Page 41 - 1963-11

P R O LFlAR I CIN T O A IB JARU E U N IT I-V A 1
Toi mai mult oţel patriei

„Sâ muncim la nivelul sarcinilor anului v iito r" — acesta este angaja­
m entul o ţcta rilo r secţiei O.S.M. nr. 2 al C. S. H. pentru trim e stru l IV al
• Teatrul de păpuşi din anului în curs. Tim pul care s-a scurs pînă acum din acest trim estru a do­
Alba lu lia ; vedit că o ţe laril depun lo t efo rtu l p e n tru a-şl respecta cu vin tu l dat. Prln-
° A ră tu rile de toamnă — Ir-o organizare judicioasă a m uncii şl respectarea întocm ai a procesului
factor h o tă rîlo r in sporirea tehnologic, ej au elaborat în luna o clo m b rle peste plan mal m ult dc 9.000
producţiei la hectar.
tone olcl, cu 5.0G0 tone peste angaja m eniul luat în consfătuirea dc produc­
o in discuţia deputaţilor ţie precedentă. C il priveşte luna noiem brie, numai în prim a decadă, au
cele mai im porlanlc probleme.
(pag. 2 -i) elaborat în plus 2.400 tone oţel (anga jam cntul lunar este de 7.000 tone).
r a s * • în tă ririi disciplinei efe In fruntea în tre ce rii socialiste de la această secţie se situează schim ­
partid toată atenţia. bul condus de ing. Zaharia Coslea şi echipele de (o p ito ri conduse de O relt
(pag. 3-a) Paul şi loan Drăghin.
ing. IO A N CIO RANU
• De peste hotare.
Anul XV. Nr. 2.761 MIERCURI 13 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) Din postul dc corespondenţi
vo lu n ta ri de ia, O S.M nr. 2)

Calificarea - în pas V IT E Z E DE A V A N S A R E S P O R IT E Pentru sezonul rece S T R O P I R I I N L I V E Z

cu tehnica avansată ş de noi fro n tu ri de lucru, capabile să asigure extragerea unei Deva vor fi îm podobite cu flo ri rii atacurilor de boli circa 28.000 pomi. riile colective din
La mina Petrila creşte continuu preocuparea pentru deschiderea
.Şi în sezonul rece străzile oraşului
In vederea preveni­
M ihalţ, Slremt, G sle i
S tro p irile au fost fă­
T cantităţi sporite de cărbune. Indru mate îndeaproape de călre or- Pînă acum sau planlat cileva m ii dc şi dăunători. In ba­ cute de către echipe şi Teiuş. De aseme­
gospodăriile
nea. la
zinul pom icol Stremf,
specializate In d ire c­
ale
ga nizaţiilc de partid, conducerile lehnice
eu
sectoarelor
pansele st crizanteme, iar în pre­
elevi, iar In cursu­ luat măsuri pentru ca activitate a pc lin ie de deschideri şi zent sc plantează în parcuri si pc raionul Alba, au fost ţia proiecţiei plante­ colective din Slremt.
Lenin no Învaţă luate o serie de mă­ lor, prin g rija consi­ Cir,toi si Teiuş po­
VIC H EN TE B A I A N rile de calificare străzile centrale peslc 3.000 dc tufe de
că socialism ul es­ E pregătiri să se desfăşoare la nive Iul cerinţelor. Aceasta a per- suri. Astfel, a fost liu lu i agricol raional. m ii tineri au fost le­
preşedintele C o nsiliului regional la locul de muncă trand afiri si 1400 dc arbori ornam en­
te de neconceput mls ca unele brigăzi, cum sin i celc conduse dc m in erii Dum- aplicat tratam entul Cel mai msre nu ­ gaţi pentru a se e-
al sindicatelor circa 500. In tr i­ ta li ca: sal ci mi alto iţi, arţari, tei,
fără tehnica m arii Hunedoara-Deva mestrul IV urmea- brnvc.inu M ihai, Diuescu Nicolae, Dogaru Sebaslian, Tăiam Pe- de iarnă cu „D ibu- măr de pomi iu fost vita atacul rozătoare­
in d u s trii, bazată 81 Irit şî altele, sâ obţină vileze dc avansarc dc cile 70— 140 m l. plopi piram idali etc. tox" la un număr de stro p iţi la gospodă­ lor.
------- ză sâ mai fie ca­
pe ultim ul cu vi ut lific a ţi prin cursuri de scurtă durată pe lună. Paralel cu aceste acţiuni sc lucrea­
al ş liin le i moderne Urmînd această încă aproxim ativ 640 m uncitori. T re ­ I ză şi la aranjatul coroanelor la po­ Orchestra „Cindretul" din Sibiu, la Miercurea
cale Partidul M uncitoresc Romin
înzes- buie m enţionat însă că preocuparea m ii ornam entali- Toate acestea au
acordă o atenlic deosebită în excursie Au început lucrările unui Orcheslra „C in d re ln l" a F ila r­ căm inului cultural din M iercurea
masini pentru asigurarea desfăşurării aces­ drept scop ca $i în sezonul rece ora­
tră rii econonvei naţionale cu m onicii de stat din Sibiu, a pre­ un frumos program dc muzică
p rrfe c. tor cursuri in cele mai bune con- la Bucureşti nou magazin universal şul sA aibe un aspect cit mai plăcut.
si instalaţii dintre cete mai d itiu n i la uneie exploatări printre zentat 2ile lc acestea pe scena populară romînească C fnlecelc In­
tiona'p. realizate la nivelu tehnicii care. E. M. Lupeni. (unde num ărul terpretate do M ăria Cristea C otîr-
mondiale. An de an sînt puse în elevilor este cel mai mare) nu este tn cursul zilei de ieri, Din in iţia tiv a con siliului de con­
funcţiune noi lin ii tehnologico, noi satisfăcător. Nu sc asigură suficien­ 292 dc m uncitori, in g i­ ducere al cooperativei, în comuna Recital de poezie Ica, D um itru M utiu. Constantin
^a rm a te sj obiective industriale de neri, tehnicieni şi func­ Vărmaga, raionul IIia, s-au înce- VENITURI Rordcianu. Romtcă Braşovean au
te condiţii optim e dn sludiu, iui sînt $
înaltă tehnicitate. In u ltim ii am destule săli do clasă. Tematica nu ţionari din lo calită ţile onl în toamna acestui an lucrările Cercul literar „ Flacăra" din H u­ DIN SECTORUL ZOOTEHNIC fost răsplătite cu v ii aplauze de
numai în regiunea Hunedoara au este cea mai po trivită şi nu se Petroşani, Zlatna, Brad, de construcţie n urnii magazin u n i­ nedoara a organizat zilele trecute la cci peste 400 de spectatori.
fost dale în exploatare noi liiv i asigură îmbinarea în mod organizat T Călan, Hunedoara şi versal. Pînă in prezent s-o procu­ G helar un recital de iiaczic Cu acest Printr-o în g rijire şi furajare ra­ GH. LO M N A Ş A N
de laminoare, un turnai de i orin a cunoştinţelor teoretice cu prac­ Deva au /i/ecnt cu 7 nu- prilei. m em brii cercului au c itit din ţională a anim alelor proprietate corespondent
m c., noi cuploare Siemens M a rt’ n tica Aşa sc explică de altfel şi pro­ tficarc O .N T. „C a rpafi" rat prin muncă patriotică si din lucrările p ro p rii Fi au fost urm ă riţi obştească, co le ctiviştii din Prlcaz,
de mare capacitate la C. S. Hnnfl- centul mare de m ediocritate la I Intr-o excursie dc trei contribuţia bănească a m em brilor cu viu interes de numeroşi tine ri raionul Orăştic, au reuşit să ob­
doara. o nouă turnătorie de linno- cursurile pentru m ineri : circa 65-70 ro o ncra lorl, 25.000 bucăţi cărăm i­ m ineri de la E. M. Gheţar. ţină In acest an însemnate ven i­ U filaje de înaltă
tiere şi s-a moderniza uzina dc se- ganele şi organizaţiile de partid de R zile la Bucureşti. dă si s-a turnat fundaţia. Pe v iito r, cercul lite ra r am intit va tu ri băneşti din sectorul zooteh­ produc ilvîfafe
la sulă, pe C.C.V J. Prin urmare, o r­
micocs la Călan, a crescut conside­ Cu acest p rile j, tu riş­ nrgnniz.a asemenea m anifestări şi la nic. Astfel, numai pînă la data de
rab il aradul de mecanizare al ex­ la aceste unităţi vor trebui să se tii vor vizita M uzeul dc La lu crările cfe rlu a lc s-au depus Tc/iuc, Călan şi Hunedoara. I noiembrie, to ta lu l ve n itu rilo r fn u ltim ii ani Fabrica Chimică
plo a tă rilo r m iniere şam .d 3.390 orc de muncă patriotică, evi- T. SEBASTf AN realizate se ridică la peste 411 000
ocupe mai îndeaproape de îndrepta­ 1 Istorie ol partidului, vor din O răştic n fost lărgită şi reîn-
Pentru ca toate aceste maşini si rea acestei stări de lucruri. do.nliindu-sc în mod deosebit co- corespondent Ici. zestra/ă cu titila ic noi de mare
Instalaţii să poală ti folosite cu O situalie sim ilară a existat şi Ia face un tur al oraşului m unislul Magrln Roman, preşedin­ n ro du ctivlla le. Num ai anul acesta
maxim um de randament sA asigu­ cursurile rle tractorişti, excavatori?!» Bucureşti şi vor viziona tele con siliului sătesc al coopera­ A c ţ i u n i d e m u n c ă p a t r i o t i c ă In fabrică nu fost montate 10 ma­
re un ritm rapid tle creştere a pro ­ şi m uncitori constructori C F. de la întUnirea de fotbal d in ­ tivei si nrecp.-lîn(e al com îlelului şini pentru prelucrarea maselor
d u c tiv ită ţii muncii, este necesar să C, S‘. Hunedoara, organizate pe com­ tre echipele Dinnmn dc construcţie, T in e rii din sectoarele V şi IX In ultim a vreme ei au efectuat nu­ plastice prin injecţie. Toate maşi­
existe cadre de m uncitori maiştri, binat. Bucureşti şi Real M a ­ dc la E. M. Vulcan desfăşoară meroase ore de muncă patriotică nile nu un randament sporit şi in-
tehnicieni şi ingineri cu un bonat TOM HLA.T largi acţiuni de muncă patriotică. (/r>f tehnice.eronom ici înalţi.
Dar, tehnica nouă pătrunde în drid. corespondent evcculînd lucrări de înfrum use­
bagai de cunoştinţe profesional^ Pe această bază gama tradu se­
u n ită ţile noastre in dustriale cu psşl ţare şi gospodărire a c u rţii ate lie­
capabili să le cunoască tem einic si 9 lor de masă plastică este In/r-o
repezi. A par mereu maşini şi utila ru lu i mecanic, au colectat peslc
să le m înniasrâ n i prirepeie continuă creştere.
je no:, se perfecţionează procesele T Producţie ridicată la lapte 5 000 kg fier vechi etc.
Sub conducerea organelor si o r­ tehnologice. De aceea, n ive lu l rlc
ga nizaţiilor do narlid. colectivele do cunoştinţe profesionale a m uncito­ Creşlerca vacilor de lapte ocu­ prim ele 10 luni ale anului să de­ în g rijito rii m ulgători Bloss loan. Si O con tribu ţie de seamă Ia o r­
muncă din în tre p rin d e rile regiunii rilo r trebuie să so îmbogăţească. Sf, i pă un loc de seamă In cadrul sec­ păşească produclia planificată cu mion Bădilă şi alţii. în g rijito ru l ganizarea şi buna desfăşurare a
noastre au dohîndit o experienţă un rol de seamă in această direcţie acestor acţiuni şi-au adus-o tin e rii Economii prin
bonată în creşterea $i pregătirea ra- il au diversele forme de ridicarea to rului zoolehnic la trupul din 240 litr i lapte pe cap de vacă fu­ Bloss loan, de pildă, dc la incc- Petru Marcu, A ncla Leuştean,
drelor. A stlel. de la un an )n al­ ca lifică rii şi specializarea oam enilor, K C ilnic. apartinînd G A S . PctreştL rajată. Ca urmare a acestui fapt outul anului şi pînă acum a ob­ Cornet Gheorghc. loan Civmaş, Ca-
tul. în s e d ii si ateliere. în secloa- s p rijin ite de către com ilelele sin­ Acordind o atenlic sporită în g ri­ s-a înregistrat o depăşire sim ţi­ ţin u t de la lotul de vaci pe ca* rol Dărămuş, Constantin Plic. Ro- aplicarea inovaţiilor
rele m inelor etc a sporii numărul dicalelor şi organ izaţiilor U.T.M , o r­ toare a producţiei marfă plani­ re-1 arc în prim ire 36000 litr i lap- mulus Muntean, Nicolae Ştefan şl
m u n cilo rilo r c a lilic a li si cu înaltă ganizate de conducerile lehnico-ad- 8 jir ii şi h ră n irii raţionale a vaci­ ficată la leple. le, realiztnd 90 fa sută din sar­ alţii. In cursul celor zece Iun! care au
calificare, al m aiştrilor şî tehnicie­ m im stralive. In m ulle Întreprinderi, lor dc lapte, în g rijito rii m ulgători cina anuală de producţie planifU trecut din acest an. la F. M. Lonca.
nilor. A nul acesta, numai de pe băn­ unde a ctivita te ) org an izaţiilor de de la acest trup au reuşit ca pe La realizarea acestui succes o con­ cală. C. JONESCU mişcarea de in o va ţii s-a dezvoltat
cile şcolilor prolesionale au păşit în trib u ţie însemnată şl-au adus o şl corespondent
masă a fost îndrum ată îndeaproape continuu, a crescut m ult eficienta eco­
producţie la C. S. Hunedoara peste do călre organele de parlid, s-au nomică a in o v a ţiilo r aplicate in p ro ­
240 m uncitori calilicali, la U. M. obţinut rezultate frumoase. La U. M. ducţie. Tn perioada am intită au (o«t
C ugir peste 200 Iar in un ită ţile Corn- Cugir spre exemplu, s-a Încetăţenit tnregîstrale Ia cabinetul tehnic 59 de
h ina lului carbonifer din Valea J iu ­ obiceiul ca to ii absolvenţii şcolilo r m
lu i aproape 180. Ei nu fost rep arti­ profesionale să lie încadraţi tn in o va ţii din care s-au aplicat 39.
zaţi să lucreze ne lingă m uncitorii cursuri de ridioarea ca lifică rii, fie cinci sînt în experim entare $i restul
care stăpînesc bine meseria şi cu în studiu. Prin aplicarea in o v a ţiilo r
im ediat după absolvire, lie după un
o experienţă bogată, aşa in cit s-au s-au realizat economii antecalrula'e
an. aşa incit, li se asigură o co n ti­
acomodat repede cu specificul locu­ nuitate in ridicarea n ive lu lu i de pre­ In valoare de 403.587 lei şi posteai-
lu i de muncă şi cu lucrările ce Ire- gătire profesională. C ursurile au fost culale în valoare dc 207 164 lei. Re­
buic să le efectueze. compensele p lă ţile Ino vatorilor se r i­
organizale pe meserii, n r la întoc­
Un număr mare de m uncitori ca­ mirea Iernaticilor şi predarea le cţi­ dică la suma de 24 480 lei.
lific a i! au provenit din cursurile de ilor au fost m obilizaţi cei mai buni
calificare la lo curile dc munca o r­ ingineri şi tehnicieni din secţii. D intre in o va ţiile cu eficientă ero-
ganizate in fiecare întreprindere La Această metodă s a dovedit a fl nomir.ă mare am intim : „Adaptarea
C.S. Hunedoara, spre exemplu, din cît se poate de eficientă. M u lţi d in ­ sondeuzelor subterane la carotajul
1943, si pînă in prezent an fost ca­ tre lin e rii ca lifica ţi şi încadraţi in continuu", concepută de ing. Remus
lific a i! astfel mai mult de 15000 de Pelreanu, „Pod mobil de lucru gen­
cursurile de ridicarea ca lifică rii,
m uncitori. In anul 1903 au fost cu­ printre care G lig o r Juncan, Gheor- tili săparea si amenalarea p u ţu rilo r",
prinşi In diverse cursuri de c a lifi­ ghe Buiga şi a lţii au devenii in o ­ autor ing. P. Bălănescu şi un colec­
care aproape 1.840 dc oameni. Pen­ vatori cunoscuţi. tiv de m uncitori, „Reducerea consu­
tru ca acestea să dea cele mai bu­
La U. M. C ugir au fosl organizate m ului de lemn la lucrările de halda-
ne rezultate, au fost m obilizate co­
anul acesta şi 6 cursuri dc specia­ re". realizată de f. Proczner. In expe­
m isiile in g in e rilo r şi tehnicienilor lizare, cuprinzind 240 de m uncilor!,
ppnlru întocm irea program elor anali­ rim entare se află in o va ţiile p rivind
dublu fală de anul trocul. Folosire»
tice la tehnologia meseriei de bază, forţei de muncă calificată şi cu mecanizarea cu lb u lo ru ln i cu dublă co­
astfel in cit lecţiile să fie slrîns le­ mandă, susţinerea s u ito rilo r cu ele­
înaltă calificare a făcut ca produc­
gale rlc procesul dc producţie al mente T. H 7 şi frîna portativă pen­
tivitate a m uncii în 0 lu ni ale anu­
secţiei în care lucrează cursantul si lu i 1963 să crească Io U.M.C. cu tru vagoanele de mină. Faţă de a-
îm bogăţirea cu elementele tehnicii 13 38 la sinii, fată de aceeaşi peri­ ceiaşi perioadă a anului trecut nu­
noi în meseria respectivă. S-a cău­ oadă a anului 1062, rebutul a scă­ mărul in o va to rilo r a crescut cu 10
tat apoi ca, pe cit posibil le cto rii zut la secţia mecanrcă 2 cu 18 la iar cel al in o v a ţiilo r aplicate cu 9.
Si in stru cto rii tehnici să fie recru­ sulă. ş.a.m.d.
N A C Y ŞTEFAN
taţi din aceleaşi seclii. Aceasta, a La uzina „V ic to ria 1' Călan s-a do- mecanic de locom otivă
condus pe de o pacte la o legătură bindit o experienţă bună in fo lo si­
mai strînsă Intre cursant şi lector, rea lectoratelor. Acesleu au fost o r­ LUPULESCU C O NSTANTIN
iar pe de altă parte, la p o sib ilita ­ ganizate pe seclii, iar tematica lor contabil
tea îm binării mai armonioase a teo­ s-a stab ilit pe flu xu ri de producţie. (Din postul de corespondenţi
rie i cu practica. M aiştrii M ircca De- Astfel, la furnale au fost expuse o voluntari de la E. M. Barza)
lapeta dc la lam inorul de 050 mm, seric de teme legale de dozarea în ­
loan M unlcann de la linia dc benzi, cărcăturii, ridicarea tem peraturii ac­
Bănica V ite i rle la aglomei atom i rului insul lai, îm bunătăţirea calilă-,
nr. 2, inginerul Ghcorqhe Schmidt ţii Io n ici etc., care au constituit un
si a llii an folosit cel mai m ult me­ îndreptar preţios in ef or Iu 1 furnti- E videnţiaţi
toda expunerii le cţiilo r direct la liş iilo r pentru sporirea in d icilo r de
lo cu rile de muncă, insotindu-le cn utilizare a -agregatelor şi reducerea în întreceri*
dem onstraţii practice. Aşa s-a ajuns procentului de declasate.
ca la examenele de absolvire m ajo­
La C. S. Hunedoara in schimb,
ritatea m un citorilor să promoveze
dacă a existat o preocupare pentru Şi In fura care a trecut /r e ­
cu rezultate bune şi foarle bune.
calificarea unui num ăr cit mai mare pa ratorii din Petrila au c o n ti­
La cursurile de operatori ch im işti
din 35 absolvenli, 30 au ob|inut de cadre, nu se poale spune acelaşi nuat să desfăşoare in tr-u n
ritm snsfinul întrecerea socia­
note în lre 7 şi 10, la cele de strun­ lucru despre grija pentru ridicarea
gari note asemănătoare au prim it c a lilic ă rii lor. N um ărul m u n cilo rilo r cu listă In vederea în d e p lin irii
mai niull de jumătate ş.a.m.d, Brigada de tractorişti condusă dc* Culca Amos, care deserveşte gospodăria colectivă din Şibol, ra io n u l O răşlic, lucrează inlcns la cxccu- Si depăşirii sarcinilor de plan.
larea a ră tu rilo r adinei dc toamnă, Pînă acum această lucrare s-a eîectuat pe circa 100 ha. Rezultate deosebite au o b ţi­
Asemenea exemple se pot da rmil-
(Con/iguarc în pag. 3-a) In lotografiu : Şeiul de brigadă împreună cu m ecanizatorii ve rif I că adînciraea ară tu rii. nui preparatorii din schim bul
te şi de la alte întrep rind eri In
condus dc m aistrul Stoica Pe­
uni 13Iile m iniere din cadrul C.C.VJ., tru I, din scclia uscălorie. Fo­
num ărul m un citorilor ca lilica li in losind maşinile şi anrcgatcle
anul 1062 în dife ritele şcoli m iniere la întreaga lor capacitate si
Se înaltă c o n s ln ic lii induslriulc pUnge. Munca ne a dat satisfac­
de calificare sc ridică la peste 500, mai devreme. S-au trim is iu rn a liş- este odevărat. Dar experienţa în ­ muncă a tin e rilo r din echipa lui i educi nd tim p ii neproductivi,
in tr-u n tim p record. Aşa cum y_*
iar a celor calificaţi prin cursuri ţii. O spun însăşi rezultatele în­ (Hor 4.063 tone dc minereu aglo­ ceputului dovedeşte că această li­ G rigore Borontiş preparatorii din acest schimb
de scurtă durată la 370. A nul acesta, obişnuieşte uici, In Hunedoara. Si scrise după numai două luni... merat peste sarcinile p la n ifica te '. tierele a po rnii cu paşi siguri pe T ină r c . şi m aistrul V io re l Brc- au dat peste sarcinile dc p h n
pînă in prezent, au fost cuprinşi in nim eni nu se muf mira. N ici chiar Era în pragul p rim ăverii aces­ In aceste cilre e oglin dită m un­ drum ul succeselor. E suficient să 2ovan, cel care alunei cind sc vo r­ 463 tone dc cărbune uscat,
şcolile de caliiicare aproape 700 de m un citorii n o ii lu brici de aglome­ tui an cind constructorii au ter­ ca întreg ulu i colectiv al n o ii fa­ treci prin halele moderne ale aglo- beşte despre muzică, literatură sau depăşindu-şi astlel angaja­
rare a m inereurilor care ştiu prea minat postamentele de beton, pe- brici. $i, deşi greutăfilc ‘ in cien lc m craton ilu i, sâ le opreşti in lala Hori spune: „E pasiunea mea". S< m entul luat. La aceasta au
bine că, In urmă numai cu un un, re fii halelor mari şi cind prim ele oricărui început nu l-au ocolit, el agregatelor, să urm ăreşti munca tot pasiunea lu i c şi munca pc con tribu it şi fociu ştil Feher
pe Incurile unde lucrează acum u tila je au prins sâ se înuf|e. Sute a ştiut să Ic înfrunte, sd le în lă ­ oam enilor şi să-/i dai scama dc care o dcslăşoară cu cele 5 echipe Ghcorahe, Cindea Aron, Jitea
Consfătuire internaţională nu era nimic. Doar Cernu îşi purta de m uncitori s-au prezentat atunci ture. îndrum ată de organizaţia de adevăr, la tă -l de fiildă pe dozato­ de la sectorul „coacere". foan, Stoica Petru II şi a lţii,
singuratică apele. Acum au în laici cerînd să he p rim iţi pentru a se parlid, conducerea tehnică a luat — N o i ne oxdm munca pc două care au în treţin ut agregatele
rul şet G rigore Borontiş. E tinăr,
ia Institutul de cercetări construcţii înălţate din beton şi calilica In munca de aglomerato- măsurile cele mai eficiente pentru dar asta nu-l îm piedică să aibă probleme principale — spune Vf.o- In perfectă stare dc (unefio-
pentru mecanizarea ofel, drum ul aerian al benzii trans­ rc l Brez.nvan, Organizare şi dis­ nare.
Cu planul denăşil au înche­
portoare, dc lungim i kilom etrice, ciplină. C it priveşte caliticarca, a-
agriculturii tuburi enorme sp rijin ite pe stîttii iat luna octom brie si lucrăto­
ceasta e o problemă mai persona­ rii schim bului condus de M ol-
m etalici, coşul gigantic ce se pro­ l i LM3B9 lă, ca să 2 ic aşa. Lucrez cu oa­ nor tlie Ei au dat peste plan
La In stitu tu l de cercetări pentru
filează pe azuriul cerului şi fotul H M meni dc a căror caliiicare m-am 600 tone brichete a căror ca-
mecanizarea a g ricu ltu rii din Bucu­ O l
reşti a început o Consfătuire in te r­ li se parc liresc. C hiar şi munca i s n - L w > msm t u l e k l © * u . ocupat încă din prim ăvară. Munca ht-ale a fost îm bunătăţită, coe­
naţională care dezbate rezultatele aceasta nouă cu aparala jul, cu a- tor dovedeşte dacă am iacul în­ ziunea crescind cu un punct
cercetărilor cn p rivire la stabilirea greqatele modeme pe care Ic sln- deajuns şi desigur lm i sporeşte peste angajam entul luat. Con­
celor mai corespunzătoare tip u ri de pînesc doar de doua tuni li sc parc exigenta pentru v iilo r. trib u ţia m ecanicilor Comşa
maşini pentru mecanizarea lu c ră ri­ Hrcască. Lui G rigore Borontiş şi V io re l Vaslie. Popa Petru şi M arin-
lor in cultura porum bului, precum rişti. După cinci luni. la I septem­ cescu V io re l la ob{increa a-
— La noi totul e nou, e tinăr cu d clicicn tclc ivite in prim a lună încă 2Z de tovarăşi tn ec/tipa sa. $i, Brezovan li se alătură I. Bocioan- ceslor rezultate s a con creti­
şi cn p rivire la funcţionarea şi ex­ şi fabrica şi oam enii — spune li brie, noua fabrică de arilom crar c* să nu se mai repete. Im prim in- ca munca sd fie de ca lita te ' i-a re­
ploatarea :re slo r maşini. că, Ion Stan, T ro liu Bocşer, Va- zat in tr-o bună întreţinere a
nărui maistru Fănică V ifel. secte a m inereurilor de la C.S.H. o in­ du-sc răspunderea personală la ţu partizat pe liecarc pe s o itu ri de m a­ silc Sdvcsai, Ludislau lacob, Ion agregatelor, osigurindu-sc ast­
In prima zi au fosl prezenlaie re­
ta ru l organizaţiei dc partid pe sec trat In funcţiune. Term otehtucie- de fiecare lucrare, prevenind dc- te ria le : Gheorghc Tudor — doza­ Nicolae. T iberiu Hitsch, Petru le l funcţionarea lor neinlre-
ferate în legătură cu mecanizarea nii, lăcătuşii, electricie nii, instala­ nm tă.
lu c ră rilo r de semănat si de în g riji'e fie de la noua fabrică dc ari Ionic iectcle care au îm piedicat un tim p tor la cocs, M ihai Andreiaş — do­ O loni, sute dc m uncitori, m aiştri
a c u ltu rilo r de porumb. In conti­ rare a m inereurilor de la CS.bl torii, a()lom eratorislii. m aiştrii şi lunclionarea in bune con ditiuni a zator la calcar, V irq il Buşe — la Şi ingineri, tine ri care au luat cu Pentru rezultatele bune ob­
nuare vor li suslinnle referate des­ M aiştrii, inginerii, m a/adiatea sini in gin erii erau la posturi. Işi luau dozatoare lor automate, a cuptoru­ minereu... Sub supravegherea lot încredere în prim ire agregatele ţinute in producţie, şi In tri­
pre rezultatele cercetărilor in me­ de-o virstă cu mine, iar printre în prim ire u tila je le pe c o ic aveau lui de aprindere, trecindu se la iC- atentă, aici, în sto fa dc dozare lâ moderne ale noii fabrici 'de ag/o- m estrul III lu cră to rilo r secto­
canizarea recoltării porum bului pen­ m uncitori găsim şi mai tineri. Con­ să le dirijeze, sd le slăpînească. pararca în gratie a concasoaielor silozuri modeme lucrează co n ti­ merare a m inereurilor dovedind din ru lu i dc prelucrare a cărb un i­
lor le-a tost inm inât drapelul
tru boabe şi siloz, a lu cră rilo r de strucţia fab ricii s-a înâlfat repe­ După numai două luni dc la in­ de cocs şi calcar, colectivu l a pă­ nuu lăsind să alerge sub ele un prim ele lu ni că ştiu .şi pot să Ic
condiţionare a sem inţelor ele releu de benzi care transportă m i­ de sector evidcn(iat In între­
de, într-un an. O dală cu ea noi trarea in luncf tune a labricii, i i - şit mai stupin pe sine tn noua stăpinească. cerea socialistă.
La consfătuire parlicipă delegaţi nereul separai pc sortim ente şi E un început bun, merituos, dar
din R. P. B ulgara, R. S. Cehoslovacă. ne-am /)regâtit cadrele care să ştie nărui colectiv de aici rap orta: lună. Si rezultatele n-au tnHrz.iut. cln tă rit. A ici. calitatea aglom era­ PETRU C A IN A
R. P, Chineză, R. D. Germană. R. P. să-i minuiască şi sâ-i stăplncască „P lanul dc producţie pe luna oc­ Că lo tu l e nou şi tinăr ta fab ri­ care nu trebuie să vă liniştească, fdîn poslul de corespon­
Polonfl. R. p, Romlnâ, R. P. Ungară agregatele. $i nu avem dc ce ne tombrie a lost îndeplinit cu 5 z iic* ca de aglomerare a m inereurilor tulu i un poale ii pusă la îndoială, tovarăşi ag/om eraforişti I denţi Voluntari de la
9l U.R.S.S. pentru cd e vorba de exigenlQ in LU C IA LICIU Preparatia de cărbuni
Petrila)
(Agerpres)