Page 47 - 1963-11

7
J

N r. 2762
D ru m a l s o c ia lis m u lu i Pag. v

Âdaisiăs*! de dări de seam ă

şl a leg eri în orgaBnizafcIle de partid Concursul

corespondenţilor FACTOR DF BAZA IN SPORIREA
adunarea generală de dare de sea­
mă şi alegeri de aici. M u lţi tovarăşi,
C om uniştii din întreprinderile şi in s titu ţiile reg iu nii nnashe con- voluntari
la Îndem nul b iro u lu i organizaţiei de crările de săpat» mecanizorea
tinuă să dezbală tn cadrul a d u n ă rilo r qenerale de du ri de scamă ţ i să se ridice jgheaburile „U " cu
alegeri activitatea desfăşurată tim p de un an de 7.ile de organizaţiile ba7.ă, au dovedit că lin la prestigiul tra n sp o rtu rilo r pe orizontală şi Inovaţie valoroasă 000 mm mai sus, avind astfel o
de p a rtid. Pcsle tot. tn cen tiul d is c u ţiilo r stau problem ele cheie. Aces­ m ărcii fa b ricii. $i dacă la marea ve rtica lă a m aterialelor, folcfcin- Înclinare uniform ă pe toată dis­
tora II se acordă o deosebită atenţie, sin i analizate profund şi se ptopun m ajoritate a produselor procentul de du-se 1n acest scop chici maca­ P rintre căutătorii noului de la tanta In urma perfecţionării in s­
asemenea m ăsuri care să ducă la îm bunătăţirea continuă a m uncii declasate şi rebutul a scăzut este si Măsuri concrete - rale in r n, cinci macarale fereas­ Preparaţia cărbunelui P elrila se talaţiei de spălare s-a ajuns la
org a n iza ţiilo r de p a rtid. con tribu ţia se rviciu lu i C T C ., a co­ tră. peste 20 macarale „Pioneer" numără şi m aistrul de spălare Io- un consum de apă mai niic r.i
Redăm mat jos aspecte de la c iteva adunări relalalc de corespon­ m un iştilo r oare lucrează aici. Bine rezultate bune şi nu număr însemnat de lopeti siT Filim on. E cel mai v irs ln ic 10 !a sulă, se obţine o spălare mai
de nţii noştri. au m uncit In acest sens tov. M ihai mecanice. buna 13 toate sortim entele, s-a îm ­
Knebel, Adam Iftim , Ioan Hăbăgă.i. Tot in acest scop s-au făcut şi m aistru din spălătorie. De cur inel
P rintre m ultiple le obiective care na a sărbătorit Ire; decenii da mun­ bunătăţit calitatea cărbunelui cu
N icolae Dum itrana şi m ulţi a lţii. o serie de schim bări In tih n o lo g ia
stat şi stau in fata m u n citorilor că In .m ijlocul preparatorilor pe- 2 la sulă, au fost uşurate e fo rtu ­
rou l organizaţiei de bază a Tecomnn. Pentru a îm bogăţi necontenit n i­ de la şantierul IV construcţii «civile dc execuţie a lu cră rilo r de cdnS- trile n i. rile fizice. Dacă Înainte schimba­
H u n e d o a r a dat In Hecare echipă şi brigadă ve lu l de cunoştinţa al m un citorilor, al l.C.S. Hunedoara, a fost şi creş­ slru clii. De exemplu, zid urile izo­ In ultim a vreme pe m aistrul lo ­
m em bri şi candidaţi de partid. S'mt la indicaţia biro u lu i organizaţiei -de terea continuă a p ro d u c tiv ită ţii latoare se fac din cărăm idă d;a- rea de pe un culoar pe altu l ne­
Principala sarcină ce a stat In numeroase exemple cînd com unişti bază s-a in iţia t un curs de rid ica ­ m uncii. 'Felul in oare n preocupat lit ; concom itent cu glisarea s-au sif Pilim on l-a preocupat modul In cesita 6-8 oameni şi se făcea în
fata b iro u lu i organizaţiei de bază, re a c a lific ă rii cu 26 tovarăşi. De executai şi o serie de operaţii ca: cere er putea sa găsească o so­
ca Sandu Tudor. zidar, Istodor V ln - pe constructori acest im portant 8 ore. acum această operaţie se
a tu turo r com uniştilor din schimbul lîîă. instalator de apă, Petru Vasîu, asemenea a funcţionat un cerc de obiectiv se poate ve«lea clin fap­ tencuieli, m ontaj, tlm p lă rie fete. lu ţie care să ducă la Înlăturarea
nr. 2 de la lam inorul blum ing al Instalator termic, Ioan Colina -dul­ economie concretă cu 21 tovarăşi. tul că in cele ire i trim estre ale La acestea so adaugă şi munca de ficientelor existente la spăla­ executa cu numai trei oameni şt
CS. Hunedoara a fost fără îndoiala In acelaşi tim p s-au lu at măsuri de plină de însufleţire a brigăzilor rea cărbunelui. la Îm bunătăţirea In tr-o singură oră. D atorită apli­
gher, Ion Ferestrău. zugrav şi m u lţi anului productivitatea m uncii Valo­
aceea a sporiri; producţiei de me­ Îm bogăţire a b ib lio te cii cu noi cărţi de constructori şi in mod deose­ c a lită ţii cărbunilor spălaţi, la spo­ cării aceste) in o va ţii colectivul de
a lţii au organizat discuţii pe tema rice a fost de 5.322 lei po cdp de
tal. Firesc, a tit darea de seamă cit de specialitate. bit a acelora conduse de .PJtru rirea p ro d u ctivită ţii m uncii. După la spălătorie <i produs pe prim ele
•construirii de locuinţe mai repede, m uncilor, ceea ce reprezintă ffelă
si discuţiile purtate Jn cadrul adună­ mai bine şi mai ieftin. Întreaga a cti­ de aceeaşi perioadă a anului tre ­ Rlşlei. Ştefan Roşi a nu. Vasile Ba­ un studiu amănunţit, a găsit că 9 luni care s au scurs de In În ­
rii de dare de seamă şi olegeri Q vita te desfăşurată de organizaţia dc ZSalna cut. o creştere de 1G.5 la sulă. dea. Păsarel Constantin şi alţii, este necesar să facă unele perfec­
organizaţiei de bază nr. 2 de aici, ■partid a con tribu it la Îm bunătăţirea In scopul creşterii p ro d u c tiv ită ţii cace Îşi depăşesc planul lună rle ţionări la culoarele 10-80 de spă­ ceputul anului 35.664 lone cărbune
a analizat cu ţoală răspunderea mo- m uncii pe şantier. In repetate rin* Deşi colectivul schim bului nr. î m uncii, conducerea şantierului a lună şi Îşi aduc astfel im ap^rt lare şi alim entare. V echile jghia- spălat peste plan din care 6000
buri „U " aveau o înclinaţie mică,
dul In care biroul organizaţiei de dwri conducereo tehnică a şantieru­ mina Hanes al E. M. Zlatna a ob ţi­ luat o serie de m ăsuri. P rintre cele substanţial la îndeplinirea şi de­ tone numai pe seama creşterii
pa rtid a îndrum at com uniştii şi pe lu i. îndrum ată de b iro u l organiza­ nut- rezultate bune In muncă, a6a mai Im portante măsuri a m in tim : păşirea sarcinilor de plan. Si alim entarea cu cărbune se făcea p ro d u c tiv ită ţii muncii.
ce ila lţi tovarăşi din secţie la înfăp­ ţie i de bază, a luat m ăsuri pentru cum o reieşit din dezbaterile adună­ folosirea pe scară largă a Ulil-i- REMUS STURZA foarte greoi. Adesea se produceau
tuirea sarcinilor de plan. Au existat rii generale de dara de seamă sl înfundări din cauza aglom erării cu C O N STAN TIN B Â D U ŢÂ
o mai bună aprovizionare cu m a­ alegeri, ele nu au fost la n ive lu l jd o r de săpat ca excavatoare, instalator cărbune. Alim entarea se lăcea cu m uncilor
unele perioade cînd secţia lam inom l- teriale. pentru im pulsionarea ritm u ­ buldozere, săpători de şanţuri, In- (Din postul de corespondenţi trei elevatoare care transportau
blum ing a o b ţin u i succese Im por­ lui de lucru, pentru Îm bunătăţirea ■posibilităţilor. Dacă unele echipe lăturîndu-se astfel în proporţie de volun ta ri de la şantierul iV * 450 de tone căibune pe oră. (Din postul de corespondenţi
tanta, dlnd in d u strie i m etalurgice ca lită ţii lu cră rilo r. După 9 lu n i de cum sint cele conduse de Emanoil 80 1a sulă m uncile manuale la lu ­ construcţii c iv ile al I.CS.H.). volun ta ri de la Preparatia de
m ari cantităti de metal peste sar­ activita te colectivu l şantierului a p u ­ Petraş, Petru Bonciu, Petru Novâ- M a istru l Filim on lo sif a propus cărbuni P etrila)
cin ile de plan. Ele însă. nsa cum a tu t raporta cu m indrie că a predat oeamt, Gh. Napău şi a lţii, s-au ri-
reieşit din dezbaterile adunării ge­ oam enilor m uncii din Lupeni 409 dioat la n iv e lu l sarcinilor, au fost
nerale. nu reflectă p o sib ilită ţile sec­ apartamente In blocuri, au construit fo rm a ţii de lucru In care s-a m ani­ Echipe evidenţiate
ţiei. S; oceasla pentru că în cadrul festat indisciplină. A ic i num ărul ab­
o centrală termică, o şcoală cu 1=6
secţiei si-au făcut loc unele abateri sentelor nem otivate si a în v o irilo r
săli de clasă, 10 magazine şi au
de la disoiplina tehnologică. Fată de executat d ife rite lucrări edilitare. esle roaTe. In cu vîn lu l lor, com u­ în întrecere
aceste abateri, biroul organizaţiei de n iş tii au critica t pe tov V a silc Oan*
In porioada care a mai rămas pină cea, Ştefan Popescu, A ure l Bancîu si
pa rtid nu a m anifestat suficienta
la finele anului, s-a arătat In ca­ a lţii care au m ulte absente nemo- Organizîndu-şi mai bine munca tim pe cele ale locomotivelor cu
preocupare, nu a căutat să tragă la -.iii ■ .fc i«i * ftf
răspundere pe acei com unişll din drul adunării, sarcinile ce revin co­ livate. colectivul de la Depoul de loco­ seria 230.103, 230.259, 230.143.
vina cărora si-au făcut loc unele le ctivu lu i sint mari. Vor trebui pre­ Pentru a se Îm bunătăţi continuu motive C.F.R. Simeria raportea­ Şi din atelierul de reparaţii al
date încă 200 apartamente, un c i­
abateri. De asemenea nici conduce­ activitatea, com uniştii au făcut nou­ ză la sfîrşitul fiecărei luni noi şi depoului, au fost evidenţiate echi­
rea schim bului nr. 2 nu a fost în ­ nematograf cu 500 locuri si alte lu ­ lui birou recomandări p rivind buna importante succese. La realizarea pa complexă şi echipa de la re­
drumată să ia masuri im ediate de crări. Cu toţii, p a rticip a n ţii la adu­ organizare şi desfăşurare a m uncii acestora o contribuţie deosebită paraţii cu ridicarea de pe roţi.
remedierea unor deficiente. In mal nare. si-au exprim at hotărirea ca sub politice. întărirea disciplinei şi altele. şi-au adus-o echipele care au acor­ Reducerea timpului de imobili­
m ulte rîn d u rl Jn cadrul secţiei s a Îndrumarea organizaţiei de bază. să * dat o atenţie deosebită întreţi­ zare cît şi efectuarea lucrărilor
semnalat faptul că lucrările de în ­ raporteze la sîîrşilu l anului reoliza- Despre desfăşurarea adunărilor de
treţinere şi reparaţii nu sa Inc tn rea in Întregim e a acestor obiective. d ir i de seamă şi alegeri ne-au sosit nerii locomotivelor în cca mai de cea mai buna calitate au stat
tim pul s ta b ilii şi de calitate. T o to ­ $1 alte scrisori. A stfel coresponden­ bună stare dc funcţionare şi au mereu în atenţia comuniştilor din
dată aprovizionarea cu unele mat;*- C â l a n remorcat trenuri cu tonaj sporit. aceste două echipe.
ţii noştri ne informează despre adu­
riale refractare s-a tăcut defectuos Zilele trecute au fost eviden­ IORDACHE PRICOP
ceea ce a lungit durata de reparaţii. „Sarcina noastră, a com uniştilor nă rile de dări de seamă şi alegeri de ţiate în întrecerea socialistă mai (Din colectivu l subrcdacţiei vo­
De asemenea In munca lo r m aiştrii din cadrul se rviciu lu i de control teh­ la cooperativa meşteşugărească „Re­ multe echipe dintre care amin­ luntare Simeria).
nic de calitate de la uzina „V ic to ria -
Tratan Bozdoc şi Conslanlin D udjş tezatul" din Haţeg, sectorul chim ic
nu au colaborat suficient, ceea cea Călon este de a manifesta o deose­ al U.C.C. din CS. Hunedoara, secto­
bită exigentă fală dc produsele fa­
dus In rleranjam cnle in funcţionarea
si întreţinerea cuptoarelor. bricate aici", subliniau mai m ulţi to ­ rul preparare al Preparatici cărbu­ I n l i b r a r i
varăşi cu p rile ju l dezbaterilor din nelui P elrila şi altele.
Com uniştii au semnalat şl alte
asemenea deficiente, din cadrul DRUM FARA ÎN
In vederea aplicării şi respectării normelor
schim bului nr. 2 do la la m ino rul b lu ­ *>
ming. Ei au critica t biroul organiza­ de TUDOR POPESCU
ţie i de bază care nu a in te rven it cu de tehnica securităţii muncii
Lucrarea lui Tudor Popescu,
b o tărire pentru lichidarea lor. Prea intitulată „Drum fără întoarcere", mula chimică a profesorului Tur­
puţin s-a străduit biro u l organizaţiei Constatîndu-sfc unele deficienţe muncă. In acest scop s-au difu­ este un roman de aventuri, a că­ tureanu. Ei lucrează cu abilitate,
în cc priveşte cunoaşterea şi apli­ zat în cadrul sectoarelor broşuri dar, datorită organelor noastre de
de bază să insufle fiecărui m uncilor, rei acţiune se petrece pe unul
carea normelor de tehnica secu­ N.T.S., hotărîri, legi şi ordine securitate şi vigilenţei oamenilor,
tehnician şi inginer In parte sp iritu l din şantierele noastre de con­
rităţii muncii la unele sectoare, apărute în legătură cu N.T.S., pro­ sînt prinşi în momentul cînd se
răspunderii fa|ă de sarcinile ce l re ­ strucţii. Una din preocupările de
conducerea E.M. Lonea a luat credeau mai siguri de reuşită.
vin, nu l-a m obilizat suficient la ac­ tecţia şi igiena muncii, pentru a căpetenie a inginerilor, tehnicie­
măsuri de reinstruire a tuturor Romanul se citeşte cu interes,
tivitatea de zi cu 2j. Dacă s-ar fi fi studiate de muncitori şi ca­ nilor şi muncitorilor de aci este
muncitorilor, maiştrilor, tehnicie­ este antrenant datorită elemen­
făcut acest lucru, seclia ar U pu- nilor şi inginerilor în vederea drele tehnico-ingincreşti. aceea dc a aplica în producţie
tut evita m ulte din reparaţiile occi­ aplicării şi respectării întocmai a N A G Y ŞTEFAN, metodele de lucru cele mai mo­ telor de surpriză şi abilităţii cu
dentale. Prin cvilarea unor astfel de N.T.S.-ului şi înlăturarea deficien­ LUPUI.ESCU C O N S TA N TIN derne. In acest scop, profesorul care scriitorul reuşeşte să con­ Aspect de la întrecerea de a tle tism , proba 200 m plat dintre spor-*
reparaţii producţia de m eiul putea ţelor constatate, pentru preveni­ (Din postul de corespondenţi Turtureanu, împreună cu colabo­ ducă fixul acţiunii. (iv i/ din C ugir şi Hunedoara.
- n<î.~. «pori cu d re s 5.000 tone laminate. rea unor eventuale accidente de volun ta ri de la EAL Lonea) ratorii săi lucrează de mai mulţi
ani la formula chimică de ob­
Pentru lichidarea lip su rilo r p rivind
ţinere a cauciucului sintetic, in­
disciplina tehnologică s-ou Juat une­ Un nou comp Ies de deservire a populaţiei venţie care a revoluţionat chimia. 3n turneu prin regiu n ea n oastră Cămine,
le m ăsuri. Este un început bun. sn
Rezultatele anilor de studii şi
bliniau mai m ulţi tovarăşi, care tre­ De curînd, la Simeria „M unca colectivă". A te ­ cărie etc., înzestrate cu experimentării în laborator sînt Peste cileva zile, Ansamblul localităţile Haţeg, Vulcan, Lupeni, bine gospodărite
buie continuat. Num ai astfel schim­ şi-a început activitatea lierele de cro ito rie pen­ u tila j modem pot asi­ dintre cele mai bune, aşa că pe sîrb dc stat de cîntece şi jocuri Petroşani, Hunedoara, Călan, Cu­
bul nr. 2 va puica realiza sarcinile tru dame şl bărbaţi, fr i­ gura o bună deservire baza lor se trece la aplicarea for­ din Timişoara va fi oaspetele re­ gir, Ghelar, Sebeş, Orăştie şi La căminele de tineret din Valea
de plan. un complex al coope­ zei ie şi coalură, încăl­ mulei în producţie, fapt care pro­ giunii noastre. In cadrul turneu­ Deva, în care va prezenta spec­ J iu lu i s-a observat Încă de la în ­
raţie i meşteşugăreşti ţăm inte, toto, ceasorni­ a c c lc riş lito r sim ericni. tacolul muzical-corcgralic de fiin ţa re o preocupare permanentă
C u p e n i duce nelinişte în cercurile de lui pe care-1 întreprinde în re­ cîntece şi dansuri intitulat „La pentru buna gospodărire şi în tre ţi­
afaceri occidentale. Aceştia nu giune, acest ansamblu va vizita nere a acestora. In cursul anului
Exem plul personal al m em brilor şl văd în invenţia profesorului Tur­ braţ cu tinereţea". 19G3 a d m in istra ţiile căm inelor de
tă h d id a tilo r de pa rtid — au sub li­ Fier vechi pentru oţelării tureanu decît un aspect pur co­ tineret din Valea Jiu lu i au organi­
niat dezbalerile din cadrul adunării Mobilizaţi de organizaţia U.T.M., şi predat I. C. M. mai mult de mercial, care le-ar periclita ex­ zat o întrecere pentru „C el mai bi­
generale de dare de seamă şl a le ­ 40.000 kg. fier vechi. pansiunea asupra pieţei mon­ Pregătiri pentru plantări de pomi ne gospodărit cămin de tineret".
tinerii dc pe şantierul electro- Recent, cu ocazia unui schimb da
geri a organizaţiei de partid de pe Printre cei care s-au eviden­ diale. Astfel, într una din zile,
montaj din Paroşeni participă cu experienţă organizat Intre adm inis­
Şantierul or. 7 Lupcni al TR.C.H. — ţiat cu această ocazie se numără In această toamnă potrivit pla­ derea plantării pomilor an şi în­ tra ţiile căm inelor dc călre Com bi­
însufleţire la acţiunile de muncă poposesc în Bucureşti doi turişti nurilor dc producţie, colectiviştii
e m obilizat întotdeauna întregul co- Ioan Belea, Constantin Trică, Va- ceput lucrările ele pichetare şi natul carbonifer Valea Jiu lui, a fost
patriotică. De la începutul anului sile Creangă şi alţii. străini, a căror misiune este din raionul Ilia, vor planta săpare a gropilor. Astlel, pînă acordat prem iul 1 adm inistraţiei că­
leClîv de constructori la realizarea
şi pînă în prezent, ci au colectat C. IONESCU corespondent aceea de a pune mina pe for- cu pomi fructiferi 65 ha. In ve- acum au F6st pichetate 10 hec­ m inelor de tineret din oraşul V u l­
sarcinilor de plan. In acest scop, bl- *
tare la gospodăria colectivă clin can iar prem iul II a revenit atim i-
Roşcani şi 5 ha. la gospodăria n islra lie ; căini'nOlor din Anînoasa
din Fintoag. De asemenea s-au care. în lot tim pul am ilul au asi­
troducerea tehnicii noi In diverse
Călmn
In tru c lt la Uzina „V ic io ria "
Progresul tehnic rapid, înregistrat co -şliln lifice şl editarea lunară a unui orientale Înspre necesităţile pe care sectoare da muncă «lâ in d ica ţii bi- funcliohează m ulte asemenea Cursuri, săpat şi un număr dc 2600 gropi
In toate sectoarele economiei noas­ buletin rle documentare tehnică. le ridică zi dc zi desfăşurarea pro­ gurai tin e rilo r condiţii optim e de
Desigur, aşa cum amintea si tov. cesului de producţie. De pildă, cons- bliogralice. publică recenzii, prezen­ unde sint înscrişi sute de m uncitori, din care 1600 gropi la Roşcani cazare $i de destindere tn tim pul
tre naţionale, solicită din partea tatlndu-se că la secţia furnale se «le- tări de cărţi, de ariicole tehnice care am vrea să atragem atenţia conda- iar 1000 la Fintoag.
m uncitorilor, tehnicienilor şi in g i­ ing. Bucur, dc la cabinetul tehn.c, păşeşte consumul de cocs, in planul apar în d ife rite p u blicaţii rom inesli ceril adm inistrative şi com itetului liber.
ne rilo r c jn b ş lin lo din ce In ce mai planul nu este rigid; pe parcurs in şi străine. O contribuţie Im portantă sindicatului să m anifeste o mai mare
fel se introduc, ori de c ile ori este de activita te al le cto ratului din ca­
complexe, Un n ivel de pregătire pe drul secţiei au fost incluse expu­ la editarea acestui buletin Îşi aduce preocupare fată de asigurarea frec­
măsura acestui progres. lalA de co nevoie, problem e noi, pe care la r i­
dică desfăşurarea procesului de p ro ­ neri pe această temă, m enite să ajute colectivul de traducători. Pe baza ventei la aceste cursuri, socotind că
m uncii de propagandă tehnică. În­ la elim inarea acestui neajuns. Aşa bu le tinului, cabinetul tehnic oferă 'ci­ fără aceasta nu se poale asigura o A G E N D A
dreptată in scopul rid ic ă rii ca lifică ­ ducţie. a fost susţinută conferinţa: „C ăile tito rilo r m aterialul solicitat, Iar tn
rii oam enilor, trebuie să i S2 acorde Un rol Im portant Li desfăşurarea însuşire temeinică a tehnicii noi. La muzică uşoară; 14,00 M elod ii popu­
m uncii de propagandă tehnică ti au de reducere a consum ului de cocs cazurile cind acesta nu se găseşte (Cinema
In prezent o atenlie deosebită. la furnale", in care tov. ing. lacob in fondul documentar al bibliotecii, turnătoria veche, In special, se simte lare rom încşti şi ale m in o rită ţilo r
La Uzina „V ic io ria " Călău, unde lectoratele, în fiin ţate In secţiile p rin ­ losif, pe Ungă o fundam entare teo­ esle cerut In s titu tu lu i rle Documen­ nevoia unei măsuri in acest sens. nationhle; t'5,30 Muzibit uşbară;
— ca şi In alte întrep rind eri — teh­ cipale ale uzinei : furnale, turnăto­ 15 NOIEMBRIE 1063 16,00 Ctnifetc; 16,15 VărbeŞle Mos­
ria veche, turnătoria de lingoliere, retica a problem ei, a venit cu exem ­ tare Tehnică din Bucureşti. In felul
nica Înaintată a pătruns în Ioni? ple concrete din cadrul secţiei res­ acesta m uncitori;, tehnicienii sl in ­ C îfeva rezultate D E V A : Să ne hăieşti, Gnat I cova! 18,45 C intă orchestra rle
sectoarele, preocuparea pentru înar­ mecănică. scmicocs. centrala e le ctri­ g in e rii uzinei pot interveni cu succes — cin e m a lo ijia lu l ,.Patria'’ < Vals
că Şi lerinolicare. precum si la ser­ pective. Si In celelalte secţii, ex­ muzică populară „M io riţa " din Bra­
marea lu cră to rilo r uzinei cu această concludente pentru un m ilion — cinem atogra­
viciu l de transporturi, acestea Îşi punerile au fost orientale in ocoaslâ ori rle c itc o ri apare In procesul de şov; 17.30 In slujba patriei; 18,00
tehnică, cMc O problemă care stă la direcţie. La turnătoria veche, de p il­ producţie o problem ă care cere o Folosind m ijloace variale pentru ful „ A r la “ ; SIM ERIA : Tu eşll
ordinea fcilei. De lapt. aici s-n şi desfăşoară activitatea pe baza un ar dă. au fost expuse şl dezbătute te- rezolvare tehnică. propagarea tehnicii noi, elicietîla m inim ală — cinem atograful „M un- Muzică uşoară cerută de ascultă­
ciştigat o experienţă valoroasă In planuri de muncă trim estriale, In cito ru T ; PETR O ŞAN I: Povestea tori; 18,30 Program nunteai pen­
această privinţă. acesteia In rin dn l m uncitorilor, teh­ an ilo r in llă c ă ra li — cinem atoqra- tru e vide nţiaţi tn întrecerea so­
n icien ilor şl in g in e rilo r se tace din lu l „ Republica" ; V alsul nem uri­ cialistă; 19,00 Ju rn a lu l satelor;
Despre o r g a n iz a r e a ce In ce mai sim tită. A c^şlia m inu- tor — cinernaiogialul „7 Noiem ­ 19.45 M uzica uşoară interpretată
La Uzina „Victoria" Călan iesc mai bine agregatele, in te rvin cu brie" ; ALB A IU LI A : Estradă, es-
ş i p la n if ic a r e a m u n c ii mai m ultă competentă în rezolvarea trudă — cinem utoqruiul „V ic to ria ” : de C laudio V illa ; 20,10 Cîntece din
Propaganda (elin »ca - d ife rite lo r operaţiuni, se orientează La 30 de ani — cincm atogrutui „23 lo lc lo ru l nou» 21,J5 M uzică rle
Succesul m uncii d * propagandă a mai bine In alegerea tem elor pen­ A ugust“ ; SEBES: Elena din Troia dans; 21,45 P ărinţi şi copii; 22,45
tehnicii depinde tn mare măsură de tru in o va ţii ett. De pildă. In anul — cinem atograful „ Progresul" ; M uzică dc dans.
felul cum este ea organizată, fin in d acesta, piuă la 5 XI. an losl Înre­ C îinele sălbalic Dingo — c i- Programul II: 10,10 M elod ii
cont de acest lucru, com itetul de •m în pas eu cerinţele actuale gistrate 115 in ova ţii, dintre care a p li­ nem atogialul „ Sebeşul“ O RĂS­ populare; 11,30 Muzică rle estra­
partid nl uzinei a îndrum at perma­ cate 72. Im p o ila h t este că aproape TI E : Cain al X V lII-lc a — cinem a­
nent com itetul sin dicalului pentru 3 jum âthle din ăc?Ste in o v a ţii au fdst tograful „P a ltiu ” ; P ovestiri vesele dă; 12,05 Concert distractiv in te r­
acorda întreaga sa atenlie organiză­ propuse de către m uncitori. $i mai — cinem atograful „ F l a c ă r a H A ­ pretat de fanfară; 13.00 Din m u­
ri; unei propagande tehnice e fici­ In munca de propagandă tehnică im portam este Insă faptul că. rapar- ŢE G : Codin — cinem alitg ta lu l zica popoarelor; 13.40 Muzică
oare sint cuprinse probleme speci­ m ele: „Turnareo centrifugală şi u ti­
ente, orientală înspre principalele un iu l im ponai'.t il are râspliulirea tind eficienta economică a in o v a ţi­ „P op ular” ; BRAD Salut viată — uşoară de M m irictu Vescăn,- 14,05
fice fiecărei s e d ii sau sector In lajele folosite6 lle cto r Iov. Ju rj Ca­
probleme pe care le ridică procesul că rţii de Specialitate. U ibhu lica ca ilo r realizate in prim ul semestru nl cinem atnqralul „St. tosic" ; LO­ Muzică din operele,- 14.35 Cîntece
pa ile şi rle care răspund responsa­ ro!, maistru). „Turnarea sub presi­
de pro ln clie De remarcai esle fap­ biuetulii! lelutic şi biblioteca Clubu­ acestui an la aceeaşi perioadă a N E A : Rocco şi h a lii sgi — se­ şi jocuri populare; 17,00 form alii
b ilii de lectorate — colective for une metale şi u tila je lolosite" (lec­
tul ră In această muncă au fost an­ lui dispun de un număr sulicient de anului trecut, se constată o creştere ria I şi II — cin cm utog riiinl „ M i­
mate din cîte 3 tovarăşi din rinrlnl tor iov, Munleanu ion, maistru)» tn rom încşti dc muzică uşoară; 19,30
trenaţi un mare număr de ingineri, inginerilor, tehnicienilor sau maiş­ semicocserie: „Funcţionarea şi e x­ cărţi în acest sens. Cele două bi- de G40 la sută. Aceasta esle o cifră n e ru l” ; T E IU $ : Pescăruşul ne­ Teatru la m icrofon „A ncheta";
tehnicieni şi m aiştri, oameni care bliolecare, Iov, (talia A n u lu i şi Cu- destul de concludentă p rivind roa­ gru — cin cm uloqtalul „V ic ia t io” ,
trilo r. Este rl^mn de re lim it că toaie ploatarea cuptoarelor de sernlcmbo- 21,50 Interp reţi de muzică uşoară;
dispun de o bogată experienţă şi un u-niele prevăzute a se dezbate In nizare prin fluidizare şi controlul lennu Rozalia, organizează m cola dele propagandei tehnice. Ino vaţii Z L A T N A : Povestea unei nopfl
înalt nivel de cunoşlinle teoretice. caririiI lectoratelor au fost linule piuă term o-lehnic al procesului Iermie din borare in s e d iile uzinei roce.i/ii, ca : „D ispozitiv pentru demontarea stranii — cinem alogralul „M un ci- 23.45 M uzică dc dans.
A stlel, tn cadrul uzinei îşi desfă­ prezentări de cărţi, ştanduri cu nou­ şi extragerea c ilin d rilo r do la ci­ cito ru T ; tl.tA : P lă ic tiie ataşului
in prezent cu regularitate. cuptor (lector Soldubnn D um itrii,
şoară activitatea o comisie de ingi tăţi In dom eniul lite ra tu rii tehnico, cloane, la cuploarele dc cocs flu id i­ cinem nloqralul „lu m in a " ; APOL-
In ultim ul timp. analizindu-sc ac m aistru); la transporturi: „A siguratea ^Buletin
neri şi tehnicieni, formată din 15 tivitatea lectoratelor din secţii, s-a trecerilor de nivel cu semnale Iu ta l­ etc. In cadiul decadei te h n ic: an zat* (autori lăcătuşii Pinz.jru Cons­ DUL DE SU S : Fala cu cuie eram
tovarăşi, un colectiv de şase tra constatat că n ivelu l expunerilor nu ii oase (lector Cehoo M anii, inslroc losl organizate tn secţii, cu sp rijin u l tantin şi Mano O ctăvian); „C u va de prieten — cinernaiogialul „23
ducători, un colectiv de documentaro in gin en lo r şi lohnicioniior, u lin* ne furnal fără pene de răcire prin stro­ August /ttpJe.nmhf/ie
satisface şi cerinţele in g in e rilo r şi tor dc mişcare) etc. Iu cadrul lec­
tehnică şl difuzare a că rţii şi şa<c tehnicienilor. Din acest m otiv, c il toratelor din s e d ii au losl expuse tn zi, cile o a d iu n o cu ciulea. De ns-i- pirea exterioară0, (autori SlbîCol
colective de documentare şi difuzare şi pentru a antrena in activitatea prim ele trfei trim estre ftlo anului in moneu, j«i losl organizate lio i Ioan, Inginer, Pily Nicoloe. tehnician PENTRU 21 DE ORE
o că rţii tehnice la locul de muncă. concursn»i pi* U'ina .Ciue ştie mo şi a lţii); „N oua metodă de punere C Q tn U fl
le d o rn te lo r şi p i nlIî ingineri şi curs aproape 120 de conferinţe pe Vremea se m enţine neslabilă, cu
Acestea din urmă Îşi desfăşoară ac scrie, ciştigă" — in s e d iile furnale In funcţiune a fu rn a le lo r0 s» m ulte
tehnicieni tin sectoarele unde nu cele mai diverse problem e ale teh­ corul variabil »nai m ult noros ziua.
liv lU lc a in principalele secţii ale sint organizate lectorate, au fost în nicii noi, proiecţiei m uncii ele., \S şi turnătorie Şi unul pe uzină, la alte in ova ţii, an adus uzinei in acest ÎS NOIEM BRIE I9G3
u7.1 ii i i : furnale, cemicocs, turnăto­ fiin ţa te recent, la nivelul uzine;, care nu participat nprohpe 9.000 de club. an economii Insemnale. Programul I: 5.05 Concert de V or mai cădea ploi Ideale.
ria vCOhe. turnătoria de Im gniirre, Deşi num ărul ci11lo rilo r c ă rlii toh V in tu l vo sufla p o trivit Cu Ihleii-
două lectorate pentru ingineri >i m uncitori, tehnicieni şi ingineri ai Fără îm loiută. rlnCA In munca de dim ineaţă; G,05 Piese interpretate
mccanie şef. energetic şef şi trans­ tehnicieni. înfiinţarea lor î fost apre uzinei. Dc rem arcai că în ju ru l tu ­ nice esle destul rle mure (m im ai la propagandă se reali/ează o colabo­ de fanfară; 6,40 .focuri populare; sillt'ă rl localh din sectorul Vest şi
p o rtu ri. biblioteca cabinetului lehnic 1.246 nord-vest. Icm p cra lu ra aerului va­
ciată de cei care le frecventează. turor expunerilor s-ou purtai discu­ rare şi înn» strlnsă in tre eubincl'il 7. l() M M odii populare; 7.:t0 Sfatul
In planul de acţiune general. în ­ piuă la 1 noiem brie) raportul In nu­ riabilă Ziua va i« cuprinsă in tre
ţii vii, fructuoase. tehnic, cotaisiă Ing ine rilo r Şi tehhi- m edicului; 7,45 Cinteze de pace şi
tocm it pe perioada unui an, la al Acfiuni eficienJe, bine O ac(iune eficientă, care c o n tr- m ărul m uncitorilor, el est» lotuşi de cionilor, club şi bibliolecS. dacă pe 14 şi 18 grade iar noaptea va Co­
cătulrca căruia participă Com itetul buie la inform area operativă a lu ­ p a ile de a satisface. f\co e:işi situa­ Ungă tovarăşi ca Pily Nicolae, Baba prielcnie; 8.06 M uziră populară; borî între 2 şi 9 grade.
sindicatului. serviciul tehnic, com i­ orientafe 9,30 Muzică «IN lruclivă interpreta­
cră to rilo r uzinei cu n o u lă lili apăru ţie so gâseşlo şi In bihlirilu^n cl i h’ointihis, Slnicoi Ioan, Manea Nido-
sia in a in e rilo r şi tehnicienilor, clu Pentru ca munca de propagandă te tn literatură de Specialitate, osie huiţii. O atenlie mai mare vn trebui lao. lanru V asilc şi nuilţi a lţii: rare tă (a d ile rilc instrum ente: 10,00 PENIRU 1 'RM A tO Â ftdl.G
bul, biblioteca. Mnl prevăzute cu tehnică să aibă ecou In lr o masă cit editarea lunară de Către cabinetul deci acordată in v iito r aiil'renăr;l participă cu însufleţire la cnuiti'a de Muzică dc cameră; 10,30 „C a p rin i 3 Z II E
termene şi responsabilităţi. conic şi lanlezii*' — piogrnin du estra­
mai largă rle m uncitori, lahnlcieni şi tehnic a buletinului rle documentare m u n citorilor la citirea câ rtii teh­ propagandă tehnică, vor fi antre­ Vremea rămlne neslabilă favora­
rinte pentru m uncitori, tehnicieni şi
ingineri, com itetul sindicalului, ser­ tehnico-economică. Acesta, difuv.at nice. nai! toP in gin erii şi tehnicienii uzi dă; 11,05 M elodii din comedii mu­ bilă plo ilo r locale şt cu tem peratu­
tnginari, expuneri In cadrul lectora Desigur, cursurile de calificare,
viciu l tehnic, comisia Inginerilor si tn fiecare secţie, pune la dispoziţia nci. pentru v iito r rezultatele vor fi zicale; 12,25 T ine ri iu te ip rc li rle ra In uşoară scădere.
telor, simpozioane, acllunl de difu- tehnicienilor, clubul, au căutat să m uncitorilor, tehnicienilor şi ingine­ specializare şi ridicarea ca lifică rii şi mai humoose.
zaxe a că rlii tehnice, sesiuni tehnl- organizeze acţiuni c il mai eficiente. rilo r in fo rm aţii precise p rivin d m- nu fao obiectul acestui articol. U jt I. CIOBOTA