Page 45 - 1963-11

PROLETAR] DIN TOA I E TARII P. IJN IŢ l-V A I
—aw?

fy • U rm ărind pregătirile pen­ «>
Wfi B frw S rslvI T V I I r nostru) ■*
lru iernatul anim alelor (raidul
If IMF w ?/M I ii (pay. 2-a)

• A dunări de dări de seamă
şl alegeri in organizaţiile de
partid
• La Uzina „V ic to ria " Călan;
Propaganda tehnică in pas cu
cerinţele actuale
• Concursul corespondenţilor
volun ta ri : Creşterea producti­
v ită ţii m uncii, factor de bază
r onducători de partid şi c in sporirea producţiei
• Echipe evidenţiate în în­
5
trecere.
• In lib ră rii „D rum fără În ­ E xcuvatorislul Nicu Şlelan si conducătorul auto blclan Svlaghi dc
mari şantiere de consti fii inausu iale toarcere" (pag. 3-a) ta şantierul 4 C onstrucţii t.C.S Hunedoara sini evid e n ţia ţi in în tre ­
C * T V *
cere. Prin buna întreţinere a m aşinilor Şi folosirea lor la întreaga ca­
• Dc peste hotare pacitate ei fSi depăşesc zilnic sarcinile dc plan.
IN PO TO : Conducătorul auto Stclan Sylughi aşteaptă ca excava-
(pag 4-a) to ristu l Stelan Nicu să-t tocă ccl de al 20-lea „ plin in tr-o singură
F o lo ’. S TRUŢA
din regiunile Argeş ema

Tn cursul zl!el dc m arii, !2 no­ ţia! tn întrecerea socialistă. Braţul tinţă cu utilaje le moderne, pe care regiune — face necesară construirea Cu planul anual îndeplinit
iembrie, tovarăşii Gheorqhc Gheor- puternic al m aşinii, m înuilâ cu deo­ vo r li chemafi să le stăpinească. unui coş de fum înalt dc 162 m„
qhiu - Dej, A lexandru Draghici, sebită pricepere, înaltă stîlpul masiv La secţia sinteză a fa b ricii de amo­ avînd o viteză dc evacuare a ga­
Lconlc Râutu, Gh. Gaston M arin. dc beton şl il aşează in numai 7.0 niac, oaspeţii se opresc linqă un zelor arse de 25 ni. pe secundă. El C olectivul fab ricii de blănuri „V id ra " din Orăştie, îndrum at in permanentă dc organi­
M ih a il Florescu, m inistrul industriei de m inute în poziţia stabilită. Oas­ qrup de elevi, se interesează de va ii prevăzut cu o instalaţie care zaţia dc partid, a reuşit la data de 9 noiem brie a.c. să rea lizeze sarcinile dc plan pc anul 1963.
p e tro lu lu i st chim iei, au vizita t mari peţii au urm ărit şi măiestria cu care munca lor. va retine aproape total cenuşa. Si­ La obţinerea acestui succes au c o n trib u it traducerea in viată a m ăsu rilo r prevăzute ni pla­
şantiere dc construcţii industrial** sudorii ailafi la m ari înălţim i îm bi­ Sint cunoscute sporurile insemna- lueta zvellă a coşului se înaltă te­ nul M.T.O., ridicarea in d ic ilo r de utilizare a m aşinilor, elim inarea tim pilor neproductivi, mal
din reqiunite Arqeş şi O ltenia: U zi­ nau tronsoanele ferm elor metalice le de recoltă ce se obţin prin folo si­ merară spre cer. buna organizare a m uncii, intensificarea întrece rii socialiste ele.
na de alum iniu din Slatina, Com bi­ pentru acoperişul halelor. rea îngrăşăm intelor chimice. Com bi­ După ce au vizita t principalele sec­ Dc la începutul anului s-a îm bunătăţii continuu aprovizionarea fa b ricii cu materia
natul rh tm lc si Centrala electrică dc Dc-a lunqul acestui marc şantier natul de la Craiova va produce anual ţii ale centralei, rem arcind ritm ul in ­ primă necesară, s-au pus in fun cţiune două dulapuri uscătoare, s-a construit un trans­
tcrm oflcare din Craiova — obiec­ se remarcă gradul inalt dc mecani­ 300.000 tone de azotat de amoniu. tens al lu cră rilo r de construcţie şî portor dc pici, s-au aşezat u tila je le conlorm flu x u lu i tehnologic.
tiv e <îe seamă ale planului dc 6 zare n lu cră rilo r şi folosirea pe Inqrăşăm intele vor ii puse la dis­ montaj, conducătorii efe partid şi dc A vînd in iată rezultatele p o zitive din arest an. m uncitorii, in ginerii si Ichm clcnu fn-
ani. stabilite de Conqrcsul a! Ill-le .t scară largă a prefabricatelor, re a li­ poziţia aq ricu ltu rîi sub formă de stat s-au îndreptat spre extrem itatea ! b ricii de blănuri „V id ra " sini h o tă rîli ca încă din prim ele zile ale anului 1904 sâ-şi indcpll-
al P.M.R. zări apreciate fn mod pozitiv de granule, ceea ce sporeşte eficacita­ vastului teren care găzduieşte clădi­ 1 ncască ritm ic sarcinile de plan şi angajam entele luate în întrecere. P. ARG INT
Conducerea pa rtid u lu i şi quver- conducătorii de partid şi de stat. tea lor. Demn de remarcat este că rile şi insta la ţiile exterioare ale con
nutui acordă o deosebită atenlie dez­ C onstructorii au fost îndem naţi să sistemul de granulară este proiectat tratei. In zare licăreşte unda argin­ secretar al organizaţiei cU; bază P M.lt. de la
v o ltă rii industriei chimice, constru- acorde şi în continuare atenţie deo­ in tară la nivelul tehnicii mondiale, tie a Jiu lui, se desluşeşte conturul fabrica de blănuri „V id ra " O răşlic
Irli si u tilă rii dc noi întrep rind eri sebită acestor probleme, ca şi adop­ utilaje le fiind, dc asemenea, roruî- canalului de aducţiune a apei pentru
moderne, menite să asiqure canti­ tă rii m ăsurilor menite să asiqure pu­ neşti alimentarea centralei. Inqlnerul A le ­
tăţi tot mai m ari de îngrăşăm inte nerea în funcţiune a obiectivelor U Dorainînd peisajul industria!, sc xandru Curelaru, directorul tehnic al La G.A.S. Gelmar
chimice, mase plastice, lire si fibre termenele stabilite. D atorită a p li­ impun p riv irilo r uriaşele „clopote de term ocentralei, prezintă oaspeţilor Consfătuire pe tema creşterii
sintetice si alte numeroase produse cării Ind ica ţiilo r conducerii de partid beton" ale tu rn u rilo r de granulate. principalele lu crări hidrotehnice. Se
de care sint sirius leqate progre­ cu p rivire la specializarea în tre p rin ­ Specialiştii îi inform ează pc oaspeţi va forma un lac de acumulare cu o ca­ durabilităţii utilajului de turnare In compania dc toamnă trac­
sul tehnic al econom iei naţionale, d e rilo r dc construcţii industriale, că acestea au fost conshuile în în­ pacitate dc circa 2.000.000 ra.c., caro toriştii Viorel Igna, Constantin
satistacerea cerinţelor sporite de cit şi a experienţei acum latc dc tregim e prin metoda colraje lo r g li­ va perm ite şi regularizarea unei Im por­ Zilele ireculo. la C. S H unidoara, a avut loc o cons­ Tase, Petru Szckely şi Geza Dra-
bunuri de consum ale populaţiei. constructori, uzina de Ia Slatina vo sante, ceea ce a dus la realizarea tante porţiuni a Jiu lu i. Im presionea­ fătuire pc tema creşterii d u ra b ilită ţii u tila ju lu i de tu r­ viac dc la G.A.S. Gelmar s-au
Tn p rim ii tre i ani al plan ulu i se­ fi realizată în circa I an şi jum ă­ de însemnate econom ii şi la scurta- ză plăcut p riv irile şi sutele dc; izo­ nare. Conslătuireo a fost organizată din in iţia tiv a Con­ situat în frunte la toate lucrările
m nal Industria noastră chimică s-a tate fată de cinci ani, cit era ne­ rea term enelor de cxeculic cu 40 la lato ri — adevărată pădure metalică s iliu lu i local al sindicatelor din oraşul regional Hune­ efectuate. Dc la 19 octombrie,
dezvoltat in tr-u n ritm mediu anual cesar cu citiva ani în urmă pentru sulă la|ă dc alte obiective dale in — aşezaţi pc stîlpi centrifugaţi, care doara. cu sp rijin u l comisiei in g in e rilo r şi tehnicienilor cînd au încheiat însămînţăriJe, ei
de 23.5 la sulă, fată dc 22,5 la sulă construcţii de p ro po rţii sim ilare. folosinţă in ţară. In cadrul com bi­ alcătuiesc staţiile exterioare dc 110 şi al grupei pe ramura siderurgicii — colectivul o f ­
cit s-a prevăzut in D irectivele Con- Oaspeţii s-au interesat şi cum se natului va fi pusă in funcţiune o kv. ş| 220 lcv. Ele vor II d irija te au trecut la arăturile adînci de
qresului al IH-lea al P.M.R. preocupă conducerea şantierelor să fabrică de uree cu o capacitate anu­ d in lr-o cameră de comandă ampla­ tării. Au participat m em brii comisiei locale a in g in e ri­ toamnă pc cate le vor termina
Prim ul şantier la care s-au op rit asiqure cadre calificate de m unci­ ală de 100.000 de tone. Urcea este sată în clădirea staţiei interioare de lor şi tehnicienilor, membri ai grupei sindicale pc ra­ în aceste zile. O dată cu arătu­
oaspeţii a fost cel al Uzinei de alu­ to ri constructori. După ce au fost folosită ca inqrăşam int in ag ricu ltu ­ 35 kv. mura siderurgică — colectivul otelării, munci lori, in­ rile sc face şi fertilizarea solului
m iniu de la Slatina. Ei au iost în ­ in lo rm a ji despre măsurile pentru ră, la furajarea anim alelor, precum In tim pul vizite i, la diferite puncte gineri. tehnicieni si reprezentanţi ni conduceri lor teli-
so ţiţi de tovarăşii Şlelan M atei, preqătirca iu şcoli a cadrelor, pe şi in industria chimică pentru fa­ de lucru ale centralei, conducătorii pentru a se asigura astfel o pro­
prim -secretar al C om itetului reqlo- care le-a apreciat ca bune, tovară­ bricarea unor mase plastice şi răşini de partid $i dc stat au fost salutaţi nlco-adm inistrative Hin Întrep rind erile: C.S. Hunedoara, ducţie sporită în anul viitor. Pînă
nai Arqeş al P. M . R., Constantin şul G heorqhiu Dej a remarcat : sintetice. cu însufleţire de sule de constructori Uzina „V ic lo ria " Călău, î. M. A iin l si C M Reşiţa. acum la gospodăria agricolă de
Sandu, preşedintele com itetului exe­ „A v e |i tehnicieni buni, m uncitori dc Produse dc marc valoare sc vor şi m onfori. Sc auzeau lozinci în Lucrările consfătuirii au scos în evidentă expcrient.i
cutiv al statului popular reqional, nădejde, şi cea mai bună şcoală este realiza şi în fabricile din qrupul or cinstea Partidului M uncitoresc Ro­ ik»l)ind;lă de colectivele în tre p rin d e rilo r am intite tn stat din Gelmar au fost fertili­
de a ctivişti de partid şi de stal. însuşi şantierul". qanic. Com binatul va produce anual mii), a C om itetului său Control, în folosirea şi exploatarea u tila ju lu i dc turnare şi posi­ zate. pentru porumbul din pri­
...Sub cerul însorit al acestei zile Pe locul unde se va înalta tu r­ 35 000 ton© dc acctilcnâ, 20.000 ton<> frunte cu tovarăşul Gheorqhc G licor- b ilită ţile dc creştere I ii continuare a d u ra b ilită ţii lui. măvară, 25 de hectare,
de toamnă tîrzle, pa cîrDpul din ve­ nătoria uzinei se apropie de oaspeţi bulonol. 20 000-25.000 tone de acid qhiu-D ej. Oaspeţii au fost salutaţi,
cinătatea oraşului sc profilează s i­ pentru a Ic da explicaţii, şeful de acetic, la care se vor adăuqj, u lte ­ de. asemenea, de un qrup dc m onlori
luetele zvelte ale s tilp ilo r de be­ lot M ir cea Ceauşii. Tovarăşul rior, 20.000 tone dc acetal de vin ii cehi, care lucrează la montarea echi­ P«*iiii apBScarea unei inovaţ o o
ton care încadrează m ari .suprafeţe G heorqhlu-Dej îşi reaminteşte că monomer şi 10.000 tone de acetat pam entului centralei liv ra t în înlreqi-
de teren. Excavatoare şi buldozere, l-a mai fn liln it pe şantierul Fa­ dc poli vinii. mc dc R.S. Cehoslovacă. Şef m onlor
macarale, stafia centrală de betoane, b ricii dc ulei din Ieşi şi al celei In ţoale sec|iile prin care au tre ­ al grupului, V ylm îs V lasliruil. şi-a ex­ Idnă nu de m ult pen• reducere a />re(u/ui dc com bustibil consumat. V a ­
dar mal cu seamă ritm u l viu al de zahăr dc la Bucecea. Deşi lînăr, cut, oaspeţii s-au interesat dc mer­ prim at salislactio pentru colabora­ tiu încălzirea secţiilor lu • cost $i dc îm bunătăţirea loarea com husiibi/uuli l i ­
m uncii oam enilor, intreqesc im ani- iuqinerul Ceauşu arc o „biog ra fie sul lu cră rilo r de construcţii, de fo­ rea bună cu m un citorii roniîni. To­ struit-uscut m obilă a în ­ ca/iiătn m obilei, mecani­ chid consumat în (1 ore
nea acestui vas! şantier. In m ijlo ­ de şantier'* cu care sc poate roîu- losirea m etodelor înaintate dc lu ­ varăşul Gheorqhc G hcorqhiu-Dej, u- treprind erii de industrie este mai mic cu 180,20 lei
cul viito a re lo r hale, care au prins d r i... cru, dc ritm ul m ontării u tila ju lu i. dre.sindu se qrupului dc m onturi locală Hui eq. sc loloseau cul dc fn tre ţin e ic C preun
contur nu numai pe planurile pro- Uzina de la hotarul Slatinei va da Pentru construcţia com binatului, U n i­ cetii, le urează noi succese, s u b li­ loan si con tro lo rul tehnic tată de vechiul sistem dc
iecta ntilor ci şi aevea, a fost insta­ oraşului nu numai un p ro fil Indus­ unea Sovietică ne a livra t proiecte­ niind că este firesc ca între mun­ sobe metalice in care Io- N icula M aico/ au reali- încălzire.
lată o planşetă în Sala căreia direc­ trial, ci îşi va pune pecetea şi asu­ le pentru in stalaţiile fab ricii de omo- cito rii din ţările socialisto, colabora­ că ritu l sc făcea cu lemne. A N C A AUREL
to ru l uzinei. loan Filip, şi Lazăr pra d e zvollării sale urbanistice. In nîac, acid azolic. azotat dc amoniu, rea să fie rodnică, prietenească Pc lingă luph.il că acest zut o Inovaţie prin caic
Dendler, inqincrul-şef al şantierului apropierea uzinei sc ridică, zvelt,», precum şl u tila ju l aceslorj, care este In discuţiile avute cu conducere.) sistem nu asigura o încăl­ incăl'/irea ceior două sca­ corespondent ()/
dau exp lica ţii cu p riv ire Ia stadiul siluetele unor blocuri. A ici au fost construit de m zri uzine sovielică şantierului, cu specialiştii, oaspeţii zite corespunzătoare, lupi tii se luce cu ucr condi-
actual al lu c ră rilo r şi caracterisli- puse la dispoziţia locatarilor prim e­ ca Uzinele „Frunze", „Summa", au apreciat preocuparea proiectan­ <e in llu en lu asupra ca lită ­ Lucrâri în vie
cile in sta la ţiilo r. le apartamente din cele 650 care ,,K rasnîi“ , „ICotelscic", „U ră llu m m jş " ţilor, a construi lo rilo r şl m entorilor ţii lu cră rilo r şi, in coniac/ tionul. Prin aplicurea aces­
vor ii date in folosinţă piuă fn anul şi altele. aparllnînd u n ită ţilo r M. M E E.
Creînd în tară o nouă ramura a tei in o va ţii se asigură o
v iilo r. Locatarii noului cartier au Tot din Uniunea Sovietică am p ri­ dc a asigura param etri înalţi la ex­ cu va p o rii dc nilrolac, se
m elalurqiei neleroasc, uzina de la
întîm pinat cu mare căldură pe oas­ m it proiecte şi tehnoloqli de fa b ri­ ploatarea viito a re i centrale, obţine­ puteau provoca incendii, încălzire continuă şi uni- La T rupul dm C linic, apar-
Slatina va avea o capacitate de pro­
peţi. Mesager al senlim entelor lor ca (i e, precum şi u li l a ic Im portante rea encrqiel eleclrice la un preţ de lormă. se înlătură com­ lin tfu l G A S . Petreşti, se a-
ducţie anuală de 50.000 tone de alu­ pentru fab ricile din grupul organic, cost redus, realizarea unor conslruc- necesita şi o mure ca n ti­ cordă o atenţie sporită exe­
m iniu şi aliaje, prevăzindu-se posi­ a fost pioniera V io lcla Hogea, elevă fabrica de oxigen ctc. U tila ju l fa b ri­ tate de com bustibil lem ­ plet posibilitatea incendii­ cutării lu cră rilo r de loamnă In
b ilită ţi im portante pentru extinderea în clasa a VI-a. care, oferind un tii industriale economice şi iu ace­
buchet de flori, a spus: „M ulţu m im cii de acetilenă este livra t dc lirm i laşi tim p frumoase. nos. lor şi în acelaşi limp, sc vii. In vederea ob ţine rii unei
ei. V a lo rificîn d resursele naturale
Pc toate şantierele vizitate in re­
ale tării, şi anume bauxita din din Inimă pa rtidu lui pentru cons­ belgiana SB.A. Fabrica dc uree sc giunile Argeş şi O ltenia, constructo­ Preocupaţi de continuu reduce şi cantitatea de producţii ridicate de struguri
construieşte după procedeul olandez.
M u n ţii B ihorului, transform ată Sn trucţia acestor Inim oase blocuri în Slamy-Carbon, iar u tilaje le ei sînt rii şi m ontorii lucrează cu mare in anul v iilo r. A stfel, pentru
care locuim noi şi pă rin ţii noştri,
alumină calcinată la uzina în curs livra te de firm a Uhde din a proteja via îm potriva e-
de construcţie de la Oradea, Ia Sla­ m uncitori pe şantier, pentru şcoala avînt penlru a respecta graficele de Aprovizionarea s-a îmbunătăţit venlnalelor îngheţuri de pes­
nouă, în care ne preqălim să deve­ R. F. Germană. Numeroase proiec­ producţie. Ei şi-au exprim at dorinţa
tina se vor produce blocuri de alu­ te iarnă, lu cră to rii de la acest
nim demni constructori ai socialis­ te pentru fab ricile şi in stalaţiile din ca u tila je din tară şi din Im port să
m iniu şi aliaje, bare rotunde, plăci, combinai au tost realizate de in sti­ îio liv ra lc la tim p pentru a realiza Corespondentul nostru volun­ ceară cantităţi mai mari de pro­ Irup, sub conducerea m aistru­
din caic sc va obţine tablă, m ului". tutele de proiectări din ţara noastră. punerea în funcţiune a obiectivelor duse şi mai variate lui vitico l Sukdsd Gheorqhc*
sirmă, produse necesare pentru La Craiova Dezvoltarea industriei noastre so­ la termenele stabilite. tar Petru Bîrna din Brad ne in­ au îngropat via dc p i mai
progresul tehnic al Industriei noas­ cialiste a făcut posibilă realizarea •>Jr formează că în urmă cu o lună Ţinînd seama de aceste propu­ m ult do .10 henare, urmincl ca
Conducătorii dc partid şi de stat, de zile minerii din Gurabarza neri iov. Constantin Pleşa a do­
tre. O mare parte a produc­
în so ţiţi de tovarăşul Constantin fn întrep rind erile din tară a unei La inapoierea la Craiova, condu­ această lucrare să fie term i­
ţiei uzinei va fi folosită dc indus­ însemnate pârli din utilaje . C o n tri­ erau nemulţumiţi de felul cum vedit mai mult interes în îmbu­
tria constructoare de maşini din Drăqan. p rim -se cre tjr al C om itelu- b u ţii im portante aduc în tre p rin d e ri­ cătorii de partid şi dc stat au stră­ gestionarul Constantin Plcşa se nătăţirea aprovizionării magazi­ nată lu scurt timp.
tara noastră la realizarea dc blocuri- Iiii reqional Oltenia al P.M.R., Ion le constructoare de maşini din Re­ bătut Calea U nirii, unu dintre a r­ îngrijea dc aprovizionarea maga­ nului. Astăzi, la ieşirea sau in­ Totodată, pentru sporirea
motor, u tila je rezistente la coro ziu­ Peşlişanu, vicepreşedinte al C om itetu­ şiţa, Uzinele „23 August", „V u lca n " terele în curs dc sistematizare a ora­ zinului alimentar din incinta mi­ trarea in schimb minerii găsesc num ărului de buluci de vie la
lui executiv al Sfatului popular re ­ şului. Po de o parle şi de alta a
ne pentru industria chimică şi a li­
gional, şi alţi reprezentanţi ai o rq j- şl „G riv ita roşie" din Bucureşti, şl străzii se văd blocuri cu m ulte eta­ nei cu preparate de carne. Mai în magazin sortimente variate ha,, se face completarea go lu­
mentară, d ife rite alte produse, pre­ altele.
cum şl la fabricarea articolelor me­ nclor locale (Te partid şi de stat au C onstructorii raportează conducă­ je. A ici vor fi construite 1 900 apar­ mulţi cumpărători au recoman­ dc preparate de carne şi alte rilo r prin m nrcolaj.
talice de uz casnic. vizita t apoi şantierul C om binatului to rilo r de partid şî de slal despre tamente. dintre care 1 400 au şi dat atunci responsabilului, să produse alimentare.
chim ic Craiova. fost ddtc in folosinţă, complexe co­
V orbind oaspeţilor despre p rin c i­ succesele obţinute în folosirea teh­
Abia au rămas în urmă ultim ele merciale, vor fi amenajate spaţii
palele instalaţii, specialiştii au ară­ nicii noi pe şantiere. La turn u rile
tat că alum iniu cu marc puritate va blocuri ale oraşului şi iată că dc pe de răcire utilizarea plăcilor de azbo­ verzi. Un mare număr de lo cuito ri, Conferinţă pe teme medicale
şosea sc zăresc, răsărite în m ijlo ­
ailînd despre sosirea oaspeţilor, i-au
fi ob(inut prin electroliză în 323 cul cîm plci, înaltele coloane a rg in ­ ciment a permis economisirea unor in lim p in a l cu deosebită căldură,
cuve, cu electrozi preropti. Numai mari can tităll dc m aterial lemnos C om itetul sindicatului de la barza ferinţe cu caracter ştiin ţific. un dcusehit Interes conferinţa in-
tii, carie de vizita bine cunoscută a le-au inm inet Hori. Dc la ferestrele în colal)orarc cu conducerea C lubu­
pentru amplasarea cuvelor se cons­ de calitate superioară. Im portante O usUl'I de conferinţă u avut Inc h lulo tă „Silicoza şi prevenirea e i9.
truiesc 2 hale în lungim e de peste chim iei. A ici, strâbălînd sute dc k i­ economii au adus, de asemenea, Şcolii noi de P. ani nr 12, zeci de lu i muncitoresc dm G um bar/u a luni 11 noiembrie 1063 in sala A te­ A c o n ia c u lin t dt. Alexandru Schmi•
copii fac semne prieteneşti cu mina.
o jum ătate de kilom etru fiecare. U zi­ lom etri de-a lungul conductelor, su­ folosirea, Ia depozitele de u tila j şi luai de cnrind in iţia tiv a de a pre­ neului din Guruhur/.n. Cei pcsle 10O dur de Iu S.M.S, Crişcior.
puse unor presiuni uriaşe, com plica­
na işi va asiqura necesarul de elec materiale, a unui tip uşor de aco­ I. M /lR C .IN FAN U zenta tri tain lu crălo i ilo i de la h. de m uncitori, m ineri, pic părători, I DAVIC
telor procese tehnologice, gazele na­ M. bar/.a şi Uzina de preparaie co n ­
Irozi in tr-o fabrică proprie cu un periş dîn plăci do azbociment, aşe­ SORIN ST RUJ AN m a işiii şi tehnicieni, au ascultat cu corespondent
turale vor cunoaşte miraculoase me­
înalt nivel de automatizare. P relu­ zate pe cadre prclcnsionaie.
tamorfoze. Cele l-f fabrici ale combi-
crarea alum in iu lui iu cadrul tur- na lu lui vor reprezenta o clapă mai Experienţa acumulată de construc­
năloriei sc va iace cu ajutoru l unor înaltă iu valorilicarea superioară a to ri şi nionlori. dintre care m ulţi
maşini dc cea mai modernă cons­ acestei m aterii prime. După ce direc­ au lucrat po alte mari şantiere do Fiecare al 8-lea locuitor înoată
trucţie.
torul qenera! al com binatului, ing. fo n slru c(ii ale industriei chimice ca
Proiectul uzinei este furnizat de Roznov, Făqăras ele., face ca lu cră ­
firm a franceză Pechincy, care acor­ Ghoorqhe Prîa, şi directorul general rile să fie executate în lr-u u rilm f n rapuutlclc de constatare ale 2ilnic pe poatla uzinei metalurgice, Suneiia anunţă s lirş itid orei. T le că lo ru l care străbate slru-
al în tre p rin d e rii şantiere construc ţli-
dă şl asistentă lehnică U construc­ m ontaje C'raiova M 1 P C , incr. Ion viu. In apropierea C om binatului ch i­ * inspectorilor şcolari din tim ­ mai m ul! de 600 dintre ei sc revăd Prolesorul. in gin eru l Constantin * zile oraşului C ugir in jurul
ţia sl punerea ci in funcţiune. U ti­ iar după numai 2 o te. Această in-
f'eo. au Inform at pe oaspeţi despre mic se desfăşoară lucrările execu­ pul regim ului burghezo-m oşiei esc, Codat, include m ulţum it catalogul, orei 17, are impresia că se găseşte
lajele principale sînt procurate de tiln ire insă nu mal c la strung, la
mersul lucrărilor, despre flu xu l leh tate de un ităţile M in iste ru lu i M in e ­ Irazele. erau in varia bil aceleaşi: a p o i: in lr-u u adevărat centru u n iv e is i-
la firm e din Franla, Elveţia, Italia, I rez.ă. lu muşina dc rcclihcal. şl
noloqic, au fost vizitate cele mai im lor şi Energiei Eleclrice ta Centrala „ Din lo ia lu l co p iilo r de virslă şco­ — Nc despărţim pentru cîlevit tar. înspre şcoala medic serală
Belgia. Redresorii cu siliciu, u tila je portante obiective. electrică de term oficarc Craiova. lară frecventează d o a r „ D i n lip ­ nici la bancul dc lucru din turnă­
p rlnclp .ilc a!o uzinei, sin i liv ra ţi de La intrarea în îabrica de amoniac, Im punătoare sc înaltă clădirea să de îm brăcăm inte şi încălţăm inte torie sau sculul te. ci în băncile săp/ăm ini. Plec in străinătate in ­ din C im p se indrcuplă peste 600
lirm a Siemens din R. E. Germană tr-un schimb dc experienţă. As de elevi, spre şcolile de tnaiştri ,şj
secţia compresie, sudorul Gh Pe- rcn lra le i electrice de lerm olicarc — ou losl retraşi încă e lc v i“ . Exem­ SCOlii. vrea ca in lipsa mea, prolesorul. pentru personal tehnic dm centru,
O parte im portantă a u tila je lo r se f^ la s a anului IU aschiere a şco-
tracii» adresează din iitiino condu­ care va deveni una dintre cele mai plele ar putea continua. Ele s in 1 tov. M indrac, să fie m ulţum ii. $i a lic 200, iar în sălile de dusă ale
realizează în tara noastră, dună pro cătorilor dc partid şi du stat cuvin mari un ităţi producătoare dc ener­ m ă rtu rii înscrise în rcqisirele vre­ ^ Iii de m aiştri. . E ora de or- şcolii pro/cslonale. aproape 600 dc
lecte franceze, de către Uzinei»; Ih de bun venit. E!c sînt parcă un gie din ţară. Proiectată în prima eta­ m ii dm arhivele m ultor şcoli de ganizure a producţiei. Doi v u lo rl n-om să uit, am să vă senu
„ Progresii f ‘-Brăi la. „I ndepe ode n|a“ - ecou al aclam aţiilor sulelor şi su­ pă pentru o putere instalată de 350 acum două decenii m aiştri au ieşit In lata tablei. M i- — C iiia r vă rugăm — sc aud elevi încep să dezlege teoretic ceea
Sibiu, ,rVulcan"-Bucureşli, „U n io " hai Custură inlocuiesle larm tda în­ cjleva (flasuri. ce v'or dcm onslta pructic In pro­
telor de m uncitori care, chiar din M.W., ea este prevăzută să poată Si In icg islre le de astăzi ale: ducţie. Din aceste săli dc duse.
Salu M are şi altele scrisă pe lablă cu cifrele dolc In — Si... voi căuta să memorez
înă lţim ile schelelor, au tinut să-i ajunge in etapa finală, la 700— 300 şcolilor sini rapoarte de consta­ cu mi ine, vor pleca strungul i ai
Tehnologia de fabricaţie a a lum i­ salute pc oaspeţi. M .W . Darea în exploatare a tare. $i aici frazele sc useamănă problemă penlru a alia valoarea clasa Iară ca/a/or/. Dc a llle l ne lăcătuşi, clec.iricicni şi frezori, te '-
niulu i s» u tila je le moderne cu care Fabricile de amoniac, acid azotic centralei va avea o mare im ­ între e le : „T o ii c o p iii de vfrsto am ortizată a u tila ju lu i. Si pînă el cunoaş/em de mult. şi dm uzină tilic n to ri şi turnători, care vor şti
va fi dotată uzina vor asiqura ob ţi­ şi azotat de amoniu sînt * ni r un sta­ portanţă pentru economia naţio­ şcolară au losl şco la rizu li", „T o ii calculea7.ă, prolesorul sc adresează şi de aici. să mi nu iască (u pricepere u tila je ­
nerea unor in dici tehnici foarte buni diu avansat, lucrările dc construc­ nală si pentru noile întrep rind eri e le v ii claselor l — V It au p rim ii mn ce lu ila lt e le v ; M iin ile e le vilo r şi a proleso- le ce li vc V'or încredinţa.
privind consum urile de em unie elec­ ţii fiind executate în proporţie rfe fn curs de construcţie, Com binatul turuie g ra tu ite ", „Se pune pro b le ­ — In ce cazuri se poale scoale ru lu i .se intîlnesc In tr-o caldă
dupu-amiază sonc-
f n
licca ic
trică,- anozi preropti. alumină, fluor, 80 la sulă, iar m ontajul u tila je lo r chim ic Croiova .şi Uzina dc alum i­ ma co n stru irii unei şcoli cu l'~> din uz. un m ijloc fix ? s/r/nr/cre de rămas bun. * nu cheamă in bănci sule şi
c il şi la productivitatea muncii este efectuat în proporţie de circa niu de la Slatina. Centrala va asi­ clase, acluQla nu mai corespunde — Un m ijloc fix sc uzează fizic T a şcoala medie serală pauza sule dc elevi, in acest an şcolar
Numai la energia elcclrică sc ro>‘- 60 Iii sută. La acest grup de fa qura. de asemenea, nevoile de abur num ărului aciuai de elevi". Si aici Si moral. V orbim despre uzuiă li- nu s-a term inat încă, In uşa numai dc Iu uzinele m etalurgice
llze 'ză o economie do circa 2.030 lirici au losl create rond»Iiile nece­ ale C om binatului chim ic Craiova şi exem plele ar putea continua. zică etnd un u tila j lix nu mai co­ (dusei a X f-a C, lăcătuşul Petru dm C nqir sonet iu adună zilnic pes-
k W /h la lon-i du alum iniu fală de sare începerii lu cră rilo r la instal-i- va perm ite term oiiearco noilor car­ lieriislte vechi şi nor cu rapoa>- respunde perform antelor cate Ic-ri Groşu si tîmpl-arul Ion linlornnqă, Ic 1.300 de elevi m uncitori. A dă u­
alte lehnoîoqit. tii'e de aulum alizarc tiere alo oraşului. te de constatate sint şi la Cur/n. avut înainte, iar moral, cînd u ti­ prieten i şi co/er/i dc cameră, de gind şi pc cei de la cuisurdc dc
Unul dintre prim ele locuri Ia care fn dife rite toi uri de muncă de pe C il cuprinzi cu privirea, în liln e sli oraşul dc Iu poalele Drăganci Cele la ju l c depăşit dc n ive lu l tehnic... an şi de bancă, işi împărtăşesc, ’zt, şi seru lişlii «Ic Iu celcialle In-
s au onrît conducătorii dc partid şi sanlier îşi tar practica elevi ai şco­ instalaţiile exterioare, dominai© dc vechi sini îngălbenite de vreme, c/ş puica (la exemplu muşinile vechi bucuriile : ire p iin d e ri şi in slitu tu din oraş.
do stat a foşt a* *ola unde lucrează lilo r profesionale. V iito rii m uncitori uriaşele cazane şi tu rn u ri de răcire. au rămas doar triste am intiri, do­ din uzina noastră care in lata ce­ — Ş tii Ionele, cînd ai râstiuns această cih ă sic dublează. Un
macaragiul Ionică G ’urarghe, eviden­ deprind tainele meseriei, fac cunoş­ Com bustibilul folosit — lig n itu l din cumente tare acuză... Cele noi sini lor noi.. adineauri In literatură aş li vrut să calcul lacul in prim ăva/ă de către
m ulie, pentru că multe sint şi B tolcsorul zimbeşte II ascultă pe Sa­ nu sc mai termine o io .. protesoiul Constantin Ctnlar arap,
şcolile care lunctionează a ic i: bin Alba şi-l revede parcă In atelie­ — E Inimoasă literatura si-m i că în C ugir licenţe al 8-lea lo cui­
Succesele industriei chimicofarmaceutice şcoli <lc i: ani şcoală medie, şcoa­ rul uzinei aplecat rlcusupru inaşinei place mull. Sl eu aş vrea să te tor invnlă Dacă am adăuga nu­
lă medic serală, şcoala piolesio-
rezolvind
aud fn ora urm ătoare
mărul mate de elevi caic s-au in -
de re clilica l lilc t. Cu cită siguran­
nalu', dc maiştri, tehnică pentru ţă şi dibăcie lixeuzâ piesa, începe problem e... scris in acest an şcolar am consta­
Relcvnin farinur<tutică clin ţara laşi timp. o dulă cu construirea şi midie medica mente docil în anul personal tehnic... Ele ou intrat in
noastră, alcătuită clin farm acii ou sistematizarea noilor clădiri, farm a­ 19511. Concludente în cadrul succe­ vicia cotidiană a lo cuitu l dor de o pc uit ia dc rccldicat, controlează — Aş vrea şi eu. E singura ma­ ta. poate, că Iu C iu/ir Hccare ol
blice. de spital şi policlin ici, sana­ ciile dispun du încăperi spaţioase, selor obţinute sin i şi sortim entele uici, lac parle din preocupă/dc lor. U leiul cu a ju to ru l m icrom etrulul. terie la care n-am luat încă notă. 7-lea locuitor învaţă. Poale. Calcu­
torii, drogherii, puncte farm aceutic'' luminoase de condiţii de lucru şi noi de medicamente cu care a fost u sirm elor siieciulc, verifică un­ Soneria li chemă în bănci. Poate lul nu s-a tăcut încă Cert c-ste
In aceste şcoli se inlîlnesc dind însă ca aici, ca peste toi in ya-
s-a extins In u ltim ii 5 ani cu peste igienă radical deosebite de cele din lărqit an dc an nom cnolatorul fa r­ nea Iu A nloneta M ariş şi Ionel ghiul prin luneta m icroscopului... dor inia lu i Peirică sc va îm plini.
50 In sută fală de anul 1953. A m ­ trecut. 7eci de farm acii au luai m aciilor. Aproape 95 ta sulă dm a- Drâgun, N ihaclu Anghet şi G hcor- Sl lată-l aici vorbind despre uzura Si cu siguruntă că nota ce va li tria noastră, seleu dc carte, dc
plasarea u n ită ţilo r farmaceutice nou liin lă în incinta noilor blocuri şi cestc medicamente sînt fabricate de glie Bucur şi tot aici işi dau în lîl- morală a strungului cu aceeaşi si­ înscrisă In catalog la obiectul ma­ cultură, de a cunoaşte cit mat
mull. a devenit o necesitate co ti­
înfiin ţa te s-a făcut astfel înctt popn -om ploxe dm Capitală ş> m ulte oraşe nire după-nmiazâ şi p ă rin ţii lor guranţă cu care execută lile le de tematică, va li toi 10. ca In u ltim i' diana.
latia din (oale centrele m uncitoreşti din Iară. industria noastră cliim ieo-farm aceu- Din şuvoiul dc m uncitori cate ies o rd in ul m icronilor. doi ani.
şi de la sate să poată beneficia de Anul acesln s-au pus lu dispoziţia licâ. LU C IA LfC IU
asistenta cu medicamente. In ace­ populaţiei cu circa 93 ia sulă mai (Agerpres)