Page 54 - 1963-11

| 'Biblioteca Centrală j
[ rvep'C -nâlă |
\ Hunc-cioara-DevB. !
PROLETARI DIN TOA IE J A R IIR U N IŢ l-V A 1
C O M U N I C A T
de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii
La Invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste
Populare Romine, Gheorghe Glieorghiu-Dcj, va
Federative Iugoslavia, losip Broz Tito, o delega­
vizita Republica Socialistă Federativă Iugoslavia,
ţie de stat a Republicii Populare Romine, condusă între 22 şi 30 noiembrie 1963.

k a pregătim tem ein ie execu ta rea

rep araţiilor de iarn ă

Parcul de maşini agricole şi trac­ avea posibililatea să reparăm aproa­ află în lucru, să participe efectiv la
toare al S.M.T, din Alba lu lia a cres­ pe tot u tila ju l în cadrul staţiunii, la executarea reviziei tehnice s-au re­
cut sim ţitor. Ca urm are, in anul v iilo r centrele de reparaţii fiin d nevoie să paraţiei planificate.
SîMBATA 16 NOIEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani acestei u n ită ţi îi revin sarcini sporite, trim item numai tractoarele planificate In vederea încadrării lu c ră rilo r in
Anul XV. Ni\ 2764 de producţie. O condiţie hotăritoa- pcnlru reparaţii capitale. In felul a- term enul stabilit, s-a acordat o mare
re pentru realizarea pre ved erilor pla­ cesta vom reduce sim tilo r preţul de alcntie aprovizionării cu piese dc
n u lu i şi executarea la tim p a lu cră­ cost al reparaţiilor schimb şi m ateriale. La întocm irea
rilo r agricole o constituie efectuarea M ăsuri eficiente au fost luate şl în necesarului s-a lin u l scama de preve­
Conducători de partid şi de stat la Ploieşti unor reparaţii de bună calitate. Pen­ ccca ce priveşte îm bunătâlirea cali- derile planului de reparaţii şi de sta­
tru a cunoaşte ce măsuri au fost luate
lă lii reparaţiilor. In acest scop s-au
rea tehnîră prelim inată n u tila je lo r.
în această privinţă, nc-am adresat ve rifica t şi reparat m aşinile unelte, Pînă acum însă la punctul în tre p rin ­
tov. A u re l Bolundut, directoru l S.M.T. derii nr. 12 de aprovizionare din Si-
dispozitivele şi sculele necesare. Dc
Alba, care ne-a relatat urm ătoarele : meria. aflat In cadruI s.ivf.T.-uIui. au
petrochimic şi Centrala de termoficare Brazi P o triv it planului de reparaţii în ­ asemenea, s-a asigurat punerea în fost aduse doar o mică parte din pie­
tocmit, in perioada de iarnă vom sele de schimb solicitate, fapt ce tre ­
P loieşliul ş i-j înscris numele, cu Ploieşti. Uzina constructoare de m a­ lice, m on to rii fac să prindă con­ energetice apartinînd M in iste ru lu i executa re vizii tehnice si reparaţii buie să determ ine conducerea un ită­
mai bine de un secol in urmă. in şini Reşiţa. Uzina de pompe Bucu­ tu ru ri tot mai precise modernele in ­ M in elo r şi Energiei Electrice, acest curente şi capitale la 94 trac­ (louoothire ţii respective să manifeste mai multă
im portant agregat energetic a puţul
istoria m ondială a petrolului. L in ­ reşti si alte în tre p rin d e ri aJe indus­ stalaţii si agregate. La trecerea prin fi pus în funcţiune cu 75 zile îna­ toare, 107 pluguri, 57 semă­ preocupare în această direcţie.
gă acest oraş. la Rîfov, în 1857, din trie i noastre socialiste. Lucrările da dreptul lor a conducătorilor de partid inte de term enul prevăzut prin pla­ nători pcnlru cereale, 30 semă­
rafinăria lu i Teodor M ehedinleam t automatizare au fost realizate de în ­ şi de stat, el se opresc pentru cîte- nul de stat. funcţiune a bancului de ro­ N O T A REDACŢIEI
ieşean prim ele cantităti de petrol treprinderea de specialitate din Plo­ va clipe din lucru pentru a-i saluta nători 2—S. P. C. — 2, 23 cultivatoa­ daj. Im portant este şi faptul U tllizin d metoda rep ara ţiilo r pe
lampant. Rom inia a fost printre ieşti (I.RC.R.). In instalaţia D.A.V. cu m ultă bucurie pe oaspeţii dragi. D espărţite de turbine, la o oare­ re, 27 grape cu clişeuri. 12 sape rota­ că, spre deosebire de alţi ani, în parcurs, din planul stab ilit pînă acum
prim ele ţări din lume care an dut ţiţe iu l se transformă în benzină, Cu toate că a trecut doar un an care distanta, se află oa2anele, care tive, 96 grape stelate şi alte maşini. au fost reparate 4 tractoare, 8 semă­
ţiţe iu lu i o utilizare industrială. benzină grea, petrol, m otorină, dis­ de la deschiderea şantierului, la fa- dau un randament de peste 92 la G radul de reparaţii a u tila je lo r a fost această campanie de reparaţii
tilat de vid, reziduu. Produsele îsl brioa de olefine şi la cea de p o lie ­ sută şi sînt echipate cu regulatori procesul de lucru va fi org an i­ nători 2 S.P.C. — 2 şi alte maşini.
După zeci de ani, in ju ru l Plo- stab ilit de către o comisie de cons­
încep apoi călătoria pe conducte. tilenă au fost executate pînă în pre­ electronici. Cazanele de înaltă pre­ zat pe 24 de posturi specializate, din Pentru ca la întregul u tila j să fie
îeştiu lui îşi desfăşurau activitatea tatare, care a avut în vedere starea
Benzina ia drum ul com plexului de zent m ajoritatea lu cră rilo r subterane, siune sin i pretenţioase; ele cer apă
mai m ulte rafin ării, care prelucrau de construcţii şi o parte din lucră­ tehnică, periodicitatea de reparaţii şi care 12 la tractoare In acest fel, asi­ efectuate reparaţii de calitate şi la
ţiţe iu l sondelor situate In apropiere. reform are catalitică, d istila tu l de vid rile de m ontai ale construcţiilor me­ total dem ineralizată. Pentru aceasta, realizările fiecărei maşini. gurăm creşterea gradului de califica­ llm p e necesar ca m ăsurile stabilite
Dar dacă cercetezi statisticile din pe­ este îndreptat spre cracarea oata- talice, de u tila j greu şi conducte. funcţionează un sector de preparare re si a răspunderii m ecanizatorilor de către conducerea S.M.T.-ului să fie
rioada dintre cele două războaie lilică şi hiflrocracarc -reziduul con­ In realizarea construcţiilor într-un a apei, cu o capacitate de 620 tone Cunoscind faptul că volum ul lu ­ pentru lucvărilc efecluate. Totodată, înfăptuite în întregim e. Ne referim la
mondiale, la rubrica im porturi vei stituie materia primă pentru fab rica­ pe oră. cră rilo r de reparaţii a crescut
rea cocsului în instalaţia de cocsarc ritm rapid în reducerea che ltuielilor desfăşurarea lu cră rilo r pe ansamble şi faptul că o mare parte din maşînite
în tlln i ule iu ri pentru autom obile si In marea încăpere unde sc află com parativ cu anii anteriori, au
care se construieşte acum la cîliva fie in vestiţii, un rol de deosebită ce urmează să fie reparate, cu ţoale
chiar benzine cu cifre octanice ceva im portantă îl are înfăptuirea in d i­ tab lou rile de comandă term ică — fost luate o serie dc măsuri subansamble va perm ite executarea
mai ridicate. In vreme ce la export m etri de D.A.V. ca ţiilo r conducerii de partid şi de adevărat sistem nervos al agregate­ pentru mărirea capacităţii de în ­ unui corn rol mai riguros asupra ope­ că nu mai sînt folosite, sc mai altă
una din principalele m ărfuri rom î- Drum ul ţiţe iu lu i prin coloane $1 stat cu p riv ire la organizarea de lor — conducătorilor de partid si cărcare a atelierelor. Astfel. în ra ţiu n ilo r pe faze dc lucrări. Ca res­ tncă la secţiile brigăzilor de tractoa­
n is ti era ţiţe iu l. R afinăriile Ploies- conducte, trecerea de la un produs întrep rind eri dc construcţii şi m on­ de stat le sînt prezente-ti doi dinire ponsabili ai po sturilor specializate vor re Apoi. trebuie întocm ite în cel mal
tiu lu i, care alcătuiau aproape Întrea­ la altul, sub jocul d irija t al presiu­ taje industriale specializate. A p lica ­ specialiştii sovietici care şi-au adus cadrul a te lie rulu i destinai penlru re­ ft num iţi şefii de brigăzi cu o bună scurt llm p graficele de desfăşurare a
ga ramură a prelucrării petrolului n ilor şi tem peraturilor diferite, al rea acestei forme de organizare îsi contribuţia la m ontajul u tila je lo r — paraţia m aşinilor agricole, s-au amo. rep ara ţiilo r pc decade şi de finitivată
din tară, aveau o capacitate restrin- rea cţiilo r chim ice îti apare ca o arată din plin roadele. ing. N. 1. Kom arov, şeful grupului najal două încăperi, una penlru ma­ pregătire profesională şi o parte din componenta posturilor specializate. Se
să, tehnologii şi u tila je Învechite, alchim ie modernă. în oare lichidul do m ontori, şi ing. B. G. Smeakevici, şinile de dim ensiuni mai mari, iar mecanicii de atelier. De activitatea
cu aju to ru l cărora nu se puteau ob­ negru din adincurile oăm întului tării Conducătorii de partid si de stal şeful grupului de autom atizare alta penlru cele mici. Tot aici a fost ponturilor mai Im portante cum sini Impune, de asemenea, să fie urgen­
ţine cele mai valoroase produse de­ suferă metamorfoze care-i ridică au examinat u tilaje le dc înaltă teh­ Tovarăşul Gheorghe G heorghiu- mutată forja şi tîm plăria. Pentru lă r­ cele de demontare, constatare şl tate lu cră rile de am enajare a încă-
riva te din petrol. treaptă cu treaptă valoarea. nicitate în curs de montai, îndeo­ Dej s-a interesat îndeaproape de triere, lin ie de arbore, pompe de In­ p« rllo r, precum $1 cele pentru asigu­
sebi compresoarele oare realizează girea spaţiului de lucru la tractoare,
„A u ru l negru" este o m etaforă N ive lu l tehnic înalt al instalaţiei presiuni de pînă la 2.000 de atmos­ activitatea pe oare au desfăşurat-o, în locul fieră riei se amenajează o jecţie şi montai, răspunde clte un rarea încă lzirii atelierelor. Term ina­
încetăţenită de m ultă vreme cind se D.A.V. asigură obţinerea de econo­ fere. de felul cum s-au sim lit în tara m aistru sau tehnician împreună cu
vorbeşte despre petrol. In vechea mii anuale fie 27 m ilioane lei, spo- noaslră. în m ijlo cu l p rieten ilo r ro- secţie de reparaţii pe ansamble. un­ şeful de atelier. C ontrolul inlerfazlc rea In scurt llm p a p re g ă tirilo r şl o
Rom inie insă, ţiţe iu l era aur numai rirea p ro d u ctivită ţii m uncii cu pesta După vizita pe şantier, a avut loc m ini. Specialiştii sovietici vorbesc de îşi vor desfăşura activitatea 4 bună organizare a m uncit vor perm ite
pentru societăţile m onopoliste stră i­ 150 la sută com parativ cu instalaţiile o discuţie de lucru cu specialiştii cu căldură despre colaborarea fră ­ posturi specializate. Esle vorba de al lu cră rilo r va (1 executat de călre co le ctivu lu i de m ecanizatori de Ia
ne. pentru p ro p rie ta rii de atunci ai vechi. îm bunătăţirea ca lită ţii benzi­ com binatului. Au fost analizate pro­ ţească cu m un citorii şi specialiştii posturile: linia de arbore, ambielaj, Inginerii mecanici. Tot pentru a asi­
acestei bogăţii, prefăcută dincolo nei auto prin ridicarea cifrei oc­ bleme legate de punerea în func­ rom ini. Tovarăşul Gheorghe Gheor- gura efectuarea unor lu crări de bună S.M.T. Alba să execute fn bune con-
de hotarele tă rii In zeci de produse, tanice. ţiune lo termenele stabilite a p ri­ ghiu-D ej a dat o înaltă apreciere ni­ accesorii şi m ontaj motor. Prin gos­ calitate, s-a sta b ilit ca şeful de b ri­ d lllu n l reparaţiile planificate la trac­
melor două fabrici si de pregătirea
care de care mai valoroase. Instalaţia de ooosarc, vizitată apoi ve lu lu i Ichnic al u tila je lo r centralei podărirea mai bună a spaţiului vom gadă şl tractoristu l al cărui tractor se toare şl maşini agricole.
cadrelor specializate.
In anii construcţiei socialiste, parii - de oaspeţi, va prelucra anual 500 000 dc term oficare si a m ulţu m ii spe­
fiul a acordat o deosebită atenţie tone reziduu, prefăcîndu-1 în cocs Conducerea com binatului a arătat cia liştilo r sovietici pentru munca
con stru irii unor im portante oapaci- fie petrol, benzină, motorină. Gazele că datorita s p rijin u lu i p rim it din depusă.
tăti de pralucrare a petrolului, do- de rafinărie obţinute aici vor con­ partea partidului şi guvernului exis­ In continuare este vizitată camera
late cu tehnică modernă, de zvoltării trib u i la sporirea producţiei de gaze tă tonte con diţiile ca la s lirs itu l li­ de comandă electrică care sc înca­
Industriei petrochim ice, pentru valo- destinate chim izării. nului v iito r să fie produse prim ele drează în aceeaşi notă de elegantă şi
rificarea superioară a aceste: m iri Cocsul fie petrol — produs foarte tone dc polietilenă. de utilare tehnică de înalt nivel, ca­
bogăţii a poporului, în scopul în flo ­ căutat pe piaţa mondială — va fi racteristică în tre g ii termocentrale.
ririi economice a tării. folosit si în noua uzină de alum i­ Centrala Pereţii sînt acoperiţi dc jur-îm pre-
tur cu aparate rle măsură si control.
Realizările înscrise în anii din niu de la Slatina, la fabricarea elec­ de termoficare Inginerul de serviciu, S ilviu Daia.
urmă In înfăptuirea acestor sarcini trozilor. explică în fata aparaturii drum ul
au schimbat profund vechile rafină­ O instalaţie de cocsarc de acest Brazi pe care îl ia energia electrică spre
rii ploieşlene. Reconstruirea rad'.cilă lip. dar de pro po rţii mai reduse, sistem ul energetic naţional şi spre
a vechilor insta la ţii s-a îm pletit cu a fost construilă şi în cadrul ra fin ă ­ In decorul industrial de o mare consum atorii din vecinătate.
construirea altora noi. D atorită a- rie i de la Gauhati (India), fiind pro frumuseţe şl poezie, care ilustrea­
cestui fapt se Înaintează necontenit ieclată de specialiştii rom îni şi în­ ză avintul industriei noastre socia­ Afară, lingă zid urile clă dirii, se
spre atingerea unui Indica de sea­ zestrată cu utilaje produse de in ­ liste. se întind pe aproape 45 fie află staţiile de 110 şi 35 kilo w o tli,
mă sta b ilit de planul de şase ani. dustria noastră. hectare construcţiile şi instalaţiile înconjurate fie s lîlp ii a rg in tii supli.
acela al creşterii cu cel puţin 40 D atorită noilor Instalaţii, prelucra­ anexe ale Centralei de term oficare Si cit cuprinzi cu privirea, pînă de­
la sută a v a lo rii produselor obţinute rea ţiţe iu lu i îu Rafinăria Brazi eres- de la Brazi Un adevărat păienjeniş parte în zare. se văd lin iile de înaltă
din fiecare tonă de petrol. Ce în ­ le în anul 1904 de peste 3 ori fată de ocndude înconjoară clădirea, tensiune ce pornesc ca nişte raze
seamnă atingerea acestui indice ne în toate direcţiile.
de anul 1959 iar valoaiea produselor oare adăposteşte cazanele şi tu rb i­
dăm ma; bine seama dacă socottm obţinute d in lr-o tonă de tile i va îi nele, prin interm ediul cărora pro­ In tim pul vizitei, conducătorii de
că prin aceasta economia naţională în anul 1904 de 2,6 ori mai mare de- zaica apă. supusă unei presiuni rle partid si de stat au fost salutaţi cu
va avea un venit suplim entar echi­ cîl în anul 1959. 130 de atmos£ere $i unei tempera­ însufleţire de m uncitorii, in gin erii
valent cu valoarea produselor ce tu ri de 570 de qrade, se transforma Şi tehnicienii term ocentralei. Tova­
se realizau în 1959 din prelucrarea a Combinatul în energie termică şi electrică. Com ­ răşul Gheorqhe G heorghiu-D ej a fe­
5 m ilioane tone petrol. bustibilul folosit : gazul natural, ga­ licitat colectivul de aici pentru rea­
In ziua de 14 noiembrie, tovară­ petrochimic zul de la ra fin ă rii şi păcura. lizările obţinute, urînd m uncitorilor.
şii Gheorghe Gheorghiu-Dej, A le ­ » Sînt numai cîliva ani de cind pe Inginerilor şi teh nicienilor noi succe­
xandru Drâghici. Leonle Răutu, In imediaia vecinătate o rafinăriei locurile acestea era doar pîrloaga. se in muncă, sănătate şi fericire
Gheorghe Gaslon M arin şi M ih ail Brazi se înaltă construcţiile şi in ­ P rivind în perspeotiva anilor de con­ personală.
Floresru, m inistrul industriei petro­ stalaţiile com binatului petrochim ic, strucţie socialistă partidul a hotă­ *
lu lu i şi chim iei, au vizita t două mari care va valorifica superior fracţiile rî! să fie amplasată aici o puternică
obiective industriale, care aduc o rezultate chn distilarea ţiţeiu lu i. centrală de term oficare — chemată In după-amiaza aceleiaşi zile. con­
contribuţie de seamă la v a lo rific a ­ Prima fabrică a com binatului, care să furnizeze energie electrică şi ducătorii de partid şi de f-lat au vi-
rea superioară a petrolului. Rafină­ va intra in funcţiune este cea de aburi de înaltă calitate com binatului zitat şantierul C om binatului de în ­
ria Brazi, Com binatul petrochim ic olefine (35 000 tone elilenă şi 20.000 petrochim ic si rafinăriei Brazi flin grăşăm inte chimice de la Tr. M ăgu­
Ploieşti, precum si centrala elec­ tone propilenă anual). vccinătale, precum şi Rafinăriei Plo- rele, regiunea Bucureşti.
trică de term oficare Brazi. Oaspeţii lesli şi a ilo r unităU industriale, no i­ Printre evidenţiaţii în întrecerea socialistă de la F.C. Oră ştie se numără şl tov. Sabin
A ici se va prelucra, prin cracare
au fost in so liţi de tovarăşii Dum itru termică, fracţia de propan din ra fi­ lor construcţii fie locuinţe din o ra ­ IO N M ĂR G IN EAN U Girjog, frezor în secţia matriţe.
şul Ploieşti. Prin concentrarea ma­ SORIN STRUJAN Iată-1 in fotografie la locul său de muncă. Foto: V. ONOIU
Balalia, prim -secretar al Com itetului nării şi după o fracţionare superi­
rilo r consumatori de căldură sl e-
regional Ploieşti al P.M.R., Gheorghe oară a produselor se va ajunge la nergie în ju rul ei, se realizează în ­
elilenă şi propilenă, principalele ma­
Stan, preşedintele C om itetului exe­ semnate economii fie com bustibil. P R IN R E D U C E R E A
terii prim e pentru o serie întreagă
cutiv al Sfatului popular regional, O cifră este e d ifica to a re : anual se Secţie
de produse. Etilena constituie mate­ CONSUMURILOR SPECIFICE S-a îmbunătăţit calitatea
de activişti fie partid şi de stat. ria primă de bază pentru producerea obţine o economie de 200 000 tone modernixafă
polielilenei. corgbuslibil convenţional. La intrarea în hala la m ino rului de 1000 mm. al C. S. cărbunelui preparat
Rafinăria Brazi La camera de aparate de măsură întregul echipament fie bază al Hunedoara sc ailâ un panou pe care sin i trecute cu In secţia dc re­
şi control, directorul com binatului, centralei de term oficare este livra t cretă consum urile specifice şi situaţia preţului de cast parat vagoane dc Şi în luna octom brie plan cu 0.7 puncte.
la
A t e l i e r e l e
Tn vara anului 1959, în cursul v i­ ing. G avril Muscă, prezinlâ oaspe­ fie Uniunea Sovietică, fiin d produs operativ pe perioada 1-31 octom brie. De pe ele se pot R.MR. Simcria se preparatorii de cărbune O con tribu ţie de scamjtt
de mari uzine ca „E le ktro sila " şi
rile i făcute de tovarăşul Gheorghe ţilo r pe machetă principalele insta­ „L .M Z ." din Leningrad. „K rasnîi c?csprinde fapte îm bucurătoare. Şi anume, că in luna înscriu zilnic suc­ din Pelrila au obtinut suc­ la obţinerea aceslui suc­
la ţii ale acestei fabrici, d inire care
G heorghiu-Dei şi alţi conducători K o tilse ic" din Taganrog. trecută, consumul de metal a fost redus cu 4,33 kg. cese de seamă. cese de scamă. O rganizin- ces au adus-o spălătorii
multe au şi prins contururi concrete
de partid $i de stat la Ploieşti, au pe şantiere. In lr-u n stadiu avansat Ing. C Fulga, directorul în tre p rin ­ pe tona de lam inate fată de planificat, consumul de M un citori cu o du-şt mai bine munca şi Curctenn Romeo, G iurca
fost examinate pe cîmpul de la sînt şi lucrările fabricii de po lie li derii. arată că aceasta a agins la c ilin d ri cu 0,007 kg., cel dc cărămidă cu 0.92 kg., iar i naltă ca li licăre folosind mai raţional agre­ Ion, l-lerla Nicolae, pre­
ca lo sil Rădic, Ni-
Brazi propunerile privind amplasa­ lcnă. care se construieşte pe baza puterea maximă prevăzută în pro­ cel de energie electrică cu 1,14 kW h. La preţul de colac O lleanu, E- gatele, colectivul sectoru­ cum şi m ecanicii Popescu
procedeului proiectelor şi u tila je lo r iect. furnizind zilnic sistem ului ener­ cost operativ s-a putut înregistra astfel o economie lui rle preparare a reuşii Vasilc şi Roja loan.
rea unor noi mari întreprinderi pe­ m il Ivonici, M ihai
liv ia le rle două firm e din A n ­ getic naţional 5 m ilioane kW h Ea de peste 1.100.000 lei. Este coa mai grăitoare dovadă să imbunâlăţească calitatea
trochim ice. glia. Pe p o rţile ei vor ieşi a- produce în prezent cel mai econo­ a preocupării susţinute a colectivu lui dc lam inaturi Stei. lu liu Moine. P. GA1NA
...Acum, pe aceleaşi locuri te in- nual 24.000 tone polietilenă, pro­ mic kilow at-oră din centralele ter­ pentru realizarea unei producţii sporite cu cheltuieli Ion Barba şi m u/|i cărbunelui special (ala de corespondent
,tlm pină „pădurea" argintie do co­ dus care are o bogată gamă de moelectrice. Volum ul fie abur indus­ cit mai puţine. a lţii mi nu iese ntc<
şi
u tila ie
maşini
u tiliză ri : izolări de cabluri subte­ tria l furnizat în tim p de 8 ore în tre ­
loane şi rezervoare. In soarele ce modeme cu care
rane. aeriene şi submarine, inclusiv prind erilor vecine a fost ilustrat Sporesc producţia
răzbate prin ceata dim ineţii de toam­ pentru curenţi de înaltă frecventă p rin lr-o sugestivă com paraţie: dară a lost înzestrată
nă sclipesc coloanele com plexului in industria electrotehnică conduc­ ci ar fi folosit la o locom otivă, a- Penlru o bog afă acfivifafe secţia : aparat de energie electrică
de reform are catalitică, cu o capaci­ te ce pot fi folosile la o presiune ccasla ar putea remorca 12 vagoane culfur?lă în (impui iernii ultrasonic pentru
7>ină la )6 almosfere si o tempe- în ju ru l globului cu viteza unul controlat ro[i,
tate de 1 m ilio n tone anual, in la vj strung pentru la­ Deşi term ocentrala din Călan nu a intrat In ex­
ffllură fie 80 grade ambalaje, dife­ accelerat. Interesant esle şl faptul Zilele trecute a avut loc nute în organizarea şi
în funcţiune în anul 1961. rite piese de maşini pentru medii că Brazii esle printre term ocentra­ plenara lărgită a Comite­ desfăşurarea activităţii m inatul lusclor, ploatare prea de m ult, totuşi prin îndrum area organi­
Conducătorii fie partid şi de stat corosive, înlocuitor de metale ne­ lele m iliardare, adică produce peste tului raional pentru c u l­ cultural-educative în ca­ s I r u n g penlru zaţiei de partid, şi cu s p rijin u l org an izaţiilor de sin­
aii venit din nou Iii m ijlocul pe tro­ feroase şi la producţia unui marc un m iliard kW h. anual. tură şi arlă Alba. Au drul raionului. S-au pur­ s lru n jit banda ie dicat şi U.T.M., s-a teuşit ca in lr-u n tim p relativ scurt,
număr rle obiecte rle larg consum Conducătorii fie paftid şi de stat
liş tilo r de la Brazi cu p rile ju l unui participat membrii co­ tat apoi discuţii Pe baza fn exterior, un m un citorii să cunoască şi sd stâpînească acest mo­
etc. Un amănunt interesant : însăşi se opresc în hala sub cupola căreia
evenim ent im portant In viata aces­ mitetului, directorii că­ dezbaterilor şi a propu­ dern agregat. In pregătirea tehnico-prolesionalâ a m un­
macheta de execuţie a viito are i fa­ se află agregatele. Primele trei tu r­ brine l electric,
tei mari întreprinderi : intrarea tn brici este confecţionată în întregim e bine sînt fie condensatie cu prize minelor culturale, b i­ nerilor făcute a fost e- strung paralel c ito rilo r un mare m erit II au şefii dc tură şi m a iştrii.
funcţiune a instalaţiei de distilare din polietilenă reglabile, iar cea de-a patra este cu bliotecari cit şi lucrători laborat un plan de mă­ „R anghcl" etc. O atent ie sporită s-a acordat e v ită rii a v a riilo r fn
atmosferică şi in vid |D A V ,|. Tot etilena provenită fie la fa b ri­ conlraprcsuine. Este de rclin u t fap­ din domeniul muncii de suri in vederea bunei Datorită înzestră­ lu ncfionaica agregatelor ]a param etri nom inali prin
ca de olefine va conslilui materia tul că răcirea generatoarelor, care propagandă şi activişti
Instalaţia te impresionează prin desfăşurări a activităţii ri] secţiei cu a- respeclarea cu strictele a In strucţiu nilor de exploa­
primă pentru fabrica de oxid de e li­ dc obicei se face cu aer. aici se ai organizaţiilor de ma­
m asivitatea desalinalonrelor sferi­ realizează prin interm ediul hidroge­ cultural-educative în pe­ ccsle m aşini noi, tare. In felul acesta a lost posibil ca planul dc energie
lenă şi elilcn glicol, care se con­ să. Cu acest prilej s-a
ce. Dar şi mai impresionante nului. A burul „ob osit" în turbine, analizat rezultatele obţi- rioada lunilor de iarnă. productivitatea
struieşte pe baza tehnologiei şl a electrică pe luna trecută să lie depăşit cu 4,63 la
sini cifrele care oglindesc însemnă­ după ce îşi face datoria furnizînd munci/ a crescu/
u tila je lo r achiziţionate de la firma energie electrică. îsi continuă călă- sută iar prin valorificarea gazului dc furnal sd se ob­
tatea ei ,penlru valorificarea supe­ Italiană ..M ontecatim ". toria, pornind-o de-a lungul conduc­ m ult, lapt ce n ţină econom ii la preţul de cost de 60 761 lei.
rioară a pe tro lu lui : aici vor fi pre­ O xidul rle etilena şi q lico lii au telor spre consum atorii term ici din Acţiuni de propagandă dus la realizarea S-au evidenţiat to v. A lia n Gherman, Gheorghe M a­
lucrate trei m ilioane fie tone, un largi întrebuinţări, printre care la vecinătate. Specialiştii arată că a- tehnică ritm ică a sarcini­ ladie , Pupăză A ure l şi al]ii.
sfert flin întreaga producţie de Ulei producerea de insecticide pentru n- burul industrial este transportat pînă lor dc plan.
Ia rafinăria Ploieşli de o conductă La clubul muncitoresc m itru, sau sesiunea tehni- T. H O R VAT
a tă rii noastre. gricwllură. conservarea cerealelor, care străbate peste 7 km., fiind cea al sindicatelor din Lu­ co-ştJin[ilică organizată pe N. FLORIAN (Din colectivu l subrcdacliei vo lu n ­
D irectorul rafinăriei, ing Bujor fabricarea celofanului şi răşinilor po- mai lungă din cîl sc cunoaşle din pe/)/ au lost organizate de tema : „ P osibilităţi de ex­ corespondent tare de la Uzina „V ic to ria " CălanI
Olteam i arală că pe aceeaşi p la tfo r­ lic s le rir*. literatura de specialitate. la începutul anului şi tindere a teh nicii n o i’ ,
mă sînt cuprinse utilaje in vederea Slrăbălind şantierul. oaspeţilor Una flin tre turbine este echipată pi nu în prezent peste 30 in sectorul I A ". In urma
efectuării a trei operaţiuni : desali- le-an fost prezentate şi locurile unde cu instalaţiile necesare lerm olicăril. dc aci luni de propagandă acesteia a lost introdusă Şedinţă de comunicări ştiinţifice
narea electrică a ţiţe iu lu i, d is tila ­ vor (i construite alte fabrici ale com­ A burul pus la lucru încălzeşte per­ tehnică. Printre acestea armarea metalică şt o sc­
rea atm osforiră a ţiţe iu lu i dcsalinat binatului. Planul rle dezvoltare In manent o mare cantitate de apă am intim sesiunile tehni­ rie de noi tip u ri de u ti­ Uniunea Societăţilor de Ş tiinţe Medicale, secţia de flizio lo g ie
co-ştiinţifice, conlcrinlele, laje, lapt ce a lâcut ca
şi distilarea în vid a păcurei. perspectivă a acestei „cetăti a pe­ pompată sub presiune în relea prin giu n ii Hunedoara, şi Spitalul regio nat de boli pulm onare orga;
simpozioanele e/c. la care In prezent sectorul l A
încerci un sentiment fie mare bucu- trochim iei'' rom îneşli preconizează conducte învelite în saltele do vată azi, incepînd dc la orele 17, la sa n a to riu l T.B.C. Geoagiu o şedi
au participat de fiecare să fie evidenţiat pe ex­
rie şi m îndrie cind a lli că această realizarea unei largi game fie p ro ­ minerala term oizolanlă. Cantitatea
dată cile 50-60 de to va ­ ploatare. O altă sesiune com unicări ştiin ţifice. La această şe dinlă sc vor prezenta comui
inM alalie de înalt nivel tehnic, cu duse petrochim ice, menite să în lo ­ de căldură furnizată în total va fl
răşi ingineri, tehnicieni tehnico-ştiintihcă s-a or­ „C onferinţa naţională de flizio lo g ie de la W eim ar din Repubtii
un grad avansat fie automatizare, a cuiască consumul de metole feroase de peste un m ilion şi jum ălate do şi şeii dc brigadă. ganizat pe tema „M etod e­
fost oroLeetală în întregim e în Iară şl neferoase în industria construc­ gigacalorii. mocrată Germană" expusă dc dr. Conslanlincscu O vidlti, „U rr
Printre acţiunile orga­ le dc exploatare a stra ­
de către specialiştii de la Institutul toare de maşini şi să îmbogăţească In tim pul vizitei, oaspeţilor le unui lot de bolnavi care au refuzo t in le rve n lia chirurgicală''
nizate fn această direcţie tu lu i 5 blocul 4 şl e x ­
de proiectări de instalaţii petrolie- sortim entele de bunuri de larg con­ este prezentat cel de-ai patrulea grup tinderea arm ăturii meta­ Roală A., I, Popovici, L. Hiene, G l., Căpriţă, Tli. Firicâ şi o llii
se numără conferinţa In­
re din Ploieşti (şef de proiect Aurel sum. de 50.000 k\V., intrat nu de m ult sanatoriul T.B.C. Geoagiu, „C o nlribu tic la concepţia critico -istor
titula tă „ Economisirea lice şl a transportoare-
Holopeleanu), Iar echipam entul teh­ Im aginile atît de caracteristice în exploatare. D atorită efo rtu rilo r lemnelor de mină la să­ lor", chim io-lerapiel extra spitalicească" de dr. A. Andrian şi C. V oini
nologic este produs de Uzinele „P ro ­ unui mare şantier, te înlîm pină la deosebite depuse de colectivul de parea lu cră rilo r m iniere", B. RUSALIA regiunea Braşov §i altele, GHEORGHE GRIGC
gresul- Brăila, „V u lca n "B u cu re şti, tot pasul. In vreme ce sudorii îm ­ m uncitori, ingineri şl tehnicieni at expusă de ing, M ehiş Du­ corespondent coresponda
Uzina de u tila j chimia şl petrolier bină la în ă lţim i construcţiile meta­ T rustului de construcţii şi montaje