Page 43 - 1963-11

Nr. 2761 Drumul socialismului Pag. 3

B j • e • P rem ieră
f in f a i* ii9i i d a s c iţp lifiie i d e partid —
Ia A uinoasa
a t e n t a .

O rganizaţia de partid de la şan­ pentru aplicarea în vio lă a p o litic ii partid. In partid nu pot exista două \ încă cu o sâptămlnă in urmă j
J lo cuito r ii A mnon.se/ şl iau unde |
tieru l m on ta j-in sla latii I, al I.C.S. pa rtidu lui. Tocm ai de aceea, orga­ discipline — una pentru conducă­
Hunedoara, a coîd us şi îndrum at cu nizaţia de partid dc la m ontaj-in- to ri şi alia pentru masa m em brilor j îşi vo r petrece seara de du- J
competenta in acest an activitatea stala lil I a m ilita t consecvent pen­ dc pa rtid*. \ minicâ. Un atis marc, cu in - ţ
| (jeniozitate lucrai, anunţa cd 1
politică si economică spre îndepli­ tru întărirea disciplinei de partid. Acest fel de a munci, după cum
nirea 'o b ie ctive lo r ce stau tn Cind s-ou iv it cazuri ca un ii mem­ s-a apreciat şi în adunarea generală \ a rliş lli am atori de aici vor \
fala şantierului. Munca organizaţiei, a bri sau candidaţi de partid să p ri­ de dare de seamă şi alegeri care a I prezenta in prem ietă piesa lu i |
m em brilor de partid şi a întreg ulu i vească superficial sarcinile încre­ avut loc recent în organizaţia dc ; Gheorghe D orin „C o /e cfia- . î
colectiv este rellectală In înd eplini­ dinţate sau să nu. participe efectiv bază respectivă, a făcut să crească Vi. ca la alic spectacole, şl î
rea planului de producţie în pro ­ la îndeplinirea h o lă rîrilo r adoptate răspunderea com uniştilor fată de în ­ dc astă dală sala s-n dovedit
porţie de 139 la sută, In creşterea de adunarea generală şi la realiza­ deplinirea sarcinilor de partid si de ncincăixitoare penfru cei rare
p ro d u c tiv ită ţii m uncii cu 12 la sulă, rea sarcinilor de producţie, ceilalţi stat, să sc Întărească şi mai m ult nu venit să aplaude jo cul In i­
în trim estrul I. cînd con diţiile pe com unişti, întreaga organizaţie, a disciplina de partid. mos al a tllş illo r am atori, carc
şantier erou deosebit do grele. C i­ luat atitudine fală de tovarăşii în Si faptele vorbesc despre aceasta. In notia piesa au antrenai noi
frele poale că par neînsemnate si, cauză, uneori luînd chiar şi m ăsuri O biectivele care la începutul tr i­ talcnle. Aplauzele la scenă
oricum ele nu spun totul. In afor-i deschisă nu au lipsit nici de
m estrului HI păreau de nercalizat.
procentelor realr/ate peste plan Insă. au fost gala cu 5 zile mai devreme, astă dală. Le-au prim it artiş­
*?ă munca entuziastă a sule de o-i- Adunări de dări tii „ veterani" şl chiar cei care j
iar sarcina dc plan a şantierului,
meni. voinţa de fier a com uniştilor, de seamă şi alegeri dc la începutul anului şi pină în in această seară şi-au făcut
care au ştiut să-i mobilizeze, să În­ prezent o fost depăşită, execuiîudu- debutul in cercul de teatru ,
vingă frig u l si toate greutăţile pro­ în organizaţiile se constrnclii peste plan în valoare al clu bu lui din Âninoasa. Sa­
vocate de iarna aspră. de partid de 7.000.000 lei. In acelaşi tim p şan­ tisfacţia succesului au fncc.r-
D isciplina de partid cere ca după cat-o şi Florica Cnsma şi soţii
tie ru l a realizat o economie la pre­
luarea unei hotărîri. lo ti com uniştii N carntu şi F. Popa şi deb’.t- i
ţul de cost, peste sarcina p la n ifi­
să acţioneze ca un singur om pen­ la n ţii M argareta V işfd, M aria
statutare. Aşa s-a în lim p la t cu tova­ cată, de 128.000 Iei.
tru înfăptuirea el. Aşa au şi făcut Cocman, S. Cenuşă, A Ghio- !
răşul Vasile Farcaş, candidat do — Este intr-adevăr un succes dc
m em brii si candidaţii de partid de caru, C. Besoiu, M . Deccanu
partid, care n dat dovadă de in a cti­ seamă al în tre g u lu i colectiv şl noi
pe şantierul m on ta j.in sta laţii î. şi chiar B. Lany şi l. Liciţi,
vitate. nu participa cu regularitate to ii ne m îndrîm cu realizările ob­
S iringind în ju ru l lor pe toti tova­ care au semnat realizarea re­ Adăpostirea anim alelor pe lim pul ie rn ii In bune condtţiunl, constituie pentru co le ctiviştii din Vinerea o
la tnvătăm întul de partid şi nu m un­ ţinute — spunea în adunarea gene­
răşii de muncă au început lucră­ giei artistice şl a decorurilor. preocupare de seamă. In acest scop, de curind, ei au dat fu folosinţă In că un gra jd penlru 109 capele v ile
cea cu toată răspunderea pentru rală tov. A lexandru Ciorogaru. Dar
rile la fabrica nouă de aglomerare,
realizarea sarcinilor dc plan. Ana- nu este în firea noastră, a comu­ mari. < .... ,
la treia njor, la macaraua portal eic.
lizîndu-i activitatea, com uînştii au niştilor, să ne m ulţum im de la p ri­ In fo to g ra fie : Noua con stru cţie realizată Ia G. A. C. din Vinerea.
In trim estrul Uf. cînd se în treve­
lio tă rlt prelungirea stagiului de can­ mul succes. Dacă analizăm mai bine P rogram e date
dea nerealizarea o b ie c tiv e lo r: „R e­
didatură cu încă 6 luni. piunra de pe şantier vom vedea că fin cinstea
darea si punerea în funcţiune a fa­
Dar nu numai în rlndut m uncito­ există p o sib ilită ţi să realizăm o pro­
b ricii noi de aglom erare precum si evîdenJIajJlor In preajma deschiderii învăţămîntuluî
rilo r s-au manifestat astfel de acte du ctivitate m ult m oi mare sl deci şi
reparaţia capitală a furna lu lui 5“ , b i­ Duminică dimineaţa. In tabere­
de Indisciplină. A fost un tim p cînd ce ila lţi in d ici să fie mai ridicaţi..:
roul organizaţiei de bază a pus tn le sociale în care locuiesc tinerii
un ii tehnicieni, m aiştri sau ingineri, Asemenea tovarăşului C iorogoru agrozootehnic de masă
discuţia adunării generale aceste
membri de partid, m anifestau de­ au vo rb it şi com uniştii Florian N l- constructori de Ia întreprinderea
probleme, luîndu-se cu acest prilej lăsare tn muncă, veneau ou în tir- eulescu. V io re l Dodn, V ic to r Lupu de construcţii siderurgice Hune­
h o lă rîrt care. aplicate in practică. nice să se insiste şi cum să fie le-
ziere sau absentau de la adunările şl m ulţi a lţii. EI mi arătat că pe doara. au avut loc conferinţe pe Instructaj cu lectorii
$i*au dovedit eficacitatea. gote acestea de activitatea practică V or (unefiona două
de partid. O rganizaţia do bază i-a şantier, tim pul afectat pentru lucru diferite teme. După terminarea
C rite riu l dc apreciere a discipli­ a gospodăriilor colective.
făcut să înţeleagă şi să respecte nu e folosit în întregim e de toţi acestor conferinţe, formaţiile ar­ Pentru ca In noul an de Invăţă-
nei de partid îl constituie lupta pen­ prevederile S tatutului P.M.R. în oare tistice ale constructorilor au pre­ m im agrozootehnici ce se deschid* cercuri noi
tru înfăptuirea h o lă ririb r p â rlitu ­ m uncitorii, si că această situa ţie tre ­ zilele acestea, activitatea c irc u rilo r P regătiri în raionul Orăşfte
se arată că î „...disciplina de partid buie să stea pe v iito r în atentia în ­ zentat programe în cinstea tine­
lu i şt guvernului, a b o tă rîrilo r pro­ să se desfăşoore la un n ive l c it mal Fe lingă cercul agrolehnio cnre a
tre g ii organizaţii de partid. rilor evidenţiaţi în întrecerea so­ funcţionat anul trecut la gospodăria
prii. ferm itatea cu care organiza­ şi do stat este obligatorie fn egală corespunzător, in raionul Brad, s-a P regătirile pentru deschiderea nou­
De arcea, în hotârirea adoptat,< cialistă. lu i an de in vă lă m în t agrozootehnic noastră colectivă, care a fost absol­
ţiile şi m em brii de partid activează măsură pentru to ţi m em brii de făcut recent in struotajul le cto rilo r.
de adunarea generală, so prevede De la începutul anului şi pină Cu p rile ju l in stru cta ju lu i s-a su b li­ «înt pe term inate şi in raionul Orfiş- v it do C0 colectivişti, in acest «m
ca noul organ ales, întreaga orga­ acum brigăzile artistice de agi­ niat faptul că principala atenţie a lie. Astfel, pină acum s-a făcut în ­ au fost recrutaţi cursanţi pentru
UngoHes'e pentru ofeSării nizaţie de bază, să acorde şi pe taţie ale constructorilor au pre­ tectorilor vo trebui să fie orientată scrierea tuturo r cursanţilor, atlt din încă două cercuri. La cercul pen­
tru culturo plantelor de cim p a fost
v iilo r toată atenţia în tă ririi disci­ zentat peste 50 programe la să­ asupra ca lită ţii predării. In legătură anul II cit si din anul I. N um ărul num it ca lector tehnicianul agronomi
C olectivul dc m uncitori, tehnicieni cală şl cu o com poziţie chim ică co- plinei de partid şi de stat — con­ lile de cultură ale taberelor so­ cu aceasta s-a arătat că le cţiile ex­ acestora se ridică pe raion la peste Laureon Groza, iar la cel zootehnic
2.800. De asemenea, au fost sta b iliţi
d iţie ho tăriloare în traducerea în ciale şi de pe şantier, la care au puse trebuie să fie cît mai atrăgă­
sî ingineri de la turnătoria de lingo- răspunzătoare. toare, c it mnî bogate în conţinut şi le cto rii penlru fiecare cerc In parte. tehnicianul M ihai Mureşan.
viată a p o litic ii partidului.
VASILE TÂDARUŞ participat peste 50.000 oameni ai Aceştia au fost recru ta ţi din rindnl In vederea asigurării unei bune
tiere a Uzinei „V ic to ria " Călăii depu­ Icqnte de activitatea practică din
corespondent R. BUD1N muncii. fiecare u n ita te In g in e rilo r agronomi şi zootehnişti, însuşiri a le c ţiilo r ce se vor p ro d i.
ne efo rtu ri susţinute pentru a trim ite m edicilor veterinari. teh nicienilor şi s-au procurat din tim p o serie de
De asemenea, tovarăşi din per­
o te lă riilo r lin g o ticre cît mai m ulte şi manenţa consiliului agricol raional, profesorilor care posedă cunoştiin- m ateriale didactice dem onstrative.
de mai bună calitate. B ilanţul înche- Contribuţia întregului colectiv care au făcut instructajul, au in d i­ te agrozootehnice corespunzătoare. P rintre acestea se aîlă mostre de
A u fost luate de asemenea măsuri seminţe de cereale si plante tehni­
cat le cto rilo r ca In cadrul le c ţiilo r
Mt la sfîrsitu l lu nii oclom brlc de lu ­ ca fiecare lecţie in parte să fie le ­ ce, d ife riţi dăunători ai cu ltu rilo r
In acest an, colectivul A te lie ­ s-a term inat confecţionarea şi raonogrlnzi cu plan Ia atelierul de expuse sâ folosească o gamă cit mai
cră to rii acestui sector arată că buna diversă de m ateriale didactice p rin ­ gată In mod n e m ijlocit de practica agricole, planşe, diafilm e etc.
relor R.M.R. Simeria şi-a intensi­ m ontarea unui pod rulan t pentru rotărie, construirea a două cup­ producţiei agricole a gospodăriilor
organizare a m uncii, folosirea din plin toare, din care unul este folosit tre care planşe, hârll, muMje, dia- Penlru co le ctiviştii care au so li­
ficat e fo rtu rile pentru obţinerea asamblarea cenuşarulut de Ia lo ­ unde funcţionează cercurile respec­ citat ca tn acest an să fie cuprinşi
a capacităţii u tila je lo r si exigenta unor rezultate bune in muncă. în ­ com otive. înainte de montarea a- pentru tratam entul term ic al seg- fllm e, exponate de d ife rite produse tive. In s p rijin u l cursanţilor vor st .o la in vălă m întnl agrozootehnic se nu­
etc.. care vo r ajuta pe cursanţi la o
sporită fată de calitatea lin g o tie re lo r drum aţi in permanentă de organi­ cestui pod. m u n cito rii trebuiau sa m enţilor de piston, iar celălalt mal bună însuşire a cunoştinţelor. şi cele patru case laborator care au m ără N icolae Dragomir, Vasile G ro­
fost
organizate
Beriu, Vinerea,
la
«u fost încununate de succes. Planul zaţia de partid, m uncitorii, in g i­ transporte cenuşarul la un pod ru ­ pentru încălzitul d ife rite lo r piese Instructajul a constituit un v a lo ­ Geoaqiu şi Tnrdas. A ici, cursanţii za, Ana D ragom ir, V ela Pirvu, V a­
nerii şl tehnicienii de aici au reu­ lant care era departe de locul asam­ cc vor îi rectificate şi m ontate la ros schimb de experienţă Intre lec­
de producţie a fost înd eplinit în pro­ b lă rii. D atorită acestui lucru se vagoanele CF.R. vor găsi colecţii de plante şi ie rb i- sile Perla şi alţii.
şit să reducă preţul de cost cu 1,7 to ri prin faptul că s-a generalizat
porţie dc 106 la sută, far rebutul a la suta fa|ă de cifra planificată. pierdeau tim pi productivi, efortul Pentru îm bunătăţirea ritm ic ită ţii metodica de predare, s-a accentuat rc, m ulaje şi alta m ateriale didac- V IR G IN fA SOLEA
fost redus de la 3.20 la sută admis, Succesele dobindlte tfe colecti­ m un citorilor era mare. şl creşterea p ro d u ctivită ţii m uncii, Uce S ID O N IA MURESAN ing. agronom la G. A. C. din
Tot pentru reducerea pre ţu lu i la A teliere le R.M.R. Simeria este asupra căror cunoştinţe agrozooteh­ i corespondentă Ohaba, raionul Sebeş
Ia 2,91 1a sulă. 70,08 la sută din lingo- vu l A te lie re lo r R.M.R. Simeria în
dc cost, îm bunătăţirea ca lită ţii lu ­ în curs de extindere organizarea
tiorele produse fiind de calitatea I-a. reducerea preţului de cost şt in cră rilo r şi sporirea p ro d u ctivită ţii rep ara ţiilo r la locom otive pe baza
obţinerea pe această bază a unei
O contribuţie ’de seamă !o obţine­ muncit, în acest an Ia A telierele ilu x u lu t tehnologic. ’Noua form ă
însemnate economi), sint rezulta­ EGIPTUL ANTIC
rea acestor rezultate au adus lucră­ tu l preocupării pentru recondiţlo- R.M.R. Simeria s-a dat în exploa­ de organizare a m uncii va avea un
tare o maşină de sudat p rin punc­ efect economic de circa 20.400 ore
to rii de Ia form are p rintre care se narea pieselor uzate, folosirea din te. Pînă nu de m ult îm brăcăm intea pe an. Paralel cu aceasta, la sec­
numără cei din brigăzile conduse de plin a u tila je lo r, Introducerea i i cazanului dc la locom otive se ni- nătăţi şl extinde continuu organi­ — ŞI CEL MODERN
to ru l vagoane-marlă se va îm bu­
extinderea m ecanizării un or im ­ tuia. Operaţia era greoaie, nece­
Iu llu K isner si Gheorghe M oldovan,
portante operaţii de lu cru etc. sita tim p mare de lucru. Folosirea zarea m uncii pe baza flu x u lu i teh­ f
care şi-au* depăşit cu regularitate
Iii cele 10 luni, care au trecut noii m aşini de sudat îm bunătă­ nologic. Accent mare se va pune D e l a ' e ta ju l a l z e c e l e a a l h o t e l u ­ n a ţ i o n a l ă . f m f / e r i a l i s m u l h r ă p ă r e ţ r e s a n t e d c v ă z u t , t c î n t r e b i , f i r e ş t e ,
planul de producţie şi eu redus re­ ţeşte calitatea lu c ră rii şî fn acelaşi în perioada care urmează pe cali­ lu i „ l I i l t o n a , c a r e s t ă p e m a l u l N i - c o n d a m n a s e E g i p t u l s ă i m p o r t e frină c u c e s ă î n c e p i . F i e c a r e o r a ş iş i a r e ♦
de la începutul acestui an şt pină ■' l u l u l cu a r ifr ile d e s f ă c u t e , a i d o m a u n e i ♦
butul le 1.54 sî respectiv 1,56 la sută. tim p aduce o economie de mano­ ficarea şl ridicarea cunoştinţelor ş i c e l e m a i o b i ş n u i t e a r t i c o l e i n d u t - i s t o r i a sa. F i e c a r e p a l m a d c p ă m i n t
în prezent, au fost traduse fn viaţă h u s a r i u r ia ş e , s e d e s c h i d e o p r i v e ­ tr i a l e . A s t ă z i t a r a p r o d u c e m a j o r i t a ­ p o v e s t e ş t e in l i m b a j u l s ă u d e s p r e e v e ­ ♦
Hune rezultate au o b ţinu t si lucră­ peră de 1.012 ore anual. profesionale ale m uncitorilor, pe l i ş t e m i n u n a t ă — p a n o r a m a o r a ş u l u i ♦
aproape 80 măsuri tchnico-organl- Pe lingă m ăsurile de mal sus, specializarea lor. t e a b u n u r i l o r d e c a r e a r e n e v o i e . n i m e n t e l e c a r e a u a v u t l o c c u m i l e n i i ♦
to rii de ja turnătorie, asamblare şl c u t r e i m i l i o a n e d c l o c u i t o r i , l u n i m n S - a u o b f i n u t s u c c e s e şi in d o m e n i u l tn u r m ă .
zatorlce, din care m ulte au dus la mai pot H a m in tite : montarea unei D. LUPAŞCU s i î n s u f l e ţ i t , î n v ă l u i t in d e p ă r t a r e î n - a s i g u r ă r i l o r s o c i a l e , o c r o t i r i i s ă n ă t ă ­
cubitourl, p rintre care am intim echi­ L a C a i r o t r e b u i e n e a p ă r a t s ă î n ­
reducerea pre ţu lu i de cost. De p il­ I r - o c e a f ă a l b ă s t r u i e . P e b u l e v a r d e l e ţii, d e z v o l t ă r i i i n v ă t ă m i u t u l u i şi c u l ­ c e p i c u v i z i t a r e a m u z e u l u i . A i c i s h i t ♦
pele eonduse de Ioan Adum itroaie, z g o m o t o a s e t r e c e a u u n s ir n e s f i r ş i t d e t u r i i P 'ircşle c ă v o r m a i t r e c e m u l ţ i a d u n a t e p e s t e 8 . 0 0 0 d e e x p o n a t e . N u ­ ¥
dă, la atelierul de rotărie din sec­ a u t o m o b i l e , c l ă d i r i c u m u l t e e t a j e — ¥-
m a i o b i e c t e l e g ă s i t e in v e s t i t u l m o r -
V aier Boldescu, precum şl lu cră to rii to ru l locom otive s-au m ontat în BINE AR FI D A C A ... - u n e l e c u c i t e 3 0 — îş i î n ă l ţ a u f r u n ­ a n i p i n ă Ia l i c h i d a r e a î n a p o i e r i i i e m i n t a l lu i T u l a n k a m o n s i n t în n u m ' î r ♦
♦
v e a c u r i a m o ş t e n i r i i g r e l e r u in a s e d :n
din schim bul condus de m aistrul La- acest an u tila je noi, care au o ţ i l e s p r e c e r . S t r ă l u c i n d s u b r a z e l e p e r i o a d a d o m i n a ţ i e i i m p e r i a l i s t e . D u r d a 1.7 0 3 . T r o n u l f a r a o n u l u i , m a s a l u i :
...Conducerea I C O. Brad ar apei c ildc la blocurile din - p u t e r n i c e a l e s o a r e l u i , c a r e s - a o p r i t ♦
productivitate mai mare. In luna c e e a c c s - a r e a l i z a t e s t e r e z u l t a t u l d e c a m p a n i e , c a le a ş c a , ş a h u l c u c a r e ¥■
zăr Bogoş, care s-au străduit să dea lua măsuri de respectarea progra­ oraşul nou. In acest fel locatarii . p a r c ă d i n d r u m , N i l u l f a c e o c o ' i - r e v o l u ( i o i , a l m ă s u r i l o r d c i n t ă r r e j u c a . b a s t o a n e l e l u i . c e l e t r e i s a r c o ­ ♦
septembrie, la a te lie ru l cazangerie ar putea beneficia de apa caldă t u r a l i n ă s i s e p i e r d e în j o s în î m ­ ♦
fontă lichidă c if o tem peratură rld l- mului stabilit privind distribuirea şi d e z v o l t a r e a tă r i i . A u f o s t n a ţ i o ­ f a g e a ş e z a t e u n u l l i n g ă a l t u l . N u m a i
atît de necesară (Gli. Costin — p l e t i t u r a p e s t r i ţ ă d c p o d u r i , a c o p e r i ­ n a l i z a t e p ă m î n l u r i l c c a r e a p a r ţ i n e a u s a r c o f a g u l i n t e r i o r in c a r e s c a f l a :
miner). ş u r i p l a t e s i v e r d e a ţ ă . P e o r i z o n t u l a l - s t r ă i n i l o r , a f o s t n a ţ i o n a l i z a t d c a s e ­ m u m i a e s t e l u c r a t in î n t r e g i m e d i n
' b a s l r n s e c o n t u r e a z ă s i l u e t e l e s e v e r a m e n e a C a n a l u l d e S u e z ş i c a r n e tu l a u r ş i c i n t u r e ş t e 1 1 0 h g ... S e a r a qnt
...O.C.L. produse industriale Hu­ a l e p i r a m i d e l o r . e x t e r i o r . I n u r m ă cu 2 a n i, în a j u ­ v i z i t a t p i r a m i d e l e . A m f i t e a t r u l n u e s ­ :
nedoara ar repartiza şi magazi­ A s a n e - a a p ă r u t C a i r o în a c e a t t ă n u l c e l e i d e - a n o n a a n i v e r s ă r i a s ă ’- t e m a r e — c î t c v a s u t e d c lo c u r i. ¥ ¥
nelor din Ghelar unele obiecte de " d i m i n e a ţ ă î n ă b u ş i t o a r e d e v a r ă , in b ă l o r i i s a l e n a ţ i o n a l e . E g i p t u l a p r o ­ U n p r o i e c t o r l u m i n e a z ă p i r a m i d e - :
îmbrăcăminte ca pieptare îmblă- I p r i m a z i p e t r e c u t ă in R . A U . c e d a t l a n a ţ i o n a l i z a r e a b ă n c i l o r ş i s o ­ le. în f a t a l u i s e a f l ă u n a l d o i l e a , u n
nite, canadiene, căciuli, mănuşi * \ D e s p r e c e s a v o r b e ş t i m a i i u t i i " c i e t ă ţ i l o r d c a s ig u r ă r i , a u n e i s c r i i a l t r e i l e a ş i p e c e r s e c o n t u r e a z ă d>n :
d e î n t r e p r i n d e r i i n d u s t r i a l e ş i f i r m 2
etc. necesare pentru timpul fri­ C n l r e i o r i n d s t r ă z i l e ş i m a g a z i n e l e , c o m e r c i a l e . In a f a r ă d e a c e a s t a s t a ­ p i a t r ă ş i a u r p i r a m i d a Iu i K c o p s in ¥ ¥
t o a t ă m â r e ( l a ş i s p l e n d o a r e a ci- A l ă ­
guros. Astfel, cetăţenii din Ghe­ .. u z i n e l e ş i i n s t i t u t e l e , m u z e e l e s i m u - t u l d e ţ i n e oO l a s u t ă d i n a c ţ i u n i in t u r i d e e a s t r ă l u c e s c s i l u e t e l e p i r i - ¥ ¥
C a i r o ,
n u m e n t c l e a r h i t e c t o n i c e d i n
lar n-ar mai fi puşi în situaţia de u i t e 1 .7 0 0 d c î n t r e p r i n d e r i . E l c o n t r o ­
♦ m c r g t n d d e p a r t e s p r e s in i p i n ă la m i d e l n r l u i R e f r e n ş i M i k c r i n o s . G e o ­ ¥
a se deplasa la Hunedoara pentru + a n t i c u l L u x o r ş i m a i d e p a r t e p î n ă la l e a z ă a p r o a p e in î n t r e g i m e c o m e r ţ u l m e t r i a t r i i t n g h i u n l o r ! A p o i d i n n e ­ ¥ ¥
diferite cumpărături. Referindu- ♦ A s u a n . s t r ă h ă t i u d î n t r e a g a t a r ă p e n t r u e x t e r i o r . I n l r c p r i i u l c r i l e n o i s i n t c o n ­ g u r ă s e d e s p r i n d e S f i n x u l , n i s i p u r i l e
se la aceasta, mulţi locuitori ai ♦ a a j u n g e la A l e x a n d r i a . P o r t S a i d , s t r u i t e m o d e r n ş i i n z e s t a t e cu m a ş i n i d i n ju r ... L a s t i n g ă s a u t a d r e a p t a ,
Ghelarului s-au declarat nemul­ ♦ I s m a i l i a . p î n ă l a M a r e a M e d i l e r a n ă s i d c m a r e p r o d u c t i v i t a t e . L a A s u a n — c i n d p u t e r n i c , c î n d în ş o a p t ă , v e ­
d i n p u s t i u — a f o s t
p u m î n t c u c e r i t
ţumiţi de practica încetăţenită la ♦ C a n a l u l d e S u e t , c ă l ă t o r u l d e s c o p e r ă c o n s t r u i t ă u z i n a d e î n g r ă ş ă m i n t e c h i ­ n i n d d e u n d e v a d e d e p a r t e , s e a w l
O.C.L. produse industriale Hune­ X un a s p e c t n o u a l a n t i c u l u i C g i p t . m i c e , . K i m u u. I n t r a t ă d c c u r i n d în g l a s u r i în d i f u z o a r e d c p ă n l n d p o v e s ­ *
ţ
t e a d e n e u i t a t a v e a c u r i l o r , a m i l e ­
doara, care nu acordă aceeaşi ♦ D c s c o / r e r ă r e a l i z ă r i l e p o p o r u l u i e g i n - f u n c ţ i u n e , c a e c o n o m i s e ş t e s t a t u l u i n i i l o r . :
l e a n in c e i 11 a n i c a r e a u t r e c u t d e l a
atenţie aprovizionării tuturor ma-, ♦ r e v o l u ţ i a d i n i u l i e . d u f r ă r ă s t u r n a r e a 1 0 . 0 0 0 0 0 0 l i r e e g i p t e n e p e un. E f e c t u l e s t e e x t r a o r d i n a r . P r i n d v i a ­ ¥ ¥
gazinelor din reţeaua sa, (Pavel + f m t e r i i j r e g a l e , d u p ă c e a a l u n g a i p e n - C o m b i n a t u l t e x t i l d c la M e h a l a e l t ă e v e n i m e n t e d i n t r e c u t u l î n d e p ă r ­ 4
♦ t r u t o t d e a u n a p e i m p e r i a l i ş t i i e n g l e z i K o b r a — o r a ş d i n d e l t a N i l u l u i — ta t, p a r c ă v e z i a c v c a p r o c e s i u n i s a -
Blaga — corespondent).
i ş i a p ă ş i t c n h o t ă r î r e p e d r u m u l i n ­ a r e 2 2 .0 0 0 d e l u c r ă t o r i şi îş i d e s f a c e l o m n e , s t r ă l u c i r e a f a r a o n i l o r , 2 0 . 0 0 0
...Personalul de deservire al d e p e n d e n t e i n a ţ i o n a l e . p r o d u c ţ i a tn n u m e r o a s e ţ ă r i a l e l u m i i . d c s c l a v i c a r e î n a l t ă p i r a m i d a g i g a n ­
C î n d a m f o s t l a A l e x a n d r i a a m a d ­ t i c ă a I n i K e o p s , c e l e 3 . 0 0 0 .0 0 0 d e
magazinului Fero-metal din Si­ U n e l e d a l e d e s p r e n o u a d e z v o l t a r e
♦ u e c o n o m i c i t ă r i i , d e s p r e m o d i f i c ă r i l e m i r a t n u n u m a i s o m p t u o z i t a t e a p a l a ­ b l o c u r i d e p i a t r ă c ă r a t e p e n t r u c o n ­
meria ar avea atitudine cuviin­ Î s u r v e n i t e d u p ă r e v o l u ţ i e , s in t f o a r t e t e l o r ş i m u z e e l o r , b o g ă ţ i a s t i l u r i l o r s t r u i r e a e i t o c m a i d i n m u n ţ i i A s u a n ,
cioasă fată de cumpărători. Vîn- g r ă i t o a r e , f l a g e l u l s t a l u l u i , c a r e in a r h i t e c t o n i c e , f r u m u s e ţ e a b u l e v a r d u l u i d e l a o d i s t a n t ă d e 7 0 0 k m . s p r e s u d ,
I 19/>2 sc c i f r a la 2 2 0 - 2 3 0 m i l i o a n e c o n s t r u i t d c - a l u n g u l l i t o r a l u l u i . A i c i d i n p u s t i u l N u b l c i , a v i n d f i e c a r e c î ' c
zătorii de aci şi mai ales tov. Sa-
Pînă toamna tîrziu parcul dendrologic din Simeria nu e lipsit de animaţia vizitatorilor care T l i r e e g i p t e n e , d e p u s e s e a c u m u n m i - a m v ă z u t î n t r e p r i n d e r i l e i n d u s t r i a l e d o i m e t r i l u n g i m e ş i u n m e t r i i î n ă l ­
vin să-i contemple frumuseţea. Iar dacă acum flora parcului, care a prins să-şi părăsească veş- rolta Papp ar trebui să manifes­ ♦ l i a r d ! I n v e s t i ţ i i l e d c c a p i t a l in a g r i - c o n s t r u i t e h i u l t i m i i a n i. U z i n a d e ţ i m e . C e m u n c ă t i t a n i c ă p e n l r u t r a n -
a n v e l o p e p e n t r u a u t o m o b i l e şi t r a c ­
m in tul ruginiu, e mai puţin interesantă, fauna atrage tot mai mult. Multitudinea de culori oferită te mai multă preocupare în mun- f c u l t u r ă a u a j u n s î n J9tiJ l a a p r o a p e t o a r e d ă p r o d u c ţ i e p e n t r u n e v o i l e s / i o r t a r e a ş i c o n s t r u i r e a a c e s t e i p i r a ­
m i d e . î n a l t ă d e 1 4 7 m !
de penajul fazanilor, a oprit zilele trecute şi pe fotoreporterul nostru care a imortalizat pe peliculă ce o desfăşoară. (Gli. Ştirbu X 3 2 . 0 0 0 ,0 0 0 U rc . S e d e z v o l t ă e c o n o m i a i n t e r n e şi p e n l r u e x p o r t , f a b r i c a tic î n t r e a g a i s t o r i e ş i c u l t u r ă a n t i c ă a
doar trei din zecile de exemplare. — corespondent). a m b a l a j e p r o d u c e s u l e d e t i p u r i d x E g i p t u l u i e s t e s t r î n s l e g a t ă d e A s u a n . :
a m b a l a j e . D e A s u a n e s t e a s t ă z i l e g a t ă ş i n o u a ♦
: L a f a b r i c a t e x t i l ă u n t î n â r d e v r e o i s t o r i e a E g i p t u l u i . L a c i ( i v a k i l o m e ­ ♦ :
aceea, organizaţiile de partid, com i­
telor şi procedeelor tehnologice noi,
Calificarea — în pas cu teiinica avansata tetele de sindicat şi U.T.M. vo r tre ­ S-n deschis apoi un lectorat pentru ♦ 1 8 a n i c a r e u r m ă r e a c u m u l t ă p r i ­ t r i d c o r a ş s e î n a l t ă c e a m a i m a r e ♦
c e p e r e f u s e l e n e - a s p u s :
¥
c o n s t r u c ţ i e h i d r o t e h n i c ă d c p e c o n U -
bui să efectueze un control p e rin a-1
ingineri, în care se expun m a te riile
— V e d e ţ i , f i l a t o r i i d i n î n t r e p r i n d e ­
nent asupra telului in care se des­ legate de modernizarea proceselor ♦ l r e s i n t t i n e r i . l*c v i i t o r v o m lu c r a u c n l u l a f r i c a n — b a r a j u l d a l a A s u a n .
(Urm are din pag, t-a) seriile de bază. In 1963 sint doar doi dicat, să fie canalizată spre a veni făşoară cursurile, să-i ajute pe lec­ tehnologice şi a agregatelor. Aces­ 4- d e s i g u r m a i b in e .,. I n t r - u n v i i t o r a p r o p i a t î n s p a t e l e z i ­
otelari, doi furnalişt:, şase lomina- cit 'mai m ult In s p rijin u l îm bogă­ to rii şi in stru cto rii tehnici să-şi îm ­ tea sint lu cruri bune, care vo r tre ­ h m a m i n t e s c , d c a s e m e n e a , d i s c u ­ d u l u i a c e s t u i b a r a j v a a p a r e u n u l d i n
Înaltă calificare este incă redus fată lort şt pdtru cocsari. ţir ii cunoştinţelor profesionale a bogăţească mereu experienţa, să-şi bui m enţinute şi dezvoltate pe v iito r. i ţ i a c a p r e ş e d i n t e l e o r g a n i z a ţ i e i s i n ­ c e l e m a i m a r i l a c u r i d e a c u m u l a re ¥ ¥
de cerinţe. Organizarea cursurilor O ri, in combinat apar mereu agre­ m uncitorilor şi a rid ic ă rii continue îmbunătăţească continuu metodele Organele şi organizaţiile de partid, d i c a t e a l u c r ă t o r i l o r d c l a C a n a l u l d i n l u m e in c a r e v o r î n c ă p e a 1 3 0 ¥
de ridicarea c a lific ă rii nu s-a la cul gate noi, moderne, se asimilează noi a n ive lu lu i tehnic al producţiei. In ­ de predare şi instruire. conducerile adm inistrative, trebuie : * d c S u e z . E r a u n b ă r b a t în v i r s i ă c a ' o m i l i a r d e m e t r i c u b i d c a p ă . N o u a ¥ ¥
diferenţial, pe meserii şl o.itegoui produse, se îm bunătăţesc procedeele gin e rii şi tehnicienii trebuie să fie Nu trebuie să ne fie indiferent să manifeste m ultă g rijă şi în ce v o r b e a d e s p r e v i i t o r , d a r şi d e s p r e c o n s t r u c f i e h i d r o t e h n i c ă v a s c h i m b a ¥
tarifare. N-a existat un plan de şco­ tehnologice. Toate ocestea solicită antrenaţi în lr-o măsură mai mare la nici felul in cara codrele tchnico- priveşte plasarea (oriei de muncă t r e c u t şi p r e z e n t . r a d i c a l v i a ţ a ţ ă r a n u l u i e g i p t e a n . A p a
larizare judicios întocm it. Aşa sz o pregătire profesională a m uncito­ stabilirea tem aticilo r pentru cursu ri­ inginereştl se preocupă de Îmbogă­ colificată şi cu calificare superioară, — I m p e r i a l i ş t i i a v e a u m a r e g r i i n e s t e v i s u l d e v e a c u r i a l f e l a h u l u i ,
face că, )a unele secţii (secţia l-a rilo r cit mai temeinică. Deci, se cere le dc cslificare şi ridicarea califică­ ţirea p ro p riilo r lor cunoştinţe pro­ asigurarea unor con diţii bune dă lu ­ s ă s c o a t ă p r o f i l u r i d i n C a n a l u l d e c ă c i î n s ă ş i v i a t a l u i d e p i n d e a d c e a .
furnale, reparaţii siderurgice. E.D.I.L., şi o preocupare mereu crescîndă rii. ta îmbogăţirea program elor de fesionale. Numai studiind şi aprofun- cru. Va trebui spoi să se m iliteze S u e z . d a r n u e r a u g o s f io d u r i. P r i v U i D u p ă t e r m i n a r e a b a r a j u l u i , s u p r a ­
laboratorul Centrali, num ărul temelor pentru ridicarea gradului lo r de ca­ Invătfim int cu cele mai noi pro ble­ dînd tem einic noile cuceriri ale şti­ mal m ult pentru a trezi In oameni c a n a l u l a c u m f a ţ a i r i g a t ă a ţ ă r i i v a c r e ş t e c u 30
a fost foarte redus, le cţiile au fost lificare. Si po sib ilită ţi ‘există. T re­ me ale proceselor de producţie, ala inţei şi tehnicii, ţinîn d mereu pasul dragostea fată de meseria aleasă şi I n f a t a ş a lu /ie i c u c a r e t r a v e r s a s e m l a s u tă . H i d r o c e n t r a l e d c 2 .1 m i l i ­ :
sărace în conţinut şi însuticient de buie doar ca organizaţiile sindicale tehnicii no: şi a sim ilă rii dc noi pro­ cu ele, pot să aducă un aport subs­ locul de muncă la care lucrează. g o l f u l P o r t S a i d şi n e î n d r e p t a m s p r e o a n e h W v o r p r o d u c e a n u a l p e s t e 10 4
Instructive. N u s-a efectuat un con­ şi U.T.M., să îndrum e mai Îndea­ duse. îndrum aţi îndeaproape de că­ tanţial la perfecţionarea continuă a Cu sp rijin u l org an izaţiilor de masă i n t r a r e a în c a n a l p l u t e a u n c o n v o i , m i l i a r d e k W h d c e n e r g i e e l e c t r i c ă ! ♦
tro l organizat şi o îndrum are m in u­ proape colectivele secţiilor in o r­ tre organizaţiile de partid, ei Işi vor proceselor tehnologice şi ridicarea să fie organizate a ctivită ţi oare să z e c i d c c a r g o b o t n r i c n p a v i l i o a n e l e t a ­ R . A U . c o n s t r u i e ş t e a c e s t g i g a n t d e ♦
ţioasă a a c tiv ită ţii cursu rilo r din par­ ganizarea c il mai eficientă a cursu­ putea aduce un aport mai substan­ n ive lu lu i tehnic al pfoductlei. Un ducă la sudarea colectivelor de r i l o r d i n a m b e l e e m i s f e r e . p e N i l c u a j n t o r u l p r e ţ i o s a l U . R . S . S t
tea organelor de sindicat şl U.T.M. rilo r şi stabilirea tem aticilor. Va tre­ ţia l la îm bogăţirea iernaticii lecto­ rol de seamă în această direcţie îl m uncitori, ingineri şl tehnicieni din In 1 9 5 2 — a a d ă u g a t e l — t r e c e a i A n i v i z i t a t ş a n t i e r u l d e c o n s t r u c ­
De aceea, ele n-au ajutat în măsură bui avut g rijă ca tem alieile să fie ratelor şi a propagandei tehnice. au com isiile in g in e rilo r şi tehnicie­ cadrul întrep rind erilor, să le facă P e a i c i c i l e 7 0 - 8 0 d e n a v e in 2 4 ţ i e cu p u t î n d u p ă m i e z u l n o p ţ i i —
suficientă pe m un citori să-şi Îm bo­ cit mal bogate, legate de specificul G rijă deosebită va trebui să avem nilor, a căror a ctivita te se desfăşoa­ viata cit mai plăcută. Numai mani- ¥ d e o r e . N c - a m p e r f e c ţ i o n a t m u n : j , a c o l o m u n c a n u s e î n t r e r u / i e n i c i o
găţească cunoştinţele profesionale. meseriei şi n ive lu l de pregătire (ca­ fată de n ive lu l de pregătire al ră sub îndrum area directă a com i­ festind g rijă sporită faţă de ca lifi- l a m l ă r g i t c a n a t u l , l - a m a d i n c i t şi o r ă . A m v ă z u t s u t e d e b l o c u r i n o i d<i
La lei se explică şi faptul că la fu r­ tegoria tarifară) a m uncitorilor. cursanţilor, -atît la cursurile de ca li­ tetelor sindicatelor. oarea si ridicarea ca lifică rii cadre­ ♦ a c u m e l e s t e t r a v e r s a t z i l n i c d c p e s t e l o c u i n ţ e — u n a d e v ă r a t o r a ş c l ă d i t
nale şi o ţe lă rii mai slnt încă şeii Pozitiv este faptul că In În tre p rin ­ ficare, cît $i la cele de ridicarea La C. S. Hunedoara, de curind au lor, de eroarea pentru ele a unor ¥ 1 5 0 d e v a s e . p c h i a t o u l î n a l t ş i s tin c o s .
de echipă care nu pot să conducă derile noastre, creşte de Ia un an ia calificării. L i aceasta concură, pp fost deschise lectorate pentru m is ­ condiţii cit mai bune de lucru $i ¥ — S i c a r e s in t p r o i e c t e l e d v . ? P e s t e c î f i v a a n i g i g a n t u l d e Pe N i l
o şarjă decit cu aju to ru l m aistru­ altu l num ărul m aiştrilor, sl tenhicle- lingă stabilirea unei tem atici ju d ic i­ iri pe lingă unele secţii furnale, tu r­ de trai, vom putea ajunge să avem ¥ — .St? p r e v e d e o n o u ă l ă r g i r e a c a ­ se v a în ă f t a s e m e ţ , i n c o m p a r a b i l m i i
lui, mai exista tncă pierderi destul nilor şi ingin erilor. O rganizaţiile de oase, bine aleasă, şl asigurarea unor nătorii, aglomerare şi lin ia de benzi. la fiecare loo de muncă oameni cit *■ g r a n d i o s d e c i t p i r a m i d a — m i n u n e a
*■ n a lu lu i. M a i e x i s t ă p o s i b i l i t ă ţ i .
de mari de metal, rebut. Eficienţa partid vo r trebui să vegheze ca ac­ co n d iţii cit mai bune de studiu, o Temele ce se expun aici sint lig a te mai b;ne pregătiţi profesional — C î n d v i i p e n t r u p u ţ i n t i m p în l u i K c o p s .
scăzută a rid ic ă rii ca lific ă rii se re­ tivitate a acestor a. In cadrul com isi­ predare cit mai clară şi in tu itivă , o de specificul producţiei din secţiile condiţie de seamă pentru creşlerea ► E g i p t , u n d e s i n t a t î t e a l u c r u r i i n t e ­ T- SUHACENSKI
flectă sl în num ărul scăzut de ino­ ilo r Ing ine rilo r şi tehnicienilor, con­ Îm binare judicioasă a cunoştinţelor rw p e c liv e si-i ajută pe participanţi p ro d u c tiv ită ţii m uncii şi îm bunătă­ ¥
va to ri din rln d u l m un citorilor cu me­ duse de câlre organizaţiile de sin­ teoretice ou practica de zl cu zi. De să aprofundeze cunoaşterea agrega- ţirea ca lită ţii produselor. f