Page 50 - 1963-11

Jf Ite lt'ii'ttrfrC f C o n frO Îâ I
R c p 'C.ÎJ: K?
fîuncdoarfi-?Des'>
PROLFIAR1 DIN TOATE Ţ A S Îl E. UN1Ţ1-VA 1 I n a c e s t
tomul sscialismiiliii colectivişti — în

număr

• Cei mai buni

ţiilo r
de
0 rîndu rile organiza­
partid ;
•
1 tea Din a clivita -
organizaţiilor
U.T.M. ;
• Respectarea
agrotehnicii —
factor dc seamă
în sporirea pro­
ducţiei ;
Anul XV. Nr. 2.763 VINERI 15 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani • Asigurăm o
normare ju d ic io a ­
să a m uncii şl
cheltuire raţio na­
C©Bîdticăt©B*i de partid şi de stat au vizitat zile muncă
lă a fondului dc
(pag. 2-a) ;
m arile întreprinderi ale industriei chim ice • Caliticarea —-
la n ivctu l teh nicii
diu regiu n ea liacau avansate
(pag. 3-a) ;
M arile combinat? şl uzine chimice a producţiei de amoniac şi îngră­ Oneşti, ra fin ă rie i si ale centralei Com binatului de la Borzesti. Sava tare De peste ho-
sie căror produse prezinlă o deose­ şăminte azotoase, îndeplinirea pla­ electrice de termofioare. Decorul Costache, înfăţişează oaspeţilor flu ­
tehnologic,
care a determ inat
xul
bită însemnătate pentru întreaga nului la lo li indicatorii, continua îm ­ feeric pune şi mai m ult in valoare amplasarea d ife rite lo r insta/laţi C om ­ (paq. 4-a).
economic naţională ocupă locul bunătăţire a ca lităţii produselor. acesle im punătoare construcţii ale binatul are capaoităti de producţie
principal In p ro filu l industrial al re­ industriei noastre chimice. M a trilc n il V lo d im it Doroflesc de la F.C. Ordşf/e evidenţial Jn întrecerea socialistă.
giunii Bacău. La Săvineşti Străbălînd aleele străju ite de o anuale de 95.000 tone sodă causti­
In raportul prezentat la Congresul parte”4 şl de alta dc coloşii m etalici că, 83.000 tone clor, 36.000 tone mase
al Ill-le a al P M R ., tovarăşul Gheor- Dacă înqrăsăm intele Roznovulul ai d ife rite lo r instalaţii, conducătorii plastice. I ii combinat s-nu construit Să folosim din plin timpul prielnic
si se construiesc mari capacităţi pen­
ghe G heorghiu-Deţ o spus : „N o ile înseamnă mai m ulte cereale, mni de partid şi de stat se îndreaptă
produse sintetice realizate de ch i­ spre fabrica de cauciuc sintetic, care tru producţia insecticidelor (le bază.
mia modernă devin din ce in ce mai multe produse agroalim cnlore, firele a început de curînd să dea cele d in ­ folosite în agricultură, a fungicide­
si fibrele Săvinestilor înseamnă îm ­ ţii „ş a rje '. D irectorul com binatului lor $î ierbicidelor. Din instalaţiile
m u lt elementele progresului tehnic
brăcăminte mai frumoasă, mai bună ing. Tetre Bunea. dă explicaţii cu de condiţionare a nnlidnunătorilor
şi se introduc cu rapiditate in toate pentru lucrările agricole de toamnă
ram urile economie; şi in viala de şi mai ieftină. Deşi deosebite c i p rivire la principalele faze ale pro­ produşi în combinat vor lua drum ul
fiecare z i“ . pro fil dc producţie, ambele în tre ­ ducţiei. Com binatul va avea o capa­ spre ogoare peste 100.000 tone, în-
prinderi au un factor comun : ele citate a n u a li dc 18,000 t o i" fenol tr-un sortim ent foarte larg
Dezvoltarea uzinelor chim ice din
regiunea Bacău ilustrează grăit or sînt o m ărturie vie că dezvoltarea 11.000 tone acetonă, 50.0C.’ tone Dacă in în tre p rin d e rile vizitate Pe mai mult Arăturile adînci trebuie intensificate!
progresele Importante realizate în industriei chimice, necontenitul oi cauciuc sintetic, 6 500 tone polistî- pină acnm s-a făcut cunoştinţă cu
această direcţie în prim ii ani ai pla­ progres tehnic spre realizarea dc ren. cîlcvn din m inunatele prefaceri pc
noi produse contribuie la sporirea Tehnologia si utilaje le pentru in de 90 la sută In m ajoritatea u n ită ţilo r agricole Sălciva. Clm puri, Burjuc. Ohaba sl
nului sesenal. care le suferă gazul metan, la Bor-
cantităţilor de bunuri de larg con­ sln la liile (ie fenol, acetonă s» cauciuc din raionul llia mai ales In u lti­ altele tn car? arăturile de toamnă
In cursul zilei do 13 noiem brie, zesti ies în evidentă m arile posibi­ mele 10 zile, au continuat intens
tovarăşii Gheorghe G heorglm i-Dej, sum destinate populaţiei sintetic au fost livrate în mare parte lită ţi care se deschid prin chim iza­ Pentru cu ltu rile ce se vo r însă- arăturile adînci de toamnă. Aceas­ mi se desfăşoară corespunzător. C o­
le c tiv iş tii din Zam,
spre exemplu,
A lexandru Drăqhici, Leonte Rău'.u, M ar.-) uzinei de la Săvineşti a de­ de Uniunea Sovietică. M ulte uzine rea unei alte bogăţii naturale a m intă ln prim ăvară, co lectiviştii din tă lucrsre a fost executată, după
Gheorghe Gaston M arin. M ih ail Fio venit bine cunoscută datorită produ­ constructoare dc maşini din tar i tării — sarea, extrasă din vecinătate. Ighiu. raionul Alba, au repartizat o cum răzuită din dalele C onsiliului ficşi dispun de m ijloace mecanizate
rcscu, m inistru industriei petrolului selor fabricate din relonul realizat noastră au livrat, de asemenea, u ti­ Folosind sarea, (iazul metan şi d ife ­ suprafaţă de 260 ha. Cunoscind ro­ agricol raional, pe aproape G5 la suficiente, n-311 arat decit 20 la
<ută din suprafaţa prevăzută, cei din
si chimiei, au vizita t m arile în tre ­ aci. produse apreciate de cumpă­ laje pentru aceste instalaţii. Deseori rite produse rezultate din prelucra­ bii im portant pe oarc-1 arc în spo şută din suprafeţele prevăzute Bampotoc mai puţin de 30 la sută,
prinderi ale industriei chimice din a- rători. In scurtă vreme Săvinestin) apare marca uzinelor „V u lca n ". .In ­ rea petrolului, com binatul va re a li­
va fi larg cunoscut si pentru noul dependenta", „Progresul" si altele. rirea producţiei, executarea a ră tu­ Folosind, după terminarea însă cei din Burjuc abia 6 la sută, iar
censlă reg iu ne: Com binatul de tn za In anul 1965 peste 60 de p ro ­ rilo r adinei de toamnă pe suprafe­
grăşăm inic azotoase Roznov, Uzina său produs: melana, înlocuitoare a Ln instalaţia de coagulare $i us­ duse de mare însemnătate pentru c- m ln ţă rilo r m ijloacele meoanizale cei din Gurasada nici măcar n-au în ­
lin ii. Noua fabrică a uzinei din Să­ ţele destinate cu ltu rilo r de prim ă ­ (puse la îndem ina lor rle către S.M.T ceput această lucrare. Una din căit­
de fire si fibre sintetice Săvineşli. care a latexului, oaspeţii urmăresc conomia naţională.
Com binatul de cauciuc sintetic si vineşti va produce anual 5 000 tone cu interes faza finală de producţie, La Borzesti. conducătorii (Ie partid vară. In ultim ele zile colectiviştii Dobra) la întreaga lor capacitate, e le răm incrii in urmă cu arăturile,
filiie sintetice — melană. Ce înseam­ m ulte gospodării colective printre constă in shba preocupare ce există
produse petrochim ice Oneşti si Com ­ caro se încheie cu ambalarea auto­ Si do stat s-au interesat îndeaproape au luat măsuri de urgentare a aces­
binatul chim ic Borzesti. nă această cifră ne dăm mai bine mată a cauciucului sintetic. U tila je ­ de realizările obţinute la secţia ace- tei lucrări. In felul acesta s a reu­ care ceie din Lăpuşnic, Soinuis, Boz fafă de eliberarea tîre n u rilo r pen­
seama dacă socotim că ea echiva­ le pentru separare, uscare si amba­ lUenă. intrată de curînd în p ro ­ etc. au făcut arături adînci pe aproa tru a se crea tractoriştilor front su­
La Roznov lează n i cantităţile de lină pe care le lare sînt im portate din R.F. Ger­ ducţie. şit să se execute arături pe mai pe întreaga suprafaţă, iar altele cum ficient de lucru.
m ult de 90 la sulă din suprafaţa
anual
m ilioane de oi.
riteva
sînt G.A.C. din Lăpugiu, nu execu­
dau
Melana îşi va găsi întrebuinţare mană. Procedeul de fabricare a acelile- planificată. In această direcţie o tat această ‘ lucrare pc întreaga su­ Vremea, puţind să se schimbe, este
. .Tn zare, în vă lu iţi tncă în neguri la stofe de paltoane şi costume, la Dezvoltarea capacităţilor de pro­ nei prin metoda arcului electric a prafaţă planificată Rezultate bune necesar să se ia măsuri pentru a
se profilează m unţii. V rînd parcă să covoare si blănuri artificiale, la tr i­ ducţie pentru prelucrarea cauciucu­ fost elaborai si proiectat în lara contribuţie însemnată şi-au adus-o s-au mai înregistrat în gospodări­ s? lucru cu ţoale m ijloacele la ară­
se ia la întrecere cu frumuseţea si cotaje, stofe de mobilă si num eroa­ lui sintetic produs la Oneşti, prin noastră de către In stitu tu l de fizică cei 4 mecanizatori perm anentizai! în ile colective din Dobra si Velei, turile de toamnă si, concom itent cu
semeţia lor, iată im punătoarele co se alte produse. Stofele $i tricotajele construirea uzinei „D anubiana" şi al Academ iei R P R . si institutele de gospodărie, din ritu lu i cărora s-eu care au strins din vreme cocenii dc aceasta, să sc încorporeze In sol
Ioane de sinteză si turnu rile de g ri- din melană sînt uşoare, se spală lucrările efectuate la uzina „V ic to ­ specialitate ale m inisterului. U tila ju l evidenţiat în mod deosebii tracto­ porumb $i celelalte resturi vegetale cantităti cit mai mari de îngrăşă­
nulare. Înconjurate de păienjenişul lesne, sînt ncsifonabilb, călduroase. ria " Floreşti vor perm ite ca anual tehnologic a fost executat de către riştii Coslică M ircea şi Ion T rih n . de pc cimp. arind cu a jutoru l meca­ m inte organice si minerale. Trebuie
argintiu al conductelor. Asa se în ­ Sînt vizita te instalaţiile moderne să se realizeze peste un m ilion întrep rind eri din tară, iar redresorii
făţişează p riv irilo r în aceste ore ale cu un înalt nivel de autom atizare anvelope pentru aulovehicole s» de curent si întreaga aparatură e- Pe terenurile situate ln pantă, nc- n izatorilor circa 2/3 din suprafeţele apoi ca în acelaşi tim p să sc acorde
dim ine ţii de toamnă. Com binatul ale noii fabrici D irectorul uzinei, tractoare şi 2 000.000 anvelope pen­ lectrică au fost liv ra ţi de firm a meoanizabile, la executarea arătu­ prevăzute. o atenlie mai mare si acţiunii dc
de îngrăşăm inte azotoase Roznov. ing. Gh. Caranfil, prezintă procesul tru motociclete, scutere şi biciclete „R row n-B overi" din Elveţia rilo r s-au folosit cele 30 de atelaje Sint insă unele n n ită li printre care am eliorare a terenurilor podzolice.
Ne găsim în fata unei mari uzine, de obţinere a fibrelor. Oaspelii vizitează aooi labricv) de La staţia de com prim are a gaze­ ale gospodăriei colective. G.A.C din Gurasada, Za‘m, Bampotoc. problemă căreia de asemenea nu I
care, Împreună cu alta întreprinderi Prin valorificarea m ateriilo r p ri­ polistiren. masă plastică o» largi lor, specialiştii au prezentat pe larg
riale în funcţiune si cu cele aflate me de la fabrica de melană. pe lin ­ dom enii (le utilizare, în special în caracteristicile de funcţionare a m o­ se acordă suficientă atenţie ln multe
In construcţie, vor asigura înd epli­ gă fibrele puse la dispoziţia indus­ construcţii ca m aterial izolant, ter­ dernelor agregate A cctilena este Mari cantităţi de îngrăşămînt gospodării agricole colective din ra ­
n ire ! sarcinii stabilite de Congresul mic si fonic si la producerea de Ivi mai departe utilizată pentru fabrica­ ionul Hia.
trie i textile, rezultă si im portante nuri de larg consum. Instalaţia u r­
nl 111 lea al P M R , de a se spori de ca n tilă li de îngrăşăm inte cu azot rea p o liclo ru rii de v in ii. Instalaţiile De executarea tuturo r acestor Iu-
10 ori producţia de îngrăşăm inte ch i­ sub formă de sulfat de amoniu, cnrc mează să intre in funcţiune la sfir- pentru monomer s» polim eri em ul­ încorpor ate în sol crărl. au dstoria să se ocupe cu mai
mice în anul 1965. G rija permanentă kp livrează a g ricu lturii. silul acestui an. P olistirenul va fi sie au îosl livra te dc către U.R.S.S,
a conducerii p a rtid u lu i si stalului Tehnologia fabricii a fost livrată produs atît pentru uz general (colo­ iar instalaţiile pentru polim er suspen­ In vederea asigurării linei baze lucru, cu cele 10 tractoare s-a reu­ multă răspundere, a tit conducerile
nostru pentru îndeplinirea acestei rat si necoloratl, destinat fab ricării sie vor fi livra te dc către firma trainice recoltei viitoare, la gospo­ gospodăriilor colective, specialiştii
dc firma ,,H Zim m er“ din R F. Ger­ dc articole tehnice bunuri de con­ şit ca pînă acnm să se efectueze
sarcini este determinată dc faptul Krupp din R.F.G. dăria agricolă de sini din A poldul dc
mană. Instalaţia rle oxigen n fost sum, cîl şi expandat pentru izolaţii, arături adinei (Ic toamnă pe aproape d»u un ităţile agricole, c il si Consi­
că, asa cum a dovedit experienţa, livra tă rle Uniunea Sovietică. Uzi Ca si in -ce le la lte ' întrep rind eri v i­ Sus. raionul Sebeş, se munceşte in ­ 400 ha. d :n cele 455 ha planificate liul agricol raional.
creşterea producţiei cerealiere, spo­ nele constructoare de maşini din ambalaj ele. Se va produce, rle n- zitate in cursul zilei de m iercuri, tens. Astfel, aici au fost transporta­
rirea recoltelor la ho si asigurarea tara noastră au contribuit, de aseme­ semenea, polistiren rezistent la soc m uncitorii, tehnicienii si in gin erii te ln cimp însemnate cantităţi de
în scopul u tiliz ă rii la confecţionarea
sta b ilită ţii lo r sînt slrîns legale de nea. cu im portante cantităti de u ti­ de piese (Ic maşini, carcase, c o r­ do la Borzesti au prim it cu multă îngrăşăm inte organice si minerale, Acţiuni pentru educarea noilor
folosirea pe scară lot mai largă a laje si m ateriale la dotarea fabricii. căldură pe conducătorii de partid şi caie apoi s-nu incorporat în sol o
Innrăsăm intelor chimice. puri pentru bărci. Tehnologia aces­ de stal. dată cu efectuarea ară tu rilo r adinei. membri şi candidat» de partid
Un p itic lingă un uriaş — aşa fl­ tei fabrici este livrată de firm a „Pc-
Inso tili de tovarăşii Gheorghe oare acum in com paraţie cu noua troca'rbon" din Anglia. Seara, oaspeţii au făcut o scurtă P rin lr-o judicioasă utilizare a m ij­
Roşu, prim -secrelor al C om itetului fabrică, instalaţia p ilot construită cu vizită prin noul oraş Oneşti, slră- loacelor de transport, plnă tn ziua Din in iţia tiva C om itetului dc partid loare a poporului nostru în lupta
regional Bacău al P.M R., Ştefan Bo* rdtiva ani in urmă pentru fabricarea In cadrul com binatului este în curs bătînd la rgilp artere ale oraşului, de 14 noiem brie au fost aplicate în al oraşului regional Deva, în seara pentru desăvârşirea construcţiei so-
bo$, preşedintele C om itetului evecu- fibrelor de lip melană. Instalaţia p i­ construcţia unei instalaţii rle fa b ri­ de-a lungul cărora se înşiră sute de grăsăwinte organice pe suprnfata de zilei de 14 noiem brie a avut loc in cialisle", In continuare a rulat film u l
tiv al Sfatului popular reg!onal. de care a slirenului. Proiectul şi u ti­ noi blocuri de locuinţe, magazine, 71 hectare. Concom itent cu folosi­ sala cinem atografului „A rta " o adu­ „Im agini ale unui trecut glorios".
a ctivişti de partid si de stal, oaspe­ lot a jucat însă un rol de mare în ­ lajele sînt realizate in tară, cn ex­ şi alte construcţii. rea îngrăşăm intelor organice. se
ţii se îndreapiâ înspre fabrica de semnătate, acela dc scoală, aiutînd cepţia pă rţii do distilare care se ★ aplică şi îngrăşăm inte minerale. Pină nare la care an participat membri Conform planului dc acţiune în ­
amoniac, unitate de bază a com bi­ pe m unoitori şi tehnicieni să dobîn- im portă din Italia. şi candidaţi de partîrl noi încadraţi tocm it de Com itetul orăşenesc dc
dească cunoştinţe necesare pentru C ontinuindu-si vizita, conducăto­ In cursul zilei de joi, conducătorii la dala mai sus-am inlită. s-au fer­ ln organizaţiile rle bază PM R ale
natului, care asigură materia primă tiliza t .375 ha. cu superfosfal. Pa partid Deva in vederea educării noi­
fabricarea noului produs. V î2ilin d oraşului.
necesară procesului de producţie n rii de partid si de stat s-nu oprit la rle partid si de stat au vizita t mari suprafeţele unde au fost apFcnte lor membri si candidaţi de partid, a-
îngrăşăm intelor azotoase. Fa are o instalaţia pilot, oaspeţii au apreciat unele secţii noi ale C om binatului întrep rind eri şi şantiere ale indus­ acesle îngrăşăminte, im ediat ce ele Cu acest prilej tovarăşul Constan­ scmonca conferinţe urmate de filme,
capacitate dc 190 000 tone in acest pozitiv preocuparea direcţiei uzinei chim ic Borzesti Străbatem aleile triei chimice din regiunile Ploieşti tin D um ilrestu, secretar at com itetu­
St a com itetului de partid pentru stră ju ite de coloane, rezervoare, şi Bucureşti. nu fost împrăştiate, s a trecut la vor mai fi lim ite in zilele urm ătoare
•an, iar In momentul de fată se exe­ efectuarea a ră tu rilo r adinei. Fiind lu i orăşenesc Deva al P.M.R a ţinui şi in alte localităţi ale oraşului regio­
cută lucrări de com pletare a insta­ pregătirea cadrelor care vor con­ gazogene. printre care se întretaie IO N MARG1NEANU
la ţiilo r, datorită cărora se vo r rea­ duce insta la ţiile moderne ale noii păienjenişul de conducte. D irectorul SORIN STRUJAN folosite la întreaga lor capacitate de conferinţa „P.M R. — forţa conducă- nal Deva.
fabrici. Producţia instalaţiei pilot —
liza In anul v iito r 143 000 tone.
de circa 300 tone anual — a a ju ­
D irectorul com binatului, ing. 11a-
tat, de asemenea, în tre p rin d e rilo r in-
rion Botez, Inginerul sef M ihai Co-
can, ing. Ion Hudea. director general duslriei uşoare să se fam iliarizeze
ai industriei de izo t din M.I.P.C. pre­ cu prelucrarea noii fibre sintetice.
zintă procesul de producţie, concep­ Intre cele două uzine se înaltă malalele iroolale - metoda de mare Drodocilvilale
ţia de amplasare a u tila je lo r. termocentrala care le furnizeaz.ă
In continuare oaspeţii vizitează fa­ abur si energie electrică. Cazanele
ei 6Înt construite de uzina „V u lco n "-
brica de acid azotic. In agregate de
mare capacitate se desfăşoară pro­ Ihicureşti, iar turbinele de Uzinele
cesul chim ic dintre amoniac si aer constructoare, (le masin! Reşiţa. In exploatările m iniere din Valea moderne de exploatare, de mare pro­ yres, în centrul atenţiei noastre a procesul tehnologic de extracţie. La zontală. cît §i pc verticală Pentru
pentru a obţine oxizi de azot absor­ Oaspeţii s-ou oprit, de asemenea, Jiului, lupta pentru continua creş­ ductivitate, care an impus creşterea stat găsirea şi aplicarea în produc­ f.upeni dc pildă. productivitatea transportul cărbunilor in abataj?,
b iţi apoi de apă în im presionantele la secţia textilă a fabricii (le relon tere a p ro d u ctivită ţii m uncii consti­ gradului dc mecanizare a operaţiu­ ţie a noi metode de muncă dc mare
coloane. D atorită îna ltulu i nivel de Aci unde se încheie procesul de m uncii a crescut de la 0.915 lone/post exploatările vor (i dotate cu un nu­
automatizare a operaţiilor se asigură producţie al prim ei fabrici a uzi­ tuie preocuparea de căpetenie a nilor de tăiere, încărcare şi trans­ pro ductivitate care să permită ine realizat in 1960. ia t.185 tone,post măr sporit de transportoare blind a­
o productivitate ridicată si o calita­ nei — aceea de relon, cu o capa­ m uncitorilor, teh nicienilor şi in g i­ port şi, legal de aceasta, ridicarea oanizaren operaţiunilor m iniere din realizat in prim ele 10 luni nle î ces­ te moderne şi se prevede in tro d u ­
te superioară a produselor. citate de 2.000 tone anual — se află nerilor în vederea sp o ririi continue ca lifică rii profesionale a întreg ulu i abataje şi pe această cale. să spo tui nn sarcina (le creştere a produc­ cerea benzilor de cauciuc pentru co­
$i o interesanlă expoziţie Ţesături
U rm ătorul popas este lo Fabrica subţiri ca maramele de borangic. se a producţiei de cărbune. personal la nivelu l tehnioii moderne. rească productivitatea muncii. De­ tiv ită ţii m uncii fiin d îndeplinită In lectarea producţiei din abataje. In
de a7.otat de jm oniu granulat, cu o învecinează cu blănurile artificial:!, Refcrindu-se Ia sarcinile ce revin Răspunzînd între b ă rilo r puse de oarece metoda de exploatare ln a- proporţie rle 105,8 la sulă. Do re ­ v iito r se va schimba si sistem ul de
capacitate anuală de '210.000 tone. lenjeria fină, cu păturile, ciorapii m inerilor, tovarăşul Gheorghe unul din redactorii ziarului, Iov balaje cameră nu perm ite mecani­ marcat este faplut că iu abatajele transport pe verticala. Actualele
A ci acidul azotic $» amoniacul ga- IO AN POPESCU, inginer-sef al Com zarea complexă a procesului tehno­ frontale dotate cu haveze s-a rea­ puţuri cu c o liv ii ne inai corespunzind
din firele supraelaslicc, n i piesele G heorglm i-Doj a arătat în Raportul
zos se în I i In esc în Ir un uriaş rec» logic fie extracţie, s-a trecui la ex­ lizat o productivitate de 3,5 lo- ritm u lu i înalt de creştere a produc­
dure pentru dife rite maşini — înfă- prezentat la cel de-al Ill-le a Con­ hina lului carbonifer Valea Jiului —
pient, num it saluralor. C ontinuinrl lisînd m ultiplele u tilizări ale reîo s-a referit in mod deosebit la me­ tinderea mplodei de exploatare tu ne/posl iar în cele în care s-a fo ­ ţiei, vor fi înlocuite ele p u ţurile cu
com plicatul proces chimic, soluţia de nnlui Produsele expoziţiei dovedesc, gres al partidului că „..In centrul losit plugul de cărbune, producti­ schip cu maşini de extracţie m ulţi-
azotat de amoniu devine, prin eva­ preocupărilor lor trebuie să fie în todele de muncă de mare producti­ abataje frontale. Extinderea acestei
că relonul s»-a cîştinat un loc rle vitatea m uncii o crescut la 6— 7
porare şi cu un adaos de doiom ită. cinste printre m ateriile prime ale continuare creşterea p ro d u c tiv ită ţi vitate care, aplicate în producţie, metode. în funcţie de condiţiile da cablu. Pentru îm bunătăţirea condi­
azotatul (le amoniu granulai, tngră- muncii, rămasă încă în urmă. îndeo­ au făcut să se obţină randamente zăcăminl. a făcut ca producţia de lone/post. fată de 2.5 lone/post cit ţiilo r de muncă, actualele ve n tila ­
Industriei textile. sc realizează folosindu-se pentru tă­
săm lnlul de bază pentru Agricultură. De la Roznov şi Săvineşti con sebi Ia abataje.. Aceasta cere să si* sporite la extracţia de cărbuni. cărbuni să crească an de an. Dacă toare cu debit mic, vor fi înlocuite
Z iln ic din magazia com binatului, CU acorde cea mai mare atenlie însu­ în 1960 din abatajele frontale ale ex­ iere ciocanul dc abataj. cu ventilatoare cu debit mare si
ducătorii de partid si dc stat s-an ÎNTREBARE: In u ltim ii ani pro
de vagoane de îngrăşăm inte «zo­ îndreptat spre Piatra Neamţ Aşeza­ şirii si introducerii de noi u tilaje ploatărilor din Valea Jiu lui s-au ex­ Aş mai aven de adăugat faptul că presiune reglabilă. D intre acestea
ioase ian drum ul a g ricu ltu rii socia­ (lucţio de cărbune a crescut con­ pe întregul combinat în acest an.
rea de la poalele Pietricică) (levint* şi metode de exploatare adoptat.3 tras 1.445 223 tone de cărbuni. în două au fost deja puse în fu n cţiu ­
listo, contribuind tn măsură insem tot mai m ult un oraş al chimist»- tinuu. Pe ce bază s-a realizat accas acest au producţia (le cărbuni din numai pe seama creşterii pro du cti­
nalâ la spo iiiea producţiei (le ce­ co n d iţiilo r de zăcămînl. care să asi­ lă creştere ? ne la Lupe ni. iar în prim ele lu n i ale
lor. A ici an p rim ii locuinţe în no abatajele Ironlale a crcscu.t, iar ci- v ită ţii muncii, s-au extras cu aproa­ anului v iito r va fi dat ln exploatare
reale, apartamente sute si sute de munci gure o mecanizare avansată a pro­ RÂSPUNS : Ritmul susţinui de dez pe 70.000 tone dc cărbune mai m ult
lată şi modernele instalaţii ale lo ri si ingineri din cele două mar» ceselor de lucru, îm bunătăţirea ca­ Irele prelim inare de plan arată că at treilea ventilator, la mina Petri-
fa b ricii de uree, unde prii! com pri­ în ’ rennnderi. vollare a! economici naţionale a nn pînă la sfirsitn l anului aproape so decit s-a extras pe aceeaşi bază tn la. De asemenea, se vor înlocui pom ­
marea iu roloanple rle sinteză la o Salulali cu deosebită căldură de lită ţii si reducerea preţului de cosi pus creşterea corespunzătoare a ba­ va dubla fată de anul 1960 Semni­ anul 1960. In u ltim ii 4 ani, m inerii pele cu debit mic si cu mică putere
tem peialuiă de 180 de grade si o al cărbunilor", Tenlru traducerea in zei energeiice. In acest scop mine ficativă in acest sens este creşterea V ăii Jiu lui au extras peste preve­
locuitori, oaspeţii au vizita t con rle refulare cu altele noi, cu debit
presiune de 200 de almosfere a bio­ s lru rliilo din centrul oraşului. Piuă viată a acestor sarcini^ în procesul rilo r Văii Jiu lui le-au revenit sar­ product iei de cărbuni realizată din derile planurilor anuale 482.764 tone marc si cu mare putere dc refulare,
xid ulu i de carbon şi am oniacului se la s lîrs iliil anului 1962, in oroş s-au cini sporite. Si. asa cum se arată tn abatajele frontale la E. M Lonea. cărbuni. ceea ce va exclude staţiile dc pom­
obţine nreea cristalizată. Anul v iito r dat te. folosinţă 1.5-13 apartamente de producţie au fost aplicate metoda D irectivele celui de-al Ill-le a Con- Fală de anul 1960. d n d s-au extras ÎNTREBARE : Sarcinile sporite de
vor ieşi pe porţile com binatului pe interm ediare de la orizon tu ri
Pe lînqă h lo m ri (Iu lo ru in le in cen numai din abatajele frontale doar plan pentru anul v iilo r . presupun
15 009 tone uree. produs cu o con Aceasta va reduce num ărul m unci­
Im se construiesc magazine m oder­ 3.354 tone de cărbune, tn 1963 pro­ creşterea .în conlinunre a producti­
cenlralie mare de azot, lolosit ca ne si an început lucrările la un DINAMICA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII to rilo r de întreţinere, care vor li
ingr ăsăminl chim ic de calitate supe ■parc hotel. ducţia realizată va ajunge la peste v ită ţii m uncii.. Ce măsuri preconi­ trecuţi în munci productive. Pe a-
rioară la furajarea anim alelot tn La sediul sfatului popular, îr 212.900 tone. S-ar putea da. dc ase­ zaţi In acest sens ? ceaslă oaie va fi* dat producţiei un
scopul obţineri» unei producţii spo cursul unei scurte consfătuiri ţ- menea. exemple din liccare exploa­ RĂSPUNS : „G ospodarul îşi pro- mare număr de m uncitori ceea ce
r;le rle carne, precum şi tn indus qanelor regionale rle partîrl şi d< ****** *“l VÂL.EA 3IULUI tare în parte, pentru că în toate ex qăteste vara sanie" — spune un va influenţa pozitiv asupra creşterii
r ote au participat reprezentanţii or
ttia maselor plastice si a răşiniloi ploatărilc. acolo unde con diţiile (le vechi proverb. El se aplică şi în p ro d u ctivită ţii munci*.
sintetice. stat, ai organelor raionale si orăşe zăcămint au permis, a fost extinsă exploatările noastre. încă dm acest
Cea mai mare parte a u tila je lo r metoda de exploatare prin abataje Se preconizează introducerea în
neşt», precum si G. Guşti, virepr-"* an au fost executate o serie de lu ­
C om binatului da îngrăşăm inte aro subteran a noi maşini si u tila je care
■şedinţe al C om itetului (le Stat pen frontale crări m iniere care au dus la pune­
toase Roznov a losl livra tă de rru C onslrnclii, A rhitectură si Sis­ Factorul h o tărîlor tn obţinerea rea în valoare a noi rezerve de căr­ să ajute pc m ineri în munca lor,
Uniunea Sovietică tematizare, au fost examinate pers acestor rezultate a fost, fără îndo astfel ca printr-un efort m inim să
Vestea că în m ijlocul colectivu lui oe-divele de dezvoltare urbanistic; buni. Lucrările de pregătire executa­ se realizeze c productivitate rid i­
rle muncă de la Roznov au venit te oraşului Piatra Neamţ. ială, creşterea p ro d u ctivită ţii m un­ te si cele in curs rle execuţie, ne dau cată. V or fi introduse noi haveze,
oaspeţi dragi, s n răspîndil cu iu cii. Pe întregii! combinat, în prim elo garanţia că prevederile planului pe pluguri de cărbuni si altele. In acest
leală. Pretutindeni pe unde trec, La Oneşti 10 luni ale acestui an s-a realizat anul 1964 vor fi nu numai înd epli­ sens Insă, tehnica construcţiilor de
conducătorii rle partid şi rle stal sini o productivitate care, comparată cu nite. ci si depăşite Pentru aceasta maşini nu şi-a spus incă u ltim u l cu-
salulali cn bucurie de m uncitori, in­ şi Borzeşti anul 196(1. este mai mare cu 0.213 avem create toate condiţiile. In v ii­ vint, deoarece mai trebuie rezol­
gineri si tehnicieni. lone/post, sarcina d? creştere 3 pro lo r se preconizează extinderea in vate o seric de probleme legale de
La slîrşitn l vizite i n ovul loc o d u c liv ilA lii muncii pe anul în curs continuare a metodei de exploatare
disculie dc lucru cu conducerea com Eslc impresionantă imaginea noc fiind îndeplinită în proporţie de în abataje frontale, aceasta (iînd dc gabaritul redus al maşinilor, de con­
hinalului si specialiştii din minister urnă a m arilor n n ită li ale chimie I02.G la sulă. altfel tendinţa generală tn indus­ d iţiile de zăcăm int ale bazinului
Cu acest prilej, conducătorii de le la Borzesti şi Oneşti- Salba du Creşterea p ro d u ctivită ţii muncit carbonifer Valea Jiului, a căror stra­
partid şi de stat s-an interesat de 'urnim răsfirată pe o lungim e (le tria extractivă de cărbuni pe scară turi au grosim i diferite si în clina­
problemele principale o căror rezol ocste 8 kilo m e tri — adevărată con sc datoresle în mare măsură e x tin ­ mondială. ţii mari. Avem însă certitudinea că
vare rsle menită să asigure ntinqe stelalie terestră — profilează con­ de rii metodei ele expioatarc în aba­ Sporirea producţiei de cărbuni însă aceste probleme vor fi rezolvate,
rea in tim pul cel mai scurt a oapa- tu ru rile im punătoarelor c o n s lriid ri 1960 t 1961 I 1962 I 1963 taje frontale, metodă care a permis urosupune şi creşterea, capacităţii de t-i: munca m in erilor va deveni mal
cilă tilo r Droiectatc. executarea ra­ şi instat .iii ale Com binatului chimic mecanizarea unor operaţiuni dm transport in subteran, atit pe o ri­ uşoară si mai spornică.
pidă a m ontării celui d e a l patrulea Borzesti, C om binatului de cauoiuc
compresor, care va aduce o sporire sintetic şi produse petrochimice