Page 52 - 1963-11

N*: 1763 Druniaf socialismahtf frag. 3

iin a*‘

a ^ llksB ® Sr I F t

E#Ai>K ALE GINU11UI CREATOARE! E i s p u n

c u m t n d n e :
Sub îndrum area organ izaţiilor dc lectorii, îndrum aţi de b iro u rile organi­ M unlcanu, Dumftrvy M ehedinţii, mn-
poTli:l, colectivele de m uncitori, in ­ za ţiilo r dc bază, au căutat ca le c ţiile n cvra n lii N icolae T ilim o it, lonn Ji-
gineri şi tehnicieni din unităţile eco­ prezentate să fie c it m ai atractive taru şi to ii c e ila lţi şi-du p u lu l da sea­ „Produsui acesta
nomice ale reg iu nii noastre deplin şi pe înţeles Dc m ulle ori, ei au fo­ ma atît de felul in oare trebuie să
efo rtu ri susţinute pcnlru a obţine p ro ­ losit in acest scop m aterialele didac­ acţioneze pentru a obţine rozuitalc e lucrat de mine“
duse cit mai multe, dc o calitate cit tice ca d ife riîc probe, aparate ele., bune. cit şi despre inflUienţa -cali­
mai bună şi Ia un p rcl de cosi scăzu!. precum şi predarea in faţa agregatului. tăţii m uncii lor asupfra în tre g u lu i flux
Aşa sc face că. de la un an la altul, Spre exemplu m aistrul Soma A le xa n ­ dc produetio. Urm area a fost că re­
apar maşini şi instalaţii noi. se schim ­ dru cînd a predat lecţia cu p rivire butul a scăzut su'b procentul admis,
bă procesele tehnologice, se îm bună­ la defectele de lam inare a fidus in iar lami'naren la tolerante negative
tăţesc metodele de muncă, apar in iţia ­ lata cursanţilor mai m ulte probe A s-a aplicat la toate profile le, înro-
tive valoroase — rezultate ale gin- arătat astlcl oam enilor, pe concret, gistrindn-se pe această cale. fu fie ­
d irii creatoare a oam enilor. Lamiua- cum s-a produs fiecare defect şi cum care lună, economie de molul.
to rii de la lam inorul de 050 mm au La C M . Teliuc au fost cuprinzi în
pornit aslfel in iţia tiva : ,,Să laminăm • PRIN RIDICAREA C.RADU- cursurile de ridicare a rn lliic ă n i apro-
la tolerante negative*’, iar m inerii din L li| DE C ALIFICARE A O AM E­ x im a liv lOM de m uncitori. Dc la în ­
Tcliuc.* 1(Niei un vagonet rle m ine­ NILOR Şl APLICAREA UNOR cepui cursu rile au fost organizate pc
reu rcbu ta l". Si. pentru ca ele să dea m a s u r i t e h n ic o — o r g a n i­ 5 profesii; exoavatori.şli. m ineri, forc-
roadele cele mai bune, lam înatorii şi z a t o r i c i: RINE G ÎN DITE, CO­ zori. electricieni şi m ccaruci-anto Pre­
m inerii au ajuns la concluzia că nu-i LECTIVUL LAM IN O R U LU I DE darea le c ţiilo r se face şi aici de că­
suficient să cunoşti numai metoda de 650 M M . A ECONOM ISIT ÎN tre ingineri, telm acicni şi maiştri.
lucru, ci trebuie să stăpîneş'.i bine în ­ 10 LUNI. L A M IN ÎN D EA TOLE­ O bie ctivul pr'm rinal urm ărit este spo­
treaga tehnologic, m aşinile şi insta­ RANTE NEGATIVE. 1380 TONE rirea- p ro d u c tiv ită ţii m uncii şi îm bu­
labile. să ţii pasul cu noile cuceriri METAL. nătăţirea c a lită ţii m in ereu lu i livra t
ale tehnicii moderne Cu alle cuvinte, *» FAPTUL CA N IVELUL DC sid eru rg işlilo r. ta cursul penlru mi­
să-li rid ici continuu nivelu l profesio­ CUNOŞTINŢE PROFESIONALE neri s-a accentuat îndeosebi pe cu-
In procesul m uncii se ridică lei de le i de probleme Pentru rez olvarea lo r oam enii se ajută reci­ nal Treeind la traducerea în fapte a A MINERILOR A CRESCUT. A noaşleneu căilor de îm bogăţire a ron-
proc, Inlă în fotografic />e iov. lo s il liogoş, şei de echipa de la a te lie ru l mecanic al U zinei „ V ic to ria u Ca- acestei idei. lu m ină torii au cuprins în FĂCUT CA LA E. M TEL1UC t inii lu Ui r dc metal şi folosirea tehni­ ALEXANDRU STOICA, prim -
h n , ajutîndu-si tovarăşii de muncă în executate a unor op e ta fii după desen. cursurile de ridicare a ca lifică rii pro­ ci i m iniere noi. L e r|îi)e cu p rivire la
C A LITA TE A MINFREULU1 SA tnpiioc la O S M. nr. 2 a C. .S.
fesionale întreg ul colectiv dc m unci­ SE ÎM B U N Ă TĂ ŢE A S C Ă C O N ­ cunoaşterea m inereurilor. puşcarea Hunedoara atc o ca/i/icore
Creşterea urs@r ro©s cadre cu înaltă calificare - tori calificaţi. Ei au organizat accslc T IN U U P U TIN D U S E LIVR A selectivă si separarea ste rilu lu i înso­ înulUi. Aceasta îl ajuta să ob­
cursuri pe schim buri şi locuri dc ASTFEL RJRNALIŞTILO R ÎN ţite de exemple practice, nu dat po- ţină rezultate bune in muncă.
preocuparea noastră de seamă muncă, aşa tncît, predarea şi Însuşi­ 10 LU NI CCA 1000 TONE DE s ib ilila te m nllora să-şi îm bunătăţea­
scă metodele de lucru. Aşa se e\*.
rea cunoştinţelor să se facă tn con­
d iţiile cele mai hune. Temele pregă­ M ETAL M A I M ULT DEC ÎT plică de altfel şi faptul că e 'V o a ­
Secţia de laminat benzi şi p ro ­ etc. Periodic, biroul cit şi orga­ lip Bălăcescu, Mihai Panaite, Aron tite dc către cei mai pricepuţi m aiştri PREVEDE PLANUL. larea a reuşit să livreze siderur-
tile m ijlocii de Ia Combinatul si­ nizaţia de bază P M R. au ascultat Paran şi altor membri de partid şi ingineri, prin tre care V alerin M ar- poale fi prevenit. Cînd s-a vorb it Oiştilor lună de tună m inereu cu un
derurgic Hunedoara se afla în p li­ informări şi rapoarte făcute de că­ cu nivel ridicat de cunoştinţe pro­ tineac. A lexandru Cîra. V asile Şunca despre reglarea c ilin d rilo r s-a e x p li­ con tinu i de metal m ult mai ridicat
na formare In cuiînd urmează sa tre conducerea secţiei, oe cadrele fesionale să sprijine în însuşirea şi a lţii au fost strici legate dc prorc- cat şi im portanta ce o arc ea în decît cel planificat. Iar faptul că un
intre în procesul de producţie noi de ingineri care conduc cursurile meseriei numeroase cadre de m un­ H’.iţ de producţie. Dar iată cltevo din reuşita aplică rii in iţia li voi de o la­ număr tot mâi mare dc briqăzi. m m
agregate. Pentru a se asigura ca­ asupra desfăşurării procesului de citori tineri. In vederea cunoaşte­ ele : ..Tehnologia cuptoarelor cu pro­ mina la toleranţe negative. La lei, sint cele conduse de A d.ilhert Do-
drele necesare deservirii acestor învăţămînt. Biroul a intervenit ope­ rii procesului tehnologic de lami­ pulsie". „Despre laminarea la tole ran­ vorbindu-ve despre încălzirea b lu ­ inocoş. G beorglie Ivan. Vasile Rusii.
agregalc, conducerea secţiei, în­ rativ atunci cînd unii cursanţi nu-şi nare. la propunerea biroului o r ­ te negative", „Reglarea c ilin d rilo r" m urilor în cuploarele cu propulsie, Ioan M ăican şi altoie au reuşit să
drumată şi ajutată de către orga­ îndeplineau obligaţiile ce le aveau ganizaţiei dc bază s-a organizat ş.a.m.d. După cile se vede, loalo vin s-a accenhiat asupra repercusiuni­ nu rebuîeze nici un vagonet se da­
nizaţia de ba/.ă, a luat numeroa­ de a participa cu regularitate la vizionarea în colectiv de către n e m ijlocit tn s p rijin u l aprofundării torează in bună măsură aplicării cu­
se masuri. S-au organizat în acest orele de curs şi a se pregăti în muncitori a unor filme documen­ al îm b o g ă ţirii bagajului de cunoştinţe lor ce Ic arc nercspectarea tem pera­ noştinţelor însuşite la cursurile dc
scoo cursuri de calificare nenlrn la- cele mai bune condiţiuni, c’nc- tare, slrins legate de munca la- al m uncitorilor. tu rii optim e dc laminare. Deci, eup- ridicare a ca lifică rii
minalori, lăcătuşi, electricieni şi minclu-i şi discutînd cu aceştia si­ minatorilor. Pentru a stimula m un­ to ra rii Petru Roeoi. D um itru Cosmn,
cuptorari La cursuri au fost îns­ tuaţia lor la învăţătură. citorii cei mai buni, a fost orga­ A ic i însă mai trebuie adăugat că A lexandru Tare, lu m ină torii V irg il C. GHCORGHE
crişi peste 200 muncitori. Cu forţele proprii, piin valorifi­ nizat un concurs pe tema : „Cine
In atentia biroului organizaţiei carea unor rezerve existente, în ca­ cunoaşte meserie, cîştigă", acor-
noastre de baza a stat în mod perma­ drul secţiei a fost amenajat un ate- dîndu-li-se cîştigătorilor concursu S ă nu-ţi fie indiferent
nent preocuparea pentru creşterea lier-şcoală unde elevii cursurilor lui diferite premii. ADALBCKT DOMOCOŞ set
acestor cadre. Biroul a ajutat con­ de calificare au posibilitatea să exe­ In momentul dc faţă în cadrul cum lucrează vecinul dc briqadă la E M. T cîiuc.
ducerea tehnico-administralivă să cute diferite lucrări practice, să-şi secţiei se întocmeşte un studiu Brigada pc cute o conduce îşi
recruteze cadrele oe lectori reeo- îmbogăţească cunoştinţele în d o ­ pentru organizarea unor cursuri de Jn exploatarea noastră lucrează materialo; în frontu l dc lucru nu era n i in urmă au fost căutate în gta- (fepdşcş/e în lîecatc lună pla­
mandînd să îndeplinească aceste meniul muncii în care sc califică. ridicare a calificării tuturor cadre­ m ulţi m ineri cu experienţă In p/oduc- respectat întocm ai procesul tehnolo­ dnl dc calificare a m inerilor din b ri­ nul dc producţie şi cxhaqc
sarcini cei mai buni ingineri şi Iio. cu bogate cunoştinţe profesio­ numai minereu dc bună ca li­
Apreciind că problema califică­ lor de laminalori. Acest studiu se gie din cadrul unui schimb, nu sc gadă şi, In special, a şefului brigă­
maiştri, a exercitat pe parcurs un rii m uncitorilor are o deosebită întocmeşte de către biroul orga­ nale. Realizările oblin ule de brigă­ respecta schema de puşcarc şi nu zii. A ccs^i nu stăpinca suficiente cu­ tate.
control eficace, rcpartizînd fiecărui importanţă, organizaţia de bază nizaţiei de bază si conducerea teh- zile pe care Ic conduc m ineri cum rare au fost cazurile cînd echipa noştinţe profesionale care să-l ajuln
membru al său sarcini concrete P.M.R, a trasat ca sarcină tov. ri- mco-administrativă a secţiei pe si ut Gheorghc Pascal. Ladislau Ghc- pierdea atacul de )a sflrşitn l schim ­ In buna organizare a muncii, in exe­
baza unei largi consultări a m un­ 7.an, Ghcorghe Rcsiga şi m ulli alţii, bului. Acesta făcea ca nici echipa cutarea corectă u lu cră rilo r
Pentru a vedea cum eslc organizat
Pe treptele măiestriei citorilor. tehnicienilor şi inginerilor. sint m noscute dc întregul colectiv din schimbul urm ător să nu-şi rea­ lucrul şi în alle locuri a fost organi­
Ccco cc-i caracter i-
al E M. Deva
lizeze norma zilnică. A stfel brigada
Preocupaţi în mod permanent de
calificarea unor noi cadre, dc creş­ zcază însă pe m ajoritatea m in erilor rămtnea z.i dc zi cu norma neînde- zat un schimb de experienţă între
terea nivelului de cunoştinţe p ro ­ noşlri nu este numai faptul că echi­ p lin ilă brigada condusă de Ghcorghe Resi­
pele şi brigăzile pe care le conduc
fesionale a întregului colectiv, Rămînerca în urmă a brigăzii Iul ga şi cea a lu i M olocea la care a
A s c r in o a r c p r i m i t ă z i l e l e trC• e e p i e s e l e r e s p e c t i v e ? P e K o j a n l - a d'MV'-.g^c cu regularitate sarcinile, participat şi m inerul Ladislau Ghezan
' * eu t e d e In c o r e s p o n d e n t u l n o s ­ s u p ă r a t , d o r l- n ş i în d â r j i i ,,r e c o ­ avem convingerea că de îndată ce ci strădania colectivă ca loalc echi­ M nloeca nu ia lăsat in diferenţi pe
tr u D i m i i s ic M n n l r a n u iu f o r m a l a ­ m a n d a r e a ' ' hăd r i n u l u i t u r n ă t o r e u * noile agregate care formează sec­ pele şi biigă zilc să-şi îndeplinească m inerii din brigăzile vecine. Deseori Cu acest p rile j, m in erii din brigada
c o n i c u r m ă t o r u l frip t : d e la î n c e p u ­ m e n t a l i t ă ţ i i î n v e c h i t e . ..N u , n - o s ă J ţia de laminat benzi şi profile m ij­ prevederile planului. Lor nu Ic csle f.ndislau Gliezan şi Ghcorghe Resiga Iul M olocea nu văzut practic cmn şt
t u l a n u l u i yî j u n ă in. p r e z e n t t u r • b ă g ă m m o d e l u l în c u b i l o u — l e - a < locii, vor intra în procesul de p ro ­ i-ciii arătat cum trebuie organizat lu ­ cînd se execută aprovizionarea cu
n u f ă r u l K n j t m L u d o v i c rle In U z i n a s p u s e l c e l o r l a l ţ i tu r n ă t o r i . O s ă lu - ] ducţie. rezultatele noastre în în­ indiferent cum lucrează vecinul. II m ii. cum trebuie plasate găurile tn m ateriale, armarea, perforarea şi ce­
..U ic 'n r ir i* C iilr.n n - n r e b u t a i n ic i c r u m ş i p o n t e c ă m a i b i n e d e c î t b ă - » deplinirea sarcinilor de plan vor abilă, îi împărtăşesc din experienţa front, care esle lungimea optimă la lelalte operaţiuni. M in e rii au scos
o P iesă ... b in .u l. S î n t c n i m v l f l c a r e d o r i m a c e s t j lor. care gaura are tiu efect mare de tn evidentă faptul că In brigada tui
^ e i m a i v e c h i d i n u z i n ă ş i- l l u c r u , n u n e a s c u n d e m u n u l d e a l - | fi rodnice. Tnlr-o perioadă, brigada lu i M o- rupere în tim pul exploziei. Cu toate Molocea aveau loc abateri de la
w a d u c b i n a n m i u l e p e K o f n n c e l b d c u n o ş t i n ţ e l e . a s a c ă t r e b u i e s ă ţ disciplină, că în fiecare lună sc pier­
IO N M U N TE A N U tccca Ioan, care lucra înlr-u n aba­ nceslca. brigada lui M olocea nu per­
d e a c u m 1 5 a n i. A b i a î m p l i n i s e 17 r e u ş i m m. taj din sectorul II. nu-şi îndeplinea fora corect tronlul. atacurile nu deau ctte 10— 15 posturi din cauza
a n i ; e r a u n a d o l e s c e n t î n a l t. I n i ­ \ n trecut, a n i m u l l i d e a t u n c i . D e i secretarul organizaţiei de bază planul lu ni la rînd M in o rii din b ri­ aveau lungimea slabililă. ceea ce absentelor nem olivalc şi a în v o irilo r
m o s , d a r s f io s c a u n c o p il. L a l u m i * • v r e o 5 a n i k o j a n a d e v ' e n it ş e f P.M.R., secţia lam inat benzi Din dorinţa de a ajuta în mod elec­
e r a n e î n t r e c u t . N u ş t i a e l s ă f a c ă d e e c h i p ă . In t o i i a c e ş t i a n i e c h i p a . şl profite m ijlo cii — Com bina­ gadă pierdeau m ult tim p cHulind prin făcea ca ciclu l să sc decaleze, fapt IO A N COLCERU, morar la
p r e a m u l t e , iu s c h i m b c m n u m a i n - a r ă m a s n i c i o d a t ă c u p l a n u l ricin - ) tu l siderurgic Hunedoara mină după lemn pentru armare şl ce Încurca brigada. Cauzele rămîne- tiv brigada rămasă in urmă m inerul lin ia i ia E xploatării m inicte
Ladislau Ghezan a propus să preia
o c h i f i u r e c h i. Ş e f u l Ini d e e c h i p ă d e p l i n i i , n - a î n r e g i s t r a t n ic i o a h - \ Deva. Eatc un m uncitor cu o
x-a s p u s - 6 d a r , tic l a î n c e p u t . : s c u l ă n n n o f i v a t ă . n - n d e p ă ş i t r c h u - j el conducerea acestei brigăzi A ju to ­ înallâ caliiicarc.
— M e s e r i a s r f u r ă . b ă i e t e . E u nşn tu l a d m i s . E a — a s a c u m a r ă t a m l a 4 rul tovărăşesc a fost prim it cu sa-
a m f ă c u t, a ş a fă f i tu. M i c s ă n u ­ î n c e p u t — a n u l a < r U u n u s -a r c h u : th ln c ţle de m in erii din brigadă, iar
m i c e r i n i m i c p n i t r n c ă n n - ( i d a u f t a l n ic i o p ie s ă . „ S e c r e tu i " a c e s t o r * M olocea a rămas în aceeaşi brigadă
K o j n n n u s r p u t e a d u m i r i c u m v i ­ s u c c e s e l - a m a f l a t c h i a r d e ta K o - J benlru a pPîcn urină ri îndeaproape
n e a s ta . A d i c ă d e c e s ă f i n e m e s e ­ jn n :
felul cum or'acul lu i organizează
r ia ? D e c e s ă n u l î n v e ţ e u n u l cu — N e c u n o a ş t e m m e s e r i a ş i d c s mintea în fronf. cum repartizează sar­ •M b V *
e x p e r i e n ţ ă ?! D e s lir e ş e f u l lu i d e a c r e a n u p u t e m g r eş i. E ir c u r c d i n t r e i cinile pe m em brii brigăzii, cum exe-
e c h i p ă s e s p u n e a in s e c ţ i e c ă c c e l n o i e p r e o c u p a i m ereu , rle iui b a g ă - | fu ^ \ ’
m a i h u n m e s c r i n ţ . A l u n e i ? In i n i m ă f i r e a c u n o ş t i n ţ e l o r , p e n t r u c ă t e h u i - 4 cu hi lucrările din cadrul unui ciclu. YjM-i t? i'ţ'r
î - a în'en!(ît a t u n c i u n « ţiu l : *ă f a c ă cu e v o l u e a z ă m e r e u , f o a r t e r e p e d e ji i De la preluarea brigăzii a trecui
l o t c c - i Va s t a în p u t i n ţ ă p e n t r u a t r e b u i e că (iiYcm. )* a o d . P n r t v i p ă m 4 mai bine de o litn/t. tV ş i tim ­
d e v e n i şi e l nu m e s e r i a ş p r i c e p u t . Ş i cu r c * i d a r i t n f r la f o r m e l e d e in v it- î pul eMo scttrt. rezultnt'ele oh li -
s ă - i î n v e ţ e f i p r u liii. •ărO int d ; 0 serii-'. ă u d ic S n cu i n t e r e t \ nule de fdsrii brigadă a lui
j C t n n s p u n e a u } , e r a n u m a i o c h i şi d i v e r s e e x p u n e r i p e p u n e t e h n i c e . , M olocea sîr.t altele. In lupa octom ­ T iv
* u r e c h i c i a d m u n c e a ea ş e f u l d r c e h i ■ I l a r Pe lingăi a c e s t e a , f i e c n r r s t u d i e m 4 brie, în brigadă n-au fost d o rit două «Vio. •p-vVMiî.
p ă A făcut, ro s! d e c â te v a e.ffrfi p e d i n l i t e r a t u r a t e h n i c ă î n v ă ţ ă m u n u l y absenţe nbm olivale de la lucru tu
c a r e l e - a s t u d i a t d i n s c o a r ţ ă in d e la a ltu l. 4 fro d lu l de lucru munca a lost mai
s c o a r ţ ă . C i ( i v n m u n c i t o r i m a i v i e s l - — Ş i m e s e r i a , n - o m a i f i n a l i ? bine organizată; s a îm bunătăţit apro­
n i c i d i n s e t ( i r i - a n a u t s l u t u r î p r e ­ — N n . b e a t ii i r ă se g ă s e ş t e d e s - 4 vizionarea cu temu şi materiale, iar
ţ i o a s e . l- u u a j u t a t sâ p ' î f i t l ă m a i t u l ă ! O d ă m c u d r a g ă i n i m ă t u l n - ■
op eraţiile m iniere s-au desfăşurat
u ş o r „ s e c r e t uE' m e s e r i e i Ş i a ţ a . d u ­ r a r c e l o r c a r e v o r s - o ia. conform planului îh fiecare ciclu.
p ă s t u d i u i n t e n s , a r e u ş it s ă se c a ­ C i t d e s p r e m o d e l , e l n - a f o s t a i’u n - t
Urm arda firească este că în luna oc­ ţggjgL -
l if ic e . c a t în c u b i l o u ; in <ciii»ih a ( o \ t S
D u p ă c i f i v a a n i ş e f u l d e e c h i p ă m u / l î m b u n ă t ă ţ i ! . A c e a s t a p e n b n c.i i tom brie brigada şl-a realizat norma
l a ie ş it la p e u s io . In u l t i m a zi d e t u r n ă t o r u l U n i m . ş i r.i e l m i d i i u l i i i 4 în proporţie de 115 la sulă tn tim p N IC O LAE O LTEANU, osie
r l u c r a i - a s p u s Ini k ' i j a u : n u u r c a t c u în c r e d » r e şi t i g n r a n d ] ce în luna septembrie realizarea a strungar lu A te lie ru l mecanic
al secţiei vagoane dc lu Ate­
— M o d e l u l a c e s t a il p a l e i i hu"<i t r e p t e l e > ă ă ir s ’r ir i. u h u c i l e u n a . . fost dc numai 89 procente lierele R A1.R. Sim cria. De lu
| iu c u b i l o u ; d a c ă p l e c c u ... a } n u m in d la s p e c i a l i z a r e M IH A I N IC U IIŢ A începutul acestui an a dat nu­
A d i c ă ? C e . n o i n u m a i jiu l c m f a - N. A. prcşCrlinlete com ttelului mai produse dc calitate bună.
I M aistrul N icolae Ibn'jş. dc Io sectoru II al E. M. Teliuc, explică m in erilor N icolae G a vrilu ţ şi Ioan
Verb cum poal» fi redus sterilul v iz ib il din minereu. slhdicatulni de la E.M. Deva

C a m s e r e f l e c t ă g r a d u l d e c a l i f i c a r e

fyr Tehnica no ud pătrunde cu paşi ne condiliuni a zăeămîntului din /.oua proaştă a aceslor piese, necunoaşte­ Tot pentru ridicarea calificării mu i ­
r ) repezi in u n ită ţile in d u sliia lc (de respectivă. Cu tonte că m inerii au 3- rea dim ensiunilor de fixare a lor, ci lorilor, in secţia noastră sc lin cu re­
))> reăiunii noastre. In u ltim ii ani r o dl tu c 5 i v i 8 Gt î e C a l i t a t e P la n u l gularitate conferinţe tehnice, sc fac
/ • exploatările m iniere au lost in- io rd .it o deosebită atenţie calităţii lu ­ s u p e i l o a r â duce la prelungirea tim pu lu i de lucru schimburi dc experienţă. Cu acest p ri­
rexh aic cu noi macini şi ut Unic ci arii, şi-au depăşit şi sarcina lim a n |îh cazul cînd deficienţa c sesizată lej, m uncitorii învaţă unii de -'a a!i .
M de m aic productivitate, s-o cx- d-j plan cu 13,5 procente. Această dc în aleller), iar uneori la d cfccliu iii, cum să niînuiască mai bine maşinile u
linx armarea modernă, cu //)!•)- De la in ccp u liil accshii an, brigada deraorl ele. A v in tl în vedere com ple­ In secţia mecanică, ululc lucicz ca aparatele de precizie, acumulează no:
V' (in to ii, pc g a le ţii şi in abataje, Cînd în cadrul sectorului I de -'a păşire este rezultatul bunei organizări de lăcătuşi pc care o conduc a dai xitatea muncii, am trecui la specia­ maistru, m ajoritatea m uncitorilor sînt cunoştinţe tehnice (Ic specialitate.
in u n ită ţile mcln/mr/iVe au fosf E M. Ccrtcj-Sâcârîml) trebuie executa'i ;• muncii, a fo'osirii raţionale a tim ­ numai In tră ri dc ralB atc bitriă. Cura lizarea m un citorilor pc operaţii de ♦ in tri ; uri■ i Vchiţi dc ciirind dc pc Cunoştinţele acumulate la cercuri'c
V pcrtectionatc procedeele tehno- pului afectat pentru lucru (n echipa Iu* a reuşii? M al iu tii dc lbr»lc. trebuie băiicilc şcolilor şi deci cu mai puţina de ridicarea calificării i au ajutat pe
d) logice, s-aii introdus instalaţii $î <> lucrare deosebita, minerul Dum il n D im ii!ru G iurgiu fiecare miner a ii lucru. Ioan Costca, de pildă, lucrează experienţă. D ; accca. pentru rid ică rci muncitori să stâpincnscâ mai bine ni>
d) maşini unelte la m ie lu l tehnicii (*iurgiu este |iiiiU ic prim ii propuşi cn- sa menţionez că Io (I m un citorii b ri­ la şasin, A lexandru Stanciu la osii, calificării lor, noi nluccm o inlenSâ ac­
sarcini precise, ccbipa lucrează in dn j-i găzii s-au preocupat penlru a-şi ri­ şinile şi, ca urmare, să-şi realizeze b i­
//l1 mondiale. Sub indmmarCa orqn- tora sâ li sc încredinţeze lucrare i. Francisc M arlon la suspensie şl a$a tivitate (IL îinbogăţiic a cunoştinţelor na de lună sarcinile dc plan. Luna
/)) nizuficf rle partid, conducerile fronturi, exvcutind simultan şi luciu dica n ive lu l profesional; au urmai moi deparle. tehnico-profesionale. trecută, dc pildă, secţia noastră şi a
,7. tclin ico-adm innihahvc, Orqani/.-i- „Cred că G iurgiu csFi cel mai potriv'.t' tea dc înaintare în galerie şi suito rjt cursul dv ridicare a calificării, âu ci­ La doi foaie lucrările se execută lin a dm cele mai eficiente forme în
— îşi spune părerea şeful dc sector. ica'izat planul în proporţie dc 112.4 :j
fiife dc sindicat si U .T .M , au Plasarea judicioasă a găurilor în Ironl. tii reviste şi cărţi tehnice, au cerut după schiţe. In atesl sens, am cău­ această privinţă o constituie cursuri e sută- Totodată au fost oblinule şi im ­
Părerea lui este întemeiată, liuna Ii;
',V> luat măsuri de tUHcaie coicspun- Furarea lor corectă, măresc efectul .1*- a jutoru l şi sp rijin u l m bU rilaşilor u i tat să InVăţ m un citorii brigăzii să de ridicarea calificării, care sc lin pc portante economii la preţul de cost prîn
pregătire profesională l-a ajutat u» experienţă. meserii : frezori, strungari, fo rjo ri tis.
/ătoare a n ive lu lu i de cunoştinţe rupere în tim pul exploziei, luate acc-- citească corccl desenele lehnicc. Per­ recuperarea şpanulm nclcros, economi­
totdeauna în ilucvrca la b\m sfîrţit ^ Iu secţia a II a, unde lucrăm, exe­ sonal, deşi aş piltea Zice că-s vechi La aceste cursuri predau lecţii ingineri sirea de materiale fi energic electrici,
iu profesionale ale oam enilor Dtepl fea duc la creşterea productivităţii şi m nişlri din secţii, iar tine rii ce le
(U urm ate, ptoduclia şi pro du ctivi- iiicrăl'ilcr celor mai dificile. Şi. orieîi muncii şi pc această cale la creşterea cutăm operaţii grele, complexe. Ni in meserie (din 19-17 sînt lăcătuş), ficcventcnză dovedesc interes şî preo­ reducerea sub procentul admis îi re
buturilor
latou m uncii au crescut sim ţitor, dc gica a fost lucrarea sarcina dc pla^. se cere să transformăm vagoanele am lin u a l rţirs u rile de ridicare a câ- cupare. Rcinare în rindul acestora pt
vitezei dc înaintare. Aşa sc face că C.F R. dc lip vechi, care aii o ca- titieă riî, citesc cărţi tehnice, cer lo l Toate acestea au făcui să crească
W s-a îm bunătăţit caritatea produse­ a fost depăşită cu cile 5-10 procente. M itrana Tlic, 1‘clcr W ilbclm . Pcleaini sim ţitor cîştigurilc m uncitorilor. In m e­
echipa pc caic o conduce Dum itru parilate m ici, in alle tipu ri, al căror tim pul aju to ru l in g in e rilo r şi lehnî-
le lor, iar ciştiq u l m uncitorilor a In luna octombrie echipa lui Dumitru G iurgiu îşi depăşeşte lună de lună sar • tonaj e mai marc. Aceasta presu­ rîpnPor. In prezen! urmez un curs Pane. Anibruş M artin. IVcduţ Ioan. B*>- dic, m uncitorii care an depus interes
'(( sporit. In legătură cu tonte ace-»- fa Rusalio, Cliczan Nicolae. Szelei in ridicarea calificării au realizai în
Giurgiu a executat lucrări dc pregă cînilc dc plan, calitatea lucrărilor exe pune operaţii nudle, pretenţioase de citire a desenului tehnic. Accasîa ultima vreme salarii cu 10-15 la şuti
\\\ tea, la f. Al. Dc\ o, Atelierele cum sin i; întărirea suspensiei, mo ne va ajula în muncă pe lot». Gbeorglie fi alţii. Aceştia sînt şi a n i­
lire şi abataj pe filonul „M agdalcna", cutate fiin d bună. mai mari
' , ft.M.R. Sim cria şi U A'.U.AI Pe- dciicarej snporţilor, schimbarea plă­ IO A N I O VASZ m atorii întrecerii socialiste din sccua A LE X A N D R U DEMETER
i)Ş troşanj găsim exemple de natu­ orizontul minus -t0. De calitatea dccj RADU SE LE J AN cilor dc gardă, a tu rcilo r de osii şef dc brigadă 'a scolia II a noastră, tîncri evidenţiaţi pe uzina n maistru frezor în secţia mecanică
ră să convingă. lor lucrări depinde exploatarea in ba­ inginer la E. M G e iljj ele. O confecţionare şi montare a atelierelor R.M.R. Sim eiia procesul de producţie a U M U M. Petroşani