Page 51 - 1963-11
P. 51
PaR* 2' Dntmal eoctalismaiai Nr. 2763
Cei mai buni colectivişti — Din activitatea ■■ - .
în rîndurile organizaţiilor de partid = 5 = ^ = ORGANIZAŢIILOR U.T.M.
întărirea continuă a rin d u rilo r p a rti această gospodărie analizează cu re Organizaţiile U.T.M. din raionul s-au colectat şi predat la Î.C.M. în prezent s-au vîndut prin difu-
du lu i lo sate este una dintre p rin ci gularitate felul cum candidaţii de OiâşTie, sub îndrumarea organiza 300 tone fier vechi. Cea mai mare zorii voluntari a i. organizaţiilor de
IOAN MARGINEANU Bate tam-tam-ul pe Niger
palele sorcini n organelor $i organi pa rtid se ochită de sarcinile încre ţiilor de partid, desfăşoară o sus conlribuţie şi-au adus-o tinerii de tineret căiţi în valoare de peste
za ţiilo r de partid. De aceea, munca secretar el Comitetului raional Alba dinţate. ţinuta munca de mobilizare a ti la fabrica chimică, întreprinderea
desfăşurată In ceea ce priveşte p ri al P.M.R. Rezultate bune in munca de p ri neretului la înfăptuirea sarcinilor de industrie locală, fabrica „V i 12.000 lei. Bune rezultate s-au ob de EUGEN POP
mirea de noi membri şi candidaţi de m ire a candidaţilor de partid au ob economice. In întreprinderi şi la dra" din Orăştie, ca şi cei din sa ţinut în secţiile mecanică II U. M.
partid, crearea 1n lie o ire gospodărie ţin u t şi organizaţiile de partid din sate tinerii participă cu entuziasm tele Geoagiu şi Ceriu. Cugir, la fabrica chimica Orăştie,
podărie au fost repartizaţi pe orga
colectivă a unei organizaţii de partid 'G.A.C. Ciugud. ]n urma co n stitu irii Ia diferite acţiuni întreprinse de la G.A.C. Vinerea şi în alte uni Colecţia „Jn ju ru l lu m ii" ofe
nizaţii de bază să ajute la organi Cartea, prieten al tin e rilo r
puternice constituie pentru noi o pre org an izaţiilor de bază pe brigăzi, nu organizaţiile U.T.M. lată cîteva as tăţi. ră c itilo rilo r un nou volum de
zarea m uncii p o litice şi organizato
ocupare de seamă. m ărul m em brilor şi candidalilor de pecte din munca şi activitatea or n o te : „Bate tam -tam -ul pe N i-
rice. Aşa de exemplu, tovarăşii Cor Pentru difuzarea tot mai largă
In u ltim u l timp, îndeosebi după p le p a rtid ce reveneau pe fiecare orga- ganizaţiilor de tineret, din raionul Primele rezultate g cr‘‘ de Eugen Pop.
nel M edriş, şi M atei C im aţ îndrum ă
nara C.C. al P MJR. din ap rilie 1902, nizaiie de bază era mic. A nalizînd Orăşlie. a cărţii politice, tehnice şi beletris
Si controlează organizaţia de bază din Răcind parte d in tr-o delega
am obţinut în această direcţie rezul această situaţie, com itetul de partid tice în rîndul tineretului s-au or Noul an de Invăţămînt politic ţie aindicelâ, au torul a străbă
bngada nr. 3. iar organizaţia dc Âcfiuni de muncă pafriofttcă
tate bune. De la l mai 1962 şi pînă îm preună cu b iro u rile org an izaţiilor U.T.M. a fost temeinic pregătit şi
bază din brigada nr. C este ajutată de ganizat o serie de acţiuni. Astfel tut Republica M ali de-a lungul
în prezent, organizaţiile de partid de bază au trecu! la măsuri concrete în raionul Orăştie. S-a avut în ve flu v iu lu i N iger, reuşind astfel
tovarăşii Gbeorghe Bedetean şi V ian In oraşele şi satele raionului în vederea antrenării unui număr
din gospodăriile colective au prim it intensificînd munca politică de ma dere ca propagandişti sa fie re *ă cunoască nu numai aspectele
Rama etc. In acest tel, au fost cu Orăştie tinerii au fost mobilizaţi în tot mai mare de tineri (a concursul
aproape 2,000 de -candidaţi de partid să în acest scop. crutaţi în primul rînd tovarăşi cu sncial-politice, ci şi o b ic e iu ri
prinse toate cele 9 organizaţii de acest an la o serie de acţiuni de
din TÎndul co lectiviştilor, in g in e rilo r Ca rezultat al a c tiv ită ţii depuse, „Iubiţi cartea", organizaţiile de o bună pregătire, care au acumu le. tra d iţiile şi legendele popo
bază din gospodărie. Această rep arti muncă patriotică. Aşa de pildă, un
şi teh nicienilor care lucrează in ;»(|ii- num ărul candidalilor de partid p rim iţi U.T.M. împreună cu bibliotecile au lat experienţă în acest domeniu ru lu i malian.
zare a duş la creşterea răspunderii marc număr de tineri au partici
cu lhjra raionului. M ulte organizaţii in acest an, în com paraţie cu aceeaşi organizat lunar recenzii iar în adu Cu sprijinul organizaţiilor de partid
m em brilor din com itet şi din acti pat la plantarea de poini fructi In îa|a c itito ru lu i re în vie
de partid di<n gospodăriile colective perioadă a anului trecut aproape s-a au fost recrutaţi 110 propagandişti
vul fie partid pentru prim irea de feri în cadrul G.A.C. S-au plantat nările generale U.T.M s-au prezen Im agini din trecutul istoric o că
au prim rt în această -perioadă de 2-3 d u b la t din rîndul membrilor şi candidaţi
candida1!! do partid, precum şi lo pînă în prezent peste 1 fi.000 pomi tat cărţi din bibliografia concursu ru i g lorie şi m ăreţie a slrăhă-
ori mai m ulte cereri rlccit in anii Munca deslăşurată de m em brii şi lor de partid. Pentru învăţămîn-tul
îndrum area mai concretă de către tul veacurile şi din trocului mol
precedenţi, din partea oam enilor mun candidaţii dc p a itid a determ inat în fructiferi. Mai ales la G AC. Vine lui Dc asemenea s-au organizat politic U.T.M. de la sate care se apropiat Cind poporul malia'h ă
cii prin care soi»< ilă să fie p rim iIi in acelaşi tim p o îm bunătăţire continuă rea, Cugir şi Geoagiu, tinerii şi-au acţiuni de difuzare a tărţii, penlru va deschide în curînd, aproape toţi răzut în robia co lo n ia liştilo r,
rfn d u rile partidului. A' este rezultate a a c tiv ită ţii cconom ico-organizaloricc adus o contribuţie deosebita la compîelarea bibliotecilor personale coi 73 propagandişti recrutaţi au Pc reporter nu l-au lăsat in
sin i m ărturie a c ie ş lc n i continue a a G.A.C. A sllcl, a crescut răspunde plantarea de pomi fructiferi prin Pînă în prezent au cucerit in şcoala medie. diferent Inim oasele ob ice iuri Şi
încrederii ţăranilor co le clivişli in rea acestora pentru realizarea sarci munca patriotică. Numai la G A C. signa „Prieten al cărţii" peste 786 In noul an de învăţămînt au fost legende născute de n lungul N i
partid. n ilo r economice. M em brii şi candi
aceştia a organizaţiilor de bază. Pli d a ţii de partid dovedesc mai multă Cugîr s-au plantat peste 1.000 bu tineri. Ca urmare a muncii desfă înscrişi peste 4.900 tineri, cuprinşi gerului r Legendele despre Pein-
In centrul atenţiei noastre a fost hebalânza şi Faro. cele despre
nind accentul pe însuşirile moral po- în 205 cercuri. Din acestea. 111
şi este îndrum area o rg an izaţiilor de preocupare pentru dezvoltarea gospo căţi pomi. şurate, to(i tinerii organizaţiei de numii şi M ariko, dansurile şi
litu e ale co lectiviştilor, organizaţiile funcţionează în întreprinderi, 21
partid de la sale pentru a atrage spre dăriei; prin munca lor în su lle lită Cu mult entuziasm au participat bază de la secţiile forjă şi tîmpiă-
de partid din această gospodărie au cîntcccle. obiceiurile, tra d iţiile .
partid, pe co le ctiviştii fruntaşi din mobilizează pe c e ila lţi colectivişti tinerii din raionul Orăştie şi la ac rie a,.U. M. Cugir şi din G.A.C. în şcoli şi 73 la sate.
reuşit, p rin lr-o mai bună organizare Toate acestea sînt înfălişaie de
gospodăriile colective. In acest scop la continua în tă rire a gospodăriei lo r ţiunile de colectare a fierului vechi. Turda;*'Sînt purtători ai insignei. Primele lecţii ţinute la cercurile
a m uncii să-şi mărească sim ţitor nu colective.
am controlat, analizat şi ajutat orga de la oraşe au scos în evidenţă <111 tor în lr-u n stil viu. plăcut,
mărul m em brilor şi candidaţilor de In cele zece luni din anul acesta De la începutul anului şi pînă
nizaţiile de bază in îndeplinirea sar Cu toate acestea, in munca desfă în capitole in titu la le sugestiv
purtid. Astfel, organizaţia de bază nr. atenţia ce o dau cursanţii însuşirii
cin ilo r ce le reveneau în această p ri şurată dc către organizaţiile de „Savana", „C in c-i M ariko? tu
X care la sfîrsitu l anului trecut avea temelor predate. Astfel la majori
vinţă. Nu de mult, o asemenea pro partid dc la sale. în ceea ce priveşte
doar 10 membri şi candidaţi de tatea cercurilor frecvenţa a fost de sint M a rik o ", „U rm aşii legen
blemă a fost analizată în biroul co prim irea dc membri şi candidaţi de 300 metri de alee
partid, are astăzi aproape 30 mem d a rilo r num ii" ş.a..
m itetului raional de partid. Această partid, mai există unele lipsuri. In sută la sută iar discuţiile purtate au
bri şi candidaţi fie partid, organiza-
analiză a lost precedată de studierea raion mai avem organizaţii de bază Zilele trecute cetăţenii circum situat comuniştii Constantin Co fost la un nivel corespunzător.
lia dc bază din brigada nr. C, care
m odului in care o seric de organi de la sale care nu acordă toată aten scripţiei nr. 13 din Şibot, mobi dea şi Eronim Moga, care au fost
I.» alegerile din noiem brie 1962 avea
zaţii de partid de la sale desfăşoară ţia m uncii de întărire a rin d u rilo r lizaţi de comitetul de circums exemplu în mobilizarea ce
doar )0 membri şi 5 candidaţi de
munca de în tă rire a rin d u rilo r p a rti partidului. O rganizaţiile de bază din cripţie au participat în număr ma lorlalţi cetăţeni. După terminarea
paitid. arc acum 26 de membri şi
dului. Pe baza stud iului şi discuţiilor, brigăzile nr. 5 şi 6 din G .A .C Teiuş, re la înfăptuirea unei propuneri acestei acţiuni cetăţenii au luat
candidaţi dc partid etc De fapt, toate
noi am putut prevedea luarea unor nr. Î3 din G A C. Toloi, nr. 3 din făcute de ei. Este vorba de ame parte la un frumos program ar G O S P O D A R II
organizaţiile fie bază din această
im portante măsuri care au avut o G .A .C G altiu, nr 6 din G A.C. Şard. najarea unei poteci printr-un te tistic prezentat de elevii şcolii de
gospodărie s-au întărit, iar num ărul
rtiure în riu rire asupra a c tiv ită ţii o r nr. 2 şi 3 din G A C Benic şi altele, ren degradat pe o lungime de A G R IC O L E
ce'or care solicită prim irea in rin- 8 ani din localitate.
ga nizaţiilor de bază ale partidului nu desfăşoară o activitate suslinulă 300 m. S-au efectuat peste 70 ore
d u rile candidaţilor dc partid este în
din gospodăriile colective In prezent, şi concretă in vederea p rim irii in muncă patriotică. T R A IA N CO NTAM C O LE CT U Ţ E ^ !
pe baza m ăsurilor elaborate, aproape continuă creştere. partid a co le ctiviştilo r fruntaşi. In fruntea acestei acţiuni s-au corespondent
de fiecare dală, la adunările organi Rezultate bune a obţinut şi com i Cu toate că a crescut preocuparea Urm aţi exem plul G.A.C. Fiola, ra
za ţiilo r de bază in care se discută tetul de partid din G A C . Cistei. In organizaţiilor de bază pentru calitatea ionul Turda. N ojlao şi Făr0u, raionul
cererile de prim ire a unor noi can cadrul acestei gospodării îşi desfă celor p rim iţi în partid, mai sînt to A iud. GirboVa, raion ul Sebeş. Balo-
dida ţi de partid, participă şi un mem şoară acum munca peste 150 membri tuşi cazuri cind în acest domeniu % E
bru al com itetului raional de partid şi candidaţi de partid. unele organizaţii de bază nu tra mir. raionul Orăştie, B lâjel şi Cergăul
Mare, raionul TirnăV cni şr contractaţi
sau un alt activist Aceştia acordă O muncă stăruitoare pentru prim i tează prim irea în partid cu suli- ta nouă a s a tu lu i; 16,15 V orbeşte
un ajutor mai eficace b iro u rilo r orga rea de candidaţi de partid au depus cientă răspundere. C om itetul raionul C i n e m a Moscova I ,* 16.45 Jocuri populare cu încredere culliva rba tutun ulu i pe
n iza ţiilo r de bază in întocm irea do şi organizaţiile de bază P.M.R. din de partid combate cu botărîre ase 16 NOIEMBRIE 1963 interpretate la acordeon de Sile suprafeţe convenabile. V e li obţine
cum entelor celor care solicită p rim i G.A.C, Cricău, unrlc fn lr-u h tim p re menea m anifestări şi va lua măsuri Ungureanu ,- 18,00 M uzică uşoată ,*
D E V A : Sri nc trăieşti, Gnal I asllcl im portante “v e n ilu ri suplim enta
rea în rîndtil candidaţilor, le dă la tiv scurt s au p rim it 26 candidaţi pciîlm lichidarea lip su rilo r existente — c.lncm aloqialul „P atria " ; Vals 19,00 Alm anah ş tiin ţific ; 10.25 re băneşti şi vbti behefieja rle avan
•sprijin in organizarea şi rleslăşurarca de pârtia. M ajoritatea celor prim iţi în această privinţă. pentru un m ilion — cincm aloqru- M uzică de d a ns; 20,45 M elodii suri la c-oul racla re. Ac ţiunea de con
adunărilor gencrole ele. in riiiflu l candidaţilor dc partid au Pentru com itetul nostru de partid, tu l „ A r ia " : S IM B R IA : Tu eşti populare cerule de a s c u ltă to ri,- tractare începe In curînd
Analize asupra m odului în care se făcut înainte parte din activu l fără munca politică şi organizatorică dc m inunata — cinem atograful „M un- 21,15 Carnet pla stic; 21.25 Muzică Dale suplim entare p rim iţi la în tre
desfăşoară munca politică şi organi dc partid. Si acest lu a u se daloreşte v iilo r va avea ca obiectiv asigurarea cito ru l" ; PETR O ŞAN I: Povestea dc dans. prinderea de cultura $i fermentarea
anilor in llu că ra fi — cinem :doqra-
zatorică pcn'ru prim irea unui număr faptului că organizaţiile de bază din în fiecare G.A.C. a unor organizaţii Iu l „ Republica“ ; V alsul nem uri PROGRAMUL II; 10.30 Muzică tutun ulu i din Ocna Mureş, piecum şi
mai mare ele ţărani co lectivişti în G A C. Cricău. acordă o alcntie deo de bază puternice, combative. Com i tor — cincm atoqralul „7 N oiem rle estradă ? 12.05 Muzică din ope la consiliile agricole râiohale.
rîn d u rile partidului se lare şi dc că sebită activu lu i fără dc partid, lolo- tetul raional dc partid va acorda şi brie" ; ALBA 1ULIA : Estradă, es rete,* 12.30 Din album ul m elod ii
tre com itetele de partid din G A C . sesc in creşterea şi educarea acestuia pe v iilo r o mai mare ateulie respec tradă — cincm atoqralul „V ictoria": lor de muzică uşoară rominenscă .
Pe baza in d ica ţiilo r dale de către b i forme d ilc rile Pe lingă (aptul că se tă rii cu strictele a in d ica ţiilo r con La 30 dc ani — cinem aloqralul „23 13.33 M uzică populară ; 14,35 M u
roul com itetului raional de partid, lin cu regularitate expuneri in fala ducerii pa rtidu lui nostru fn -această A uq ust" ; SEBEŞ: Elena din T to ia zică vocală şi in strum entală; 15.00
com itetul rle partid din G A C M ihalţ activu lu i fără fie partid, organizaţiile direcţie, va ajuta organizaţiile de — cincm atoqralul „ Progresul" ; Din cin 'e ccle şi dansurile popoare
a analizat in mai m ulte şedinţe ale fie partid invită fa adunări deschise partid să-şi îmbunătăţească munca C iin clc sălbatic Dinqo — ci- lor ,* 16,12 Muzică uşoară inter p'r'c-
„ Sebeşul" ;
nem atoqralul
ORÂŞ-
sale munca de prim ire fn partid Te pe aceştia, îi consultă In rezolvarea de prim ire în partid, de creştere şi T1E: Cain al X V ltlIc a — cinema- lată la pian ; 16,30 Ş tiinţa în
baza m ăsurilor elaborate, m em brii co unor probleme. educare a tu tu ro r m em brilor şi can lo q ra iu l „P atria" ; P ovestiri vesele slujba p ă c ii; 13,35 M elod ii popu
m itetului de partid din această gos- Toate organizaţiile de bază din dida ţilor de partid. — cincm atoqralul „Flacăra": H A lare cerute de a scu ltă to ri; 19,50
ŢEG : Codin — cinem aloqralul Seară fie rom anic? 20.00 Muzică fie
„P opular" ; BRAD Salul viap7 — dans; 21.20 A rii celebre din ope
cincm atoqralul „SL roşie" . LO- re ; 21.45 Agenda teatrală ; 22,00
Respectarea agrotehnicii — factor NEA : Rocco şi lia fii săi — se C anţonete; 23.05 Muzică fie dans.
ria f şi II — cinem aloqralul „ M i
nerul" ; T E IU S : Pescăruşul nc- R adiojurnale şl buletine de ş tiri r
de seamă în sporirea producţiei qru — cincm atoqralul „V ic to ria ": 5,00; 6.00; 13.00; 17.00; 20,00;
nop{l
Z L A T N A : Povestea unei
stranii — cinem aloqralul „M u n ci- 22,00; 23,52 (program ul I), 10,00;
Colectiviştii din Băcăînţi, raio măvară, arătura a fost gvăpată de 15-20 de zile una de alta. Primele c ilo ru l" ; IU A : Plăcerile oraşului 12.00; 14,00; 16,00; 10.00 21,00;
nul Oiăştic, au cultivat in acest două ori şi s au administrat cîtc au fost efectuate la o adîncime cinem aloqralul „ Lum ina“ ; APOL- 23,00; 1,52 (program ul II).
ân cu porumb o suprafaţă de 89 100 kg. azotat de amoniu la hec mai .mare, iar apoi, progresiv, la DIJL DE SUS: Fala cu caic eram
hectare. Dili aceasta, 15 hectare tar. Incorporarea îngraşămînlu- următoarele, adincimca de lucru prieten — cinem aloqralul „2 Î ui ei ist
au fost destinate lotului experi lui s-a făcut o dală cu arătura su a fost micşorată. Dc menţionat ca A uqust"; C Â L A N : T ulu nu l scrin
mental pentru 5.000 kg. porumb perficiala executată cu plugul odată cu aplicarea ultimei praşt l şi II — cinem aloqralul „/CS/V".
boabe la hectar. Iară cormană. A urmat apoi o lu ie nu s-a făcut muşuroitul aşa mete.de ei â(j ie
Conducerea gospodăriei, îndru crare cu grapa, iar semănatul a cum se obişnuia. Rătritul s-a făcut
mată în permanenţă dc către or fost făcut cu maşina 2 S.P.C. 2 in parţial Ia praşila I-a şi apoi de PENTRU 24 DE ORE
gani2aţia de patlid. a acordat o zilele de 19 20 aprilie dîndu-sc finitiv la praşila a ILa asigurîn- 16 NOIEMBRIE 1063
atenţie deosebită culturii porum citc 22 kg. sum-înţâ la lieelar. La du se o densitate de 32.000 plante PROGRAMUL I : 6,05 Faianţele; Vremea se m enţine nesîăbilă. Ce-
bului, mai ales lotului experimen msămîntare s-a folosit hibridul Ia hectar. Pe cele 15 hectare dc M O Jocuri populare; 7,45 Cinlă th l mal m ult noros ziua. Izolat
tal care încă din toamna ireculă dublu 205 primit de In Agrosem lot experimental a fost obţinute orchestra dc muzică populară „P la vor cădea pK*>i slabe. V în lu l va su
a fost dat în primire brigăzii a Orăştie. La pahu-cinci zile după o dată cu lucrările de recoltare iu rile B istriţei din Bacău; B,06 da moderat din sectorul vest. Tem
doua condusă dc Crişan Iosif. semănat a fost efectuata o lucra 90.345 kg. ştiulcţi, revenind la Dansuri de estradă; 9.10 Solişti peratura staţionară, ziua va oscila
Lotul amintit a fost amplasat pe re cu grapa în scopul dc a rupe hectar 6.023 kg. ştiulcţi (produc instrum entişti de muzică populară; in tre 10 şi 16 grade iar noaptea
un teren din lunca Mureşului în scoarţa ce s-a formal şi a nivela ţie calculată la umiditatea dc 10.00 „A m îndrăgit o m e lo d ii" ^ in tre 0 şi 6 grafic.
locul numit „Ciorăscu". După re terenul. Lucrarea a fost repetată 14-15 la sută). Dc altfel pe întrea program de muzică uşoară rom L
coltarea plantei premergătoare, după răsărirea completă a plan ga gospodărie producţia medie ncască 11.35 M elodii de estradă; PENTRU URMĂTOARELE
respectiv a griului, a fost efectu telor de porumb, cu care ocazie realizată la hectar, a fost peste 12.00 Muzică populară din ţă ri so 3 ZILE
s a făcut şi distrugerea buruieni cea planificată.
ată o arătură adîncă dc vară sub lor. In continuare au fost aplicate V. PARASCHIV cialiste ; 14,30 Cînlecc de dragos VrcYhe răcoroasă favorabilă ploî-
Care au fost încorporate circ 200 trei praşilc mecanice şi trei pra- tehnician agronom G.A.G. te,- 15,30 Cinldce inspirale din via lor locale in cursul Zilei.
kg. superfosfat la hectar. In pri şile manuale la un interval de Bâcăinţi
Asigurăm o normare judicioasa a muncii şi o
raţională a fondului de zile-muncă
In*prezent sectorul zolehnîc al gos tile, sînt păgubitoare a lit pentru gos s-au lacul spre deosebire de alţi mic am realizat numai 19,5 zile m un animal am sta b ilit să obţinem produc
podăriei noaslre colective cuprinde podărie cit şi pentru co le clivişli. ani, cu a jutoru l cultiva to ru lu i, iar că la hectar, fală de 35 cîle am efec ţii mai m ari decît cel£ rbalizdte în
532 bovine din care 282 vaci şi ju- înainte de întocm irea planului de prăşilul şi combaterea dăunătorilor tuat in anul 1962. Un caz sim ilar am anii precedenţi.
hi nc i, 1.250 ovine. 360 p o lcii re şi I 500 producţie pe acest an om procedat s-au efectuat mecanic. De asemenea, conslalat şi cind am luat in discuţie Pentru a evita orice risipă de zile-
păsări. Penlru o bună adăpostirc a la revizuirea noim elor de muncă, mo scosul ca rto filo r s a făcut cu a ju to fixarea norm elor la cultura porum muncă sau eventualele greşeli ce s-ar
lor au fost construite In u ltim ii ani d ifică rile adpotalc fiin d aduse la cu ru l plugului tractat mecanic, prin bului pentru siloz. La această cultură pulea iv i cu p rivire la preţuirea m un
aproape 10 adăposturi. An dc» au rea noştinţa co le ctiviştilo r cu ocazia adu adaptarea lui la o singură brazdă şi am plan ilicat numai 48 zile-m uncă la cii co le cliviştilo r, so co tito rii brigăzi
lizăm producţii de cereale tot mai nărilor tinute pe brigăzi. După fixa creşterea vitezei de înaintare a trac hectar in loc de 64 cile au fost efec lor întocmesc din 15 în 15 zile Iisc
ridicole la Iveclar, lucru ce ne-a per centraliznlourc pe echipe, pehtru fie
mis să obţinem ve n itu ri băneşti în care cultură şi pe te lu ri de lucrări.
rim fondul de bază al gospodăriei co m i4 i dc la consumul de zile-m uncă stabi
semnate şi, pe această Cale, să spo A sllcl, se pot semnala orice abateri
lective la peste 100.000 Ici la sula lit in caietul de sarcini al brigadie
de hectare. Do aisemeneo, averea ob mmm rilo r pe cu ltu ri, sesizindu-se tolodată
ştească a G .A .C însumează peslc lucrarea la care s-a depăşit num ărul
3000000 Ici. O blineren unor rezulta de zile-m uncă planificat. Pentru ca FOLOSIŢI CU ÎNCREDE
te economice din Ce In ce mai bune rea norm elor, s-a trecut la întocm i torului. In acest lei, norma la plantat tuate in anul trecui. Reducerea chel noi m elc de muncă să fie cunoscute RE PRODUSELE PERLAN
se dM oreşle n u m tii perseverente de rea devizelor de lucrări pe culturi. cartofi a fost m ărită de la 0,25 ha, tu ie lilo r de zile-muncă s-a lă n il pe de către fiecare colectivist, acestea
pusă de căite co le clivişli pcnlm în Cu aceaslă ocazie am constatai că In 1962, la 0.30 ho în 1063. iar la În seama m ă ririi unor norme ca urmare sînt afişate pe tabelele şi graficele PENTRU SPĂLATUL ŢESĂ
deplinirea sarcinilor prevăzute in p rin lr-o mai bună valorifica re a re dreptăţii) tu lp in ilo r, norma a crescut a creşterii experienţei colectiviştilor, allale la seci iu 1 gospodăriei colective. TURILOR DE LÎNA, BUM
planurile anuale de producţie. In le surselor in le in e putem reduce sim cu 0,10 hh. In ufm a calculului făcut pe rfeclionării m aşinilor utilizate la De asemenea, înainte dc Începerea
gătură cu aceasta, subliniem că un ţitor cheltuielile de zile^muncâ |îe am cohslalal că la aceaslă cultură insilozarc ele. La tăiatul porum bului efectuării oricărei lucrări, briga die rii BAC Şî MATASE. SE GĂ
rol deosebit de im portant îl arc unitrtlea de produs. înregistrfnd tob am redus cu 2.300 num ărul de Zile penlru siloz am m ărit norma de la informează pe colectivişti asupra nor
adoptarea unor norme fie muncă co odată o creşlere considerabilă a pro muncă tată de anul trecut. Dc ase 0.14 la 0.16 ha, iar la tocat, norma mei pe care o au de în d e p lin it şi SESC SPRE VINZARE LA
respunzătoare co n d iţiilo r tehnico-or- ducţiei. lată şi cîteva exemple in menea. fala de prevederile devizu a crescut dc la 20 la 30 de tone.. $i felul cum este ea retribuită. Acor- TOATE MAGAZINELE DE
ganizatorice ale gospodăriei, p la n ifi acest sens. La cultura cartolilo r, dc lui întocm it In acest an penlru c u ltu la sfecla de zahăr s-a redus numărul dlnd o a lcn lie sporită îm bun ătăţirii
carea raţională a zilelo r muncă şi pildă, ne-am propus să reducem chel ra cartofilor, am realizat o economie de zile-muncă la hectar de la 140 la norm ării m uncii şi c h e ltu irii ju d ic i PRODUSE CHIMICE ŞI A-
co n lro lu l riguros asupra m odului de tu ie lile cu 40 zile-m uncă la lveclar, de 300 zile-numcă. Tot pe scama me 120. oase a fondului de zile-muncă am
folosire a lor. Eradica ne a dovedii fală de anul trecut. Cînd am stabitil canizării cu ltu rilo r, îndeosebi a pră- Trebuie m enlionat fapîtil că Iâ|ă reuşit să coinîeresăm mai m ult pe LIMENTARE, LA PREŢUL
că deficientele legale fie normarea acest lucru am avut in vedere mnl şilulu i. am redus cheltuielile cu 9 de anul (recul am prevăzut să re liecare coleclivist In participarea la DE 2,50 LEI PACHETUL.
Si orpani'/.aiea muncii, ICndmla de V» m uţii factori. In prim ul rind ne-am zile muncă (â ha la cultura porum bu ducem cu pcsle 7.0ÎIO num ărul de lucrările cc so execută in cadrul gos
face eebnomii do zile-fnnncă p lin baz.M pe extinderea volum ului lucra lui penlru boabe. La cultura g riu lu i, zile-muncă Acest lucru nu s-a făcut podăriei M IN A I DO BÎRTA
neexecnlarca unOr lucrări, precum şi ţilo r executate mecanizat. A stlel. bi- prin extinderea volum ului lu crărilor însă in detrim entul producţiei, deoa preşedintele G.A.C, Cistei,
trearea de ln n c|ii adm inistrative in u loanele penii u plantarea cartofilor de recoltat cu combina şi p liv it chi- rece lo ţoale cu ltu rile şi pe cap de raionul Alba