Page 48 - 1963-11

Nr. 2762 Drumul sociatismaluf Pa*. I

Adunări de d ări de seam ă

şi a leg eri £n organ izaţiile de partid Concursul

corespondenţilor
adunarea generală de dare de sea­
mă şi alegeri de aici. M u lţi tovarăşi,
C om uniştii din întrep rind erile şl in s titu ţiile re g iu n ii nnashc con- voluntari
la Îndemnul biro u lu i organizaţiei de
tinuă să dezbată în cedrul ad un ărilor generale de clari de scamă $i crările de săpat; mecanizarea să se ridice jgheaburile „U " cu
alegeri activitatea deslăşurală tim p de un an de zile de organizaţiile bază, au dovedit că lin la prestigiul tra n sp o rtu rilo r pe orizontală şi Inovaţie valoroasă 600 mm măi sns, avind astfel o
de p a rtid . Peste lot. în cen tiul d iscu l ii io r stau problem ele cheie. Aces­ m ărcii fab ricii. Si dacă la marea vertica lă a m aterialelor, folcfcin- înclinare uniform ă pe toată dis­
tora II se acordă o deosebită afenfie, sin i ana/iza/e profund şi se propun m ajoritate a produselor procentul de du-sc In acest scop cinci maca­ Printre căutătorii noului de la tanta In urma perfecţionării ins­
asemenea măsuri care să ducă la îm bunătăţirea continuă a m uncii declasate şi rebutul a scăzut este si Măsuri concrete - rale turn, cinci macarale fereas­ Preparaţia cărbunelui P elrila se talaţiei de spălare s-a ajuns la
o rg a n iza ţiilo r de partid. con tribu ţia se rviciu lu i C.T.C., a co­ tră. peste 20 macarale „Pioneer* numără şi m aistrul de spălare Io- un consum de apă mai mic cu
Redăm mai )os aspecte de la c ileva adunări relatate de corespon­ m u n iştilo r oare lucrează aici. Bine rezultate bune şi nu număr însemnat de lopeti siT Filim on. E cel mai v irs ln ic 10 fa sulă, se obţine o spătare mai
de nţii noştri. au m uncit In acest sens tov. M ituit mecanice. buna la toate sortim entele, s-a îm ­
Knebel. Adam Iftim , loan Hăbâgă.i. Tot tn acest scop s au făcut şi m aistru din spălătorie. De curind
P rintre m ultiple le obiective care au a sărbătorit tre; decenii da m un­ bună tă ţii calitatea cărbunelui cu
N icolae Dum itrana si m u lţi a lţii. o serie de schim bări In tih n o lo g ia
stat şi stau in fata m u n citorilor că în m ijlo c u l preparatorilor pe- 2 la sulă, au fost uşurate e fo rtu ­
rou] organizaţiei de bază a Tecoman. Pentru a îm bogăţi necontenit n i­ de la şantierul IV construcţii c iv ile do execuţie ă lu c ră rilo r de cdnS- trile n i. rile fizice. Dacă înainte schimba­
H u n e d o a r a dat In Tiecare echipă şi brigadă ve lu l de cunoştinţa al m un citorilor, al I.C.S. Hunedoara, o fost şi creş­ struclii. Dc exemplu, zid urile Izo­ In ultim a vreme pe m aistrul lo ­
m em bri şi candidaţi de partid. Sint la indicaţia b iro u lu i organizaţiei do terea continuă o p m lu c liv ită tii latoare se fac din cărăm idă dia- rea de pe un culoar pe altu l ne­
Principala sarcină ce a stat In numeroase exemple cînd com unişti bază s-a in iţia t un curs de rid ica ­ m uncii. 'Feîul în oare a preocupat lit ,• concom itent cu glisarea s-au sif Filinron ’l-a preocupat modul In cesita 6-8 oameni şi se făcea în
teta b iro u lu i organizaţiei .rle bază, re a c a lific ă rii cu 26 tovarăşi. De executat şi o serie de o p e ra lii ca: 00re 6r putea să găsească o so­
ca Sandu Tudor. zidar, Istodor V in - pe constructori acest im portant 8 ore. acum aceasră operaţie se
a tuturor com uniştilor din schimbul Ulâ. instalator de apă, Petru Vasiu, asemenea a funcţionat un cerc de obiectiv se po«ate vedea clin fap­ tencuieli, m ontaj, Um plărie etc. lu ţie care să ducă la in ld tu n re a
nr. 2 de la lam inorul blum ing ol instalator termic, loan Colina d u l­ economie concretă cu 21 tovarăşi. tul că în cale trei trim estre ale La acestea se adaugă şi munca de ficientelor existente la spăla­ execută cu numai trei oameni şt
CS. Hunedoara a fost fără îndoială In acelaşi tim p s-au lu at măsuri de plină de însu fleţire a brigăzilor rea cărbunelui, la îm bunătăţirea in tr-o singura oră. D atorită apli­
gher, Ion Ferestrău. zugrav si m u lţi anului productivitatea m uncii Valo­
aceea a sporiri; producţiei de me­ îm bogăţire a b ib lio te cii cu no» cărţi de constructori şi în mod deose­ c a lită ţii cărbunilor spălaţi, la spo­ cării aceste» in o va ţii colectivul de
a lţii au organizat discuţii pe Ierna rice a fost de 5.322 lei pe cdp de
tal. Firesc, a tit darea de seamă cit -de specialitate. bit a acelor,! conduse de .P3tru rirea p ro d u ctivită ţii m uncii. După la spălătorie a produs pe prim ele
•construiri! de locuinţe mai repede, m uncilor, ceea ce reprezintă fală
si d iscuţiile purtate In cadrul adună­ Rlştei, Ştefan Roşianu. Vasile Ba- un studiu amănunţit, a găsit că
mai bine şi mai ieftin. întreaga a cti­ de aceeaşi perioadă a anului tre­ este necesar să facă unele perfec­ 9 luni care s au scurs de la În ­
rii de dare de seamă şi alegeri a vita te desfăşurată de organizaţia de Z l a l n a cut. o creştere de 1G,5 la sută. de«i. Păsărel Constantin şi alţii,
organizaţiei de bază nr. 2 de aici, partid a con tribu it la Îm bunătăţirea In scopul creşterii productiv.!lăţii care tşi depăşesc planul lună de ţionări la culoarele 10-80 de spă­ ceputul anului 35.064 tone cărbune
a analizat cu toată răspunderea m o­ Desl colectivul schim bului nr. 1 lună şi Îşi aduc astfel un ap^rt lare şi alimentare. V echile jghia- spălat peste plou rl:n care 6000
m uncii pe şantier. In repetate rin - mina Hanes al E. M. Zlalna a Obţi­ m uncii, conducerea şantierului a buri „U " aveau o înclinaţie mică,
dul In care birou l organizaţiei de dwri conducerea tehnică a şantieru­ luat o serie de măsuri. P rim re cele substanţial la îndeplinirea şi de­ tone numai pe Seama creşterii
pa rtid a Îndrum at com uniştii şi pe lui, îndrum ată de birou l organiza­ nut- rezultate bune în muncă, asa mai Im portante măsuri a m in tim : păşirea sarcinilor de plan. si alim entarea cu cărbune se făcea p ro d u ctivită ţii muncii.
ce ila lţi tovarăşi din secţie la înfăp­ ţie i de bară, a luat m ăsuri pentru cura a reieşit din dezbaterile adună­ folosirea pe scară largă a u lih - REMUS STURZA foarte greoi. Adesea se produceau
tuirea sarcinilor de plan. Au existat rii generale de dara de seamă sl in fu n d ă ri din cauza aglom erării cu C O N STAN TIN BÂD U TĂ
o mai bună aprovizionare cu m a­ alegeri, ele nu au fost la n ive lu l ja lo r de săpat ca excavatoare, instalator cărbune. Alim entarea se făcea cu m uncitor
unele perioade clnd secţia lam inorul- teriale. pentru im pulsionarea ritm u ­ buldozere, săpători de şanţuri, In- (Din postul de corespondenţi
care
elevatoare
trei
transportau
blum ing a o b ţin u i succese Im por­ lu i de lucru, pentru îm bunătăţirea p o sib ilită ţilo r. Dacă unele echipe lăturtndu-se astfel In proporţie de volun ta ri de la şantierul IV * 450 de tone căi-bune pe oră. (Din postul de corespondenţi
tanta, dînd in d u strie i m etalurgice ca lită ţii lu cră rilo r. După 9 lu n i de cum sint cele conduse de Emanoil 80 la sulă m uncile manuale la lu ­ construcţii c iv ile al I.CS.H.). volun ta ri de la Pceparaţia de
m ari cantităţi de metal peste sar­ activita te colectivul şantierului a pu ­ Petrss. Petru Bauciu, Petru Novă- M a istru l Filim on lo sif a propus cărbuni P elrila)
cin ile de plan. Ele insă, asa cum a tu t raporta cu m indrie că a predat cean-u. Gh. Napău şi a lţii, s-au ri-
reieşit din dezbaterile adunării ge­ oam enilor m uncii din Lupeni 400 dioat la n ive lu l sarcinilor, au fost
nerale. nu reflectă p o s ib ilită ţile sec­ apartamente In blocuri, au construit fo rm a ţii de lucru In care s-a m ani­ Echipe evidenţiate
ţiei. S: aceasta pentru că în cadrul 0^ centrală termică, o şcoală cu 1=6 festat in disciplină. A ic i num ărul ab­
secţiei si-ou Tăcut loc unele abateri Srtli de cfasă, 10 magazine şi au sentelor nem otivate şi a în v o irilo r
de la disciplina tehnologică. Fată de executat d ife rite lu crări edilitare. este mare. In cu vln tu l lor, comu­ Tn întrecere
aceste abateri, biroul organizaţiei de n iş tii au orltioat pe tov V asile Onn-
In perioada care a mai rămas piuă cea, Ştefan Popescu, A u r^ l Bancm si
pa rtid nu a manifestat suficientă
la finele anului, s a arălat in ca­ a lţii care au m ulte absente nemo- Organizîndu-şi mai bine munca tim pe cele ale locomotivelor cu
preocupare, nu a căutat să tragă la
răspundere pe acel com unişti din dru l adunării, sarcinile ce revin co­ tivate. colectivul de la Depoul dc loco­ seria 230.103, 230.259, 230.143.
vina cărora şi-au făcut loc unele le ctivulu i sint mari. Vor trebui pra- Pentru a se îm bunătăţi continuu motive C.F.R. Simcria raportea­ $1 din atelierul de reparaţii al
dale încă 200 aparlam enle, un c i­
abateri. De asemenea nici conduce­ activitatea, com uniştii au făcut nou­ ză la sfîrşitul fiecărei luni noi şi depoului, au fost evidenţiate echi­
rea schim bului nr. 2 nu a fost în ­ nematograf cu 500 locuri si alte lu ­ lui birou recomandări p rivind buna importante succese. La realizarea pa complexă şi echipa de la -re­
drum ată să la măsuri im ediate de crări. Cu lo tii, pa rticip a n ţii la adu­ organizare şi desfăşurare a m uncii acestora o contribuţie deosebită paraţii cu ridicarea de pe roţi.
remedierea unor deficiente. In mal nare. şi-au exprim at hotărirea ca sub politice. întărirea disciplinei şi altele. şi-au adus-o echipele care au acor­ Reducerea timpului de imobili­
m ulte rîn d u ri In cadrul secţiei s-a îndrumarea organizaţie» de bază. să * dat o atenţie deosebită întreţi­ zare cît şi efectuarea lucrărilor
semnalat fap tu l că lu crările de în ­ raporteze la sfîrşilu l anului realiza­ Despre desfăşurarea adunărilor de
treţinere şi reparaţii nu sa fac in rea in întregim e a acestor obiective. d ir i de seamă şi alegeri ne-au sosit nerii locomotivelor în cca mai de cea mai buna calitate au stat
tim pul sta b ilit şi de calitate- T o to ­ şl «iile scrisori. A stfel coresponden­ bună stare de funcţionare şi au mereu în atenţia comuniştilor din
dată aprovizionarea cu uncie mate* C â l a n remorcat trenuri cu tonaj sporit. aceste două echipe.
ţi] noştri ne informează despre adu­
riale refractare s-a lăcul defectuos Zilele trecute au fost eviden­ IORDACHE PRICGP
„Sarcina noastră, a com uniştilor nările de dări de seamă şi alegeri de
ceea ce a lungit durata de reparaţii. ţiate în întrecerea socialistă mai (Din colectivul subrcriacţiei vo ­
De asemenea In munca io r m aiştrii din cadrul se rviciu lu i de control teh­ ta cooperativa meşteşugărească „Re­ multe echipe dintre care amin­ luntare Simcria).
nic de calitate de la uzina „V ic to ria -
Tra.an Bozdoc şi Constantin D udjş tezatul" din Haţeg, sectorul chimio
nu au colaborat suficient, ceea cea Călan este de a manifesta o deose­
bită exigentă fală de produsele fa­ al U.C.C. din C.S. Hunedoara, secto­
dus la deranjam ente In funclionarca
şi întreţinerea cuptoarelor. bricate aici", subliniau mai m ulţi to ­ rul preparare al Preparatiei cărbu­ I n l i b r ă r i i
varăşi cu p rile ju l dezbaterilor din nelui P elrila şi altele.
Com uniştii au semnalat şl alte
asemenea deficiente, din cadrul DRUM FARA Î N«
In vederea aplicării şi respectării normelor
schim bului nr. 2 do la la m ino rul b lu ­ n
ming. Ei au crifica t biroul organiza­ de TUDOR POPESCU
ţie i de bază care nu a in te rven it cu de tehnica securităţii muncii
Lucrarea lui Tudor Popescu,
hotârire pentru lichidarea lor. Prea intitulată „Drum fără întoarcere", mula chimică a profesorului Tur­
puţin s-a străduit birou l organizaţiei Constatînclu-se unele deficiente muncă. In acest scop s-au difu­ este un roman de aventuri, a că­ tureanu. Ei lucrează cu abilitate,
în ce priveşte cunoaşterea şi apli­ zat în cadrul sectoarelor broşuri dar, datorită organelor noastre de
de bază să insufle fiecărui m uncilor, rei acţiune se petrece pe unul
carea normelor de tehnica secu­ N.T.S., hotărîri, legi şi ordine securitate şi vigilenţei oamenilor,
tehnician şi inginer In parte sp irim i din şantierele noastre de con­
rităţii muncii la unele sectoare, apărute în legătură cu N.T.S., pro­ sînt prinşi în momentul cînd se
răspunderii fa|ă de sarcinile ce i re ­ strucţii. Una din preocupările de
conducerea E.M. Lonea a luat credeau mai siguri de reuşită.
vin, nu l-a m obilizat suficient la ac­ tecţia şi igiena muncii, pentru a căpetenie a inginerilor, tehnicie­
măsuri de rcinstruire a tuturor Romanul se citeşte cu interes,
tivitatea de zi cu zi. Dacă s-ar fi fi studiate dc muncitori şi ca­ nilor şi muncitorilor de aci este
muncitorilor, maiştrilor, tehnicie­
făcut acest lucru, scclia ar ff pu- drele tchnico-incincreşti. aceea de a aplica în producţie este antrenant datorită clemen­
nilor şi inginerilor în vederea
lu t evita multe din reparaţiile acci­ aplicării şi respectării întocmai a N A G Y ŞTEFAN, metodele de lucru cele mai mo­ telor de surpriză şi abilităţii cu
dentale. Prin evitarea unor astfel de N.T.S.-ului şi înlăturarea deficien­ LUPUI.ESCU C O N STAN TIN derne. In acest scop, profesorul care scriitorul reuşeşte să con­ Aspccl de la întrecerea de alt elism, proba 200 m plat dintre spor-*
reparaţii producţia de melal putea ţelor constatate, pentru preveni­ (Din postul dc corespondenţi Turtureanu, împreună cu colabo­ ducă firul ac(iunii. tiv ii din C ugit şi Hunedoara.
«port cu drea 5.000 tone laminate. rea unor eventuale accidente de volun ta ri de la E.M. Lonca) ratorii săi lucrează dc mai mulţi
ani la formula chimică dc ob­
Pentru lichidarea lip su rilo r p rivin d
ţinere a cauciucului sintetic, in­
disciplina tehnologică s-ou luat une­ Un nou complex dfc deservire a populaţiei venţie care a revoluţionat chimia. In turneu prin regiu n ea n oastră Cămine,
le m ăsuri. Este un fnceput bun. >u
Rezultatele anilor de studii şi
bl în iau mai m ulţi tovarăşi, care tre­ Dc curînd, la Simcria „M unca colectivă". A te ­ cărie eîc., înzestrate cu experimentării în laborator sînt Peste cileva zile, Ansamblul localităţile Haţeg, Vulcan, Lupeni, bine gospodărite
buie continuat. Num ai astfel schim­ şi-a început activitatea lierele de cro ito rie pen­ u tila j modem pot asi­ dintre cele mai bune, aşa că pc sîrb dc stat de cîntece şi jocuri Petroşani, Hunedoara, Câlan, Cu-
bul nr. 2 va puica realiza sarcinile tru dame şl bărbaţi, fr i­ gura o bună deservire baza lor se trece la aplicarea for­ din Timişoara va fi oaspetele re­ gir, Ghelar, Sebeş, Orăştie şi La căminele de linoret din Valea
de p h n . un complex al coope­ zerie şi coafură, încăl­ mulei în producţie, fapt care pro­ giunii noastre. In cadrul turneu­ Deva, în care va prezenta spec­ J iu lu i s a observat încă de la În ­
raţie i meşteşugăreşti ţăminte, foto, ceasorni­ a cefe riştilo r sim erieni. tacolul muzical-corcgralic de fiin ţa re o preocupare permanentă
Lupeni duce nelinişte în cercurile de lui pe care-1 întreprinde în re­ cîntece şi dansuri intitulat „La pentru buna gospodărire şi în tre ţi­
afaceri occidentale. Aceştia nu giune, acest ansamblu va vizita nere a acestora. In cursul anului
Exefhplnl personal al m em brilor şt văd în invenţia profesorului Tur- braţ cu tinereţea". 1963 a d m in istra ţiile căm inelor de
tĂ hd ida tilor de p a rtid — au sub li­ Fler vechi pentru oţelării tureanu decît un aspect pur co­ tineret din V«ilea Jiu lu i au organi­
n iat dezbaterile din cadrul adunării Mobilizaţi de organizaţia U.T.M., şi predat I. C. M. mai mult de mercial, care le-ar periclita ex­ zat o întrecere pentru „C el mai bi­
generale de dare de seamă şi a le ­ 40.000 kg. fier vechi. pansiunea asupra pieţei mon­ Pregătiri pentru plantări de pomi ne gospodărit cămin de tine ret0.
tinerii de pe şantierul electro- Recent, cu oc.izia unui schimb da
geri a organizaţiei de partid de pe Printre cci care s-au eviden­ diale. Astfel, într una din zile,
montaj din Paroşeni participă cu experienţă organiz.al Intre adm inis­
şantierul or. 7 Lupeni al T.R.C.H, — ţiat cu această ocazie se numără In această toamnă potrivit pla­ derea plantării pomilor alt şi în­ tra ţiile căm inelor de către Com bi­
însufleţire !a acţiunile de muncă poposesc în Bucureşti doi turişti nurilor dc producţie, colectiviştii
a m obilizat tnlordcm ina întregul co- loan Belea, Constantin Trică, Va­ ceput lucrările de pichetare şi natul carbonifer Valea Jiului, a fost
patriotică. De la începutul anului sile Creangă şi alţii. străini, a căror misiune este din raionul Ilia, vor planta sâpăre a gropilor. Astfel, pînă acordat prem iul I adm inistraţiei că­
le c liv de constructori la realizarea
şi pînă în prezent, ci au colectat C. IONESCU corespondent aceea de a pune niîna pe for- ca pomi fructiferi 65 ha. In ve- acum au Fost pichetate 10 hec­ m inelor de tineret din oraşul V u l­
sarcinilor de plan. In acest scop, bi- *
tare la gospodăria colectivă din can iar prem iul II a revenit adm i­
Roşcani şi 5 ha. la gospodăria nistra ţiei cămi'nelor din Aninonso
din Fintoag. De asemenea s-au care, în lot tim pul anului âu «asi­
fn lru c lt la Uzina „V ic to ria "
troducerea tehnicii noi în diverse
Călon
Progresul tchnîo rapid, înregistrat co-ştitnlifice şl editarea lunară a unui orientale înspre necesităţile pe care secioare da muncă dă indica ţii bi- funcţionează m ulte asemenea cursuri, săpat şi un număr dc 2600 gropi
In toate sectoarele economiei noas­ buletin de documentare tehnică. le ridică zi de zi desfăşurarea pro­ gurat tin e rilo r condiţii optim e de
Desigur. a$a cum îin ln tca si tov. cesului de producţie. De pildă, cons- bliogralice. publică recenzii, prezen­ unde sînt înscrişi sute de m uncitori, din care 1600 gropi la Roşcani caz«!re şi de destindere in tim pul
tre naţionale, solicită din partea tatindu se că la secţia furnale se do tări de cărţi, de articole tehnice care am vrea să otr«rgem atenţia condu­ iar 1000 la Fintoag.
m uncitorilor, tehnicienilor şi in g i­ ing. Bucur, de hi cabinetul lehn.c, păşeşte consumul de cocs, in planul apar în d ife rite p u blicaţii rom îneşli cerii adm inistrative şi com itelui'»; liber.
n e rilo r cunoştinţe din ce In ce mai planul nu este rigid; pe parcurs in da a ctivita te «nl lecto ratului din ca­ şi străine. O contribuţie im portantă sindicatului să m anifeste o mai mare
complexe, un n ivel de pregătire po el se introduc, ori de c ile ori este drul secţiei au fost incluse expu­ Ja editarea «aceslui buletin Îşi aduce preocup«ire fală de asigur«!rea fre c­
măsura acestui progres. Iată de ce nevoie, problem e noi. pe care l i r i­
dică desfăşurarea procesului de pro­ neri pe această ternă, m enite să ajute colectivul de traducători. Pe baza ventei fa ncesle cursuri, socotind că
m uncii de propagandă tehnică. În­ la elim inarea acestui neajuns. Aşa b u le tinului, cabinetul tehnic oferă 'ci­ fără aceasta nu se poale asigura o A G E N D A
dreptată în scopul rid ic ă rii ca lifică ­ ducţie. tito rilo r m aterialul solicitat, '.ar tn
Un rol Im portant In desfăşurarea «a fost susţinută conferinţa: „C ă ile însuşire temeinică a tehnici» noi. La muzică uşoară; 14,00 M elod ii popu­
ri» oam enilor, trebuie să i se acorde
m uncii de propagandă tehnică tl au de reducere a consum ului de cocs cazurile cînd «acesta nu se găseşte (Cinema
în prezent o atenţie deosebită. la furnale0, In care tov. ing. lacob in fondul documentar al bibliotecii, turnătoria veche, în special, se simte lare rom îneşli Şt ale m in o rită ţilo r
La Uzina „V ic to ria " Călău, unde lectoratele. înfiin ţa te In secţiile p rin ­ losif, po lîngit o fundam entare teo­ este cerut In s titu tu lu i de Documen­ nevoia unei măsuri in acest sens. nat'onhle; 13.30 Mu zi bă uşbară;
— ca şi In a lle întrep rind eri — leh- cipale ale uzinei : furnale, turnăto­ 15 NOIEMBRIE 1963 1C,00 Ci b ie te ; 16,15 Vorbeşte Mos­
ria veche, lurnătoria de linyoUere, reticii a problemei, a venit cu exem­ taro Tehnic*1! din Bucureşti. In felul
nica înaintată a pătruns in tont? ple concrete din cadrul S iclie i res­ acesta m uncitorii, tehnicienii şi in ­ C îfeva rezrultâie D E V A : Să ne trăieşti. Gnul I cova! 16,45 C iută orchcstr*» de
sectoarele, preocuparea pentru înar­ nrecâniCcY semicocs. centrala e le ctri­ pective. Si în celelalte secţii, ex­ g in e rii uzinei pot interveni cu succes — cinem atograful ..Putriu” , Vals muzica populor,! „M io riţa " din Bra­
marea lu cră to rilo r uzinei cu această că Şi lerinoficare. precum şi la ser­ concludente pentru un m ilion — cmemtifor/ru-
viciu l de transporturi, acestea Îşi punerile au fost orientate în această ori de cîte o ri apare In procesul de şov,- 17,30 In slujb»! patriei» 18.00
tehnică, cMe o problr-mă care sfa la direcţie. La lu rnătoria veche, de p il­ producţie o problem ă care cere o Folosind m ijloace variale pentru lu l „A ria " ; S IM C IllA : Tu eşti
ordinea 7-ilei. De lapt, aici s-a si dcşfăşoără activitatea pe baza un ar da, au fost expuse şl dezbătute te­ rezolvare tehnică. propagarea tehnicii no», eficienta minunutâ — cincm ulogratul „M un- Muzică uşo.irâ cerută dc ascultă­
cfştigat o experienţă valoroasă In planuri de muncă trim eslriale, In c iio r u r ; PETR O ŞAN I: Povestea tori; 18.30 Program muzical pen­
această privinţă. acesteia tn rin d n l m uncitorilor, teh­ an ilo r în llă că ra ii — cinem atogra­ tru evid e n ţia ţi In Intrecefeâ so­
nicien ilor şt in g in e rilo r se face (im fu l „ Republica" ,* V alsul nem uri­ cialistă; 19,00 Jurn alul satelor;
Despre organizarea ce In ce mai sim ţită. Aceştia m inu- tor — cinem atog/ulul „7 Noiem ­
La Uzina „Victoria" Călan iesc mai bine agregatele, in te rvin cu brie" ; ALB A tU L IÂ : Estradă, es- 19.45 M uzică tiŞoarâ interpretată
şi pianilicarea muncii mai m ultă competentă In rezolvarea trudă — cinem utogrulul „V ic lo riw 1 dc Cfaudio V iile ; 20.L0 C'inlece din
Propaganda tehn »ca - d ife rite lo r operaţiuni, se orientează La 30 de ani — cinem atogru/ul „23 lo lclo ru l nou; 21,15 M uzică dc
Succesul m uncii de propagandă a m«!i bine 1n alegerea tem elor pen­ A ugust“ i SEBEŞ: Elena din Troia dans; 21,45 P ărinţi şi copii; 22>45
tehnicii depinde in mare măsură de tru in o va ţii etc. De pildă, In aiv.il — cincm atogratul „ Progresul" ; M uzică dc dans.
felul cum este ea organizată, fin in d acesta, plnă Io 5 XI, an fost înre­ C îineie sălbatic Dingo — c i­ Programul II: 10,10 M elod ii
cont de acest lucru, com itetul de în pas cu cerinţele actuale gistrate 115 in ova ţii, diritre care a p li­ nem atograful „Sebeşul" 1 O RÂŞ- populare; 11,30 Muzică dc estra­
partid nl uzinei a îndrum at perm a­ cate 72. 1 mp o (ia h t esto că apro.ipe T IE : Cuin al X V lU -lc a — cinem a­
nent com itelui sin dicalului pentru 3 jum âlhle din ăc»ste in o v a ţii ou fast tograful „P atriu " : P ovestiri vesele dă; 12.05 Concert distra ctiv in te r­
acorda întreaga sa alentie organiză­ propuse de către m uncitori. Si mai — cinem atograful „F lacăra"; H A ­ pretat de fanfară; 13,00 Din mu­
rii unei propagande tehnice e fic i­ m ele: „Turnarea centrifugală şi u ti­ In numea de prop«!gaiulă tehnică im portant este Insă faptul că. rapar- ŢE G : Codin — cinem atograful zica popoarelor; IJ.40 Muzică
ente. orientală înspre principalele oare sint cuprinse probleme speci­ lajele folosite6 lle cto r iov. Ju rj C«i- un (Ol im potia nl il «are răsplm lirca tiiu l eficienta economică a in o v a ţi­ „ Populur" ; BRAD Salut violă — uşoară de M auriciu Vescân; 14,05
In
seclor
fice fiecărei secţii sau
probleme pe care le ridică procesul cărţi» de Specidlilole. BibhuliC a ca ilo r realizate tn prim ul semestru al cinetnuloqrolul „St. roşieu ; LO­ Muzică din operele; 14,35 Cîntece
parte şi de care răspund responsa­ rol, maistru). „Turnare»! sul» presi­
de producţie. De remarcat este fap binetuluf tehnic şi biblioloi*» Clubu­ acestui an la aceeaşi perioadă a N E A : Rocco şl h a lii sgi — se­ şi jocuri populare» 17,00 form alii
b ilii de lectorate — colective for une metale şi u tila je lolosite" (lec­
tul ră in această muncă au fost an­ tor iov. Muntean»! Iun. maistru); fa lu i dispun de un număr sulicient de anului trecut, se constată o creştere ria I şi II — cinem utogrulul „ M i­ rom îneşli dc muzică uşoară; 19,30
trenaţi un maro număr de ingineri, mate din cîte 3 tovarăşi din rfndul semicocserie: „Funclionatea şi e x­ carii in acest sens. Cele dou«'i b i­ de 640 la sută. Aceasta este o cifră nerul" ; TE IU Ş : Pescăruşul ne­
inginerilor, tehnicienilor s«au maiş­ Teatru la m icrofon „A ncheta";
tehnicieni si m aiştri, oameni care bliotecare, luv. lialia Am jli*» şi Cu- destul de concludentă p rivind roa­ gru — cinem utogrulul „V ic to r inmt
trilo r. Este (famn dc reţinui c«1 lom e ploatarea cuptoarelor de sernlc.nbo 21,50 Fnlerpreti de muzică uşoară;
dispun rlo o bogată experienţă şi un le<inu Uoznlid, organizează in cofa dele propagandei tehnice. Inovaţi» 2 L A V N A : Povestea unei nopţi
leniele prev«Vzute a se dezbate In nizare prin fluidizare şi controlul
înalt nivel de cunoşlinlc teoretice. cadrul le clo r.ile lo r «iu fost linule pînă lerm o-lehnic al procesului le im lc din borare tn s e d iile uzinei roce.r/u, ca : „D ispozitiv pentru demontarea stranii — cinem utogrulul „M un ci- 23.45 M uzică dc dans.
Astfel, tn cadrul uzinei îşi desfă­ prezentări de cărţi, Standuri cu no u­ şi extragerea c ilin d rilo r do la ci­ c ito ru l" ; ll.lA : Plăcerile o a ş u lu i
în prezent cu ro g u lirila le . cuptor (lector Solduban Dum itru,
şoară activi lalea o comisie de inyi^ In ultim ul timp. annlr/im ht-se ac m aistru); fa transporturi: „A siguraieo tăţi tn dom eniul lite ra tu rii tehnico, cloane, la cuploarele dc cocs flu id i­ cinem atograful lu m in a " ; APOI.- rJj u t aţin
neri şi tehnicieni, formată din 15 tivifatea leclorulelor din secţii, s-a trecerilor de nivel cu semnale lutai etc. In cadrul decadei tehnice an zat* {autori lăcătuşii Pinzaru Cons­ DHL DE SUS: Fala cit caic eram
tovarăşi, un colectiv de sase Va constatai că n ivelu l expunerilor nn noasc (lector Cehan M«mn. inslrnc losl org am /ale tn se d ii, cu sp rijin u l tantin ş» Mano O cfavian); „C u va de prieten — cinem atogiaiul „23
ducători, un colectiv de documentare in gin erilor şi fahntcieniîor, ».i lin* ne furnal fără pene de răcire prin stro­ August". ittp.feomtorjie
snlislace şi cerinţele in g in e rilo r şi tor de mişcare) etc. In cadnd lec­
tehnică si difuzare a că rţii şi şase tehnicienilor. Din acest m otiv, cit toratelor din secţii au (ost expuse tn zi, cile o «îclinnc cu caile.!. De ase­ pirea exterioară", (autori SlOicol
colective de documentare şi difuzare şi pentru a antien.i in a ctivita te ! prim ele trei trim estre ale anului in menea, au losl ur\j.mix<ile boi loan. Inginer, Pily Nicolae, tehnician PENTRU 21 De ORE
a că rţii tehnice la locul de muncă. concursuri pe li'ina .Cine şt:c mu şi a lţii); „N oua metod*1! de punere C Q o t lt p
lectoratelor şi pe nIţi ingineri şi curs aproape 120 de eoni er in fa pe Vremea se m enţine nestabilâ, cu
Acestea din urmă tşi desfăşoară ac scrie, ciştig ă ’ — tn secţiile turnate In funcţiune a fu rn a le lo r0 şi m ulte
le liitir.e n i lin seclo«ircle unde nu cele mal diverse probleme ale teh­ corul variabil mai m ult noros ziua.
tivilM e a în principalele secţii iile sint organizate lectorate, «iu (ost în nici» noi, proiecţiei m uncii ele., \S şi turnătorie şi unul pe uzină, la alte in ova ţii, ou adus uzinei In acest 15 NOIEMBRIE 1063
u zlrte i: Turnate, cemicocs, turnăto fiin ţa te recent, la nivelul uzinei, care nu participat aproape 9.000 de club. an economii însemnate. Programul I: 5.05 Concert de Vor mai cădea ploi Ideale.
ria vebhe. turnătoria do Bngotiere, Deşi num ărul ci li lo ri lor câ rtii lo'i V in lu l vn sufla p o lriv lt Cu Iblen-
două faclorale pentru ingineri şi m uncitori, tehnicieni şi inginer» ai Fără îndoială, dacă In munca de dim ineaţă; 6,05 Piese interpretate
mecanib şef. energetic şef şi trans- nice este destul de ntoie (numai la s ilk ă rl locale din 'sectorul Vest şi
tehnicieni. înfiinţarea lor î fost apre uzinei. De remarcat că in ju rul tu­ propagandă se realizează o cofallo de fanfară; 6,40 Jocuri populare,*
p o rlu ri. biblioteca cabinetului tehnic 1.246 nord-vest. Tem peralura aerului va­
cîată de cei care le frecventează. turor expunerilor s-au purtat discu­ ture şi mai strlnsă între cnbiuch.il 7. l() MModi» populare; 7..K) Sfatul
In plănui de acţiune general. în ph»«t la 1 noiem brie) raportat fa nu­ riabilă Ziua va li cuprinsă în tio
ţii v ii, fructuoase. tct>nic, coirtislâ In g in e rilo r Şi tehni­ m edicului; 7,45 Cîntece de pace şi
tocm it pe perioada unui an. la al Acţiuni eficiente, bine O acţiune eficient*!. r«»re c o n tri­ m ărul m uncitorilor, el est-: lotuşi dc cienilor, ciul» şi bibliotecă, dacă pe I4 şi Ifi grade iar nouptea va Co­
cătulrea căruia participă Com itetul buie la inform area operativă a lu ­ pai le de a satisface. Aceeaşi situa­ lingă tovarăşi ca Pily Nicolae, Baba prietenie; fl.fa» M uzică populară; borî în tre 2 şi 9 grade.
sindicatului, serviciul tehnic, com i­ orienfafe cră to rilo r uzinei cu n o ulălifa apăru ţie so găseşte şi In biblibh**/» clu h’omidus, S tniroi Io,an, Manca Ni<io- 9,.'10 Muzica dfatraclivă interpreta­
sia In g ine rilo r si tehnicienilor, clu Pentru ca m unrn de propagandă te In literatură de Şpecialilate, osie huiţii. O alentie mai mare va trebui lae. lancn Vasile şi mul ţi a lţii; rare tă |<i d ilc rilo instrum ente: 10,00 PENTRU ORM 4 lO A fiB l fi
bul. biblioteca, sfat prevăzute cu Muzică de cameră; 10,30 „C a p rin i 3 7.IIE
’ ehnică să aibă ecou in Ir o mas«t cit editarea binară de Către cahiuebil deci acordată in v iilo r antrenării narlieîpă cu însufleţire la munca de
termene şi responsabilităţi. con le şi fantezii*' — pic»yr«ain de estra­
ma! largă de m uncitori, tehnicieni şi tehnic a bu le tinului de docum enloie m un citorilor Io citirea câ rtii teh­ propagandă lehnirâ, vor fi anire Vremea rămine nestabilă favora­
rinte pentru m uncitori, tehnicieni şi ingineri, com itetul sindicatului, ser­ tehnico-economică. Acesta, difuv.at nice. nat! toi» inginerii şi tehnicienii u zi­ dă; 11,05 M elodii din comedii mu­ bilă plo ilo r locale şi cu tem peratu-
tnginarl, expuneri In cadrul lectora­ Desigur, cursurile de c a lific v e .
viciu l tehnic, comisia Inginerilor şi tn flecare secţie, pune la dispoziţia nei, pentru v iito r rezultatele vor fi zicale; 12,25 T in e ri in ie ip re ţi dc rn I ii uşoară scădere.
telor, simpozioane, acţiuni de d ifu ­ tehnicienilor, clubul, au d tu la t să m un citorilor, tehnicienilor si Ingine­ specializare şi ridicarea ca lifică rii şi mat frumoase.
zare a cârtii tehnice, sesiuni tehnl- organizeze acţiuni c il moi eficiente. rilo r in fo rm aţii precise p rivin d m- nu fao obiectul acestui articol. Dar I. CIO BO TA