Page 44 - 1963-11

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2761

Cuvîntarea lui U Titani la Asociaţia

americană pentru Naţiunile Unite

N EW YORK 12 (Agerpres). — lii, a declarat vorb itoru l, că In u l­
«Popoarele refuză să accepte ideea tim ii zece ani a ju to ru l economic acor­
că m izeria este o fatalitate de ne- dat ţa rilo r pe cale dc dezvollare nu
în lă tu ra t", a declarat printre altele, a reuşit să acopere pierderile sufe­
U Thanl, secretarul general al rite de aceste ţâri prin scăderea pre­
O.N.U., în tr-o cuvlnla ro rosiită tu tu rilo r la m ateriile prime exportate
Asociaţia americană pentru N aţiunile dc ele.
Primirea de către O . Hotărîri adoptate de Adunarea Generală încheierea Congresului Unite. exprim at speranţa că procesul de de­
şi-a
Secretarul general al O.N.U
A ju to ru l acordat dc uncie state
preşedintele Indiei, N . Partidului socialist ţă rilo r pe calc de dezvoltare este colonizare a A fric ii, unde „p ro g re ­
U . O Măsuri pentru accelerarea lu cră rilo r sesiunilor ordinare insuficient — a spus el. „A ju to ru l sul spre independentă este in sufi­
a ambasadorului R.P. econom ic prin el însuşi nu reprezin­ cient", nu va li nmînal mullă vreme.
O Rezolufie referito are la conferinţa O .N.U. pentru com erf şi dezvoltare unificat din Franţa tă soluţia problem ei". Ţ ările pe cale Fără n specifica Republica Sud A h i-
Romîne la New Delhi N E W YORK 12 (De la trim isu l A - rezultatele lu c ră rilo r com isiei, vo rb i- cu sisteme social-economice diferite. PARIS 12 (Agerpres). — dc dezvoltare au nevoie, în prim ul cană, U Thant a subliniat, de aseme­
gerpres, C. A lexandroaie). to ru l a subliniat că metodele de lu- rlnd, dc posibilitatea de a-şi desface nea. că „v iito ru l unei ţări tn caic
N EW DELHI 12 (Agerpres). — Totodată, docum entul m enţionai se La 11 noiem brie a luat sfirşit ce! produsele — în esenţă m ateriile pri­ discrim inarea rasială a fost ridicau.»
Adunarea Generală a O N U. a dez- cru propuse A d u n ă rii Generale pen- de-al treilea Congres al P artidului
In ziua de 11 noiem brie, preşedin­ pronunţă în favoarea extin de rii co­ me — Ia pre tu ri echitabile pe pie­ la rangul de doctrină de stal inspiră
bătut lu ni după-masă rap ortul com i­ tru ca ca să-şi poată term ina lucră­
tele Indici, Radhakrishnan, l-a p ri­ m erţului internaţional, fapt care ar socialist unificat din Franţa — creat ţele mondiale. Econom iştii au stabi­ cele mai v ii n e lin işti".
siei speciale, însărcinată de sesiunea rile sesiunilor în 13 săptăm tni tin
mit In vizitâ pc ambasadorul R. P. aduce o însemnată contribuţie la dez­ tn 19C0 prin fuziunea P artidului so­
a X V II să examineze şl să elaboreze seama de p rin cip iile de bază ale pro­
Romîne la New Delhi, lancu Horatiu, voltarea economică a ţă rilo r care cialist autonom, un grup desprins din
o serie de măsuri şi metode de lucru cedurii O.N.U. Delegaţia romînâ, a
In legătură cu plecarea sa d e fin iti­ şi-au cîşligat recent independenta. S.F.I.O., cu alte grupări dc stînga.
menite să accelereze lu cră rile sesiu­ spus M. Haşeganu, relevă cu satis­
vă din India. In discursul de prezentare a pro­ Congresul a exam inat unele pro­
n ilo r ordinare ale A d u n ă rii Genera­ facţie atmosfera de colaborare şi În ­
bleme p rivin d elaborarea program ului
Cu această ocazie, preşedintele şl-a iectu lu i de rezoluţie In fata A du nă rii orovizoriu $1 stabilirea obiectivelor întrevedere Ball-Erhard
le. Raportul Com isiei speciale, din ţelegere reciprocă care a existat In
ream intit cu plăcere de vizita In Generale, purtătorul de cuvîn t al cc-
care fac parte şi R. P. Romînâ, a fost tot tim pul lu c ră rilo r com isiei speciale,
India a delegaţiei conduse de preşe­ lo i 75 de state, reprezentantul N ige­ partidului In mom entul de fată.
apreciat pozitiv de m ajoritatea dele­ atmosferă care a co n tribu it In marc BONN 12 (Agerpres). — Intre care K u rt Schmucker, m inistrul
dintele C onsiliu lui de Stat ai R. P. riei, A m ino Kano, a subliniat, p rin ­ Congiesul a ales C om ilctul po litic
gaţilor, în tru cît conţine propuneri u- măsură la găsirea so lu ţiilo r şi fo r­ Secretarul de stat adjunct al S.U A „ econom ici, K arl Carstens. secretar
Romîne, G lieorghe Gheorghiu-Dej, tre altele, im portanta propunerilor naţional. Secretar al P artidului a fost
Iile pentru îm bunătăţirea m uncii A - m ulelor propuse spre adoptare A du­ George Ball, care dc lu ni se află dc stat la M in isterul A face rilo r Ex­
precum şi de propria sa vizită In Ro- R. P. Romîne înaintate secretarului reales Eduard Deprenx.
dunării Generale a O.N.U. nă rii Generale. la Bonn, a fost p rim ii In dim ineaţa terne, şi Kai Uwe von Hassel, m i­
mînla, despre care a spus că păstrea­ general al O.N.U. în ap rilie 1963 pen­ zile i de 12 noiem brie dc cancelarul
ză a m in tiri frumoase. Printre aceste măsuri se numără Punîndu-se la vot, raportul com isi­ tru a fi exam inate la conferinţa Demisia guvernului Sirian I.udw ig Erhard cu care a discutat nistrul apărării. S-au desfăşurat dis­
Totodată, el a apreciat foarte m ult crearea unor subcom itete şt grupuri ei speciale a fost aprobat in unani­ O.N.U. pentru comerţ $i dezvoltare D AM ASC 12 (Agerpres). — cu ţii asupra unor probleme m ilitare,
de lucru pentru a reduce la m inim um m itate. din prim ăvara anului viito r. El a sub­ despre apropiata călătorie a lu i Er­
succesul colaborării rom ino-indiene, A ge nţiile dc presă anunţă că p ri­ hard In Statele Unite. In cercurile asupra unor problem e economice şi
exprim îndu-şi convingerea că aceas­ şedinţele plenare ale A d u n ă rii Ge­ Tot in şedinţa plenară de lu ni sea­ lin ia t im portanta propunerii p rivito a ­ mul m inistru sirian, Salah Bitar, şi-a asupra re la ţiilo r com erciale dintre
nerale. ra, Adunarea Generală a adoptat In politice de la Bonn se subliniază că
tă colaborare se va dezvolta şi mai re la elaborarea unei declaraţii de prezentat demisia. C onsiliul naţional discuţiile s-au axat şi asupra unor Piaţa comună şi Statele Unite.
m ult in v iilo r. De asemenea, raportul propune ca unanim itate pro lcclu l de rezoluţie al com andam entului revo lu ţiei din
sesiunile A d u n ă rii Generale — a prezentat de 75 ţă ri slab dezvoltate, p rin cip ii după care să se conducă probleme politice şi economice. La M iercuri, George Ball este aşteptat
Siria a acceptat Ia 11 noiem brie a-
O N.U. să înceapă în prim a săptâmî- re fe rito r la apropiata conferinţă a statele în re la ţiile lor economice şl convorbirea care a avut loo a p a rti­ la Londra.
Cocteil in cinstea nă a lu n ii septembrie şi să se adopte O.N.U. pentru comerţ 5« dezvoltare. comerciale, a propunerii cu p rivire coastă demisie. cipat si McGhec, ambasadorul S.U.A.
A genţia Associated Press sublinia­
grupului de petrolişti in curs de un an sau doi un sistem Declaraţia comună cere ca apropi­ la acordurile pe termen lung şi la ză că demisia Iul Salah Bitar nu In­ la Bonn.
electric de vot. ata conferinţă să creeze con diţiile Luni. Ball a avut întreve deri cu Boicot Instituit dc Burundi
romi ni care vizitează Din partea delegaţiei R. P. Romîne pentru extinderea re la ţiilo r com erci­ celelalte propuneri cuprinse In nota dică nici o schimbare în politica ac­ mai m ulte o fic ia lită ţi vest-germane
tua lului regim din Siria.
S.U.A. a luat cu vin tu l ambasadorul M. Ha- ale d in lre ta ri cu n iv e lu ri sim ilare R. P. Romine înaintată secretariatu­ îm potriva Portugaliei
şeganu. După ce a apreciat favorabil de dezvollare, cu n ive lu ri d ife rite şi lu i O.N.U. şi R. S. A.
W A S H IN G TO N 12 (Agerpres). —
Frank Dennis, preşedintele In stitu ­ Colonialiştii portughezi aspru condamnaţi USUMBURA 12 (Agerpres). —
tu lu i american al petrolului, a o fe rii Adenul revendică deplina autonomie internă G uvernul regatului Burundi a
un cocteil în cinstea grupului de spe­ în Comitetul de Tutelă anunlat că a hotărît suspendarea re­
c ia lişti ro m in i din dom eniul petrolu­ ADEN 12 (Agerpres). — care irebuie să le Îndeplinească a le ­ la ţiilo r diplom atice şi consulare cu
lui, condus de Ion Dum itru, adjunct In cadrul unei conferinţe de presă gă to rii şi candidaţii. Portugalia şi Republica S ud-A frica-
NEW YORK 12 (Agerpres). — Reprezentantul Indiei, Asoka Meh- tutea tratatului de extrădare porlu- După cum relatează agenţia Reu- nă, alăturîndu-sc asllel celorlalte ţâri
al m in istru lu i industriei pe tro lu lui şi ta, a declarat că atitudinea Portu­ organizată la Aden. prim ul m inistru
In Com itetul de Tutelă al O.N.U. ghezo-amerioan. Declaraţia repre­ t»r, Kennedy Trevaskis. În a ltu l co­ africane care au in s titu it sancţiuni
chim iei, care se allă în vizită in galiei „constituie o serioasă ame­ zentantului american a fost critica ­ Za in Abdu Baharoun, a cerut orga­
au început dezbaterile cu p riv ire la misar englez al A denului şi î l pro­ îm potriva p o litic ii rasiste duse de
S.ILA. ninţare pentru pacea si securitatea tă dc delegatul Republicii Togo care nizarea unor tratative cu guvernul
problema te rito riilo r aflate sub ad­ tectoratelor din A rabia (le sud, a cele două ţări.
La cocteil au participat senatorul m inistraţia colonială a Portugaliei. m ondială". El s-a pronunţai in fa­ a declarat că „această afacere ar brita nic tn vederea acordării unor avut citeva Întrevederi cu m in istrul
W illla m F ulbrighl, preşedintele Co­ Reprezentantul Portugaliei. B o n ifi- voarea unei acţiuni internaţionale putea crea un precedent p rim ej­ mai largi drepturi de autoadm inis­ co lo n iilo r îl A ng liei, Duncan San- I ii com unicatul oficial dat pu blici­
pentru reglementarea acestei pro ­ trate internă ş A dcnului. Descriind tăţii la Usumbura se arată că gu­
m isiei senatoriale pentru re la ţii ex­ oio de M iranda, care a luat prim ul dios". C ritici asemănătoare au fost dys. P rintre problem ele discutate se
bleme. actuala situaţie el a calificat-o ca vernul din Burundi va suspenda re­
terne, senatorul M ike M onroney, cuvintul. s-a străduit din răsputeri form ulate şi de reprezentantul So- „anoim ală* si a subliniat că o cal? află si cererea form ulată de gu ver­
Frank Siscoe, director în Departa­ să demonstreze pretinsul „caracter In prima şedinţă preşedintele Co­ m oliei, precum şi' de delegaţi din pentru Îndreptarea şcestei stări de nul din Aden de a organiza alegeri la ţiile economice şi comerciale, in-
Ilegal" al dezbaterilor. Trecînd sub m itetului de Tutelă a dat citire unei generale pentru C onsiliul legislativ, le rzicînri im portul sau exportul m ăr­
m entul de Stat. in gin eri şi specialişti alte ţâri. lucrur! ar fi organizarea Im ediată a
tăcere cererile pentru Independentă scrisori din partea căpitanului por­ in a ltu l comisar englez Trevaskis a fu rilo r dinspre sau Înspre Portugalia
In dom eniul petrolului, funcţionari unor alegeii geneiale pentru Con­
ale popoarelor din coloniile portu­ tughez, Enrîque Galvao, care în anul Com itetul a liotăr 11 să amine pen­ tăcut cunoscute o seria de alte ce­ şi R S.A. Zborul avioanelor deasupra
superiori ai Departam entului de Stat 1961. In fruntea unui grup de pa- s iliu l legislativ. In acest sens. B v
gheze, M iranda a pretins că acestea tru m iercuri discuţiile, pentru ca reri form ulate de Aden şi protecto­ te rito riu lu i Regatului Burundi sau
şi din al le departamente. sînt „te rito rii ale Portugaliei de Irio li portughezi, a capturat transa­ Secretariatul O N.U. să poală prezen­ haroim a făcut cunoscut că va fixa ratele membre ale Federaţiei Ara-
Au participat, do asemenea, m inis­ peste m ări" şi a afirm at că politica tlan ticul „Santa M arla". In această ta un raport cu p rivire la aspectele dota alegerilor, îndată ce guvernul biei de sud. cu'm ar f i : acordare 1 intrarea in apele sale te ritoriale a
său va încheia studiul Început pen­
tru l R. P. Romîne Ia W ashington, Pe­ dusă de guvernul Salazar în acest scrisoare, căpitanul Galvao, care se ju rid ice ale problemei. tru a stabili din nou co n d iţiile pe unei depline autonom ii acestor te ri­ oricărei nave de provenienţă p o rtu ­
gheză sau sud-ufiicauă va li, de ase-
tre Balăccanu, şi membri ai legaţiei. domeniu ar fi, chipurile, „corespun­ allă In prezent In e x il in Brazilia, torii. revizuirea statutului bazei m i­
zătoare id ea lurilor tu tu ro r societă­ a cerut să fie audiat ca petiţionar litare engleze din Aden şi altele. menea, interzis.
ţilo r". in cursul dezbaterilor, In tru c lt a
C o n f e r i n | a In continuare au luat cu vin tu l re ­ funcţionat ca gu vernator al A ngolei Zi de acţiuni comune a minerilor japonezi
prezentanţi ai mai m ultor ţări afro- Reprezentantul S.U.A., Sidney Yates,
a f r i c a n ă Guvernul lui C. Jagan respinge planul englez privitor
asiaiice, care, prezenlind dovezi con­ a declarai că, dacă Galvao va venJ ste 800.000 de m uncitori au participat
a z i a r i ş t i l o r crete. au dezm inţit a firm a ţiile dele­ la O N U ., Statele Unite se vor ve­ TO K IO 12 (Agerpres). — la T okio la un m iting şi o demon­
gatului portughez. Reprezentanta L i­ In legătură cu catastrofa m inieră la reglementarea situaţiei din Guyana Briiinicâ
ACC KA 12 (Agerpres). — dea obligate să-l aresteze şi să-l pre­ de la O hm ulo (Insulele Kiusiu), Fe­ straţie desfăşurată sub semnul luptei
beriei, A ngie Drooks, a prezentat,
La 11 noiembrie, Ia Acera s-a des­ dea a u to rită ţilo r portugheze, în vir- in s p rijin u l revendicărilor m in ie rilo r
după cum transm ite agenţia Asso­ deraţia naţională a sindicatelor mun­ GEORGETOWN 12 (Agerpres). Partidului laburist englez, Harold
chis cea dc-n doua C onferinţă a fri­ ciated Press, „o listă lungă de a- c ito rilo r din industria carboniferă a p rivind asigurarea dc către guvern Prim ul m inistru al G uyanei B rita­ W ilson, şt secretarului general i i
cană a zia riştilo r consacrată ro lu lu i tro cită tl pe caro au to rită ţile portu- Dezbaterile Comitetului decretat ziua de 12 noiem brie zi dc şi dc către com paniile m iniere a nice, Cheddi Jagan. a declarat la O.N.U., U Thant.
presei în lupta pentru eliberarea de­ ghoze le-au comis îm potriva a fri­ acţiuni comune. securităţii m uncii in industria carbo- î l noiem brie reprezentanţilor presei *
plină a A fric ii, pentru unitatea ţă ri­ canilor". Ea a declarat că africanii, Politic Răspunzînd chemări» federaţiei, pe­ nilcră. că a inform at pe prim ul m inistru al GEORGETOW N 12 (Agerpres).
lor africane şi pentru pace. La con­ care se opun regim ului portughez, M a rii B ritanii, A le x Douglas-1 Iome, G uvernul G uyanei Britanice a
6int Ingropali .de v ii şi dcoapitali, că guvernul său respinge planul adoptat măsuri care uşurează consi­
ferinţă participă peste 200 de dele­
a lţii sînt aruncaţi din avioane In NEW YORK 12 (Agerpres). — propus de m in istrul englez al colo­ derabil procedura com erţului cu ţă­
gaţi şi observatori din d ile rite state
mare sau bătuli şl lăsali, fără cu­ Iu şedinţa din după-amiaza zilei n iilo r, Duncan Sandys, In vederea rile socialiste. Conform h o tâ rlril,
africane şi de pe alte continente. dată p u b lic ită ţii la 11 noiem brie, oa­
noştinţă, în stradă. Ea a arătat că de II noiem brie a C om itetului Po­ reglem entării situaţiei din Guyana
La deschiderea conferinţei, preşe­ Britanică. Cheddi Jagan a declarat, menii de afaceri din această (ara
In fiecare an a u to ritâ lile portugheze litic al A dunării Generale a O N U.,
dintele R epublicii Ghnna, Kwome nu vor mai fi ne voiţi să obţină din
vînd in A frica dc sud 10.000 de mun­ au început dezbaterile pe marginea de asemenea, că Sandys nu a sta­
Nkrum ah, a rostit un discurs indem- cito ri ofricani din Mozam bic „la pre- proiectului de rezoluţie comun pre­ b ilit nici o dală pentru acordarea partea guvernului licenţa pentru im ­
nlnd pe zia riştii africani să lupte pen­ l»'l de două lire sterline pentru un zentat de 10 ţări lalino-am cricane (Bo­ Independentei acestei colonii. portul m ă rfu rilo r din ţările socia­
tru eliberarea şi unitatea A fric ii. om". livia, Brazilia. Chile, Costa Rica, Ecua­ Prim ul m inistru al G uyanei Brita liste.
H o lărlrea prevede, dc asemenea,
dor, H aiti, M exic, Panama, Salvador, aice a subliniat că două copii ale
o serie de măsuri pentru sim p lifica ­
D eschiderea sesiu n ii Uruguay), care cer transformarea scrisorii adresate prem ierului M a rii rea procedurii de im port dtn alto
A m erica Latine ln lr-o zonă denuclea- B ritanii au fost trim ise lid e ru lu i ţări.
P arlan ien tu liu B ritanic rizată. In acest proiect este relevată
declaraţia din 29 aprilie 1963 a pre­
LO NDRA 12 (Agerpres). — ţiei europene a lib e ru lu i schimb şedinţilor Boli viei. B raziliei, Chite, Hotărîrile Congresului
La 12 noiem brie a început la Lon­ A.EL.S. şi. „în acelaşi timp, căuta- Ecuadorului si M exicului, care şi-au
dra a cincen sesiune a Parlam entu­ rea unor forme dc re la ţii arm onioa­ exprim at dorinţa să semneze un petrolului arab
lu i Britanic, ultim a sa sesiune îna­ se cu Piaţa comună şi cu m em brii acord m ultilate ra l lotino-am erican,
inte rle alegerile de anul v iilo r, Con­ săi". care să prevadă inte rdicţia de a se BEIRUT 12 (Agerpres). — recomandată, de asemenea, crearea
form tradiţiei, lu crările sesiunii au Trecînd la politica Internă a A n­ produce, stoca uri experim enta arme Lu crările Congresului . petro lu lui unor in stitu te şi colegii tehnice, pra-
debutat p rin citirea m esajului tro­ gliei, mesajul tronu lu i relevă faptul nucleare sau m ijloace de transpor­ arab, care s-au desfăşurat la Beirut cum şi dezvoltarea colaborării teh­
nului asupra p o litic ii viitoare. In­ râ guvernul va căuta să întărească Intre 5 si 12 noiem brie, au luat s fir­ nice Intre ţă rile arabe. In cel mol
terne şi externe, a guvernului b ri­ balanţa dintre producţia agricolă au­ tare Ia lin iă â acestei arme. şit. După cum se ştie, la congres au scurt tim p. la recomandarea confe­
tanic. tohtonă si produsele agro-alim enta- Luînd cu vin tu l în cadrul dezba­ rinţei, va fi creat un centru arab dc
re im portate pe baza în tă ririi agri­ terilor, delegatul brazilian a subliniat participat circa 600 de delegaţi din
Referindu-sc la politica externă a c u ltu rii britanice. M esajul preconi­ ţă rile arabe, reprezentanţi ai compa­ cercetări petroliere şi petrochim ice,
guvernului britanic, mcsaiul sub li­ că criza din anul trecut din Marea La 31 octombrie a.c. a început In Japonia campania electo­ n iilo r petroliere care exploatează finanţat de statele arabe şi compa­
zează adoptarea unor măsuri caro
niază însemnătatea T ratatului dc Iu C araibilor „a convins guvernul său" petrolul arab, precum şi observatori n iile străine. Congresul a in v ita t
să prevină Im porturile ce subm inea­ ralii in vederea alegerilor generale, care vor avea loc la 21 no­
Moscova dc interzicere lim itată a ză piaţa internă. de acuitatea form ării unei propuneri d intr-un număr de ţări ale lum ii, com paniile străine să acorde priori-»
experienţelor nucleare, a cărei sem­ p rivin d transformarea A m c ric ii La­ iembrie 1963. p rintre care un grup de petrolişti tale, In toate posturile vacante, ara­
nare a fost salutată în Uimea în ­ După citirea mesajului, cele două tine ln lr-o zonă denuclearizată. In foto: La un miting elcc toral convocat de Partidul Comu­ rom ini. bilor si chiar să organizeze În lo cu i­
treagă. „în cu ra ja i de aceasta, guver­ Camere ale Parlam entului Britanio Dezbaterile pe marginea acestei nist din Japonia, După şedinţa de Închidere din 12 rea stră in ilo r cu lu crători arabi. X
au trecut la dezbaterile propriu-zisc.
nul brîla nic va continua să m ilitez» noiembrie, au fost dale p u b licită ţii fost recomandată retribuirea egală a
car.e vor dura pînă la 18 noiembrie. probleme continuă.
pentru cauza păcii cu o înnredere şl cele 5 rezoluţii adoptate de congres. lu cră to rilo r arabi cu cei străini.
vigoare reînnoite". După ce subli­ Congresul, se spune în prim a re­ Congresul a adoptat, de aseme-*
niază că prin răbdare şi perseveren­ Declaraţiile primului ministru al Angliei zoluţie, a subliniat necesitatea ca nea, o rezoluţie care recomandă ţi-
tă se poate ajunge la o „ereşteca O nouă reuniune ministerială com paniile petrolier» să ia măsuri nerea celui de-al cincilea Congres
a încrederii dintre cele două gru­ LONDRA 12 (Agerpres). — O am enii trebuie să înceteze să ducă conforme dorinţei ţâ rilo r arabe de a al pe tro lu lui arab In m artie 1965, la
puri de pu teri", mesajul relevă că a Pieţei comune Prim ul m inistru britanic, Sir A lex războaie şi să renunţe la acest m ij­ obţine o parte din ce In ce mai con­ Cairo, precum şi organizarea, cu
guvernul brita nic va continua să Douglas-Home, a declarat iu cadrul loc ca instrum ent de rezolvare a con­ venabilă din resursele lor naţionale. acelaşi p rilej, a unei e xo p zilii pe»
sprijin e O.N.U. In mesaj se sub li­ BRUXELLES 12 (Agerpres). — rin le l un raport al com isiei C.E.G. unui banchet o fe rit de prim arul ora­ flictelor, u spus Home. „Situarea pe o poziţie negativă lată trollere.
niază în mod deosebii că Anglia La 12 noiem brie s-a deschis la p rivin d subsidiile acordate in cele şului Londra că problemele interna­ El a subliniat că n lil Uniunea So­ dc cererile arabilor, se spune in re­
va continua să sprijin e M.A.T.O. si Bruxelles conferinţa m in iştrilo r de sase ţări ag ricu lto rilo r, tn care sw ţionale d ificile inclusiv problema vietică, c it şi O ccidenlul au renunţat zoluţie, ar putea com plica serios s i­
celelalte blocuri din care (ace parte externe şi de agricultură ai celor spune că aceste subsidii „denaturea­ la război ca un instrum ent de p o li­ tuaţia şi 9r putea, eventual, dăuna N a ţ i o n a l i z ă r i
şi că „lo rle le ei arm ole vor con­ şase lari ale Pielei comune pentru ză concurenta" si că in consecinţă B erlinului, Irebuie rezolvate pe ca­ Intereselor com paniilor". In rezolu­ î n R . A . U .
tinua să-şi joace ro lu l în lum e" a discuta problem ele agrare. După irebuie să fie deslilnlale „pentru a lea tratativelor, o rie it dc m ult ar tică internaţională. ţie sa subliniază In mod special fap­
Referindu-sc la problema re la ţii­ cum se ştie, la conferinţa încheiată aduce pe ferm ie rii tuturo r celor sas*» dura aceasta, deoarece omenirea nu In continuare, prim ul m inistru a tul că vor trebui să fie luate in CAIRO 12 (Agerpres). —
lor economico ale Angliei, mesajul la 5 noiem brie tot la Bruxelles a ţări la acel nivel com petitiv". Un al subliniat necesitatea m enţinerii de considerare cererile arabilor cu p ri­ In seara zile i de 11 noiem brie, la
subliniază că guvernul britanic va m in iştrilo r a g ricu ltu rii ai „ce lo r şase" doilea raport, prezentat tot de M an­ arc (Ic ales altă cale. către A nglia a forţei nucleare pro­ vire la calcularea redevenletor plă­ Cairo au fost emise decrete, p o triv ii
continua e fo rtu rile sale pentru a sm examinarea acestor problem e si în sholt, se ocupă de politica agrico­ prii, n io livîn d aceasta prin faptul că tite de com paniile străine, guverne­ cărora 170 do societăţi egiptene au
prim ul rind a chestiunii sta b ilirii lă a Pielei comune în ce priveşte lor ţâ rilo r producătoare de petrol,
realiza o reducere a barierelor c o ­ A nglia trebuie să-şi menţină în con­ fost nalionalizatc. Decretele de naţio­
m ior preturi uniform e la cereale nu producţia de carne, ouă si păsări precum si cererile cu p rivire la sta­
m erciale înăuntrul si Inafara Euro­ Aminarea lansării tinuare influenta în lume. Noi, a nalizare privesc, îndeosebi, societă­
n dat rezultate. M ansholt a declarat că este nece­ bilirea preţurilor. In celelalte rezo­
pei". In această direcţie, mesajul Vicepreşedintele Pielei comum.». sară stabilirea unei p o litic i agrico­ satelitului american spus el ani putea să ne schimbăm lu ţii se subliniază im portanta pregă­ ţile m aritim e ce depin»! de organis­
preconizează consolidarea Asocia­ Sicco Mansholt, a prezentat confe- le comune a celor şase tn vederea poziţia în ace«islă problemă numai tirii d» tehnicieni arab: In toate ra­ mul dc adm inistrare a Canatului de
viito a re lo r negocieri a i Statele U ni­ „Explorer“ dacă se va realiza dezarmarea a tit în m urile industriei petroliere si form a­ Suez, com panii ale transporturilor In­
te In problema tarifelor vamale. dom eniul arm am entului nuclear c il rea de specialişti care să asigure terne, uzine de armament şi m un iţii,
Raportul Com isiei CE.E. privind W A SH IN G TO N 12 (Agerpres). — şi convenţional. dezvoltarea aceste; industrii. A fost
ihniea Sovietic*» » fost lan sa t stabilirea unui preţ comun înllm pi* precum şi o serie de societăţi com er­
1 b i Comisia naţională pentru aeronau­ ciale.
nă opoziţie In ţările Pielei comune. tică şi cercetarea spa ţiului cosmic
Uniunea ţăranilor din R.F. Germană
« l ' o s m o s — 2 1 * * (N.A.S.A.) a anunlat luni că a fost
se îm potriveşte acestui preţ, deoa­ Discursul preşedintelui Braziliei şi în Cambodgra
rece este mai mic decit cel din G er­ amlnată pe termen nelim itat lansarea
f M O SC O VA 12 (Agerpres). — T.A.S.S. transm ite ;
mania occidentală. La conferinţa unui satelit de lipul „E xplore r" care la conferinţa inter-americană de la Sao Paolo
La II noiem brie 1963, în Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul a rll- PNOM PENH 12 (Agerpres). —
U n iun ii ţinute la Freiburg. preşedin­ urma să fie plasat la 12 noiem brie pe
% ticia l ai Păm întului „Cosmos — 21".
tele organizaţiei. Rehwinkel. a de­ o orbită eliptică a Păm înlului pentru RIO DE JANOIRO 12 (Agerpres). exterior nl (ă rilo r A m ericii Latine, Prim ul m inistru al Cambodqfel,
^ La bordul sate litului s-a instalat aparalajul ş tiin ţific pentru explora­ clarat că a g ric u lto rii vest-gerinanl explorarea rutei viito a re lo r nave cos­ In oraşul brazilian Sao Paolo au subliniind că nerezolvarea lo r face p rin ţu l Norodom Sianuk, a anunlat
tă rea în continuare a spaţiului cosmic în cadrul program ului anunlat de cer menţinerea preţului g rlne lor la mice destinate să ajungă in Luna început lu cră rile C onferinţei inter- ca „econom ia ţă rilo r latino -am eri­ naţionalizarea tu tu ro r în tre p rin d e ri­
i(( agenţia T.A.S.S., la IC m arlic 1962. nivelu l actual. N.A.S.A. a făcut cunoscut că această americano a m in iştrilo r de finanţe cane să slngereze*. lor de export şi im port din Carnbod-
P o trivit dalelor prelim inare, s a te litu l s-a plasat pe o orbită apropiată S ubliniind d ific u ltă ţile care stau «♦minare se daloreslc descoperirii din ţările lalino-am ericane şi S U.A. El a cerut C onferinţei să găsească y iii.
in calea rezolvării divergentelor a- Această conferinţă are sarcina de n so lu ţii pentru elim inarea d ific u ltă ţi­
V. de cea stabilită prin calcul, avlnd u rm ă to rii pa ram e tri: perioada Iniţială unor defecţiuni la cea dc-n Irein Această ho tărlre va intra in vi-
gricole dintre ţările Pieţei comune dezbate problem ele legale de aplica­ lor economice sie ta rilo r lalino-am c-
de revoluţie — 88,5 minute, depărta rea maximă de suprafaţa Păm întului treaptă o rachetei „D elta", care urma
Si în prim ul rînd d in lre Franla şi rea in viată a program ului ameri­ ricane. relevlnd necesitatea „În lă tu ­ goore la 1 ianuarie 1964, cînd ca­
(la apogeu) — 229 Km., depărtarea m inim ă fia perigeu) — 195 km., unghiul R F. Germană, ziarul parizian „Figa- să transoorte satelitul. P otrivit pla­ can „A lia n ţa pentru progres* După rării barierelor pe care le menţin merele de com erţ vor fi transformate
ii de înclinaţie al o rb ilc l ia(ă de planul Ecuatorului — 64 grade 50 minute. ro " arată că R.F. Germană ar vrea n u rilo r savanţilor americani. acest cum anunţă agenţia UPL şedinţa feudalism ul şi p riv ile g iile care duc în „b iro u ri ale sta lu lu i de vî.ozare şi
'{ La bordul sate litului s-au montat sisteme radiotehnlcc pentru măsura- să acorde anum itor ţâri membre ale satelit Avea sarcina să măsoare cîm- inaugurală a fost deschisă de pre­ la sufocarea dezvoltării A m ericii cum părare".
.( rea precisă a elem entelor o rb itei şi aparatajul radiolelcm elric pentru Pielei comune posibilitatea de a ex­ purile magnetice, razele cosmice $1 şedintele Braziliei, Joao G oulatt. Latine*. La şase lu ni după intrarea în v i­
. transm iterea pe Pămînt a dalelor re fe rito a re la funcţionarea aparatajului porta produse agricole în Germania efectele fu rtu n ilo r solare In afara care a rostit un amplu discurs des­ După cum relevă UPJ, Conferinţa
occidentală in schim bul achiziţionă­ goare a acestei hotărîri, a declarat
)) ş tiin ţific instalat la bord. cim pului magnetic al Păm înlului. care pre problem ele economice care stau va lua In dezbatere un document
rii dc maşini şi alte bunuri indus­ p rin ţu l Norodom Sianuk, gu ve rn u l
» Centrele terestre ale com plexului de ghidare-măsurare, situate pe le* ar putea, eventual, să constituie un In faţa ţă rilo r A m e ricii Latine. Po­ al fostului preşedinte al Braziliei,
triale germane. O politică agrară Juscelino Kubitscliek, fn care acesta cambodgian va naţionaliza băncile şl
ii rito rlu l U n iu n ii Sovietice, efectuează observaţii asupra satelitului şl re- obstacol în calea navelor cosmice ce
comună ar răpi Germaniei occiden­ triv it agenţiei menţionate, G oulart aduce c ritic i „A lia n ţe i pentru p ro ­ va crea o bancă naţională care va
i \ cepţtoncază inform aţia telcm efrică. tale acest avantaj. se îndreaptă spre Lună. s-a referit Ia problem ele com erţului gres". înlocui actualele bănci particulare.
40.065
Redacţia şi adm inistraţia zia ru lu i *tr, 6 M artie or. 9, ieleloa 158b, 12/5, 1585, 20 /8. fa x * piâlitâ In numerar coolorm aprobării D irecţiei G enerale P .f.f.R nr 263.328 din 6 no ie m b rie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Huncdoara-Devo