Page 56 - 1963-11

Nr. 2764 Drumul socialismului Pag. y

...................
« a I I
liloiol sOiU l V ilS l'A f S l

Uriaşa oală, p rin ­
să în cîrlig e lc pu­
Petru Ristei, şefi d» brigăzi, care lu * lo tu l 4. brigada condusă de A lexan- ternice ale maca­
Duna desfăşurare a lucră: ilo r pe şantierele dc construc- crează tot la acest lot, au objinut fim Stanca, nu Întrebuinţează m ate­ ralei este purtată
6RÎ fii im plică in mod deosebit o aprovizionare ritm ică cu ma­ rezultate bune in muncă, n-au făcut ria lu l rezultat de la decofrare. La cu uşurinţă în
ier inie, depozitarea şi păstra rca lo r In cele mai bune con- risipă de materiale, ceea ce înseam­ acest lot m aistrul A ndrei Tainoş. d?şi hala de turnare.
A duium . AccQsta cerc din part ea conducerilor şantierelor nom isire a m aterialelor. se ocupă d i executarea lu cră rilo r la In fotografie:
nă că şi aici sin i p o sib ilită ţi de eco­
timp, nu în aceeaşi măsură se in te ­
de construcţii, a lo tu rilo r
şl punctelor de lucru qospodări-
rea m aterialelor cu simt de ru spundere, ostiei ca să lie In- O s ilu a lie asemnăioare om in til- resează de gospodărirea m ateriale­ Aspect din tim pcl
lăturală risipa şi degradarea. nit-o şi la lo tu rile nr. 2 şi 4. La lor. tu rn ă rii unei şar­
In raidul dc lată au lost su rprinsc citeva aspecte ale le- je de oţel la
lu lu i cum sint gospodărite m aterialele pe şantierele dc Unde mi-i c a p ... se pierd materiale . nr. 2 a C.S.
O S M
D construcţii dc locuinţe ale !. C.S.IJ. şi lo tu l Zlalna apar(î• — A lo tru s tn le ! N-am nevoie de sul varu lu i. $i aceasta In tim p ce Hunedoara.
tund şantierului 5 consltuc(ii A lb a -îu lia al T.R.C.H.
■acest var bulgări, n-am unde-l de­ in incinta depozitului există un şo­
pozita. Dacâ-l las afară se risipeşte
Ordinea îşi spune cuvîntul şi degradează... pron, dar care fiin d prea departe f a m
nu poate fi u tiliza t pentru depozi­
De la celălalt capăt al firu lu i ci­ tarea varului. Conducerea şantieru­ v
Punctul de lucru Zlalna a avut de magazii sp«ciale, la loo fe rit de neva de la serviciul aprovizionare lu i 5 A lb a-Iulia (şef ing. Consian-
executat în aces» an un volum spo­ umezeală. al T.R.C.H. Deva l-a întrerupt pe tinescu Geln) refuză să-i aprobe
rit de lu crări fală dc anul trecut. m aistrul lo tu lu i ZIatna, Nasla Lu­
De remarcat este faptul că pe şan­ şantierului ZIatna mutarea şopronu­
Aceasta a a tn s după sine şi soo- tier m aterialele sint scoase din de­ cian. lu i Ungă rampa de descărcare, nre-
rirea can tită ţii de m ateriale in lia le pozit numai în lim ita cerinţelor z il­ Discuţia a pornit de la faptul că te xlin d că ac»asta ar avea doar
In depoz l Cu ţoale acestea In de­ nice. In acest fel se Înlătură pier­ şantierului din Zlalna i-a fost t r i ­ caracter de provizorat. Ac^une
pozit domneşte ordinea, m aterialele misă cantitatea de 90 tone var b u l­
derile de m ateriale şl degradările. In depozit mai sint stivu ite pe de difuzare
fiin d bine gospodărite. Pe rampa dc gări, cantitate din care şantierul a
A r fi bine ca totuşi tovarăşul Nas- lingă a lte . m ateriale şi aproxim ativ
descarc u » a lin ie i de gara) au lost solicitat doar 50 tone. (25 tone pen­
fa Lucian m aistrul lo tu lu i să se in- 32.000 cărăm izi elicicnte de care a că rjii
create spatii speciale pentru des­ tru luna octom brie şi 25 tone pen­ şantierul n-are nevoie şi care. tu
cărcarea si depozitarea cărăm izilor, grijească de depozitarea grabnică a tru luna decembrie). Neavînd posi­
a flş iilo r prefabricate din beton, a stocului de cărămidă in tra t zilele b ilită ţi de depozitare, şantierul a loc să ajungă la Brad, au ajuns la... Zilele acestea,
trecute In depozit pentru a se e li­ ZIatna In acest tim p şantierului din lu cră to rii lib ră rie i
m aterialului lemnos. Folosindu-se de (ost nevoit ca o parte din acest var
cele două macarale „P io n ie r0, lu ­ bera astfel rampa dc încărcare. De să-l stocheze la un loc cu cim entul, Brad îi lipseau accsle cărămizi. Ele „A le xa n d ru Sahi-oy
cră to rii an stivu it în con diţii >oplim e asemenea, conducerea şantierului 5 Intr-o magazie ce are podeaua de au fost d irija te la ZIatna „clintr-o din Deva nu or­
fls iile astfel ca să nu se producă A lb a-Iulia, de care aparţine lo tu l lemn şubredă, iar o mare parte să eroare" a conducerii şantierului 5 ganizat o acţiune
degradări. Cim entul, parchetul, ma­ Zlalna, trebuie să 1a măsuri cores­ rămînă afară, fiin d acoperit cu im ­ A lba ln lia şi a serviciului dc apro de diluzare o câr­
terialele pentru in sta la ţiile electri­ punzătoare pentru efectuarea pardo­ pro viza ţii din carton asfaltat. Ser­ vizionate din cadrul T.R.C.H. Deva. tii la locul de
ce şi sanitare sin t de p o zita ţi In selii magaziei, aceasta fiin d şubr»dvi. v ic iu l aprovizionare a dat soluţia Conducerea trustului trebui» să I:i muncă, in cadrul
ca va ru l să fie stins, dar pentru măsurile corespunzătoare pentru ca D irecţiei regiona-
le PT.T.R. Cu a-
aceasta şantierul ar trebui să sape
Şi aici există preocupare circa 180 m.c. de păinlnt pentru a asemenea „e ro ri" să nu sc mal re­ cest p rile j uu lost
pete. Ele duc la pierderi şi risipă
crea gropile necesare pentru stin ­ de materiale. difuzate peste 300
M u n cito rii lo tu lu i nr. 1 de pe şan­ ttndu-se pe cit posibil ca ele să fie dc volum e in va­
tie ru l nr. 4 construcţii de locuinţe cit mai aproape In obie ctivul de cons­ E vorba de birocraţie loare de 1.660 lei.
din cadrul I.C.S. Hunedoara au rea­ trucţie. Prin aceasta s-n elim inat din In organizarea şl
lizat In acest an economii Însemnate in te rio ru l lo tu lu i mişcarea In u tilă la succesul aces­
M agazionerul principal al depozi­ tov. Nasta Lucian, magazionerul a tei acţiuni un u-
de m ateriale. De la începutul anului a m aterialelor dintr-un loc In altul, tulu i din ZIatna, Iov. Bumbescu Gheor- fost chemat la A lba de tovarăşul porl deosebit $i-a
Si pină In prezent s-au econom isit care ducea la risipă. A ten ţie maro ghe, a închis sîmbătă 0 noiem brie Drim băreanu Emil. contabilul lo tu ­ adus diluzoarca
peste 120 tone ciment. 700 m.c. n i­ s-a acordat apoi descărcării şi sli- depozitul, după co a verificat In lui... ZIatna. carc-şi arc sediul In voluntară Pop
sip şi pietriş, 200 kg. vopsea, 230 v u lrii m aterialelor. prealabil cu atenţie toate lacătele şi Alba (?). De ce contabilul lo tu lu i Nina.
m.p. parchet. 24 000 bucăţi cărăm izi La lo tu l nr. 1 construcţii se face încuietorii». ZIatna nu-şl desfăşoară activitatea IO A N HERŢ
ş a. Cum s-au obţinut aceste rezul­ ziln ic o urm ărire o consumului spe­ — Pină m arii, sau poate m iercuri pe şantierul din Zlalna, acolo unde corespondent
tate? Din constatările făcute, rezul­ cific dc materiale, a fe lu lu i cum dimineaţa, nu scoale nimeni nici un est» nevoie dc el, poate spun£ doar
acestea sint folosite şi gospodărite.
tă că întregul colectiv. îndrum at În­ m aterial din depozit — i se adresă şeful şantierului 5 A lba lu lia . Acea-
Şeful de lot, împreună cu m aiştrii şi
deaproape de organizaţia de partid, solii de brigadă, analizează periodic paznicului la plecare. — Sint chemat ta. influenţează asupra a c tiv ită ţii de Pentru oţelării Schimb de experienţă
s-a preocupat Intens de buna gos­ )a Alba pentru o verificare conta­ pe şantier, magazionerul lipsind de­
podărire a m aterialu lu i de construc­ pe baza fiselor lim ită consumul de bilă... seori, fiin d obligat să rezolve si pro­
materiale. După term inarea lu cră rii Dc la începutul anului şi pină a- Sint insă şi între p rin d e ri şi u n ită ll intre universiiâlile
ţii. Brigăzile care obţineau rezultate Si depozitul o stat închîs 1n zilele blem ele contabile ale depozitului la... cunt, prin depozitul I.C.M. din Alba
slabe in muncă au fost în tă rite cu fiecare brigadă îşi face curăţenia la respective pentru că, aşa cum afirm ă A lba lulia. ale căror conduceri dau mai puţină
locul de muncă, slrîng in d pe sor­ lu lia ou fost colectate şi expediate
membri de partid cum sint : Gheor- turi m aterialele rămase. Spre o ţe lă rii peste 1.200 tone fier atenlie realizării sarcinilor de pre­ muncitoreşti
ghe Bile, Petru Hoca, A ndrei W eber In afară de acestea constructorii C.F.R.-ul răspunde şi de calitatea dare o fie ru lu i vechi. Exemple de a-
şi a lţii, şefi de brigăzi, oare au rea­ caută să valorifice In Întregim e toa­ vechi şt 245 tone fontă.
lizat succese frumoase în muncă. tă cantitatea de m a teriale : tolosesa materialelor transportate P rintre u n ită ţile care s-au eviden­ ccst fel ni le oferă Exploatarea m i­ I
Apoi. şeful de lot, tehnicianul Şte­ bucăţile mici de fle r beton, cărăm i­ ţia t în această direclle se numără nieră „Gh. D oja“ , U.R C C. Alba, l.C.O.
fan Fira, s-a în g rijit permanent de dă, cherestea etc. Pe această bază Lo ZIatna se află stivu ite peste 180 nu răspund de calitatea m ateriale­ uzina chim ică ZIatna, care a pre­ Alba etc., care deşi au posibilităţi, au De curind. In sala clubului
buna organizare a lo tului. P in tru s-au economisit peste 3.000 kg. fier fis ii de beton sosite pentru lu cră­ lor transportate, ci numai de can­ dat 111 tone fie r vechi pesle sarci­ secţiei electrotehnice de la
depozitarea fiecărui m aterial în p o r­ beton, 220 m.c. cherestea, C.000 kg. rile de construcţii, dar ele nu vor titatea destinată pentru transport". na de plan, ,,Mori<V Alba lu lia , S.M.T. predat doar o mică canlilate de fior IC .S H ., comisia pentru răs-
te s-au amenajat locuri speciale, cău- mozaic. 7.000 kg. bitum. putea fi folosite în acest scop, fiin d Este oare conformă in stru cţiu n ilo r fn A lba şi allele. vechi Ja I.C.M, plndirea cunoştinţelor cullu-
necorespunzâtoare. Furnizorul la-a ral ştiin ţifice din cadrul com i­
tatului pentru cultură şi artă,
Dar la vecini? expediat In bune condiţiuni, dar la vigoare afirm aţia şefului de slatie îm preună cu consiliul local al
din ZIatna? Reflectă ea g rijă pen­
ZIatna ele au ajuns crăpa'e din cau­ tru efectuarea transportului In cele A crescut productivitatea muncii sindicatelor, a organizat un
za lipsei de atenţie a lu cră to rilo r
Deşi co n d iţiile lo tu rilo r 2. 3 şi 4 amenajate pentru descărcare şl sti­ mai bune condiţîuPi ? Desigur că nu. schimb de experienţă Intre
pului de lucru şi obţinerea unei
I ale şantierului nr. 4 al I.C.S. Ilune- vu i re. nu s-au confecţionai cutii şl care au efectuat transbordarea In Organele competente trebuie să ana­ Pentru colectivul fabricii „Vi­ economii în valoare de 21.600 lei cele două u n ive rsităţi m unci­
staţia C.F.R. A lb a -Iu lia pe vagoane
regional
din
toreşti
oraşul
Care să se descarce
platform e In
(loara sînl asemănătoare cu ale lo
I gospodărirea m aterialelor sint dife­ m ortarul, varul şi alte materiale. de lin ie Îngustă. Chemat la faţa lizeze cazul şi să ia m ăsurile cores­ dra" din Orăştie, introducerea anual. Cu bune rezultate s-a apli­ Hunedoara. In cadrul acestui
lu lu i nr. 1. realizările în ce priveşte
tehnicii noi, a procedeelor mo­
punzătoare pentru ca şi pe lin ia în ­
locului pentru
încheierea procesu-
schimb de experienţă au fost
rite. E drept că la unele m ateriale După decofrare, m aterialul lemnos lu i-verb al de constatare, şeful sta­ gustă A lb a lu lia — ZIatna să se derne de lucru în procesul de cat şi procedeul captării scame­ prezentate două le c ţii — una
lor în urma arderilor deşeurilor.
In loc să se refolosească, este r i­
şi aceste lo tu ri au ob ţinu t economii, sipit. V in o va ţi pentru aceasta se ţiei C.F.R. Zlalna a refuzat p a rtici­ asigure nu numai cantitatea, ci sl producţie, constituie o preocupa­ Acest procedeu duce la purifica­ tehnică, cu tema „N o ţiu n i de
dar la m ulte din ele au depăşit cu fac a lît şeful d» lot. care nu ia parea, sub m otiv că „organele C.F.R. calitatea m aterialelor m nsp ortnle. re permanentă. Astfel, în secţii planificare, normare si orga­
m ult consumul spocilic. Lotul nr. 2. s-au introdus utilaje dc marc rea aerului, la asigurarea unor nizare a m uncii", susţinută de
măsuri pentru gospodărirea m ateria­ __________ i r ★
de pildă, a depăşit consumul la ra- productivitate, au fost aplicate condiţii mai bune de luci'u. tov. M unteanu Carol, şi u n i
.diflAflara „ cu 404 m.p.,. la ţeava gal- lelor, cit $1 m aiştrii Ludovic Soci, In raidul efectuat s-a constatat că a tit la Hunedoara, cit şi la noi procedee de lucru. La secţia La fabrica „Vidra" au fost de geografie, cu tema-:
vanîzălă cu 102 m.l. la conductori în- care conduce lucrarea d e .la blocul ZIatna, m ajoritatea constructorilor acordă atenţia cuvenită bunei gos­ create şi modele noi cum sînt fa­ „R.P.R. pe drum ul desăvîrşirii
tenc cu 2300 m.l. Depăşiri au fost „W ~ şi Vasile Rusu, dc la blocul podăriri a m aterialelor de conslrucl»î. Sînt însă şi cazuri in care această înnobilate de pildă, s-a construit bricarea unei im itaţii de focă şi construcţiei socialism ului", sus­
V 1, care nu-şi organizează Judicios un transportor mecanic care a
înregistrate şi la lo tu rile 3 şi 4. problemă nu este p rivită cu simt de răspundere, iar unele organe şi biber din piei de ovine. ţinută de Iov. profesor Florea
Care sin t cauzele ? La lo tu l nr. 3, munca, nu pretind oam enilor să facă servicii nil sc achilă de sarcinile pe care le au. Exemplele citate nu sint dus la creşterea simţitoare a Siniion.
bunăoară (sof Petru Lenile) cărăm i­ curăţenie la locul unde lucrează, să unice. De aceea, conducerile T.R.C.H. şi I.C.S H. ru datoria ca, mai ales productivităţii muncii, aducînd Toate acestea au dus Ia spo­ La aceste lecţii au p a rtic i­
da, m ortarul şi alte m ateriale slut siringă nioierialele rămase. La lu­ acum cîiid sezonul rece bale în prag, să ia măsuri urgente pentru totodată economii în valoare de rirea productivităţii muncii cu pat to ii le cto rii dc la u n ive r­
Îm prăştiate pe lingă blocurile aflate crarea condusă de Ludovic Soci de­ ca m aterialele de construcţii să lic bine depozitate, cvitindu-sc astfel 17.000 lei anual. La secţia cură­ 13 la sută faţă de plan şi la ob­ sităţile m uncitoreşti din C.S.H.
In construcţie. La acest lo t nu s» păşirea consumului de m ateriale risipa de m ateriale. ţat s-a aplicat un nou procedeu ţinerea unei economii la preţul şi I.C.S.H., ingineri, m aiştri şi
acordă alentie suficienta descărcă­ f:tlă de sarcina planificată se ridică S. POP de cost în valoare de 169 000 Ici. profesori.
rii m aterialelor. Nu există locuri la 81.000 lei (I), Vasile Carlaont şi L. DEM ETER pentru ascuţirea maşinilor de I. BEŞTELEIE După term inarea le cţiilo r,
tuns. El a dus la scurtarea tim­ tov. profesor Popesc» O vid iu
corespondent
a arătat celor prezenţi m o­
mentele prin care trebuie să
treacă le c ţiile expuse in fala
Evacuarea ritmică
25 îo cursanţilor de la u n ive rsităţi
ş^ tip u rile de le cţii prin c a ri
a minereului
drum 0 *9
trebuie expuse cunoştinţele
M u n cito rii din sectorul de trans­ predate.
po rtu ri de la E.M. Barza desfăşoa-ră In continuare au luat cuvin-
Pentru m u lţi c itito ri ai ziarului acum problema transportului a o intensă activitate pentru asigu­ lu l pa rticipanţii, îm părtăşind
nostru, /olografia olălu rală poale lost rezolvată. Dar, numai par­ rarea scoaterii ritm ice a m inereu­ din experienţa lor. Schimbul
nu constituie o noutate. M ii dc ţial. Tem erile şi emnliUe au con lu i din subteran. de experienţă s-a dovedit deo­
oameni au văzut această neobiş­ tinual, greutăţile intim pin ale lu Rezultate deosebite în această sebit dc u til.
nuită caravană, pe distanta celor drum n-au lost deloc uşoare. Ga­ privinţă a obţinut tura condusă de 1LIH M U N TEAN U
450 km. dc Iu Ducureşli la H u­ ba ritu l depăşit, lungimea exage­ tov. A n g lie i Oprcann. corespondent
nedoara. rat de marc, predispuncau o ri­ IO A N P. JUDE
Şi totuşi... ei nd la riscuri. __________________ corespondent
...Uriaşa piesă, de formă şi mă­ M ina sigură, och iu l atent şi
rime neobişnuită, cin lă rin d în ager al conducătorului auto Du­ CR EŞTE NUM ĂRUL CITITO RILO R
grcutalc 25 tone, nu putea ii de­ m itru Georgcscu de la T rustul
plasată cu m ijloacele uzuale dc m inier Deva a şliut să p re în lim - In cursul acestui an au fost organizate un rile literare despro
transport. Incercatca dc a sc pine şi să evite la li mp otice de- la biblioteca clubului număr de 65 dc acţi­ vio la şi opera lu i N î-
Iranspoila fn vagoane speciale lecliune. din Urioani au fost în ­ uni cu cartea cum caluţă şi Topîrceanu,
dc calc Idratd n-a dai rcvullulcle F o lo re p o ilctu l !-a sui prins pe scrişi pest» 1.500 de ci­ s in t: recenzii, cons­ precum şi recenziile
scontate. A lu ne i a începui din conducătorul auto Dum itru Po- tito ri care au îm pru­ fă tuiri, seri literare, la cărţile „Femeia şi
nou căldarea unei so lu ţii moi a- pescu la capălul celei dc a treia ^ ■ i w I socialism ul", „B ib lia
decval c. curse pe ruta Bucureşti—Hune­ m utat In acest tim p prezentări de cărţi şi hazlie", „Bicele Iu l
11.466 volum e de cărţi dim ine ţi dc basme.
In rele din urmă piesa tronson doara. M a rx“ , „Lenin, tova­
a lost Instalată pe o remored şi T o to -le x t: şi broşuri. P rintre acţiunile o r­ răş, om ", şi altele.
ea neobişnuită. Se părea că dc S. TRUŢA Pentru atragerea ci­ ganizate in ukim o R. BALSAN
tito rilo r la bibliotecă vreme se numără se­ corespondent
.im . r
L_A__ R A P O L T U L MARE Şantiere bucureşteiu
V o w fl O
£ ST ţSB i I h ic itr c f liiil v n h r ttc u d i n c c în c c m a i tiln irca caii Văcăreşti cu şoseaua O l­ un fond larg. Sc construieşte mîcro-
UUtt
liCliis u
h «9 a I li G» ’J
m u l t m a n t i a r u g i n i e a t o a m n e i . Ş i p e teniţei sînt grupate, intr-un vast tr i raionul C3U. Volum ul mare dc lu ­
In prezent, munca cullural-cducati- al Sfatului popular comunal a înţe­ lor prin afişe. îi’.ouri şi prezentarea rupte care încă n-au fost reporale f e u d u l c i a p a r p a r c a m a i p r e g n a n t vnglii, întins pe circa 25 dc ha. 36 .ie crări a făcut necesară aplicarea celor
Vă desCsurală in comuna Rapoltul les să-i sprijine. Trebuie înainte de ori recenzarea lor, au fost luate o Diî asemenea, in< hizătorile geam uri­ g a r d u r i l e d c s l u j i t , g r ă m e z i l e d e c ă r ă ­ blocuri cu cile 4 şi 8 etaje. Sc con­ mai avansate tehnologii dc construc­
M are a oornit pe un nou lăgoş. pe m i d ă . n i s i p } i v a r . s c h e l e l e ş i m a c a - struieşte nn centru comercial, o şcoa­ ţii : cofrajc glisante, zidării portante,
tOsite să arătăm că munca cultural- serie dc măsuri care, aplicate cu lor sînl deteriorate, astfel că ferestre­ r r.lc lc c m c i m p i n z c s c m a r e l e o r a ş - j a i t - lă. un dispensar. M ullc din blocuri stal
scena căm inului cultural ori la bi­ cducativă desfăşurată in comună a consecventă, au adus substanţiale im- le nu pot li închise, iar uşile la lic r . I ii u n e l e p ă r ţ i in s ă g a r d u r i l e gala. Şi-au prim it chiar locatarii. A l­ ş-lanşcc din fiş ii prefabricate, placarea
exterioară cu cărămidă aparentă. Aceş­
bliotecă au loc cu regularitate ac­ stat în permanentă în atenlia com i­ bunătăliri. Un exemplu şi mai eloc­ cele două sobe de teracotă necesită s - a n d e s f ă c u t , s c h e l e l e s a u d a t la tele se finisează. Construcţiile moder­ tia , ca şi experienia constructorilor,
ţiu n i vii. cu un continui bogat, me­ tetului executiv. Trim estrial, ca a vent de preocupare alenlâ fală de ş> ele reparaţii. M ai grav este faptul o p a r t e . i a r m a c a r a l e l e p r i v e s c ne, luminoase, concretizează conccpfia fac ca expresia: „a răsărit pcs>c
nite să ridice nivelul cunoştinlclor constituit obiectul unei analize în munca culturală II constituie şi fap­ că la căm inul cultural nu o fost încă p e s t e b l o c u r i l e n o i. c ă u t i n d u - ş i p o r ­ socialistă despre viată şi bunăstare. noapte" să capete aici vaiori concret.
profesionale si de cultură generală ale şedinţele de com itet executiv, p ri­ tul că. în prezent, com itetul executiv asigurat lot com bustibilul necesar t a c e v a m a i î n c o l o u n a l t lo c După cc străba(i Calea G rivitci, sau Am cunoscut pc unul dintre vrednicii
co le ctiviştilo r din localitate. Dacă sc preocupă de amenajarea un rî m a i n i m e r i t p e n t r u m e n i r e a lo r . G h i ­ mai corect ar fi Bd. G rivija. în cea constructori ai Capitalei, comunistul
lej cu care au fost reliefate lip su ri­ pentru perioada de ioinâ, cele 3
răsfoim agenda do a ctivită ţi a căm i­ d u l B u c u r c j t i u l u i i a r t r e b u i e m o d i f i c a t . Utilă parte a oraşului, imediat duba Ion Doboş, unul din semnatarii certi­
le manifestate In activitatea depusă noi săli pentru biblioteca comunală tone d e po /ita tc pină in prezent Am vizitai cîlcva din aceste părţi ce beci podul Constanta, p riv irile i(i ficatelor de naştere ale cvartalelor doi
nului cultura), spre exemplu, vom găsi
pe acest lărîm şi au fost luate măsuri — lucrările în această d ic c lie ap:o- fiind insuficiente ale oraşului. Din Biata Mătrăşeşti, xn- sint atrase spre dreapta Este aici noul Vatra Luminoasă. G rivipt, Bucureştii
consemnate aici expuneri pe dife­
olicie nle pentru înlăturarea acestora. piindu-sc de sfirşit — deoarece lo­ M ai am intim că o serie dc mate­ .ă la rin ii păienjenişul de străzi scurte, cartier Jiului-Scinteia. Peste 30 dc .Voi, Elnrcasca. Circul dc Slut. 6’o*- S1--
rite teme. recenzii, seri de expe­ blocuri albe, cu balcoane împodobi'c lan cel Marc, Bd. llie PintiHe. Aproa­
Astfel, observîndu-se că a clivila lca cului în care se alia acum b ib lio ­ riale ale căm inului cultural, şi ne re- strimte şi inlortochialc, şi-a făcut loc,
rienţe ştiin ţifice, de întreb ări şi răs­ fo rm a lilo r artistice se reduce la re- teca este noiorespunzătov. foi im în spe- ial la cele două aparate m ninlînd pînă aproape de Biufn U n i­ ca flo ri şi verdeaţă, sc înşiră piuă (/?-• pe trei sferturi din violă a petrecut-o
punsuri, seri Închinate fruntaşilor p e lilii, că din această cauză progra­ Faplul că munca m lln ra l-o d u ra liv ă de rhdio, sint stricate iar cabina de rii. o parte a viitoarei magistro'c pai te spre Casa Sc.întcii O clipă ai pc schelă. B ălrinul constructor m i i
gospodăriei colective, programe ar­ mele prezentate sini sporadice, s-a a pornit in Rapoltul M are pe un nou p ro ie d ie este defectuos amenajată Nortl-Sud. Blocuri cu 7 şi 9 etaje stră­ impresia că eşti intr-o reconfortantă spus că numai in u ltim ii şapte ani a
staţiune de odihnă. Dur cartierul îşi
tistice ca şi alic m anifestări asemă­ luat holărirea ca. prin rotaţie din făgaş, se datoreşlc tn mare măsură pe scenă, astfel că stînjoncşle mişca­ juiesc maiestuos, dc o parte şi dc păstrează încă aspectul dc marc şan­ I.visat cu brigăzile sale circa 10 ds
blocuri. M ut(i dintre cei care au lu ­
nătoare care stirnesc un viu interes două în două săplăm ini. form aţiile preocupării com itetului executiv al rea a rtiş tilo r am atori. aha. accaslă nouă arteră, care va fi tier. încă 7 blocuri sint guta. 3 << ci at alături dc cl — Petre Rudvsnviei, A -
unu din cele mai Inimoase şi mai mo­
In comună, fiind urm ărite de fie ­ am intite să prezinte roadeic repeti­ sfatului popular comunal, m ăsurilor Folă de tonte acestea, pînă în derne căi orăşeneşti dc circulaţie d rt finisează. Pentru atic I I sc sapă locu­ lexandru D inam ită, loanu Diaconita
care dală de numeroşi participanţi. ţiilo r In cadru) unor spectacole, pe luale de aresta şi contro lu lui per­ (ară. rile pentru tn/ictic. In viitor. Casa Constantin Jarcă şi a lfii — condus
Desigur, pentru această activitate cul- scena căm inului cultural Apoi, de­ manent cfecluat. Trebuie însă să prezent, com itelui executiv al sfa­ S - a r p ă r e a la p r i m a v e d e r e c ă a i c i S cintrii nu va mai fi la marginea ora­ cuini brigăzi şi echipe pe alic şantie­
tulu i popula' comunal a rămas pa­
turnl-edncalivă susţinută un m erit re­ oarece se Intim pinnu greutăţi în asi­ arălăm că, pe Ungă aceste rezultate, siv, Fl va trebui să ia neintîrziatc t.rit c o n c c n t i a i e p r i n c i p a l r h f o r t e a l e şului, ci va li străjuită dc noul car­ re Munca însufleţită, lupta dirză pen-
vine mai ales d irectoru lui dc că­ tier, care îşi va oglindi clădirile zvel­ hn calitate, executarea lucrărilor ta
gurarea m ijloacelor de transport pen­ se manilestă din păcate la ora ac­ măsuri, să dovedească aceeaşi preo­ c u n s t m c t o r i l n r ş i a r h i t e c l i l o r h n c u r e s - te în apele lacului Băneasa. Balta AP tim p, calificarea tine rilo r i-au adus a-
min cultural, iov. Ion Sotîngă. care, tru deplasarea a rtiştilo r am atori în tuală o serie de lipsuri, în aparentă cupare. şi sp irit de răspundere şi I tu i. E s t e n u m a i o i m p r e s i e . I n o r i'.e iă . Denumirea este dc pe acum pcr-.- (cs/ui destoinic constructor o bine me­
deşi dc puţin tim p în accaslă funcţie, lo calită ţile învecinate, C om ilelul exe­ mici, dar care, ncînlălnrale la timp. p u r i c a o r a ş u l u i î n t i l n c ş t i a s e m e n e a mala. M ina puternică a constructori! >< ritată răsplată: O rdinul M uncii clasa
s-o străduit, împreună cu c c ilo lli ac­ cu tiv al Sfatului popular comunal a pot stîn ie ni desfăşurarea şi pe mai fată de pregătirea căm inului cultural a s p e c te . Ş o s e a u a M i h a i B r a v i i p r i n d e u Irnusformal-o in marc parte intr-o a III-a Planuri ? Pină la pensionai a
pentru iarnă, de asigurarea unor con­
tiv iş ti cu ltu ra li ai comunei, să o or- luat legătura eu consiliul ne condu­ departe a unei rodnice a c tiv ilă li cul- d iţii m ateiiale dintre cele mai bune ş i c n d i n c e în c c m a i m u l t î n f ă ţ i ­ oiczarc masivă t'c locuinţe moderne. tură ccl puţin 100 de blocuri...
ganbrze în aşa fel îneît ea să răs­ cere al gospodăriei coleclîve din lo- tural-eduealive. Este vorba de pre­ ş a r e a m a r i l o r m a g i s t r a l e . In fa (it ş i r u ­ Acest cartier al Bucincştîului va găz­ A rhitecţii şi constructorii au chtb-
pundă cu prom ptitudine şî la un nivel calibi'o. rezolvînd şl această p ro- g ă tirile m ateriale pentru iarnă care pentru desfăşurarea a rtiv ilă lti cu ltu ­ lu i d c b l o c u r i t e o s t r ă j u i e s c p e p a r­ dui o populaţie egală cu cca a unui z,.il fiecare colţişor M ulte din acestea
calita tiv ridicol preocupărilor celor ral educative A^oasta cu n’it m n t e a d r e a p t ă s - a u r i d i c a t a n u l n cesi r oi aş cn Sibiul. Planul viito ru lu i oras fiinţează deocamdată pe In ilr dc calc,
blemă în «on<u) asigurării m ijloacelor sînt m ult tnlirzinto . A ltfe l, căm inul P ( c c i i l a h ă p a r t e , p i n ă în s tr M a ' r i tnrvcdc artere largi, străjuite cu blocivî tiar d e vor deveni rcitliiate. M ina pa-
mai actuale ale co le ctiviş'ilo r. am intite, de c ile ori osie nevoie, cultural nu e zug răvii nici în in te ­ ninH ru rît pină la venirea Irig rih ii V o i e v o d , u n n o u s ir d e c l ă d i i i la Ud dc 9. J) şi IS etaje, grad in* şi p ă re ri (trn i'ă a constructorului clădeşte fard
Dar nu despre strădaniile areslor de gospoiăria colerţivă. De aseme­ rio r nici în e xte rior deşi este nece­ şl a zăpezii ne mai desparte doar d * f r u m o a s e . vaste. centre comerciale, scoli, cincm t- c ho scală.
Inim oşi activişti cultu rali csie vorba nea. in ceea ce priveşte munca cu sar acest lucru. Apoi. 1n duşumeaua putină vreme C a r t i e r u l S e r g e n t N i ţ n V a s i l e . A i r i . tig ra lc etc. Construcţiile înaintează cu C. 7.LAVOG
ci de felul cum C om itelui executiv film ul, şi anume popularizarea film e­ căm inului există o seamă de podele V. CHIŞ in m a r g i n e a d e s u d a o r a ş u l u i, la in - Şfoşi repezi,r pai aici cu Bd. M uncii, pe — Redactor al Agcrprcs —