Page 46 - 1963-11

Fag. i Nr. 2

NE AFLAM IN PERIOADA CîND UNA DIN PRINCIPALELE
PREOCUPĂRI ALE CONSILIILOR DE CONDUCERE DIN GOSPODĂRIILE
COLECTIVE, ALE ORGANIZAŢIILOR DE PARTID ŞI ALE CONSILIILOR
AGRICOLE TREBUIE SA O CONSTITUIE PREGĂTIRILE PENTRU O CIT
MAI BUNA IERNARE A ANIMALELOR. TERMINAREA ŞI DAREA IN FO­
LOSINŢA A TUTUROR ADĂPOSTURILOR PENTRU ANIMALE, ALIMEN­
TAREA CU APA A FERMELOR ZOOTEHNICE, ACOPERIREA DEFICI­
TULUI DE FURAJE PRIN INSILOZAREA TUTUROR RESURSELOR EXIS­
TENTE ÎN UNITĂŢILE AGRICOLE, IN SPECIAL A COCENILOR. DOVLE-
CILCR, FRUNZELOR DE SFECLA ETC. ŞI GOSPODĂRIREA CHIBZUITA
A NUTREŢURILOR, VOR CONTRIBUI LA OBŢINEREA UNOR PRODUC­
ŢII RIDICATE DE LAPTE, CARNE, OUA ŞI LINA,
PENTRU A VEDEA IN CE STADIU SE AFLA PREGĂTIRILE
PENTRU IERNAREA ANIMALELOR, REDACŢIA ZIARULUI NOSTRU A
ORGANIZAT RECENT UN RAID-ANCHETA IN UNITĂŢILE AGRICOLE DIN
RAIOANELE ORĂŞTIE ŞI SEBEŞ, UNITĂŢI CU O VECHE TRADIŢIE IN
CREŞTEREA ANIMALELOR,
IATA DOAR CITEVA DIN CONSTATĂRILE FĂCUTE CU ACEST
PRILEJ:

Prin asigurarea adăposturilor necesare şi a a lim e n tă rii cu apă a ferm elor zootehnice, co le ctiviştii din Răhău au pregătit tem einic ie rna tu l ani*
m alclor. In ila ră dc aceasta, ci au strins cu g rijă (ura/cte şi le-ou de pozitat In apropierea co n stru cţiilo r zootehnice.
S-au creai condiţii Tlrrărla, Orăştloara *de Sus, Romos, Sibişel şl Aure!
Vlaicu dm raionul Orăştie, Cut, Reciu, Ohaba, ra­
corespunzătoare ionul Sebeş ele. Cu toate că timpul este înaintat,
în gospodăriile amintite se semnalează lipsuri se­ In aceasta direcţie o sarcină importantă revine şi rea apei din flntîni cu ajutorul motopompeî. sebire de anul trecut, în acest an recoltarea, us­
rioase în asigurarea spaţiilor necesare pentru ca­ consiliilor agricole raionale care trebuie să exe­ Această m olopom pă există dar ea stă la grădina carea şi depozitarea celor 339 tone fînuri s-a
de adăpostire zarea animalelor. La G.A.C din Tărlâria, spre cute un control $i o îndrumare mai competentă făcut cu mai multă gri ia, nutreţul obţinut fiind
deşi aici, în perioada de iarna, nu poate fi fo­
exemplu, potrivii planului de producţie, trebuiau asupra mersului lucrărilor. Piocedîndu-se astfel şi losită. de bună calitate. In vederea echilibrării raţiilor,
P Gtfrivit prevederilor planurilor de produc­ construite anul acesta un grajd pentru 100 vite în gospodăriile agricole colective amintire se vor pe lingă fînuri, furaje concentrate şi grosiere s-a
ţie, în acest an gospodăriile agricole co­ mari şi o maternitate pentru scroafe. Pînă în pre­ putea asigura spaţiile corespunzăt oare pentru Unele neajunsuri în alimentarea cu apă a fer­ asigurat folosirea în raţia zilnică a animalelor
lective din raionul Sebeş au stabilit sa zent însă, Ia maternitate s-au executat doar lu­ cazarea animalelor pe timpul iernii. melor zootehnice se întîlnesc şi în alte gospo­ a cile 25 kg. siloz de porumb pentru fiecare
construiască 15 grajduri pentru bovine, crările de zidărie, iar la grajd mei măcar nu s-au dării agricole colective din raioanele Orăştie şi vacă pc întreaga perioadă de stabulaţie.
4 saivane, 9 coteţe pentru păsări, 9 maternităţi început. Preşedintele acestei gospodării, tov. Si- Sebeş. De aceea, se impune ca alimentarea cu La calculul balanţei furajere, care s-a făcut în
pentru scroafe şi alte obiective. In afară de aces­ mion Cazan, argumentează că rămînerea în urma Alimentarea cu apă-=- apă a tuturor fermelor zootehnice din gospodâ- funcţie de nutreţurile existente în gospodărie,
tea, un volum însemnai oe lucrări s-c efectuat cu construcţiile se datorcşle lipsei braţelor de i ;iIc agricole colective să fie privită cu mai multa s-a avut în vedere faptul ca fiecărei categorii şi
Ia terminarea grajdurilor şi a celorlalte adăpos­ muncă şi a materialelor. Intr-o oarecare măsură, o problemă importantă răspundere. In această direcţie trebuie pornit de
turi începute din anul trecut, precum şi la alimen­ unul dm argumente, cel privind lipsa materia­ la faptul că în multe gospodării agricole colective specii de animale să i se repartizeze cantităţi
tările cu apă a fermelor zootehnice. In vederea lelor, corespunde inlrucitva adevărului. Şi e fi­ din raioanele Orăştie şi Sebeş sînt posibilităţi su­ potrivite şi din sortimente variate de furaje, ast­
realizării obiectivelor stabilite, consiliul agricol n element indispensabil in luana zilnică fel incit să se asigure o bună păstrare a efec­
resc să 1 ie aşa, atila timp cit faţă de asigurarea ficiente pentru realizarea acestui lucru. Rămîne tivelor şi menţinerea lor Ia un potenţial ridicat
raional, avînd sprijinul şi îndrumarea comitetului U a animalelor îl constituie apa. De aceea,
materialelor n-a existat preocupaie. De altfel, la numai ca aceste posibilităţi să fie valoiificate din
raional de partid, s-a preocupat îndeaproape de Ia ora actuală asigurarea cu apă a fer­ de producţie. De pildă, pentru fiecare vacă de
G.A.C. din Tărlaria există o tendinţă dăunătoa­ plin.
sprijinirea unităţilor agricole cu cele necesare. re, împărtăşită şi de preşedinte, şi de brigadierul melor zootehnice, scoaterea şi transpor­ lapte, specie cu o pondere însemnată în cadrul
Astfel, dm timp s-a asigurat documentaţia, s-au zootehnic, de către mulţi membri ai consiliului, tul acesteia acolo unde este nevoie, trebuie să sectorului zootehnic al gospodăriei, colectiviş­
eliberat autorizaţii pentru construcţii şi s-a pro­ constituie una din principalele sarcini ale con­ Deficitul de furaje tii au asigurat cile 1 260 kg fin, 1.260 kg. gro­
cum că animalele pot ierna şi în adăposturile co­
curat o mare parte din materiale pe bază de re­ lectiviştilor. Nu se gîndesc oare tovarăşii am in­ siliilor de conducere din gospodăriile agricole siere, 210 kg. concentrate şi 5 150 kg. nutreţuri
partiţie. Pnnire alte materiale, gospodăriile colec­ colective. In anii trecuţi, in multe unităţi agri­ f i recuperat suculente — pc întreaga perioadă de stabula­
tive au fost aprovizionate cu 800 tone ciment, 350 tiţi că adăpostind animalele în grajduri disper­ ţie. In raţia zilnică stabilită sc mai adaugă şi
sate se face mare risipă de furaje, că nu se poate cole socialiste dm raioanele Orăştie şî Sebeş,
m.c. cherestea, 330 nrc. bile manele, 2.500 m c substanţele minerale necesare. Din acestea au
buşteni răşmoasc, 500 m.c. lemn foioase, 500000 asigura o hrănire raţională şi o îngrijire atentă a apa era Ia mari distante de fermele zootehnice A vem în faţă doua balanţe furajere. Fie şi fost procurate cea mai mare parte, urmînd
acestora ? Starea de fapt dovedeşte că acest lucru au fost alese nu pentru a le compara,
ţigle ele. In mare parte lemnul s-a asigurat prin şi se scotea cu multă greutate din fîntini. Din ca în curînd, gosipodărîa să mai primească încă
nu preocupă cîluşi de puţin nici conducerea gos­ ci pentru a demonstra că şi una şi alta
defrişările făcute pe păşunile alpine şi pe plan această cauză, pe timp de iarnă animalele erau 1.000 kg. calciu furajer, pe baza comenzilor tă­
local. De asemenea, un sprijin eficient au primit podăriei şi nici organizaţia de partid de aici. scoase din grajduri pentru a fi duse ia adăpat şi sînt deficitare. La gospodăria agricolă cute la furnizor. Potrivit raţiilor stabilite, raţia
colectiviştii şi în ceea ce priveşte formarea b ri­ O situaţie similară poate fi înlîlnitâ şi Ia G.A.C. trecînd brusc dc la o temperatură la alta, pro­ colectivă din Vaidei, de pildă, s-au asigurat pinâ zilnică a fiecărei vaci de lapte este compusa dm
găzilor şi echipelor permanente de constructori, dm Oiăştioava de Sus, Sibişel, Romos şi Aurel ducţia lor de lapte scădea simţitor. în |->rezent numai ICO tone de fin, 550 tone fi­ furaje echivalente cu circa 10 U N . şl peste 720
precum şi la organizarea muncii acestora. Acest Vlaicu unde, de asemenea, lucrările de construc­ broase, 120 tone suculente şi 89 tone dc con­ gr. albumină digestibilă. Important este însă ca
lucru a permis colectiviştilor să înceapă lucrările ţie la grajdurile planificate nu s-au început. Analizînd această situaţie, organizaţiile de centrate. Dar, ţinînd cont dc faptul că electivul să se acorde cea mai mare atenţie administră­
de construcţii încă din primele luni ale anului. In alte gospodării n-au fost complet terminate partid şi consiliile de conducere ale m ultor gos­ de animale al gosipodăriei va număra la sfîi>;- rii cu gnjă a furajelor, în raţii echilibrate, pen­
Drept rezultat al măsurilor luate, r>ină acum nici adăposturile de anul trecut. Aşa stau lucru­ podării colective din raioanele amintite au luat lul anului 243 bovine, 8C0 ovine şi 170 porcine, tru ca în acest fel să se poată realiza producţii
toate construcţiile începute în anul trecut au fost rile, spre exemplu, la gospodăria colectiva din o seamă dc măsuri. Astfel, pe lingă hrana zil­ vom vedea că aceste cantităţi de furaje sînt in­ sporite şi constante de carne şi lapte. Din. ho­
date în folosinţă, iar dm obiectivele stabilite pen­ Dîncul Mic, raionul Orăştie, unde grajdul ale că­ suficiente pentru o hrănire raţională a animale­ stii ilc existente în anul trecut, cînd furajele nu
nica, animalele vor avea asigurate şi cantităţile
tru acest an au fost terminate luciănle Ia 8 graj­ rui lucrări de construcţie deşi au fost începute în lor pe timpul iernii. s-au administrat in raţii întocmite pe baze ştiin­
duri. 4 saivane, 5 maternităţi pentru scroafe şi 9 vara trecută, se află doar la şarpantă, sau la G.A.C. de apa necesare. La gospodăria agricolă colec­ Posibilităţi pentru completarea deficitului de ţifice, ceea ce a avut ca urmare înregistrarea
coteţe pentru pasări. La alte 7 grajduri şi trei ma­ din Reciu şi Ohaba, unde construcţia grajduri­ tivă din Răhău, de pildă, a fost s<î|pat şi cimentat furaje sîiit aici suficiente Numai că din partea unui consum neeconomicos de nutreţuri şi o b ­
ternităţi pentru scroafe se lucrează la învelitoare,
lor planificate este rămasă în urmă faţă de po­ un bazin cu o capacitate de 5 vagoane. Aici, apa consiliului de conducere (preşedinte tov Aurei ţinerea de producţii scăzute dc lapte, trebuie
urmînd ca şi aceste obiective să fie terminate în sibilităţile ce există aici. Ne referim la faptul ca este captată cu ajutorul unor pompe dm cîteva Bâlanj, se manifestă prea puţină preocupare în tras maximum dc învăţăminte.
cel moi scurl timp. alît la Reciu cil şi la Ohaba, materialul necesar această direcţie. Aşa se explică de ce 120 tone
Cele mai bune rezultate în ridicarea construc­ a fost asigurat din timja, iar mina de lucru cali­ izvoare învecinate, iar distribuirea ei de la bazin de coceni transportaţi de pe cîmp nu au fost De altfel, în aceasta privinţă au şi fost luate
ţiilor zootehnice le-au obţinut colectiviştii dm spre locul de alimentare se face prin cădere. De unele masuri, furajele care s-au depozitat în
ficata n-a trebuit căutată în alia parte întrucît însilozaţi nici piuă acum. De asemenea, o can­
Ludoş, Draşov, Boz, Apoldul de Jos şi altele. De asemenea, lot aici s-au instalat conducte subte­ apropierea construcţiilor zootehnice sînt date în
ea sc afin în gospodărie. titate asemănătoare de coceni se află încă pe primire colectiviştilor Traian Suciu şi Nicolae
asemenea, merită să fie scos în evidenţă şi exem- La fel stau lucrurile şi Ia gospodăriile agri­ rane pe o lungime de peste 1.000 m.l. şi s-au cîmp. Prin însilozarea acestor coceni în amestec
islul pozitiv oferit de către gospodăriile colective cole colective dm Vaidei şi Cioara, unde grajdu­ construit 8 jgheaburi la cele 4 grajduii, la ma­ Paraschiv. Ei Ie vor distribui îngrijitorilor de a n i­
din Vîngard, Ungurci şi Sec.işel, care în afara ternitate şi puicrniţă. cu dovleci şi resturi de la grădină, de care se male pe cile 15 zile, în funcţie de raţiile d ife ­
rile se află doar Ia învelitoare, sau la Cugir, unde dispune în cantităţi apreciabile, ar rezulta circa renţiate ce se stabilesc pentru fiecare categorie,
prevederilor planului au ridicat cile un grajd In această direcţie s-au făcut unele lucruri
pinâ în prezent s-a turnat doar fundaţia. 400 tone de nutreţ de bună calitate, care ar specie şi grupă de animale.
pînă Ia învelitoare. Avînrl asigurate materialele bune şi la gospodăria colectivă dm Căstău, ra­ completa în bună măsură balanţa furajeră a
necesare, şi aceste construcţii vor fi date în fo ­ Deficienţe serioase există, mai ales în raionul ionul Orăştie. Constatind că debitul de apă al Pe lingă îmbogăţirea sortimentului de furaje,
losinţă în acest an. Şi în raionul Orăştie sînt gos­ Orăştie în ceea ce priveşte construcţia saivane­ fîntîmîor existente e prea mic faţa de cerinţe, gospodăriei. merită a fi evidenţiată şi preocuparea ce există
podării colective, ca de pildă, cele dm Vinerea, lor. Pînă în prezent din cele 6 adăposturi pentru consiliul de conducere a luat măsuri pentru cap­ Acelaşi lucru se poate spune şi despre gospo­ dm partea conducerii gospodăriei colective pen­
Şibot, Foit şi altele, care au obţinut iealizări de oi prevăzute pentru acest an au fost terminate tarea cu ajutorul pompei de la gradină, a apel dăria agricolă colectivă dm Cut, raionul Sebeş. tru ridicarea valorii nutritive şi valorificarea mai
seamă în privinţa ridicării construcţiilor zooteh­ doar trei. La celelalte, planificate în G.A.C. dm necesaie dm rîul Grădişte Ce-i drept, aici s-au asigurat pînă în prezent 590 deplină a nutreţurilor grosiere. In această pri­
nice. La aceste unităţi, tronsiliile dc conducere şi Orăştioara de los, Blandiana şi Aurel Vlaicu, lu­ tone dc fînuri şi 600 tone de diferite nutreţuri vinţă, colectiviştii şi-au propus să insilozeze o
organizaţiile de partid s-an îngrijit din timp de crările dc construcţie nici măcar n-au fost ata­ Sisteme pentru alimentarea cu apă a ferme­ însilozale. A m intim însă că această gospodărie mare pane din cocenii de porumb în amestec
cate. lor zootehnice au fost construite in ultimul timp dispune încă de mari resurse de furaic pe care
procurarea pe plan local şi prin repartiţie a cu alte furaje suculente, iar cocenii rămaşi ne-
materialelor necesare. Datorită acestui fapt uni­ Rămînerea în urmă cu luci ari le de construcţie şi la gospodăriile colective din Cunţa şi Boz, nu le-a valorificat. Este vorba de circa 200 însifozaţi, vor fi administraţi în hrana animalelor
tăţile amintite au avut posibilitatea să dea în fo­ a adăposturilor pentru animale, chiar şi la acelea raionul Sebeş, iar în prezent la Daia se constru­ tone de coceni şi dovleci care nu au fost încă în stare preparata. In acest scop s-a pregătir,
losinţă grajdurile Ia termenele stabilite Pentru începute sau avansate, îşi găseşte explicaţia în ieşte un bazm din care se va face alimentarea transportaţi de pe cîmp la sediul gospodăriei. alît camera de furaje, cil şi mijloacele necesare
a crea condiţii bune dc adăpostire a anîmaleloi slaba organizare a muncii echipelor de construc­ cu apă a fermei zootehnice lot prin cădere. De menţionat că gospodăria dispune de o to ­ tocăni şi saramurării nutreţurilor grosiere. în­
pe timpul iernii, terminarea adăposturilor aflate tori care, neîndrumate suficient, nu asigură un Toate aceste măsuri vor face ca pe timpul fri­ cătoare şi de forţă de muncă suficientă. Pro- făptuirea măsurilor propuse de colectiviştii din
în construcţie trebuie să constituie în continuare ritm corespunzător ridicării construcţiilor guros, îngrijitorii să se poala ocupa mai bine cedînd neînliiziat Ia însilozarea acestor resurse Căstău cu privire la gospodărirea furajelor $i
una din preocupările principale ale colectiviştilor Lucrările agricole în cîmp au fost terminate de nutreţuri, gospodăria colectivă dm Cut (pre­ valorificarea lor deplină, constituie garanţia rea­
în perioada actuală. Printre alin, de acest lucru sau sc apropie de sfîrşit. Firesc ar fi deci ca de hrănirca şi îngrijirea animalelor, ceea ce va şedinte iov. loan Dinea), va asigura în cea mai
trebuie să ţină seama colectiviştii din Lancrăm, acum consiliile de conducere ale G A.C. să re- duce la realizarea unei producţii sporite de lapte mare parte furajele necesare pentru o hrănire lizării unor producţii şi venituri sporite din sec­
Deal, Miercurea ele. partizeze un număr mai mare de oameni în b ri­ şi carne în timpul iernii. raţională a animalelor pe timpul iernii. torul zootehnic.
găzile de constructori. Or, acest lucru, la gospo- In raioanele Orăştie şî Sebeş mai sînt însă şi lată deci că alît la gospodăria colectiva din
In unele unităţi construcţiile dămle amintite şi la altele cum sînt cele din sa­ gospodării colective unde lucrărilor de alimen­ Vaidei, cît şi la cea dm Cut, balanţa furajeră L q gospodăria agricolă colectivă din V aidei,
e încă deficitară. Rezultă însă că şi intr-o parte
tele Ocoliş, Mărtineşii ele., nu se face. Datorită
tare cu apă a fermelor
zootehnice nu li s-a
acestui fapt, construcţiile prevăzute sînt tărăgă­ acordat atenţia cuvenită. Unele organizaţii de şi în alta, există importante resurse dc furaje raionul O răşlia. din cauză că nu s-a realizat con­
sînt tărăgănate nate. partid şi consilii dc conducere nu au luat mă­ care trebuie valorificate neîntîrziat. Această sar­ strucţia planificată, po rcii sin i adăpostiţi in locuri
De această tărăgănare se fac vinovaţi în primul suri pentru a folosi experienţa bună acumulată cină revine în primul lînd consiliilor de condu­ necoresjpun/ăloare. Felul t cum se prezintă 6ilualia
E fectivele de animale în continua creştere rînd tovarăşii din consiliile de conducere care cu în acest sens în alte unităţi ale raioanelor. cere ale gospodăriilor colective amintite, cît şi arată că nici nu se depune interes in această d i­
au impus ridicarea de adăposturi în toate organizaţiilor de partid care trebuie să îndrume recţie, 1 apt ce va influenta negativ realizarea sar­
gospodăriile agricole colective. Dar, să toate câ timpul este înaintat nu sc gîndesc nici Lucrările sînt rămase în ui mă mai ales la gos­ această activitate astfel ca pe tot timpul iernii cin ilo r prevăzute h i planul do producţie p rivind
vedem care a fost preocuparea pentru acum să ia măsuri eficiente în vederea terminării podăria agricolă colectivă din Tărlâria, unde mei animalele să aibă asigurate cantităţî îndestulă­ creşterea porcilor.
realizarea acestui obiectiv în unităţile agricole din cît mai urgent a construcţiilor planificate. nu au început săpăturile pentru captarea sur­ toare şi de bună calitate de furaje.
selor dc apă, muneindu-se abia la confecţiona­
rea tuburilor, iar Ia Şibot lucrările pentru ali­ Nutreţurile, economisite
mentarea cu apa nici n-au început cu toate că
s-au procurat conductele necesare. Lle sînt însă cu grifă
ţinute la sediul gospodăriei. Acelaşi lucru se
poate spune şi despre gospodăria agricolă c o ­
} n acest an, efectivul de animale proprie-
lectivă dm Cut. Cc-i drept, avei există două fin-
i late obştească al gospodăriei colective
tîni. Dar, debitul lor de apă este insuficient
j dm Căstău a sporit considerabil. Numărul
pentru cele 482 dc bovine. Mai mult, aceste lîn- bovinelor, de pildă, s-a dublat, al o v i­
lîni sînt mult prea distanţate de grajduri, iar nelor s-a triplat, iar efectivul de porcine a cres­
cut de 5 on. Paralel cu preocupaica pentru mă­
scoaterea apei se face manual. Consiliul de con­
rirea şeplelului, conducerea gospodăriei colec­
ducere trebuie să ia măsuri pentru forarea celei
tive s-a îngrijit şi de sporirea producţiei dc fu­
dc-a treia (intim care să completeze debitul de
raje, astfel îneît pe perioada de stabulaţie, ani­
apă. De asemenea, este necesar ca pentru uşu­ malele sa aibă asigurate cantităţi îndestulătoare — Care putefi, salvati-vâ I N-am d c c il un sin­
rarea muncii îngrijitorilor să sc treacă la scoate­ şi din sortimente variate de nutreţuri. Spre deo­ gur colac...
C O N C L U Z I I

Urm ărind, cu p rile ju l raidu lui întreprins, jire g â tirile ce s-au făcut în largi de co lectivişti la urgentarea lu c ră rilo r de construcţii. Faptul câ tim pul
vederea bunei iernari a anim alelor s-a constatat câ în gospodăriile agricole devine din ce in oe mai rece trebuie să determ ine o preocupare mai sus­
colective în care consiliile dc conducere şi organizaţiile de partid s-au preo­ ţinută din partea orqar.elor locale dc partid si de stat pentru asigurarea unor
cupat cu răs|>underc de această problemă, s-au înregistrat rezultate bune. adăposturi corespunzătoare jientru animale.
Toate rezervele dc îuraje ait iost slrînse în apropierea ţerm etor de animale, O atenţie sporită e necesar să se acorde si bazei furajere. .Specialiştii
ceea ce uşurează aprovizionarea ]ic tim pul ie rnii, s-au luat măsuri pentru din gospodăriile colective au datoria, ca pe baza stocu rilo r dc furaje exis­
adm inistrarea in stare propaiata a cocenilor şi paielor, iar alim entarea cu tente in liecare unitate să stabilească ra ţii echilibrate pentru liccarc spe­
apă sc poale face in bune condi|iuni. cie şi categoric de animale. Iu vederea în lă tu ră rii risipei, furajele să fie
Sînt insa s» gospodării colective, îndeosebi in raionul Orăştie, unde nu date in g rija unor colectivişti, iar cocenii (neînsilozaţij si paiele să fie
sc manifestă suficientă g rijă pentru Imna adăpostire şi hrănire a anim alelor adm inistrate iu raţii in stare preparată, tocate şi saramurate. C o nsiliilor
|>e perioada de Iarnă. Pentru ridicarea adăposturilor planificate nu au tost agricole raionale le revine sarcina să îndrum e şi să sprijin e conducerile
luate măsuri din vreme, ceea ce a făcut ra un volum mare de lu cră ri sâ u n ită ţilo r agricole în stabilirea şi înfăptuirea m ăsurilor celor mai p o trivite
In vederea ridicării valorii nutritive şi va lonficării depline a tuturor rezervelor de furaje răm inâ de executat în toamnă, cînd şi în cîmp este ncxoic de m ulte braţe in asiqurarea unei bune ie rha ri a anim alelor şi realizarea o'c producţii spo
existente în cadrul gospodăriei, colectiviştii din Vinerea lucrează intens Ia însilozatul cocenilor de muncă. Perioada in care nb aflăm este prieinicu antre nă rii unor mase rite dc carne, lapte $i lină.
în amestec cu colete şi frunze de sfeclă, cu trî foi şi lucerna treierate etc.