Page 55 - 1963-11

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2764

5 ^

fon penlru copii • 9,30 Piese or-
'm en ta
O © chcslrnlc rle estradă; 10.45 A n ­
sam bluri corale sliirle n lcşli ; 1130
17 NOIEMBRIE 1963
Penlru asigurarea ob ţine rii unei toarele te m p e ra tu ri: m ugurii piuă la \'o rbe şte Moscova I; 12,00 Din ce­
recolte mari rle struguri, este ne­ minus 15°C, coardele de nn an piuă DBV A : Sâ ne IcuicşU. Gnnt f le mai cunoscute m elodii pojmlare,-
Este bine ştiut că fondul de bază GHEORGME STAN C A n iş lii Răiut Drăgldn. Pavel Turca, cesar ca toamna, după recoltare, in la minus 20°C, tar coardele de mai — cin cm alo qtalul Patria" i Vals 1220 Interp reţi de muzică uşoa­
reprezintă partea cea mai im portantă secrclar al C om itetului raional Haţeg Ionel Zăiconl şi A lexandru Măgu- v ii să sc aiilice o scrie de lucrări. m u lli ani, rezistă piuă la minus pentru un m ilion — cinemut(>qru- ră ; 14.00 Muzică cerută de ascul­
lu l „ A d u “ , SIMENI A : Tu
cşf/
a p ro prie tăţii obşteşti a G./VC. Dc al P.M.R. reanu — instructor al C om itetului Principalele lu crări care sc recom an­ 24°C. In lru c it in regiunea noastră m inim ală — cinem utoqrulul „M u /i- tători ; 16.20 Piese instrum entale
mărimea lui depind p o sib ilită ţile raional dc partid — au ţin u t deseori dă a se cle r lua in această perioa­ se înregistrează in m u lli sul tem pe­ de com pozitori ro n iîn i; 16,15 Pro­
gospodăriei colective de a dezvolta asemenea conferinţe, iar agitatori ca da. sini: Ingrăşarca. arătura adincă raturi mai scăz.ule de — 15°C se re­ c ilo ru r ; PETH O ŞAN I: Povestea gram muzical dedicat fruntaşilor
anilor inlIO curnli — cinem atoqta-
in fiecare an pioduclin. d i a ob­ bază dc contracl, a Însemnate can­ de toamnă, completarea g o lu rilo r, comandă îngropatul viţei, penlru :i
Avram Prejban, loan Coz ac. Clara
tită ţi de produse agricole sint citov Iul ,,Republica" ; V alsul nem uri­ de jic ogoare; 17.00 Din viaţa sa­
ţine ve n itu ri toi mai mar', si. pc Lada. N cli Cozac. Laurentiu Cofolan tăieri rle uşurare şi îngroparea v i­ preveni ingbelarea acesteia. Tim pul tor — cinem a/oqtalul ,.l N oiem ­
această calc. rle a răsplăti cu lot va din căile ce au ajula t ca in u l­ şi u liii au asigurat prin activitatea ţei. Ingrăşarca v iilo r se face in mod oinin i pentru îngroparea viţe i de vio brie" ; A U i A IU U A : Estrada, es­ telor p a trie i; )R,00 Muzică |)opu-
mai m ulte produse si lmiu munca tim ii ani să se poaiă îm părli colec­ lor politică participarea In masă a d ife ren ţial in ra|iort cu fe rtilita te a este după cărlciea frunzelor. Penlru trada — cin em a ioq ialul „V ic to ria ” -, lară in le rp re la lă de Fănică Litca şi
depusă de colectivişti. Tocmai de. tiv iş tilo r avansuri in bani mai rlese co le ctiviştilo r la diferi Ic m unci şi la soluluj si cu virsta plantaţiei. ca lucrarea să se execute in conrli- l-a 30 de ani — cin cm ulo qtnlul ,.23 Ion Lttican ; 10.00 „M e lo d ii... m elo­
aceea C om itetul raional dc p m lid şi mai mari. să sc rina la ziun-niun- efectuarea lu cră rilo r agricole la lim p ţiunî corespunzătoare, este bine să dii — em isiune de muzică uşoa­
Haterj a m ilitat pentru creşierca ro ­ <:ă o mai mare cantitate dc produ­ şi de bună calitate. In general, toamna sc recomandă se aplice tă ie rile de uşurare In A u q u s r ; SEBEŞ: Llena dm Trnia ră roinîncască; 19,15 Romanţe in ­
—
cincm alnqrulul
„P io grcsu l" ;
lu lu i conducător al org an izaţiilor ie se, h r fondul de bază şi prin cl A c liv ilâ li ca : „Z i de oclilmă a co- a se adm inistra cile 20 10 tone de acesl scop, se desprind coardele da C linele sălbatic Dlnqo — ci- terpretate de Mia Braia şi N iru y
partid de la sate. a capacităţii lor Întreaga avuţie obştească, să spo­ lecliviştU or". „Seara e vid e n ţia ţilo r", gunoi de grajd şi cîte 200 300 kg. pe m ijlo cu l de susţinere, tăinrlu-se Şîoenescu ; 20,00 Teatru la m icro-,
de antrenare a co le ctiviştilo r ia în ­ rească an rlc an. Astfel, in 19bl organizate la căm inul cultu ral a;i superfosfat l i ha. După ce s au îm ­ le găturile si circcii. Se apreciază ncm atoqralui „ Sebeşul" ; ORĂŞ- fo n ; 21.10 NT uz ic ă in slo n re n ta lă ;
făptuirea sarcinilor trasate dc partid, volum ul avuţiei obşteşti era de constituit metode bune de s ti­ prăştiat Ingrăsăm inlele. pe teren se apoi la fiecare viţă cile clemente T IE : Cain nl X V IIl-le a — cincm a­
cale sicjmă de dezvoltare continuă 24924 000 Ici. in 19G2 a ajuns l i m ulare a hărniciei oam enilor. U r­ execută arătura adîncă de toamnă. lo q ta lu l „ P a ltin " ; P oveslin vesele 21,45 M uzică uşoara interpretată
12.729 000 lei iar la s fiiş iiu l acestui, trebuie lăsate tu ocazia tă ie rilo r ce — cin cm alo qtalul „F lacăra"; H A ­
şi de Întărire econom ico-orrjani zu- marea firească a m uncii po litice Completarea g o lu rilo r in v ii este se vor executa în prim ăvara anului rle Pafacltou ; 22,25 Vă învilăm la
torică a gospodăriilor colective. an va alinge 40.000000 lei. Rolul desfăşurate este întărirea gospodă­ o altă lucrare ce Ircbuie să consti­ v iito r. Din num ărul coardelor te Ţ E G : Cod in — c m c m a lrq iu lu l dans.
In arest scop. com itetul raional si principal in această creştere ) a rie i si suplim entarea contractelor în ­ tuie o preocupate principală a v i­ „ Popular" ; BRAD : Salul \>in(ă —
avut sporirea conlinuă a fondului prisosesc, se înlătură circa o tre i­ cin cm uln qtalul r.SI. roşie" ; LO-
com itetele comunale de partid, or- cheiate anul acesta cu încă 12 lone ticu lto rilo r. Esle cunoscul faplul că
de bază care de la 12.380.000 lei cit me Coardele rămase se scurtează K E A : Rocco si ira tii soi — sc­
ganezaliile de bază din G A.C., nu dc griu şi 10 lo :ic dc porumb, in­ uneori chiar In cursul prim ului an
dezbătui in soduite şi adunări gene- <i lost in 1902 va ajunge la s iirş it.il troducerea în inventarul gospodă­ rhi|)ă plantare o parte din viţe se )a 1-2 in te m o d iiri |ieste lungimea ce rin f si II — cin cm alo qtalul „ M /.
acestui an la 20 milioane. sc va lăsa cu ocazia tăie rii din p ri­ nerul" ; T E IU Ş : Pescăruşul ne-
taic probleme p rivin d m ijloacele riei a unui autocamion. unei molo- usucă, aceasta ca urmare a fo lo si­
Re/.ullainic insomnale obţinute in măvară. iar Jcninul bătrin, prea gros, qm — cin em a ioq ialul „V iclm ia "-, m eleorof^qia
care asigură dezvoltarea lo ndiitui pompe pentru irig a tu l gradinei, unei rii la plantare a uim i m aterial să-
raionul nostru |ie calea dezvoltării se înlătură. 7 J.A T N A : Lanterna cu am in­
tle bază şi a avuţ;*ei obşteşti. Co­ locatoare de siloz, unui cintnr bas­ (Iilo r necorespunzător sau neaplică- PENTRU 24 DE ORE
G.A.C. se daloresc creşterii ro lu lu i tiri — cin cm a lo q ta lu l „M u n ci-
m itetele de p a ilid si org a in za ţu b cul etc. Prin îngropat v iţa se acoperă |inr-
conducător al organelor dc p a ilid rii m inim ului de lucrări agrotehni­ c ilo ru l" ; ILIA : Plăcerile oraşului
dc buza din G.A.C, Rin Alb. Uiu In alenlia com itetului de jînrtid ce. Pentru n avea plan ta ţii înche­ ţia l sau rotai cu păm int. V iile t i­ Vremea se menţine ncstebilă cu
de M ori. Totcşti, Sarmiserjeluza. prtv a stat şi îndrumarea* comisiei de re­ iate este necesar să se facă com ple­ nere care au 1 2 ani dc la plantara cin cm 'jtn qra lul ,.Lumina" ; APOL- cerni maî m ult noros. Spre sfirşî-
cum şi com itetele comunale de pariul vizie a gospodăriei pcnlrn ca ea .să tarea g o lu rilo r cu vite viguroase de şi cele care au fost bătute de g rin ­ D V1. DE SUS: Fata cu cote crom tul zilei, izolat, vor cădea ploi
oq
prieten — rin cm a ln rfra lu l
rlin Sălaşul S u |)e rijr şi Boşorod, au ra vegheze neîncetat la păstrarea Im nu­ anul f obţinute rlin pepinieră şi f i­ dină. se îngroapă prin m iişuroire. In A iiq u s l"; C Â L A .V : T utun ul s e n ; slabe. V în lu l va sufla moderai cu
snalizai rleseor; jHOhipmele privind ^9 t rilo r ce constituie avuţia obştească. acest scop, In ju ru l butucului şi
term inarea la tim |) a d ile m e lo r cons­ Com unistul Vasile Sibişnn — căruia ind rlin acelaşi soi care se găseşte coardelor acestuia sc face nn nmşu • 1 Şi U — cin em a ioq ialul „ ICSH". in lcnsiftcă rj focale rlin vest şl
tru cţii si in special a celor zooteh­ de la sale rare an asigurat o în ­ adunarea generală i-a încredinţai p b n lu t tn p n rcrlji respectivă. In roi de c.rcu 35-40 m i. V ite le oare nord-veşi. Tem jieralura, ziua va
nice, asiguraiea loazei lurajeie, creş­ funcţia rle preşedinte — se strădu­ v iile rare sc găsesc in declin 'Ic sin i bătute de grind ină nu perm it oscila între 10 şi |G grade iar noap­
drum are concretă şi permanentă con­ pioduclie. dar care ma; pot rodi
terea producţiei de cereale şi re a li­ s iliilo r de conducere. ieşte să sc ridice la inul-ţimca în ­ o îngropare totală, deoarece coarde­ tea între 0 si 6 grade.
zarea sarcinilor tle spom e a e le cti­ In cele ce urmează vom prezenţi crederii. Iută o perioadă do 8 10 nni. com­ le răsărite se Iring cind sin i ap!c-
vu lu i de animale etc. Aceslc rozultale sc daloresc aten­ pletarea g o lu ţilo r se va face prt:i 17 NOIEM BRIE 1063 PENTRU (IRM A l OARELE
cîlevn aspecte sem nificative din ac­ calc pe jiăm int pentru a fi Îng ro­
D atorită acestei preocupări şi p ri­ tiv ita te ! şi experienţa organ izaţiilor ţie i şi s p rijin u lu i dat rle biroul co- marco! a j. Lucrarea se execută ast­ pate. Restul v iilo r se lngroa|iâ lolat. PROGRAMUL I : 6.00 Concert dc 3 Z II E
ceperii m em brilor şi Candidaţilor de de partid rlm G .A .C Sar mi serj ol uza m ile lu iu i raional dc partid gos|iodă- fel : sc alege o coardă rle un an. Ingro,intui tolal al viţe i se fnre ast­ diinincaţ.ă; 7.25 Piese sim fonice;
par11cl care in şedinţe şi adunări, nu rid o r respective. Repartizarea mem­ p!asat,i im j la bazi butucului şi Vremea devine schim bălonre fa­
şi Toteşli. care In u ltim ii 3 ani şi-au fel. Dacă vila este planlală la baza 8.96 Cinlece $i jo curi rle pe în tin ­
venit cu numeroase pro|iunen con- caro să aibă lungimea sulicien'ă vorabilă plo ilo r locale şi tempe­
dezvoltat cu m uli avuţia obştească b rilo r birou lui — cu răsim iulere con­ pantei pe locul unde sc vor aşeza sul p a trie i; 8.30 Teatru la micro-
crelc In acesl scop. rjosporluridc co­ «ă fondul de bază. aşa cum se vede cretă — l.i orele gospodării colec­ lientru completarea unui gol vecin. ratura in uşoară scădere.
le ctive din raionul llo le rj -ju obţi- tive cere nu sînt îndeajuns dc rlcz.- Se b re apei un sanl de u lungul coardele se face un |inf de pămînt
şi din urm ătorul gra lic : cu înălţim ea rle 5-8 cm. Sc aşea­
nut realizări irumoase |>e calea dez­ ria du lui, rle la viţa de unde se :a
v o ltă rii lor. Numai ca urinar? a lu- coarda penlru m nrcotsj, pînă unde ză apoi coardele j>e acesl jiat curbîn-
19G1 1962 IS63 rlu-le uşor la bază. La viţe le a că­
c iă riio r de construcţii. valoarea fon­ se Înregistrează golul. Adineim 'M
dului de bază a celor .15 gospodării Gospodării Averea Val. fond Averea Vaf. fond Averea Val. iond şanţulni Ircbuie să fie rle 45 50 cm. ror coarde se îndoaie greu. se face
colective care In I9ti0 era «le colectivă bază obşfească bază Coarda se îndoaie pe fundul şanţu­ muşuroi in ju ru l bulucului. Coar­
I 3441>00, pjn,i l 3 s h iş itu l anului cu­ obsbască bază obştească dele aplecate, se ţin pe păm int pM.
lui. iar v irfu l acesteia trebuie *ă
rent va creste Io 6 m ilioane Ici. In 2318000 4500000 3000000 ajungă la suprafaţa solului Pe |ior- nindu se un picior pe capătul lor.
unul trecut, co le ctiviştii din raionul Sarmiseqeluza 2100000 nnoooo 3582000 Cu o snjia se trage pămînt |ie toată
Imnea rle coardă îngropată se în­
Matcrj au rid icai 91 de ob ie clive intre 1852000 1099000 2500000 2000000 lungim ea lor, straiul de pămînt ajun-
care JM grajduri, )(J saivane. 5 m-i- Tolcşti 877000 495000 lătură m ugurii pentru că rlin accsie gind la grosimea de 10 15 cm. Cind
rocuri vor crcşle apoi rădăcini
te rn ilă li, si 5b do alte conslructii p iin lre vite le îngropate se execută
m m sint: magazii, pălule, grop: de Cum au o b ţin u i gospodăriile res­ volldlc, instruirea aparatului şi acti­ La v irfu l coardei se lasă 1 2 mu- nrăturn adincă dc toamnă, este bino
siloz ele. pective rezultatele oglin dite in acest v u lu i rle partid cu m ăsurile ce tre­ qun, rlin care vor croşle lăsiaiu ca braz.ilo să se răstoarne c.llre n u ­
C 3 urmare o preocupării organi­ g ra lic? La Sunm srqelnzn, de exem­ buie aplicate la sale. analizarea în Pentru ca această coardă să şina |ie dul de viţe In acesl lei pc v i|c se
za ţiilo r de panid. ritm ul de construc­ plu, o n c n lim l co le ctiviştii S|>rc creş­ şedinţe rle birou a m odului cum în ­ fundul sanlnliu, se prinde din loc maî aru n râ o am m iilă cn n lila le rlc
ţie a crescut şi mai m ult in nuni terea unui număr r it mai mare de drumă C onsiliul agricol raional şi In Ioc cu ajutoru l unui căluş Se păm int, fapt ce contribuie Io o apă­
1 961. Dovadă esle loplu l că. plnă la animale, organizaţia de bază inijire- Com itetul executiv al Sfatului popu­ astupă şanţul cn pâm inl, '.nr v irfu l rare mai bună a v ile i dc gerurile
s firş ilu l anului vor fi date în lo- ună cu consiliul de conducere au lar raional Haţeg, co n siliile fie con­ coardei se muşii roieşte. In al doilea iernii.
losinlă alte 170 de construcţii. dat mare atenţie şi rid ic ă rii a cil ducere din G A.C. pentru dezvolta­ an rlc la îngropare marco la se des­ Pagubele co au fost produse de
Recoltele s|>onle realizate pr(i> mai inuhe construcţii. Folosirea |iio- rea economică a acestora — sint parte rlc planta mamă.
aplicarea m ăsurilor agrozootehnice irei. a nisipului, a lem nului rlin re­ doar cîlevn rlin obiectivele ce an Tem peraturile scăzute de minus îngheţul ie rnii trecute trebuie să
Înaintate, au permis ca an de an constituit o permanentă preocupare determ ine fiecare unii ale agricolă
surse pro|>rii şi labricarea pe plan
gospodăriile colective rlin raion să pentru biroul nostru raional de 30-15°C din iarna acestui an au |iro-
local a varului, săparea cu muncă soc'alistă să execute această lucra­
vindă stalului lor mai m ulte pro­ patrioiică a 504 nvc. lundaţie. con­ pariul. dus pagube mari in p la n ta ţiile rle re la lim p şi in bune condiliuu;.
duse din surplusul lor şi, pe aceas­ Dezvoltarea m ultilaterală n G A.C., v ii care n an losţ (ngropale. Prin
fecţionarea uşilor şi geam urilor rle
tă cale. să obţină însemnate ve n i­ si pe această râie îm bunătăţirea con­ Ing. AN’CTA LCI-TCR
meşterii colectivişti a permis să se observaţiile făcnie In d ife rite cen l'o
turi băneşti. In anul trecut, de p il­ tinuă a n ive lu lu i rle viaţă al colec­
facă la construcţii o serie rle eco­ vitico le s a ronstaint că organele Staţiunea experim entală
dă, in alară de ca n tită ţile rontr.ic- tiv iş tilo r, va *4a şi pe viîîo r in a-
nom ii. Primele 2 g ra jd uri Ifie ra re cu lio rliv ilx o lă Geongiu
tate. co le ctiviştii au vio riu l s tilu lu i lc n li3 noasliă. viţei dc vie rezistă piuă la urm ă­
o capacitate de 120 capele) s-au cons
In plus încă 31.5 tone de q rln sl Im it prim ul cu RG.OOO le; sl doilea
2-54 tone porumb, iar anul acesta,
cu 69 000 lei. tn vreme ce fic c im
după ce s au predai 775 tone griu
din ele valora, după deviz, mai m ult
c il era contractat. C. A.C. din raion rle 180.000 lei H
au suplim entat contractele cu Încă
175 tone. In prezent se mai află tn construc- 7 ţntJHGFTiKSfuihlf ţ|Vf
tie ln că trei grajduri. Cele de la b ri­
Îndrum ate rlp către com itetele de
găzii? Păucineşli şi Mobila sţnt deja * ^TALf L[ VfCHI S\m ^
partid şi organizaţiile de bază, con­
acojierite, iar l j rel din Rreazova Părăscşle casa cea nouă de d in ­ de noi depinde creşterea lor. Nu e tru a te putea face să Înţelegi —
s iliile de rondurerp din m a jo rila b a aşa cum Înţelege ea — frumuseţe,i l DATI-LE comic a plata *7
au fost ridicate zidurile. La grăbirea colo rle pod înainte ca geana z o ri­ rleajuiis să Ic dai rle inincare si să
gospodăriilor c o le rliv e au orientat
ritm ului de conslmcpti nu c o n trib u i lor să se ivească de după deal In te îngrijeşti de curăţenie. Trebuie areslei munci. .Şi o liresr. Ghemnşo- •7 ‘MEDIATA.IAINTREOIÎIM-;
lo nd nrile proprii spre procurarea rlrnm se ojireşie o clipă la poarta ruhn acela de puf. care avea doar o
nn iij număr cit maj mare de ani­ m ult com uniştii Vasile Zgltcea. A n ­ să sli si cum să le lac: ţoale astea. zi cînd a lost adus. la ferma, ii tre ­ ; DEQLADfNTCU OXFCM- ;
male. Creşterea num ărului de an i­ gliei Mateşoni, A urel Lăsconi şi a l­ m arc de In casa cu nr. 40. Acasă am crescut si eu c îlîv a |)ă- i CLAHnALELO^LA Df■
ţii, care, la recomand ik m birou lui şâri. dar nu mi as fi închipuit n i­ buia o în g rijire nlentă, cerea ră b ­
male In anul acesta, cu 3192 de bo — A i plecat C ltivo ? dare şi pasiune ca să le ocupi rle ^ p o z u t l e t o a s t a i oik:
vine, 1.852 de ovine (cu lina soinl- organizaţiei rfe bază, au fost ro|vir- raraschivit Dobrean iese In prag. ciodată ce se poale cerc ca să creşti cl. $i Ana Cârăb.m a dovedit aceas­
fină) şi 3,10 de scrohlc pentru pro­ tizati să efectueze «ceste lucrări. O aşteaptă de fiecare dală. Si Ini păsări aşa cum sini ale noastre din ta. Prin hărnicia ei si a Parascbiv-d
ducţie, dovedeşte prrncupartoi si im Sectorul zootehnic al gospodăriei prenriă pornesc cu jias gră bii spre qos|iodârie La ince|>ut. cind am au­
din SarmNegeniza a sporit anul a- Ier ma gos|>odăriei coleclivc. A ici le Dobrean. a M a rin C liin lă si a Anei
portanta ce o acordă comuniştii cpc- zit o,i le vom da puilor ouă lierte Ştire, 3 Cornelie: Coloşi si a c e lo r­
torului zootehnic, aducător de ni.ni cesta cu 22 de voci. 102 vitele şi Inlîm pină p iu itu l m iilo r de păsări !o ra !(\ hrînză de vaci. lapte acrit,
ven ituri. Un im bold in sjio riicu con­ 000 dc oi njim qind ca acum ol care parcă le simt apropierea. Iî o cnlcin, nn m i-a venit să cred Ci. lalte în g rijito a re , aici la fertila gns
tinuă a efe ctivulu i de anim a­ să cuprindă 475 bovine, 2.710 ovi larmă cu care s au obişnuit, jie care dar cind am văzul că puicuţele a.t podar Ci din Orăştie. au cresc: il în
le !-a co n stiiu il pentru colec­ ne. 210 porcinp şi pesle 600 păsări. o aşteaptă şi care uneori, cînrl nJ început să ouă numai la -5 luni acest an peste 10 000 de pui. Duoă
tiv iş tii noştri I lolărjrea Con - Munca politică desfăşurată in rîn- sint la Ier mă. le lipseşte chiar. mi am zis: „b a lu -le să te bală Ană. numai 5 luni ei au intrat 1n jiro-
si lin (ni de M in iştri din iu lie dul co le ctiviştilo r de către organiza­ Ana Cârabnii şt Paraschiva Do­ vezi ce înseamnă ş tiin ţa ? !". Acum duclie. Aşa sc face că pină acum — Deva, Strada Horia nr. 2
a c cu p rivire la măsurile pen ţiile de bn/fl şi de rom ite lele do ineau sint două colectiviste rle lo mi e a lil rle drag să lucrez aici rle mat m ult de 100000 ouă au (ost li — Oră^lre, Strada Lenin nr 19 Hunedoara, Strada Roman:
tru sporirea ro m iercsărli producăto­ j>:irtid a in flue nţai de asemenea dez­ G.A.C. Orăştie, două dintre acele parcă n-aş iiulea Irăi fără munca vrate statului. lor nr. 63
rilo r In creşlerca si iiKprăşore:i de voltarea şi întărirea economică a colectiviste pentru care munca la asta. Si apoi puicuţele m is drag: Azi In ograda mare i fermei do — AKia lulla, Strada T. Vladi- Sinieria, Strada Cuza Vodă
anim ale In jnev.cnt Ci A C. din ra G A T. Com itetul de |)a:lid din 6 A C f<trmă, cu jiăsărilc a devenit pasi­ cum m i-a dragă sănătatea. la O răştie mai sînt 4 500 de păsări mircscu nr. 38
une M ii de păsări $i o singură culoare. 1 Petroşani, Ady Endre nr 1
Ion deţin ca proprietate obştească Toicşli. nfi-ră dm acest punct de ve­ Cind vorh eye despre munca ei — Selies. Drumul Sibiului nr. 3
19 159 de bovine. 2.002 de porcin*\ dere un hun exemplu. A ici s a obiş Piuă n-nin lucrat a.ci mi se pă­ de la lermă, Anei Cărăban (i v'or- lin roşu închis, specific tasei Rlio- — îl ta. Shada 23 August nr. 52 Eonca, Strada Pieţii nr. 1
15 977 ovine şi 8 916 do păsări. m ul ra periodic, cu m em brii <u can­ rea că munca cu păsările e o treabă bcsc şi ochii şi fala. Caută şi parcă de Island. — Drad. Strada Avram iancu
Ridicarea de conslructii, îndeplini dida ţii de p irlid . cu |o|i colecliv ştii uşoară Dar mi i deloc aşa Păsările nu găseşte c jv in le le p o trivite |ien- L. LU C IA î nr. 54 Livezeni, Sirada Gării
rea si depăşirea planului la cum pă­ sii se ţină conferinţe despre căile cp cer o în g rijire foarte atenta. A ici, Lupenî, Strada Abrudului
ră ri dc animale, v alorilicarea pe duc la întărirea gospodăriei. Comu- — Haţeg, Sînlamăria-Orlca nr. 4
I m '-r+c'm ^1 11 r T*—1 S C - .ii-- ®* ' i w uu a a u r o te rrs i/i sv* tn c - n > < c m a « r\rrrrn n a e o n 53 aassau ca ce o e u a l z u a i
1
ROBIM HOOD
In dczvoltarcD ştiin ţe i acluale, ma- |)Ci|:mle. Astlel. In Document<şle c-.;. ,’nală exclusiv din Imnea exleriua Cind am spus mai sus că lo |i ele­ tă, iar o lecţie nelnvăţată este o ve ­ elev caie-şi copiază Icrnele pentru de HonryGUbert
lernalicfi joacă un rol însemnul c* Im d(> al III tea ('oruires al P.M.R. ră. ea nn s a născut in ctcier. rlin v ii pot sa inveţe matematica, in-ain riga ruptă in sistemul de cunoştinţe, acasă.
instrum ent de cercetare. Ea |iâ lri:n- i i i lost puse in lr-o luiiim ă vie s-ir- n in d iic pură înainte de a se forma (|in rlil la Ir.plul că toate cunoştin­ o lacună ce Ic urmăreşte (oaia v n - Dc m ulte 011, in fata unei proble­
rle lot ma: adînc in mod creator, cmi deosebite, ce au dat mi noii noţiunea de lignrâ, trebuia să existe ţele rlo b in d ib ' b matematică le |).n t i şî dc care le vei lovi atunci cind me elevul z :rc : nu şliu de unde să Povestirea lu i H cnry G ilb crl,
In m ullc r.c c lo iie ale ştiinţei, teh­ a vin l dezvoltării In vătăm intului şi obiecte tare să aibă formă şi pe care fi folositoare în viată. Cel ce va mei nu le gînrleşli Dar. se mai pune încep problema, nu pol să o lac, nu inchcqală pe baza Icqcndclor
n icii, economiei şi cu ltu rii, n/irinîn ceicetărilor malemaPrc. emul să le compare între cle“ . lucra, de exemplu, in co n stru cţii întrebarea : o lcclie pc care am în voiri cheia rezolvării ei. Unui as-e- şi baladelor ce au circulat in
rlu-se cn tărie ca o metodă justă de In iilln na vreme automatizarea s-a Intr-adevăr nn lin şo r de |>raf care m otoarelor eleclrice sau In ridicarea leies-o la explicaţie esle si o lec­ menea elev, care nu ştie dar vrea Anqlia ieudalu. zuqrăvcşlc as­
lucru. De exemplu, biologia şi m edi­ extins tot mai mult 111 ansamblul pluteşte In bălaia razelor soarelui barajelor nu trebuie neapărat să cu­ ţie Învăţată ? Desigur că nn. A sim i­ c«r înveţe, ii spun să procedeze asl pecte pregnante ale v /c f/7 şi
cina 13C m ulte încercări de m atem a­ economiei naţionale. iar v iito rii 110 dă imaginea unui punct m ate­ noască secretele rle fabricaţie nlc l i ­ larea cunoştinţelor de matematică de tel : s-i citească atenl problema, să societăţii engleze din secolul
tizarea lo r; nsilel, ele folosesc sta­ m uncitori rle înaltă rnlilicnro, ca şi rial. insă prin procesul rlc abstrac­ relor dc slrmă, Ircbuie Insă să ţ>o- răi re un elev trebuie iiriv ită r,i un vadă ce m ărim i se dau şi ta re esle ai X lll-le a . Pcrsonajul p rin d -
tistica matematică in studiul elic-ici- specialiştii, vor fi nevoiţi să aplice tizare. obţinem punctul geom etric *nde n o ţiun ile de bază ale matern 1- proces cu două laze : iirim a este o mărimea pc caro trebuie să o gă F-al esle Robm Hootl, cto u l
lă ţii medicamentelor, in zootehnic, Î11 munca lor elemente de autom a­ fără dim ensiuni. Un 11 r de păianjen, licilo r. Astăzi in tehnică $i construc­ fază aci 1 vă, de Irăm im are. de cău­ sească ; apoi sâ aleagă două dm popular al acestor butade şi
In studiul proceselor de erirblate etc. tizare, iar la baza acesteia stan m ic it de subţire ar fi, redă im ag'- ţie nu poţi bce mi pas Inom ţc lără datele problemei şi s.i se inlrebe ce legende.
Astăzi in medicina, m aşinile elec­ m ulte cunoştinţe dc 111 licm nlicâ. nou unei lin ii materiale, care are matematică. tare. de rezolvare a problemei, iar n>âr;me se jioale găsi cu a ju io m l Răzeş, om liber, lio b in Hood
tronice de calcul, împreună cn teo­ Din cele arătate mai sus cei arnshnc Trin abstractizare Insă o b ­ faza <1 doua de sistoim lize re şi o r­ lor. sau penlru a găsi o anum ită esle sild sâ ia calea codrului
ria in fo rm a ţiilo r şi a p ro b a b ilită ţi­ cu clam ate că matematica pătrunde ţinem linia geom etrică fără grosime. Din cete aralalc mai sus. se poale donare 3 rezultatelor obţinute P ri­ mărime ce dale ne trebuie rlin din cauza asu pririi, lăcom iei
lor. se folosesc In cercetările nsu- ţel mai puternic, lot mai viu, aproa­ De asemenea, o foaie dc liîrtie ne desprinde un îndemn lie rb in lc către ma lază poole li realizată numai problemă. In (olul acesta se slabi şi la p u c ilă lii lo rzilo r pu te r­
|ira diagnosticelor si asigira stu d iu ­ pe in toate sectoarele de zici»viloî*r dă imaginea unei suprafele mate întreg tin e re lu l şcolar; să Înveţe ma­ prin studiul in d ivid u a l el elevului. lese deiiendenţele dintre m ărim i. c\"- nici. ve cin ii săi. care ii iau
lui evo lu ţiei bolilor. prim ale prin relaţii care ajută b pam m tul in s lă p in iic cu lo r-
Folosirea m oşinilor moderne do descomjînnerea |>roblcmci In alte (a
calcul in cercetări a dus la m ijo - problem e mai simple, a căror rezol­ Retras in pădure împreună
malizuroa unor discijilm c care erau vare duce b rezolvai ea problem ei cu o coală de proscrişi ca şi
recunoscute, tn trecui, ea unele ce dale. Dnea nu se cunosc unele ches­ cl, mat lo (i lo şti şerbi pe m u­
nu cereau o cultură matematică. O tiuni de ordin teoretic necesare |>on- şin lo rzilo r şi lu g ili de qrouza
asemena ştiinţă a lost de exem iilu, ale omului. Dc aici Şi necesitatea riale Din ea. prin procesul de nb- tematica penlru binele său şi îl so Cu m alcrial docum cnbr, cl dis|>une. tru rezolvarea problemei, inoi în ln b ic iu lu i şi a m izeriei, Robin
lin g v is tic i. Astăzi Insă pregătirea studiului maiorii alici lor de către fie ­ slracli7are, se obţine suprafaţa geo­ cietătii tn m ijlocul căreia liăie şle de notiţele luate b orele rle curs sc reamintesc acestea, apoi sc re­ Hood devine un aprig luptă­
urnit lingvist cere cunoştinţe tem ei­ care lin â r şcolar indiferent ce pro m etrică Cri re n arc grosime ci numai \i tim pul cel mai p o triv ii, deoarece 51 de manual. Numai n o lile lc prob- vine l.t rezolvarea problemei tor, un vajnic apuralor al
tn această perioadă a v ie ţii creierul
nice rle matematică, deoarece tradu­ leşie va alege mm tirziu Dar poate, lungim e şi lăţime. In felul acesţu so riilu j mi sini suficiente, deoarece Dacă p rjh lcm n esle de geome- d fcp lâ lu . Lupla sa im p o tn \u
cerile automate, analiza structurii unii vor pune jn lre b a ic a : m atem a­ s-m obţinut prim ele noţiuni funda are cea mai mare putere rle recep- acestea nu pot li scoase cu vin t 01 tii( \ trebuie sa sc facă cu atenţie Icudahlor pu ternici şi a su p ri­
unei lim bi, descilrsrea unor texte tic i, a lit de aridă la jirim a vede-o. m cnlnle in geometrie. lih jlila ie . cu vin i, de aceea se impune ca ele­ figura, aşa cum indică problema. c:r tori, îm potriva cle ru lu i lacom
hieroglifice, jiresupun cunoaşterea im ite devoni o silinţă plăcută, cai-i La început, iiro p rle lă lile fig u rilo r Celor c iie :ir întreba cum pol do v ii să aibă şi m anualul la disci- rigla şi compasul. Apoi se pleacă şi necinstit ia lorm e variate,
teoriei inform aţiei la baza cărei i să fie studiată cu deosebit interes de sc studiau direct, mai tirziu. cind blndi cunoştinţe tem einice la m ate­ |)lina |ie care o s lu rlij/ă . de Ui ceea ce se cunoaşte in ipo­ ila r scopul lut c u n ic : acclu
stau m ulte cunoştinţe do m alem atu ă către elevi? fu lu rile au (Revenit rlm co In ce m.ii matică. le pol răspunde astfel. In Acirm, cn m a m n lu l în faţă. cu teză şi. cu a jutoru l altor teoreme dc a (i/uia pc obidit, jre nc-
In viaţa economică modernă nu La această întrebare sc poale răs* com idicolc. omul a făcut n|icl la ra procesul de învăţăm in i se in ti In ea e caietul |ie care a lacul inscmnărih» nm osrule. căutăm să efectuăm în ­ d ie p lă lil, pe cel in nevoie.
există ram uri ale economie:, caro jnînrle cu siguranţă că acest lucru tionam enle lo g ic e ; cu ajutoru l lur doi la clon : elevul şi i>rolesorul. lănţuirea de judecăţi care fac |>unlea C u ra ju l, generozitatea, spi­
să nu folosească m nten iilicn . En par­ esle |ic dc|rhii posibil. a dedus cunoştinţe noi din adevă­ Elevul urmăreşte la liccare lecţie, tn orele rle curs. cn creionul şi m a ­ de trecere de la i|ioleză la concluzie. ritu l d re p lă fii, lid e lila tc u şi
ticipă la viaţa economică prin con­ Intr-adevăr, matematica nu este ruri stab ilite in te rio r. zi de zi, să şi asim ileze o serie de cul atom i, elevul trebuie sâ parcurgă Desigur, la 1ncc|iut va li greu, bărbăţia s in i c a lită ţi cc-l ite
fruntarea ob ie ctivulu i realizat cu col o silinţă uşoară, dar mei inaccesi­ Num ărul, in siriim enlul cu care se cunoştinţe; prulesorul urmăreşte să toate fazele dem oiiM răiii unei teo- clar încetul cu încetul elevul care solcsc pc erou dc-a lungul în­
plam licnl s*m |>r:n schimbarea di bilă. Nu esle uşoară penlru lucrează in aritm etică, a lu ai naştere lirczin lc m aterialul In a$« lei Incit lome: enunţul leoreme;, desenai ea procedează asl tel va reuşi să re ­ tre g ii po ve stiri ş i-l lac apro­
recţiei dc dezvoltare a unor ramuri că ea cerc nn e lort susţi­ în inoresul m uncii ca o corespon­ rie v ii să-l inleleaqâ cu uşurinţă. Dar, lirţu rilo r, rc la |iile ce se pol stabili, zolve singur şi corect problemele pia! şi drag c itito ru lu i. He: 1-
ilo economiei du I d înţelegerea unor cunoştinţe şirul de judecăţi care le leagă. Tot r y G db crl a ştiut să aleagă
nut şi dc lungă durată, ale că­ denţă In lre elementele a două m u l­ plnă la asim ilarea lor esle un drum dale penlru acosă.
Dc asemenea şi progresul M u iic. rui roade nu se văd im ediat, insă ţim i. De exemplu, toate m u lţim ile tim pul cîl in v ită trebuie să lic alent In concluzie, lu lu ro r elevilor dm din noianul de la jdc de pună le
In cea mai mare |>.trle, se bazează este frumoasă pentru că dă sitis- care au |>ulul fi jm.se in torcs|io:i- lung, b ă tă to rii rle stăruinţă in stu­ b ceea ce citeşte şi face pe caiet, şcoală ţin sa le spun că in studiul dc vechile butade şi legende
pi» matematică. Întreaga dezvolt j^e b e ţii intelectuale ncbănuite şi este dcnlă biunivocă cn degetele unei diu. de efort tn g ind ne de muncă. sâ si lo rle rc mintea să inţclcngă m atem aticilor vor izbuti numai priu- in lim p lă rile elocvente, aspec­
a industriei din secolul nostru, ca In acelaşi tim p m ilă pentru v ia ţi. inim i, oamenii. |i r: 11 caracterul so­ Fără muncă, lără elort intelectual, înlănţuirea judecăţilor, Inlrebindu- Ir o muncă încordată, p rin lr-u n stu­ tele csenfiulc ale vrem ii, izbu­
şi realizările uriaşe ale tehnicii, n ai M atem atica iioate li studiată cu cial al v ie ţii lor. penlru a se puica nu se pot rlobindi cunoştinţe so li­ su mereu de ce esle aşa V diu dc lungă durată M atem atica tind astlel să dea c itito ru lu i
fi (ost posibile fără matematică Con succes dc orice elev <bcă la jitele ei, înţelege )e au dat o denumire. Aceas­ de. ori cil de m agistrale ar ii b e ­ In efectuarea temelor date pentm este o materie frumoasă, atrăgătoa­ o amplu şi realistă imagine a
ţiile pc cure Ic asculţi.
slruirca celor mai sim|>le maşini ne adică : d e fin iţiile , axiom ele şi l?o- tă denum ire a fost dată prin cu- acasă, cea mai mare greşeală a unui A n g lie i feudale cu toulc ture­
reşiţa dimensionarea pieselor şi M nîle sin! m ijloacele ca;e înles­ o'.ev constă in copierea rezolvărilor re, trebuie să slun doar cum să ne le ei.
romele, sini p rivite nu ca o crea­ vin iu ) „cinci'*. In felul ace -b oame­
calcularea efo rlu ln i Ja care .-iul su­ nesc elevilor so şi însutească cu rle pe caietul unui coleg apropiem di? e j. cum sâ-i pătrun­ Boqafia faptelor, deslăşura-
puse; construirea htrliorou ha le lor. ţie a unor m inţi luminate, ci ca vo ­ ni; an descoperit numerele na tu­ noşiinle M ilidc Ma voi opri insă Prin rezolvarea problem elor se dem tainele. tea lor vie şi paipdnntu h r
a podurilor, 3 uzinelor etc., cm cu inţe din lumea exierioaiă. dooarecp rale I. 2, 3.. şi mai tirziu re la ţiile numai la două ca fiind cele mai un din povestirea lu i H cnty GH-
matematica, ca şi celelalte ştiinţe, riin lre ele. lio rla n te : Ire 've n ţa b cursuri şi ronsolideaz.ă unele cunoştinţe, se GH A. C i lii EI
noştinte de m atem atici superioare b c it o lectură cmtrcnantă şi
In lupta pentru desăvdrşirea con­ studiază reahbloa obiectivă Erierle- La fel s-r.u pe! recul lu cru rile şi studiul individual. formează prico|>eri şi deprinderi -b Prolcsor Emerit educativă.
strucţiei socialiste In tara no.-islrl r:rh Engels sena : „Ga şi noţiunea cu ce le b lte discipline ale matema­ O ahscnlă dc la cursuri înseamnă calcul aritm e tic şi algebric, lucru Şcoala medie ,.J. A. Kom euski"
şi m atem aticii ii revin sarcini ini de număr, noţiunea de figură esle ticii. o temă nelăcută, o lecţie neinvâţa- rle care va fi lijiş il nilolrleauna un Deva