Page 53 - 1963-11
P. 53
Pag. 4 Dramul socialismului Nr. 2763
Pierderi suferite de trupele portugheze
în coloniile din Africa
LONDRA 14 (Acjcrpres). — iar situaţia trupelor portugheze devi
Revista „Portugheze and Colonial ne lot mai critică.
B u lle lin ’* care apare la Londra, rela După cum arată revista, nici si
tează că In ciuda sp o ririi continuo tuaţia trupelor portugheze din A n
a num ărului m ilita rilo r portughezi în gola nu este mai bună. In nordul
colon iile africone, p a trio ţii alricanr
tă rii continuă să aibă loc lupte c rin -
nu Încetează lupta armată Îm potriva
cenc. In urma atacurilor partizanilor
colon ialiştilo r. P a trio ţii din Guyneea
Un raport al O.N.U. °- N‘ u- Adunarea Generală Azi se deschide Conferinţa miniştrilor portugheză, subliniază revista, con tro pierderile trupelor colonialiste din
lează deja regiunile din sudul tării,
Angola sporesc continuu.
privind situaţia a adoptat rezoluţia referitoare afacerilor externe ai ţărilor africane
economică mondială la problem a Africii de sud-vest Puternice demonstraţii în Bechuanaland
ADDIS ABEBA 14 (Agerpres). — afacerilor externe ai statelor mem
NEW YORK 14 (Agerpres). — cane de a anexa acest te rito riu ad După cum se ştie, la 15 noiem bre ale .acestei orgonizatii vo r tre FR AN C ISTO W N 14 (Agerpres). — lata reşedinţei guvernam entale şl
NEW YORK 14 (Agerpres). — T ri brie, la A ddis Abeba, isi începe lu
TTtisul special Agerpres. C. Alexan- Adunarea Generală a O rganizaţiei m inistrat de ea pe baza unui mandat crările Conferinţa m in iştrilo r alace- bui să numească o comisie de ar A g e n ţiile dc presă anunlă ca la âu atacat si devastat apoi magazine.
droaie tra n sm ite : N o ţiu n ilo r U nite a adoptat la 13 no Încredinţai de Liga N o ţiu n ilo r după bitra j care va stabili răspunderea in 13 noiembrie, la Francislown. im por Ei au răspuns, apărindu-se la in te r
rilo r externe ai ţă rilo r .africane. La declanşarea o s tilită ţilo r si va pre
La sediul O.N.U. a fost dat p u b li iem brie cu 84 vo tu ri pentru şase con term inarea prim ului război mondial. lucrări iau parte reprezentant ai zenta propuneri concreta pentru re tant centru din protectoratul b ri venţia p o litie i care a folosit bastoa
c ită ţii anuarul statistic „Dezvoltarea tra şi 17 abţineri rezoluţia, votată Rezoluţia atrage atenlia asupra fap 32 de state independente africane zolvarea problem ei In fondul ei. tanic Bechuanaland, au avut loc de ne de cauciuc şi gaze lacrimogene. A u
Industriei m ondiale Intre anii 1918—
mal înainte tn C om itetul de TmelA. tu lu i că menţinerea actualei situa ţii cnre vor Încerca să rezolve con flic m onstraţii ale populaţiei africane îm fosl operate numeroase arestări. Pină
1961". oare a fost elaborat de o ficiul A g e n ţiile de presă anunţă că la
In problema situaţiei din A frica dc critice, create tn urma p o litic ii R.S.A. tul de frontieră izbucnit încă la în Addis Abeba au şi sosit delegaţii ale potriva in s titu irii unor noi laxe şl In prezent, numărul arestaţilor se r i
statistic al O rganizaţiei N a ţiun ilo r ceputul lu n ii octom brie Intre M aroc
tJnile. Din studierea m aterialelor pu sud-vest. în A frica de sud-vest. constituie o şi Algeria. unor state africane, p rintre care de impozite. A fric a n ii au dem onstrai în dică la aproape 100 de persoane.
blicate reiese puternica dezvoltare Rezoluţia subliniază dreptul inalie am eninţare serioasă la adresa păcii legaţia tunisiană condusă de m inis
a economiei ţă rilo r socialiste. A gen nabil al poporului din A frica dc sud- şi securităţii. Conferinţa are loc după ce la 29 tru l afacerilor externe, M ongî Slim,
ţia UP1, referindu-se la anuarul sta Totodată, rezoluţia recomandă sta octom brie a avut loc la Bamako lu- delegaţia marocană condusă de R.
vest la autodeterm inare şi indepen llln ire a reprezentanţilor pă rţilo r in Conferinţa ministerială de la Colombo
tistic publicat de O .N .U . relevă că bilirea unul embargo asupra liv ră ri Guedira, delegaţia Coastei de Fildeş,
economia ţă rilo r socialiste „a cres dentă şi declară act de agresiune lor de arme şi produse petroliere că conflict — preşedintele algerian, condusă de C am ille AU aii, precum
cut ma! rapid decll In oricare alt Ren Rella şi regele M arocului H.is- şi alte delegaţii. BANG KO K 14 (Agerpres). — de cooperare în cel de-al doilea de
orice încercare a Republicii Snd-A fri- tre Republica Sud-Africană. san al If-lea. precum şi Îm păratul
grup de ţări". In perioada anilor In declaraţiile făcute la plecarea Conferinţa m inisterială a celor 19 ceniu al Planului de la Colom bo".
Etiopiei, H aile Selnssie şi preşedin
1950— 1961 — se arată In anuarul spre A ddis Abeba, a tit m in istrul de ţâri membre ale Planului de la Co Raportul menţionează că ţările din
statistic — produclia industrială a tele Republicii M ali. M odibo Keila. externe marocan cit şt cel a lq e rlin lombo a aprobat raportul p riv ito r la aceasiă regiune „au înregistrat pro
ţă rilo r socialiste din Europa a cres In Com i(e(ul pentru problem ele Deşi la această In liln ire s-a ajuns şi-au exprim at încrederea că la planurile program ului pe perioada grese în dezvoltarea lo r economică**
cut cu 11,7 la sută pe an. dublin- la un acord cu p riv ire la încetarea conferinţa m in iştrilo r de extarne ai 1962— 1963. redactat de grupul con
du-se şi chiar trip)Ind ii se. econom ice şi fin an ciare /oculţii, pentru soluţionarea defini ta rilo r africane va fi găsită o cale dar că „nu au fost atinse obiectivele
Referindu-se la economia Republi tivă a conflictului s-a recurs )a O r su lta tiv de lucru al com itetului con stabilite de m ajoritatea ţâ rilo r pentru
ganizaţia u n ită ţii africane. M in iş trii paşnică de rezolvare a “ flic lu lu l.
cii Populare Romlne. anuarul sta- su lta tiv al conferinţei. ele însele.. Sarcina ce se pune pen
llstio menţionează că indicele anual NEW YORK 14 (Agerpres). — ample program e de alfabetizare în O cuplndu-se de a jutoru l tehnic tru v iilo r este de a se găsi căi şl
Com itetul pentru problem ele eco ţările din Asia. A frica şi America
mediu de creştere a producţiei in acordat lă rilo r slab dezvoltate din m ijloace pentru acreleraiea ritm u lu i
dustriale In perioada 1958— 1960 a nomice si financiare al A du nă rii Ge Latină. Un raport tn această proble Asia de sud şi sud-vest, raportul propăşirii economice".
reprezentat 13,1 la sută nerale O N U . a adoptat tn unanim i mă a fost prezentat de Organizaţia Scrisoarea lui C. Jagan Raportul citează agricultura ca
A nuarul statistic O.N.U. m enţio tate o rezoluţie rare cere secreta N a liu n ilo r U nite pentru educaţie, scoale în evidentă că ..nu există mo
nează că rilm u l de zvoltă rii econo ru lu i generat al O N U . ca tn cola şliintâ şi cultura (U N E S .C .O .) care adresată premierului britanic tive de delăsare fală de nevoile cres- fiin d „dom eniul care pare să fie cel
mice a principalelor ţâri capitaliste borare cu organismele specializate propune traducerea tn viată a unui clnde ale reg iu nii unde este mai ne mai leni tn ce priveşte creşterea pro-
a fost moi redus. Produclia loială GEORGETOWN 14 (Agerpres). — luată pe te rito riu l A m ericii de sud. cesar co oricine! un mai mare efori ducliei'*.
a ţă rilo r eurouene membre ale Pie ale N a liu n ilo r U nilc. să studieze m ij plan mondial de alfabetizare pe timp După cum transm ile agenlia U.P.I.,
ţei Comune a crescut fn această pe loacele tn vederea în fă p tu irii unei de 10 ani. Raportul subliniază că In scrisoare se subliniază că p a rti Societatea John Dirch". con tinu ind tra d iţiile laim o-
rioadă cu 5,6 la sută pe an. campanii pentru lichidarea analfabe prim ul m inistru al Guyanei Britanice, dul progresist al poporului din Gu
acest plan va trebui să fie înfăptuit şi/or „v in ă to ri de v ră jito a re ", otrăveşte atm oslcra
Lucrarea publicată de O N U. men tism ului în lume. Rezoluţia prezenta Choddi Jagan. a adresat o scrisoare yana Britanică, partid de guvernă-
„ descoperă*
ţionează, pe de altă parte, că tn h- tă dc un grup de 42 de ţări subli în cadrul unei largi colaborări in prim ului m inistru al M arii Britanii, A m ericii contcmpn ronc. U ltra rca ctio n a rii şi în guvern.
com unişti şi „roş ii" peste tot, pină
eeaslă perioadă, tn întreaga lume cel niază că două cincim i din populaţia ternaţionale combinată cu programe Alex. Douglas-Home fn care 11 in mînt. nu poate lua In considerare „Să lic alungaţi roşii din W a sh in g to n /" ia/d lozinca
mai înalt ritm de dezvoltare l a avut formează că guvernul său a respins planurile cu p rivire la noi alegeri
adultă a lum ii nu ştie să scrie $i să naţionale. „S ocietăţii John D îrch".
Industria grea. $i tn acest domeniu oficial planul englez în vederea unei inninte de a se acorda independentă
ţările socialiste se află fn frunte cu citească şi cheamă la desfăşurarea Rezoluţia a fost trim isă spre apro
un ritm anual de 13,5 la sută. noi con stituţii a acestei colonii si- coloniei.
unui efort pentru realizarea unor bare A du nă rii Generale O N.U.
In urma luptei greviste Lupta de guerilă în Venezuela
CARACAS 14 (Agerpres). — zuelene au anunţai că trupele guver
ROMA. — La 14 noiem brie, in C o m p o n e n t a n o u lu i g u v e r n
urma luptei greviste a m uncitorilor In capitala Venezuelei au fost răs- namentale au declanşat o ofensivă îm
constructori ita lie n i a fost semnat a l R . D . G e r m a n e pindite un mare număr de manifeste potriva u n ită ţilo r de guerilă care ope
un contract colectiv pe intreaqa tară care critică politica represivă a gu rează in regiunea muntoasă din sta
care prevede satisfacerea principale vernului Betancourt şi apreciază ale lu l Fafcon. P o trivii agenţiei France
lor revendicări ale constructorilor, BERLIN 14 (Aserpres). — numit Otto Grotewohl. iar Willv gerile prezidenţiale dc la I scplem Presse, in această regiune au loc in
tnceplnd de la 1 ianuarie Î96-I, săp- Agenţia ADN anunţa că în şe Stonh a fost numit orim-viceore brie drept „o larsă". prezent lupte puternice, seranaiindu-
tămlna de lucru a constructorilor vo dinţa din 14 noiembrie Camera şedinţe al Consiliului de Miniştri,
li redusă, iar salariul m ajorai. Pa lothar Bolz a fost numit vicepre Pe dc altă parle, a u lo rilă |ile vene- se m orţi şi ră n i|i de ambele părţi.
tro n ii au acceptat să recunoască Pooulară a aorobat componenta şedinte al Consiliului de Miniştri
drepturile organizaţiilor sindicale pc guvernului R.D. Germane. Preşedin şi ministru al afacerilor externe.
şantiere. te al Consiliului de Miniştri a fost După aprobarea componentei La conferinţa de la Sao Paulo
noului guvern, Willy Stoph a dat
citire declaraţiei guvernamentale
Nici o soluţie la întrunirea „celor şase(t „Alianţa pentru progres'1 în focul criticilor
BRUXELLES 14 (Agerpres). — fixată o sesiune suplim entară, tn z i Situaţia din Irak SAO PAULO 14 (Agerpres). — agenţiile occidentale de presă, tn
După două zîlc de dezbateri, con lele de 25 $1 26 noiembrie, iar m iniş In oraşul brazilian Sao Paulo con cadrul dezbaterilor de pînă acum.
ferinţa m in iştrilo r de externe şi ai a- trii de externe sc vor în lîln l în zilele tinuă lucrările conferinţei anuale a reprezentanţii d ife rite lo r ţări latino-
BAGDAD 14 (Agerpres). —
g ric u ltu rli din ţările membre ale Pie de 2 si 3 decembrie pentru exam ina C onsiliului inler-am ericnn economic americane au subliniat lipsa de e fi
Lupta pentru putere din sinul con
lei comune lnlruni'.â la Bruxelles tn rea p re g ă tirilo r în vederea „rundei ducerii pa rtidu lui Baas din Irak con şi social la care participă m iniştrii cacitate a planului „A lia n ţa pentru
vederea găsirii unor soluţii comune K enncdyu din cadrul G.A.T.T. şi a tinuă, transm ite agenţia U nited Pr>ss de finanţe ai ţă rilo r lolln oa m ericn ne progres" In şedinţa de m iercuri,
precum şi o delegaţie n S.U.A con
p rivin d armonizarea p re tu rilo r la altor problem e controversate. O altă International. Deşi Încercarea de lo dusă de subsecretarul de stat A vc- m inistrul p la n ifică rii al R oliviei, Ro-
berlo Jordan Prado, a fost salutat,
produsele cerealiere în cadrul Pielei In liln ire a fost fixată la 16 decembrie vitu ră de stat din 13 noiem brie a rell Harriinan. După cum transm it p o triv it agenţiei France Presse „cu
comune si la elaborarea unei p o litici pentru examinarea unul plan propus eşuat, disensiunile din partidul Baas o salvă de aplauze din partea dele
agrare unice a stab ilit datele unor par să se fi accentuat Astfel, la 14 g a ţiilo r latino-am cricani" atunci etnd
recent de vicepreşedintele Comisiei noiembrie, alte personalităţi ira kie Măsuri adapfafe
noi în llln irl pentru realizarea aces a declarat că „Statele Unite nu şi-au
Pieţei comune, M ansholl, cu p rivire ne au fost expulzate din tară. Printre
tor obiective După cum anunţă agen acestea se află m inistrul de externe. de guvernul francez respectat prom isiunile făcute la
ţia France Presse, pentru m in iştrii la unificarea p re tu rilo r la cereale Taleb Husscin Shabib, si m inistrul PARIS 14 (Agerpres). — Punte del Este*.
a g ricu ltu rii ai celor şase state a fost pină tn mai 1964, de interne. Hazem Jawacl. Ei au so C onsiliul de M in iştri al Franţei, in* M in istru l bolivian a arătat că
„ţă rile latino-am ericane trebuie să
sit In aceeaşi zi In Liban, unde au h u n ii la 14 noiembrie, a adoptat „o
se unească penlru 3 vorbi ca o sin
cerut azil politic. serie de măsuri în vederea consoli
gură nstiune şi a convinge S.U.A.
H otărtrea expulzării lo r a fost dării planului de stabilizare adoptai de justeţea revendicărilor lo r".
luată de consiliul partidului Baas. c.i două luni in urmă, holărind, In La tribună, „turbatul urlă: — Am descoperit că ultimi doi
care s-a în tru n it In cursul nopţii drf tre o)lele. ridicarea taxelor de sconl. In cadrul aceleeaşi şedinţe a luat preşedinţi ai S.U.A. au participat In cel de-al doilea război mon
" U Ă s U n i i ' & Â 1 M 1 J m iercuri spre joi, cu participarea se cu vin lu l reprezentantul S.U.A., Ave-
cretarului general al partidului. M i scăderea laxelor vamale la unele pro rell Harriman, care a încercat să dial alături de roşii!
d ie i A flak, şi a preşedintelui „C o n duse şi încurajarea e x p o rtu rilo r — răspundă c ritic ilo r form ula!» de de (Carie alură din „U . E. News*, New York).
R EYKJA VIK. — La 14 noiembrie, lă rile Pielei comune. s iliu lu i naţional al comandamentului anunţă France Presse. Taxele de legaţii latino-am ericanl. El a declarai
Bjarnl Benediklson, fost m inistru da LONDRA. — G uvernul britanic a re vo lu ţie i" din Siria şi şeful guver scont au fost ridicate de la 3.5 la 4 că în aplicarea planului „A lia n la pen
ju stiţie, a fost num it prim -m inistru anunţai că fn/enfioneazd să demole tru progres", Statele Unite recunosc
nului sirian, generalul A m in El la sută.
sl Islandei. Fostul prim -m inistru al ze masiva clădire a M in iste ru lu i de răspunderea ce o au pentru o parte Pak Cijan Hi chemat în faţa Tribunalului
Islandei, O lafur Thors. si-a dat de Externe (Fotelgn O llice). tn decla Hafez. Giscard D'Estaing, m inistrul finan din greşelile comise.
misia din m otive de sănătate. raţia citită in Camera Comunelor. C om entatorii Îşi exprim ă părerea ţelor. a declarat că, deşi în cursul După cum transm ite agenţia A s suprem din Seul
BUENOS A1RES. — O delegaţie se arată că guvernul a h o târlt să că evenim entele care au loc In pre ultim elor două lu n i situaţia in dome sociated Press, p a rticip anţii ia con
formată din deputaţi din partea se construiască o nouă clădire mo zent tn Irak nu reprezintă decit un niul e xp o rtu rilo r franceze s-a ame ferinţă au lu3t In discuţie şi pro SEUL 14 (Agerpres). — ţiei, printre care Kira Byang Soo,
Partidelor dem ocrat-creşlin şi socia dernă pentru Foreign O llice. blema poziţiei ţă rilo r latino-am eri
prim stadiu al unui conflict intarn liorai, proporţia im p o rtu rilo r con ti Corespondentul agenţiei U.P.I. membru In porliduî lu i Po Sun Yun,
list din A rgentina, din reprezentanţi RLANTYRE — In legătură cu a- cane Is viitoarea conferinţă O.N.U.
ai P artidului comunist, Confederaţiei propiata desmembrare a Federaţiei tn partidul Baas, nuă să răm ină încă prea mare. pentru com erţ şi dezvoltare. Repre anunţă că preşedintele sud-coreean, (candidatul opoziţiei la alegerile pre
Generale -9 M un cii $i sindicatelor a Rhodes'.ii si Nyassalandului, pre vă zentantul Braziliei a cerut ca ţă Pak C ijan H i şi Sak Kwang W ook, zidenţiale) a calificat alegerile drept
cerut m in istrulu i afacerilor interne zută. după cum se ştie, pentru sffr- rile A m ericii Latine să desfăşoare la preşedintele com isiei electorale la „ilega le " invocind In acest sens (ap
al A rgentinei să anuleze holăriren silu l acestui an. in capitala Nyas- această conferinţă acţiuni proprii. In alegerile prezidenţiale ce au avut loc tul că Partidul republican al lu i Pak
p rivin d interzicerea a c liv itâ lii p a rti sah nd ulu i s-a anunţai o ficia l că tn colaborare cu ţă rile devenite recent la 15 octom brie In Corcea de sud, Cijan Hi a avut posibilitatea să se
dului comunist şi a celui peronist — luna mai 1964. tn Nyassatand vor Independente din Asia şi A frica si organizeze cu m ult Înainte de a fl
relatează TASS. Delegaţia a făcui avea loc alegeri generale pentru de cu ţările socialiste în promovarea au lost chemaţi tn lata T ribu na lului
cunoscut presei că m inistrul aface semnarea guvernului oare urmează p rin cip iu lu i dezvolcării com erţului suprem din Seul penlru a răspun'le acordat aceeaşi libertate şi celorlalte
rilo r Interne a declarat că guvernul să conducă tara spre obţinerea inde acuzaţiilor ce le sin i aduse de p a rti partide, precum şi faptul că Pak C i
va prezenta această problemă — ca pendentei. m ondial fără nici un fel de restric dele politico civile de opoziţie ilf jan Hi s-a alăturat acestui partid,
prim punct al ordinei de zi — spre LONDRA — O rganizaţia engleză ţii şi care să ţină seama de in te a fi falsificai rezultatele alegerilor. contrar prevederilor constituţiei, care
dezbaterea sesiunii extraordinare a Mişcarea îm potriva p o litic ii de a- resele lă rilo r tn curs de dezvoltare. După cum se ştie, lid e ri ai opozi nu-i dădeau acest drept.
Congresului N ational, care se va parlheid dusă de guvernul sud-alri-
deschide la sfîrşitul lu n ii noiem brie can a adresat am basadorului Elve
PRAG A. — După cum anunţi) CTK, ţie i la Londra o scrisoare de pro
Prezidiul A d u n ă rii Naţionale a RS test in legătură cu hotărtrea guver obţinute asupra Lunci, de radio- dc ani, a icuşff să străbată Ocea
Cehoslovace a adoptat un decrci nului elveţian de a liv ra arme şi fizicie n ii din G orlii. Din aceste nul Pacilic pe o plută fnsofit nu
p rivin d crearea C om itetului de Stai echipament m ilita r guvernului sud- dale rezultă că substanţa care aco mai dc. . două pisici. El a pornit
peră satelitul nostru natural este la 4 iulie din po rtu l freruvian C ăl
pentru Salarii. Prezidiul a examinat, nlrican. In seara zilei de 13 noiem
compactă şi poroasă. ino, njungind după 130 de zile şi
de asemenea, probleme legate de brie, m em brii acestei organizaţii au
pregătirile /renlru dezbaterea biuietu- organizai pichete in ju ru l c lă d irii POVESTEA „C O M O R II" DI N LACUL o călătorie de 7.540 mile fn insula
lul de stat pe anul 1964 fn com isiile ambasadei elveţiene. Ei purlau pan Somoa de vest. La 500 de mile de
A dunăm Naţionale. carte pc care era scris: „N ic i un TOPL1TZ — O IN V E N ŢIE FALSA Calluo el a /os/ suiprins de o pu
V A R Ş O V IA . — Agenţia PAP n- iei de arme R epublicii Sud-A tncane‘>. ternică furtună care i-a avariat
V IC N A 14 (Agerpies). — vîstefe şi o făcut in uli/tza bfl apa
nuntă că la Varşovia a avut loc o DAKAR. — La Dakar s-a deschis
Agenţia France Presse anunţă că ratul de radio. Deşi rămas la che
nouă tn lîln ire a ambasadorului Re cea de-a treia conferinţă africană
p u b licii Populare Chineze tn R.P. pentru problemele turism ului. La au torităţile austiiece din S ty rrj au rem ul v io lu rilo r $> va lu rilo r, W ll-
Polonă cu ambasadorul Statelor conferinţă participă reprezentant! adresat o p/ingere Parchetului din lis a debarent cu bine In portul
Unita. In tiln îre a a durat două or** din 11 ţâri africane, p rintre care Leoben, Im /zotriva unui oarecare Poluata din Samoa de vest. Cele
si zece minute. Următoarea In liln ire Camerun, Coasta de Fildeş. Senegal, Max G ruber „pentru inducerea In două pisici sini nevătămate. „M a
a fost fixată pentru 29 ianuarie Togo, Republica A frica Centrală, eroare a a u to rifă /i/o r Ip rin lalsc joritatea oam enilor de vlrsla mea
1964. V olta Superioară, Ciad şi altele. m ărturii In a/acerea com o rii din şuieră de Ui te lu ri de b o li de inimă
TO KIO . — Secretarul general a: NEW YORK. ~ După o în tre ru hacul Topi Hz". P o triv ii agenţiei, — eu de nici u n u i" — o declarat
C o nsiliu lui general al sindicalelor pere de cinci lunf au lost reluate M ax G ruber s-a dat drept un lost W illis.
din Japonia, A h ira /vai, o declarai lucrările pe şantierul de construc OBSERVAŢII ASUPRA LU N II otifer din SS, fiin d om ul care a In urm ă cu nouă ani W illis a
într-o cuvtntare rostită la Nosito, ţie a spita lu lui din Harlem. Lucrările pus fn circu laţie in lo rm a tlile asu întreprins o călătorie sim ilară siră-
cd a ven it tim pul pentru unificarea fuseseră suspendate la 13 iunie în M O SCO VA 14 (Agerpres). — pra scufundării fn Lacul Toptilz bătind lo t pe o plută distanta Sta
tuturo r m arilor organizaţii sindicale legătură cu dem onstraliilc de pro Com enlind obsetvatiile făcule de a unei aşa-zise com ori nozisle com tele Unite-Samoa în 150 de zile.
din Japonia. In mişcarea m uncito test îm potriva d iscrim in ă rii fată de un grup de oameni de ş/iintă ame pusă din metale preţioase, docu
rească din Japonia, a arătat lv>tl, negri şi porloricom cit p rile ju l an ricani asupra erupţiei din Lună, cu- mente ultrasecrete si aim e bacte SINUCIDERILE IN S.U.A.
s-au creat co n d iţii pentru un front g a jă rii la lucru. Lucrările de con noscutirl selenolog sovietic NiUo- riologice secrete. El a recunoscut
unit. El a anunţai că problem ele u n i strucţie au fost reluate după ce loi K ozhcv u scos In evidentă im că a inventat a lirm a liile sale in NEW YORK 14 (Agerpres). —
fic ă rii m işcării m uncitoreşti japoneze R. W agner, prim arul New Y ork-ului, portanta acestor observaţii In sp ri legătură cu comoara. In Statele U nite se sinucid anual
vor fl examinate in mod am ănunţit o dat asigurări că vor li angajaţi „un jin u l le orie i susţinute de el, po Intre tim p, operaţiile dc cerce 25-35 m ii dc americani. P o trivit da
ta apropiatul congres extraordinar mare mtmdr de m uncitori din tîndu- La 3 nolem brU a.c. o to va sule de tira n i din Sicilia au declarai o triv it căreia craterele lunare s-nu tare ale lu nd ulu l lacului au con telor prezentate dc dr. Louis Dublin,
ol C o nsiliu lui general al sindicatelor. lile m in o rită ţilo r naţionale". grevă a foamei de 24 ore, in semn dc solidaritate cu Danilo Doici, cu- lorm at datorită a c tiv ită ţii vu lca n i tinuat fn tot cursul sâptăm fnii lătă de la secţia de statistică a Socie
GENEVA. — A ganlia France Pres D JAKAR TA. — M ie rcu ri a tnce noscut reprezenlant al v ie ţii publice din Italia. Sc şlic că acesta se alia ce. După cum a arătat savantul ca vreun element nou să lie des tă ţii dc asigurări „M etrop olitan
se anunţă că Com irelul special al lat din viată la D jakarta m inistrul într-o grevă a foamei, pe lim p de zece zile. in seinn de protest impo- sovietic, din aceasta rezultă că coperit. Pină în prczenl costul Lite Insurance", in Statele Unite
G.A.T.T., In stitu it pentru a med.a de ju stiţie al Indoneziei, dr. Sa- Iriva ne in d e p lin irii de către autorii ă|i a făgâc/uielilor lo r de a Începe suprala(a Lunii este acoperită de acestor operaţii se ridică la un peste 200.000 de persoane încearcă
conflictul dintre S.U.A. $i Piaţa co hardjo. construirea ba rajulu i de la Bruccoli. Construirea acestui baraj, despre | flu x u ri de lavă şi, deşi poroasă, m ilion de şilin g i şl după cum re în fiecare an să se sinucidă.
niună asupra ta rife lo r la carnea (le SAN AA . — Reprezentantul secre care se discută de aproape 30 de ani, ar perm ite irigarea a 15.000 ha. este compactă. Prin urmare, este levă France Presse, G tuber va li N um ărul cel mai ridicai de si
pasăre im portată din S.U.A., si-a ta rului general al O N.U. In Yemen, de păm int din Sicilia. A lă tu ri de sutele de ţărani, se află a d o ru l V il- probabil cd cosm onauţii nu vor (ras la răspundere pentru irosirea nucideri se înregistrează in rin-
reluat la 14 noiem brie lucrările, P. Spinelli, a sosit la Sanaa, unde lorlo Gassman şi scriito ru l Carlo l.evi. avea de In /run lat gre utăţi de ne- acestor bani. duble oam enilor fn vitstă între 30
după ce, cu o zi inainle. acestea au a lost p rim ii de vicepreşedintele Ye Lupta lu i Danilo Doici şi a lă rănilor sicilie ni a (ost încununată de itccu l cind vor încerca să ase- CU PLUTA PESTE PACIFIC şi 50 de ani. P otrivit datelor sta
fost Întrerupte. P otrivit agenţiei, sa menului, Hassan El Emary. După succes. M in isterul lu cră rilo r publice din Italia a promis alocarea londu- lenizeze. tistice tocmai această categorie de
aşteaptă ca ta 15 noiembrie, C om i cum s-a mai anunţai, P. S pinelli n rilo r necesare construcţiei barajului de la Bruccoli. Lucrările vor inccpc NEW YORK 14 (Agerpres!. — oameni tnilm pin â cele mal mar.
tetul să se pronunţe asupra cifrei lost num it In postul de şei al m i anul viito r. Un alt s/)ecja//sf sovietic In do W lltia m W illis , un explorator şi greutăţi In ceea ce priveşte găsi
pierd erilor pe care S.UA. le-ou In siu nii dc observatori al O.N.U. In IN FOTO : Danilo Doici (culcat). în perioada dc grevă a loameî. Ală- m eniul stud ierii Lunii, Vsevo/od rea de lucru.
regtslrat In urma sj>oririi tarifelor Yemen, fn locul generalului indian. Iu ri de el (la capul patului) actorul V ilto rio Gassman şi scriito rul Carlo T ro iflri, a comunicat unele date scriito r american fn vfrstă de 70
vam ala la carnea de pasăre de către P. Gyani. le v l (dreapta).
40.0tf
R edacţii 51 «dm Lniilralia H a lu lu i »u. 6 M a rin nr. 9, le lelon 15 8», 12 /5, 15 85, 20 78. 1 a ia plătită In numerar couloiu, aptobaril D irecţiei G eoerale P.T.T.R. nr. 268.328 din 6 n o ie m b rie 1989. — T ip a ru l, Întreprinderea Poligrafica Hunotluara-Devo.