 88, 12 75, 15 85, 20 78, T a ie plătită to numerar conform aprobării D ueetlel G enerala P.'X T.R. nr. 263.328 din 6 noie m brie 1949. — fip n ru i i întreprinderea Poligrafică Huncdoara-Deva.