Page 57 - 1963-11

^ag. 4 Drumul socialismului Nr. 2W

Hofărîrile Congresului Partidului

Socialist din Ârgenlma

BUENOS AIRES 15 (Agerpres). — recţia lic h id ă rii războiului rece, să
In h o lâ rîrile C ongresului al J4-lea întărească şi să-şi coordoneze a c ţiu ­
al P artid ului Socialist din A rgentina, nile îndreptate spre realizarea de­
caro a avut loc zilele acestea, se zarm ării generale.
subliniază că „P artid ul socialist din In h o tărîrile congresului se arată,
A rge ntin a sprijin ă politica externă de asemenea, că „P artidul socialist
care a dus la semnarea T ratatului din A rgentina va colabora cu toate
Vizita în R.S. Cehoslovacă In Comitetele Adunări Generale Să înceteze represiunile poliţieneşti din Spania! cu p riv ire la interzicerea experienţe­ m işcările care servesc aprop ierii în ­
tre popoare şi se va ridica cu ho-
lo r cu arma nucleară In atmosferă,
lă rîre pentru înlăturarea barierelor
a delegaţiei Statului — Scrisoarea unui grup de intelectuali britanici — spaţiul cosmic şi sub apă". Congresul a rtificia le dintre popoare. R elatiilo
popular al oraşului a O . N. U. LO NDRA 15 (Agerpres). — Fraga Iribarne, prin care îi cercau a chemat toate partidele socialiste si dintre naţiuni trebuie să se bazeze pe
dem ocratico si organizaţiile sindicale
N E W YORIC 15 (Agerpres). — zent In exil în Brazilia, de a apare egalitatea în d re pturi şi nu pe forţă".
Bucureşti Com itetul pentru problem ele eco­ ca petiţionar in fala Comitetului. La Londra a fost dată p u b licită ţii crearea unei com isii speciale dc avo­ să sp rijin e acest prim pas In d i­
nomice şi financiare al A d u n ă rii Ge­ După cum s-a ma: anunţai, Statele o scrisoare deschisă, semnală de 42 caţi din M adrid penlru a ancheta
PRAGA 15 (corespondentul A ger- de in te le ctu ali britanici, oxprim ind asupra rep resiu nilor cărora le-au ca­
nerale a O .N U . examinează in pre­ Unite au făcut cunoscut că, In ca­
pres tra n sm ite ): zent problema dezvoltării econom i­ zul In care Galvao va sosi la New solidaritatea cu acţiunea intelectua­ zul victim e m in e rii gre vişti din As-
Delegaţia S loiului popular al ora­ ce 3 ţă rilo r In curs de dezvoltar». York, el va fi arestat şi deferit au­ lilo r spanioli care au cerut m in istru ­ turia. După îum Informează agenţia Adoptarea unei politici speciale in Indonezia
şului Bucureşti, condusă de Ion Coz- In alentia com itetului se află un torităţilor portugheze. In virtutea lu i franchist al in fo rm a ţiilo r, M anucl France Presse, to lî sem natarii acestei D JA K A R TA 15 (Agerpres). — Preşedintele Sukarno a chemai lx
ma, preşedintele C o m itetului Execu­ proiect de rezoluţie cu p riv ire la tratatului de extrădare americano- Fraga Iribarne, să se in stitu ie o co­ scrisori au fost convocaţi dc către După cum relatează agenţia A n lv întărirea forţelo r armate indonezie­
flu x u l accelerai de capital şi a ju ­
tiv al S lo iu lu i popular al Capitalei, portughiZ .Comitetul a holărit. cu misie de anchetă asupra represiunilor judecătorul dc instrucţie din M adrid. ra. preşedintele Sukarno a anun­ ne, a cerul poporului să m enţină
tor tehnic spre ţă rile In curs de *19 de voturi pentru, 4 contra şi 41
care se află in R. S. Cehoslovacă, a dezlănţuite tm potriva m in erilor gre­ P rintre aceşlia, cunoscutul scriito r ţat „adoptarea unei p o litic i speciale vigilenţa şi să fie gata pentru sal­
dezvoltare — proiect prezentat de abţineri ,sâ invite pe căpitanul Gal­
vizita t numeroase in s titu ţii culturale A rgentina. B olivia, Brazilia, Chile, vao la sediul O N U., in ciuda po­ vişti din A slu ria în această scrisoa­ Jose Bergamin, In v irs lă de 68 de dc stare de urgenţă avind ca scop varea sta lu lu i şi pentru asigurarea
st sociale, în tre p rin d e ri de gospodă­ Ghana, India, Indonezia. Irak, Io r­ ziţiei adoptate în această privinţă re, adresată in te le ctu a lilo r spanioli ani, care s-a prezentat la judecător salvarea n a ţiu n ii şi asigurarea efo r­ e fo rtu rilo r d i desăvtrşire a re vo lu ­
tu rilo r îndreptate spre desăvirşirea
rie comunală si construcţii de locu­ dania. Pakistan şi Iugoslavia — pre­ de S.U A. împotriva hotărlril au vo­ şl difuzată de către organizaţia b ri­ sî n-a fost ascultat dc acesta, s-a re vo lu lia P . Această politică, a ară­ ţiei El a subliniat că noua p o litică
a fost impusă Indoneziei de încer­
inţe din oraşele Praga, Bratislava şl cum şi raportul prezentat In legă­ tat t Portugalia, Africa de sud. Spa­ tanică „A m n istie în Spania", sc spune văzut nevoit să se refugieze la A m ­ tat Sukarno, se bazează pe legile şl cările fo rţelo r neocolonialiste de a
Plzen. M em brii delegaţiei au p a rtici­ tură cu această problemă de Secre­ nia si Australia, iar S.U A. şi alte printre altele: „în calitate de intelec­ basada uruguayană din M adrid, pen­ legislaţia existente şi nu afectează încercui tara, de pre g ă tirile lo r m i­
taria tu l O N U .
pat la o şedinţă a C onsiliu lui natio- ţâri occidentale s-au abţinui. tuali, ca şî voi, ne sim lim obligaţi tru a scăpa de urm ărirea a u to rită ţi­ realizarea program ului economie al litare. de activitatea subversivă dusă
★ Cu acelaşi prilej. Comitetul şi-a
n<^ al capitalei cehoslovace, în lrc - de a ne alătura vocea glasului v o ­ lor franchiste. Indoneziei. Îm potriva Indoneziei.
N EW YORK 15 (Agerpres). — exprimat speranţa că secretarul ge­
tinindu-se cu deputaţii oraşubti. De­
Com itetul de Tutelă al O.N.U., care neral al O N.U. va lua legătura cu stru şl dc a cere o anchetă amănun­ France Presse relevă că starea să­
legaţia a vizita t şi hidrocentrala de dezbaie In prezent situaţia din co­ guvernul S.U.A. pentru a obţine ca ţită si im parţială. Am aflat cu in ­ nătăţii Iui Bergam in este foarte şu­
la Slapy, in apropiere de Praga. La lo n iile portugheze, a luat in dis­ prevederile tratatelor de extrădare dignare despre m ăsurile poliţieneşti brezită. El a fost exilat din Spania
Lidice. m em brii delegaţiei au depus cuţie, In şedinţa de joi după amiază, Încheiate de guvernul american cu luate îm potriva unora dintre voi. ca Imediat după instaurarea d ic ta tu rii
o coroană de (lo ri )a m onum entul problema in v ită rii căpitanului poi- alte ţări să nu se extindă asupra urm are a acţiu nii voastre curajoase". franchiste şi a revenit In tară în
lughez Enrique Galvao, aflat in pre­ invitaţilor la sesiunile O.N.U.
victim e lo r fascism ului din salul — P rintre cel 42 de sem natari ai scri­ anul 1958
m artir. sorii, care a fost comunicată atlt
Delegaţia rom inâ îşi continuă v iz i­ lut Fraga Iribarne. cit şi lui Fauslo
ta in R. S. Cehoslovacă. Deschiderea Conferinţei miniştrilor V icente Gclla. decanul Baroului din Cuvintarea lui Heath
O delegaţie a oraşului afacerilor externe ai statelor africane M adrid, figurează nouă profesori uni­ in Camera Comunelor
pictori
arhitecţi, producă­
versitari
Craiova a sosit Franţa ADDIS ABEBA 15 (Agerpres). — a fost am inal cu două ore, Ince- tori dc filme, editori etc. LONDRA 15 (Agerpres). —
C onferinţa extraordinară a m i­ pînd de la ora 17 — ora locală. Lu­ Se anunlă, de asemenea, că o p i­ fuîncl cu vîn tu l în Camera Comu­
PARIS 15 Corespondentul A gcr- n iş trilo r de externe ai staielor mem­ crările conferinlei vor dura pină nia publică democratică din A nglia a nelor Edward Heath. secretarul de
pres transm ite : bre ale O rganizaţiei u n ită ţii a frica­ marţi. aflat cu indignare că la 24 noiem ­ stat penlru industrie, com erţ şi dez-
Răspunzind in vita ţie i prim arului ne s-a -deschis vin eri după-amiază In cuvinlarea inaugurală, Îm păra­ brie va sosi în Anglia. în calitate vollarea regională, a prezentai o se­
la Addis Abeba. Deoarece o bună tul U aile Selassie s-s referit la ne­
oraşului Nanlerre. a sosii in parte dintre particip anţi au sosit In de oaspete al guvernului englez, m i­ rie de măsuri menite să ducă la în ­
Fzanla o delegalie a oraşului cesitatea aplanării diferendului de nistrul in fo rm a ţiilo r şi turism u lui al curajarea m odernizării industriei b ri­
C raiova in frunte cu preşedintele capitala Etiopiei vin e ri la prinz. frontieră algero-marocan, căruia li
program ul de lucru al conferinţei este consacrată conferinţa. Spaniei. Fraga Iribarne. tanice §i la stim ularea dezvoltă rii
C om itetului executiv al Stalului Popu­
econom ici în ansamblu. P rintre aceste
lar Craiova, M arin lordachc. V izita măsuri, m inistrul britanic a m enţio­
delegaţiei oraşului Craiova in Franţa Scrisoarea secretariatului C.G.M. din Italia
M ADR ID 15 (Agerpres). — nat accelerarea concentrării indu­
se încadrează în m anifestările de adresată lui A. Mor o U ltim ele ştiri sosite din Spania striale care. după părerea lu i Heath.
prietenie a celor două oraşe in frâ lile . erată că a u to rită ţile franchiste au tre­ ar putea acţiona favorabil, a tit In
La sosirea sa la Paris, delegaţia a ROM A 15 (Agerpres). — pentru dezvoltarea a g ricu ltu rii şi În ­ cut la măsuri îm potriva celor 102
La Roma a fost dat p u b licită ţii ce priveşie producţia industrială, cît
fost intim pinatâ de prim arul oraşului făptuirea reform ei agrare, precum şi in telectuali spanioli, sem natarii unei
textul scrisorii adresate de secreta­ şt In ce priveşte exportul britanic.
N anlerre, Raymond Barbet, şi de crearea unui sistem eficace de asi­ scrisori adresate recent m in istru lu i
ria tu l Confederaţiei Generale a M un­ Referindu-se Ia dezvoltarea exp or­
numeroşi reprezentanţi ai m unicipa­ cii din Italia lui A Moro, care a gurări sociale. franchist a) Inform a ţiilo r, M anucl
lită ţii oraşului. La N anlerre delega­ fost însărcinat cu form area noului tul ilo r A ngliei, vo rb ito ru l a subliniat
dorinţa gu vernului brita nic de a
ţia oraşului Craiova a v izita t nume­ guvern jlalian.
roase În tre p rin d e ri industriale, şanti­ O rganizaţiile sindicale din Italia Sesiunea Consiliului central al Sudanului spori com erţul A ng liei cu toate ţă ­
ere dc locuinţe cer ca guvernul să craeze organe rile socialiste „cu m inim um posibil
de conducere locală In regiuni şi să KH A R TU M 15 (Agerpres). — dc re stricţii". In acest scop. Heath a
In seara zilei de 14 noiem brie, p ri­ dintele a arălal că C onsiliul central
se orienteze In direcţia descentrali­ declarat că eslo gata să revadă „fo a r­
marul oraşului N anlerre a o fe rii în In capitala Sudanului a început p ri­ are drept sarcină principală aplicarea
zării şi dem ocratizării aparatului de te atent" sis'em ul actual al schim bu­ La 1 noiem brie a c a sosit la B erlin un strănepot al lu i K arl M arx.
saloanele prim ărie i un cocteil, la care stal, să recunoască dreptul sindica­ ma sesiune a C onsiliu lui central al con stituţiei tării, constituţie care, a Frederic Longuel, Împreună cu fam llia. F Longuct este stab ilit In Franţa.
au luat parte numeroşi reprezentant) telor de a fi consultate In domeniul acestei ţări Acest consiliu se com­ spus el, „a fost elaborată p o triv it rilo r com erciale ai aceste ţări, pen­ IN FO TO : Frodcric Longuel (pe scaunj. exam inind d ife rite docu­
lru crearea de noi po sib ilită ţi lăr-
ai v ie ţii culturale a oraşului Au fost Invă tă m inlulu i profesional al mun­ pune din m em brii aleşi dc con siliile tradiţiei, istoriei şi caracterului po­ mente ta sediul In stitu tu lu i ,,Karl M arx". Pe planul din fund, tn p i­
prezenţi, de asemenea, dr. V icto r Di- cito rilo r. Scrisoarea cere ca progra­ provinciale si din m em brii num iţi de porului nostru". q irii schim burilor pe baza unei creş­ cioare. prof. dr. Dauer, directoru l In s titu tu lu i de m arxişm -leninism de
mul guvernului care se formează să guvern fiin d prima adunare consul­ teri o im p o rtu rilo r britanice din
ir.itriu , m inistru K. P. Romîne la După cuvln'area preşedintelui un pe Ungă C.C. al P.S U.G.
prevadă printre altele, planificarea tativă a Sudanului de la suprimarea aceste târî.
Paris, precum şi membri ai Legaţiei membru al consiliului a expus In
democratică a economiei naţionale
R P. Romîne. crearea In regiune a unor direcţii constituţiei cu e iliva ani în urmă amănunt planul a c tiv ită ţii viito a re a
Prima şedinţa r. C onsiliului contrai acestui organ legislativ. Simpozionul americano-vest-european încheierea reuniunii
a fos| deschisă de preşedintele Suda­ Apoi. lu cră rile co n siliului au fost ministeriale
nului. Ibrahim Abboud, care a d e fi­ întrerupte urm înd a fi reluate la o cu privire la comerţul agricol
Şedinţa ConsiEiuini administrativ al O.I.M. nii a trib u ţiile acestui organ. Preşe­ dată ulterioară. a Piejei comune
AM STERDAM 15 (Agerpras). — v iile Freeman, a propus ca, in ca­
BRUXELLES 15 (Agerpres).
G ENEVA 15 (Agerpres). — După cum se anunţă de la Gene­ Astăzi se încheie la Amsterdam dru! A cordului genera! pentru ta­
C onsiliul adm inistrativ al O rgani­ va. directorul Biroului Internatto- sim pozionul am ericano-vest-european rife vamale şi com erţ (G A TT) şi al La 14 noiem brie, a luat s firş it la
zaţiei internaţionale a m uncii (0-1 M ) nai al M un cii a inform at C onsiliul Atmosferă de instabilitate la Saigon cu p riv ire la com erţul agricol la O rganizaţiei pentru colaborare eco­ Bruxelles conferinţa m in iştrilo r de
în tru n it la Genova, a ho lă rit, In se A dm inistra tiv asupra unor probleme care participă 500 de delegaţi din 16 nomică şi dezvoltare (OECD), să se externe şi ai a g ric u ltu rii ai celor şase
dinţa din 15 noiembrie, să creeze un legale de organizarea si finanţarea SAIGON 15 (Agerpres). ■ - curge, în prim ul rind, din îndoie lile ţări P ariicipanţii la 3cesl sim po­ găsească m ijloacele de reglementare ţări membre ale Pielei comune. Con­
comitet special. Agenţia france C entrului internaţional penlru pregă P o trivit ştirilo r transmise din V ie t­ fată de v iito ru l ţârii. In fruntea V ie t­ zion au luat tn discuţie o serie do ferinţa a început m arţi, fiin d consa­
Presse relatează că proiectul de re probleme, prin tre care: revo lu ţia a disputelor dintre ţă rile Europei
tire profesionslă şi tahnică, pe care namul de sud. la Saigon domneşte o nam ului de sud se află o ju nlă m ili­ occidentale şi Statele Unite In pro­ crată discutării problem elor agrare.
zolutie cu p riv ire la crearea C om i­ atmosferă de nesiguranţă Această at­ tară ai cărei membri nu au încredere tehnologică In agricultură, tarifele
tetului special a fost depus de Jean O.I.M. II va crea la T orino (Ita ­ mosferă, scrie corespondentul zia ru­ vamale, reguli internaţionale pentru blema com erţului cu proefuse a g ri­ M in iş trii de externe au participat nu­
M ori (Elveţia), in numele grupului lia). In vederea acordării de ajutor unul în altul şi nu au o im agine puritatea alim entelor, n e ce sită tili ţă­ cole. El a form ulat ideea realizării mai la începutul lu cră rilo r con ferin­
de m uncitori şi funcţionari elveţieni. tehnic ţă rilor In curs de dezvoltare lu i „N ew York W old Telegraph". de- clară tn legătură cu politica şi fo r­ rilo r In curs de dezvoltare şi si­ „unei societăţi com erciale deschise" ţei.
Proiectul preconizează că „C ornile mele de conducere pe care trebuie tuaţia ferm ie rilo r din d ile m e ţări. tn ce priveşte com erţul cu produse După term inarea conferinlei, m in i­
tul special este chemai să determino să le promoveze. Una din problem ele care au sllr- agricole si in dustriale si o reducerii strul a g ric u ltu rii al Franţei, Edgard
contribuţia pe care O.IM . va p u ic i Disensiuni în rîndurile După părerea ob serva to rilo r p o li­ nit cel mai mare interes a fo<t re stricţiilo r impuse de un>le ţări in
s-o aducă in elim inarea completă a tici. tn urm ătoarele zile sau luni. în aceea legată de soarta m uncitorilor această problemă, subliniind că „p o ­ Pisani, a declarat, p o triv it agenţiei
apartheidului prin sugerarea unor partidului B a a s din Irak ţară va începe lupta penlru putere agricol: care. ca urmare a procesu­ France Presse, că m in iş trii „au căzut
măsuri care trebuie să asigure res­ s ib ilită ţile in vederea com erţului în mod practic de acord" In problem a
si funcţii. Referindu-se la atmosfera lui de concentrare în agricultură, sc m ultilateral sint nelim itate". M in is ­
pectul dem nităţii umane şi a p rin ­
BAGDAD J5 (Agerpres) — partidului. Conducerea generală a p re tu rilo r la orez. „In ce priveşte exa­
c ip iilo r sta tu tu lu i". Rezoluţia 3 fost Disensiunile din rîn d u rile condu­ p a rtidu lui Baas din ţările arabe a de instabilitate din Vietnam ul de Îndreaptă spre oraşe. In legătură cu trul american a cerul să se efectu­ minarea propunerilor p rivito a re la
adoptată In unanim itate după aproa­ cerii Partidului Baas din Irak s-an losi aleasă luna trecută, in cadrul sud, agenţia Associated Press trans­ aceasta, s-a subliniat nec?silatea de eze. pe o bază reciprocă, reduceri
pe opt ore de dezbateri. mite că de la 1 noiem brie, data cînd a se organiza recalificarea şi a se ale la rii elor vamale la produsele organizarea pieţei cărnii de bovine,
accentuat După cum s-a moi anunţat, unui congres care « avut loc la îsigura condiţii de trai omeneşti foş­
C onsiliul a mai aprobat, la insis­ la Beirut au sosit, la 14 noiem brie, Damasc Ea cuprinde 13 membri din tn Vietnam ul de sud a avut loc lo v i­ de export si im port, arătind că Sta­ a adăugat m inistrul, s-a stab ilit ca
tilo r m un citori agricoli care trebuie
tentele d e le gaţiilo r africane ca v ii­ alte personalităţi irakiene, expulzate, patru ţări arabe: Irak, Siria. Io r­ tura m ilila râ de stat, pe străzile ora­ *ă-si găsească de lucru in industrie tele Unite slut pregătite să accepţi ea să fie reluată la sesiunea din 25
toarea sa sesiune să aibă loc In luna printre care se află m inistrul de e x­ dania şi Liban. şului Saigon, aproape zilnic, exp lo­ In şedinţa de vin e ri dimineaţă, asemenea reduceri. şi 26 noiem brie".
ianuarie 1964, în loc de februarie terne irakian. Hussein Shabid. s» m i­ A genţia France Presse. citin d sur­ dează grenade şi bombe plastice. m in istrul a g ricu ltu rii al S U .A, Or-
1964. nistrul rle interne Jawad se irakiene, anunţă că au fost ope­
Tot Ja 15 noiembrie. C onsiliul Vicepreşedintele guvernului ira ­ rate numeroase arestări prin tre o fi­
O.I.M, a p rim ii un raport confiden­ kian, S/iadi, expulzat la M adrid. In ţerii din aviaţia irakiană P rintre a- Noi explozii nucleare în Nevada
ţial din partea C om itetului penlru urma tentativei de lo vitu ră de stat restnli se numără şi generalul de Coiîferiaita de Ia Sa© Fatal©
libertatea de asociere a O.I.M. In din 1.1 noiembrie, a declarat ln lr-o aviaţie El Vendaoui. unul din mem­
care se critică refuzul Japoniei de conferinţă de presă că intenţionează b rii conducerii P artidului Baas, acu­ w a s h i n g t o n 15 (Agerpres). — P otrivit agenţiei aceasta este a doua
a ratifica convenţia 87 a O rganiza­ să se întoarcă la Bagded dacă va li zat rle a fi instigat la tentativa de SAO PAULO 15 (Agerpres). — progres să fie un plan m u llila le - Comisia pentru energia atomica a experienţă nucleară subterană în de­
ţiei. Aceasta convenţie prevede chemat de conducerea pa rtidu lui lo vitu ră de stat. Conferinţa anuală a C o n siliu lu ’. ral, aşa cum cer ţările la tin o a m e - S U A. a anunţat la 15 noiembrie c- curs dc două zile şi a 100-a exp-sr,-
dreptul de organizare şi libertate/» Baas. Com eniind ultim ele evenimente inleram ericun economic şi social, ricane" cnţă din 15 septembrie 1961, cind a
de asociere a m u n cito rilo r După e.im L i 15 noiembrie, conducerea ge­ din Irak şi lupta din sinul p a rti­ care Işi desfăşoară lucrările in ora­ In şedinţa de joi a luat cu vln lu t fccluarea unei noi exp'ozii nucleare început noua scrie de experienţe nm
relevă agenţia UPI, O I M a prim it nerală a pa rtidu lui Baas din ţările dului Baas, ziarul „G uardian" su b li­ şul brazilian Sao Paulo, se apropie m inistrul de finanţe ol Ecuadorului, subterane la poligonul din Nevada. cicarc la poligoanele din Nevada.
nenumărate pling eri din partea sin- arabe a dat p u b licită ţii o declara­ niază că acest partid, care şi-a fixat de sfîrşit Această conferinţă, con­ Jose Corsino Cardenas, care 3 de­
dicstelor japoneze In legătură cu ţie In care se anunţă dizolvarea con­ ca sarcină realizarea u n ită ţii ţâ ri­ vocată In scopul analizării rezulta­ clarat că „A lia n ţa penlru progres"
nerespeclarea de către au to rită ţile ducerii p a rtid u lu i Baas din Irak 3- lor arabe, nu este In stare in rea­ telor ap lică rii planului „A lia n ţa pen­ nu a ju stifica t speranţele puse în
japoneze a acesior drepturi. leasă In şedinţa de luni. In decla­ lita te să asigure nici unitatea p ro ­ tru progres", 3 p rile ju it, după cum acest plan” . M in istru l de finanţe al g r a l i c i n t e r n a ţ i o n a l , Ia c a r e 31 d e
a
corespondenţii
Braziliei,
care
Pinlo,
agenţiilor
remarcă
C arvalho
Dezbaterile pe marginea acestui raţie sc anunţă, de asemenea, că In p riilo r sale rin d iirî. „L id e rii săi sint de presă, form ularea unor critici arătat in cuvîn tu l său că ţările la- ţ ă r i a u p r e z e n t a t 21 l i l m e a t l i s t i c e
raport vo r avea loo la 16 noiem ­ urm ătoarele patru luni vor fi orqd- îm prăştiaţi In prezent la M adrid. serioase In adresa in e fica cită ţii aces­ lino-am ericane trebuie să apeleze la şi 5 5 l i l m e d e s c u r t m e t t a ţ .
nizate alegeri In toate org in iz a liile
Beirut şi Bagdad".
brie I nizate alegeri In toate org in iz a liile Beirut şi Bagdad". M o r e l e p r e m i u a l I c s f i v a l u l u i a
tui plan nord-ani arican. In cadrul a ju lo r din străinătate „a tila linip ctl
l o s t d e c e r n a t l i l m u l u t p o l o n e z „ C u m
conferinţei, delegaţia S.U.A., a pre­ nu vor deţine o oarecare autonom ie şi
zentat propunerea de a se crea un nu se va Îm bunătăţi mecanismul co­ s ă te t a c i l u b i f .
Scurte ştiri @ S ca srte ş t i r i 9 Scurte ş tir i $ Scurte ştiri nou organism coordonator „Com isia m erţului exterior, care este extrem Premiu/ p e n t r u c e a m a i b u n ă in ­
interam ericonă penlru alianţa pen­ de defavorabil ţă rilo r In curs de t e r p r e t a r e f e m i n i n ă a r e v e n i t B a r ­
lru progres" ( C IA P ). îm potriva dezvoltare". b a r e i K r a l l t u w n a , i n t e r p r e t a r o l u l u i
ton (Carolina dc nord) a avut loc, j j \
LO N D R A . — Prof. A rhitect H o ri* d i n t e l e e A d u n ă r i N a ţ i o n a l e e a a R. S. ton (Carolina dc nord) a avut luc, acestei propuneri s-au pronunţat o Proiectul de creare n C I.A P. este
ONDRA. — Prof. Arhitect Hori.*
N a ţ i o n a l
A d u n ă r i i i
d i n t e l
C e h o s l o v a c e . un marş dc protest îm potriva m enţi­ p r i n c i p a l d i n U l m u l . . C u m s ă te
Maieu, a rliittc t — şef al oraşului B j serie de delegaţii, printre care, Bra­ in prezent In discuţia comisiei ge- Iaci iu b i t" , iar p r e m i u l p e n l r u c e a
cureşli, a fost a'cs ca membru cores­ BUENOS AIRES. — M inistru' A - nerii legilor cu caracter rasial. După zilia şi Bolivia. După cum trans­ neiale. Agenţia France Presse reia-
pondent onorific al Institutului Rciţal facerilor Externe al Argentinei a a- cum transmite agenţia France Prcsv: m ite agenţia U P I , un delegat fe- lează că unele ţări p a rtic ip a n ţi la m a i b u n ă i n t e r p r e t a r e m a s c u l i n ă
A rhite cţilo r B ritanici. Institutul n u iţa t restabilirea re la ţiilo r diplom a­ poliţia a arestat pe cei II pastori tino-am erican a declarat că „no ul conferinţă au indicat că vor sp ri­ — a c t o r u l u i m e x i c a n I g n o c i o T a ­
Regal al A rhite cţilo r B ritanici aleg* tice între Argentina şi Venezuela. în protestanţi, precum şi 54 negri, dintre organism are drept scop să m enţină jin i acest proiect. p e z Tarso, p e n t r u r o l u l p r i n c i p a l
In mod periodic ca membri de onoare treruptă în martie 1962 dc guvernul care 22 copii care au participat la controlul deplin al S.U.A. asupra P articipanţii la conferinţă au adop­ i n t e r p r e t a t in U l m u l „ O m u l d c
arhitecţi dc scamă din diferite ţări ale Betancourt în legătură cu în lă tu ra m această demonstraţie- ap lică rii acestui plan C I A P , a spus tat apoi o seric de rezoluţii in pro­ /i/r//e".
lum ii, cu o activitate profesională cu­ preşedintelui Frondizi. P A R I S . — D u p ă c u m a n u n ţ ă a g e n ­ el, nu va face ca „alianţa pentru bleme industriale şi agricole. P r e m i u l p e n t r u c c l m a i b u n do­
noscută peste hotare. ţia F r a n c e P r e ss e , m a r e l e p r e m i u f r a n ­ ERUPŢIE VULCANICA cum entar a l o s t d e c e r n a t h l m u l u i
M O D E N A . — L a M o d e n a s - a d e sc h is cez al l it e r e lo r a fo s t d e c e r n a t la 14
M O S C O V A . — E le n e i S l a s o v u , un ui c o n f e r i n ţ a r e p r e z e n t a n ţ i l o r muncilor'%- n o i e m b r i e lui J a c q u e s M a r i t a l i i in SUBMARINA s o v i e t i c „ L a g r a n i ţ a I n tre d a ud
d i n t r e cei tuni v e c h i m e m b r i ui R .C .U .S - lur d c la c el e m a i m a r i î n t r e p r i n d e r i v i r s l ă d e S I d e a ni, p e n t r u lu c r ă r il e Congresul naţional al C entralei R E Y K J A V I K 15 ( A g c t p r c s ) . — lum i" .
l o s lâ c o l a b o r a t o a r e a p r o p i a t ă a lui i n d u s t r i a l e d i n Italia. R a p o r t u l n so le in d o m e n i u l f i l o z o f i e i In d i m i n e a ţ a z i l e i d e 14 noiem ­ PRIMUL STRATOSTAT
V. L L e n i n . i-a fos t in m i n a i v i n e r i c o n f e r i n ţ ă a fos t p r e z e n t a t d e V i i t o r . ) sindicale am ericane A.F.L. — C.LO .
MOSCOVA. —- Scriitorul american brie, in a p r o p i e r e d e ţ ă r m u l I sla n - LANSAT IN AFRICA
O r d i n u l „ L e n i n c u c a r e u fost d e c o ­ I ua, s e c r e t a r al C o n f e d e r a ţ i e i G e n e ­
John Steinbeck, care a întreprins o v i­ d e i , la s i u l - v c s t d e i n s u l a X V e s t m a n -
r a t a cu p r i l e j u l î m p l i n i r i i a 9 0 d c uni r a le a M u n c i i d i n Ital ia, c u r e a s u b ­ zită în Uniunea Sovietică, a părăsit !a NEW YORK 15 (Agerpres). — El a subliniat necesitatea de a se n c r , a î n c e p u t o e r u p ţ i e v u l c a n i c ă D A K A R 15 ( A g c r p r e »). —
d c la n a f i e r e li n ia t n e c e s i t a t e a în tă ri r ii o r g a n i z a ţ i ­ După cum s-a mai anunţat, jo i s-a reduce num ărul şom erilor in S.U.A., s u b m a r i n ă . D in m a r e s - a r i d i c a t o La D a k a r , c a p i t a l a R e p u b l i c i i S e ­
I f noiembrie Moscova, plecînd spre
LIN IA . — Guvernul englez a remis ilor s i n d i c a l e d i n î n t r e p r i n d e r i . Varşovia. In aceeaşi zi. John Stein­ deschis la New Y ork ccl dc-al V-lca care se ridică în prezent la a p ro xi­ c o l o a n ă ilc h i m î n a l t ă d c 4 0 0 0 n e g a l , a lo s t l a n s a t u n s t r a t o s t a i
1 notă dc protest M inisterului Aface­ H E L S IN K I. — M iercuri seara ao beck a sosit la Varşovia. Congres naţional al C entralei sin d i­ m ativ patru m ilioane, şi de a sc asi­ m e t ii. c u i n s t r u m e n t e p e n t r u s t u d i e r e a
rilo r Externe din Peru în legătură cu r a z e l o r c o s m i c e la î n ă l ţ i m e a d c
luat sfîrşit dezbaterile din parlam en­ cale americane A.F.L.-C I.O . P rin ci­ gura tuturo r m u n cito rilo r po sib ilită ţi MARCA POŞTALA NOUA
adoptarea dc către guvernul pcruvi.m B A N G K O K . — L a B a n g k o k , a n u n ţ ă 30 k m . A c e a s t a e s t e p r i m a d a t ă
tul finlandez pe marginea interpelă­ a g e n ţ i a R c n lc r , nu lu a t s firfil lu c r ă r il e palele teme abordate dc d ife riţii v o r­ egale fără nici o descriintnare dc
a unei legi in virtutea căreia regiuni­ M O SC O VA 15 ( A g e r p r e s ) . — c l n d in A f r i c a s e e l c c t u e a z ă o a s e ­
rii adresate de fracţiunea U niunii de­ C o n f e r i n ţ e i m i n i s t e r i a l e a c e l o r 19 ţă r i b ito ri in prima zi a lu cră rilo r con­ rasă. m e n e a e x p e r i e n ţ ă s l i i n t i l i e ă .
le petrolifere Brca şi Parinas au lu.U Mfn/sfeaW T e l e c o m u n i c a ţ i i l o r a l
mocrate a poporului finlandez cu p ri­ m e m b r e a le P l a n u l u i d e la C o l o m b o gresului s-au referit, p o triv it cores­ Preşedintele A F L -C IO ., George
declarate proprietate de stat. După ce vire la înrăutăţirea situaţiei m atcria't U . R S . S . a e m i s o m a r c ă p o ş t a l ă , CUTREMUR DE PAMÎNT LA
a fost sumar examinată, in cadrul u- B A N G K O K . — L a B a n g k o k a a v u t pondenţilor de presă, la „necesitatea M cany, care a vorb it In continuare, c o n s a c r a t ă î n c h e i e r i i T r a t a t u l u i d e LJUBLJANA
a păturilor sărace ale populaţiei. Dez­
i'ci şedinţe a Congresului Naţional, ’a baterile. care au durat două zile, s-au lo c o î n l îl n ir e in t r e m i n i s t r u l p r i m al rezo lvă rii problem elor ridicate ca a declarat că m un citorii americani la Moscova cu p r i v i r e la in te rzi­ B E L G R A D 15 ( A g c r p i c s j. —
g u v e r n u l u i fi m i n i s t r u al a f a c e r i l o r ev-
indicaţia preşedintelui Camerei Depu­ urmare a in tro du cerii autom atizării, trebuie să desfăşoare lupta pentru cerea e x p e r i e n ţ e l o r cu a r m a n u ­
încheiat cu adoptarea unei moţiuni de O b s e r v a t o r u l s e i s m o l o f / i c şi g e o -
taţilo r din Peru, a fost apoi depusa U r n e a l I n d o n e z i e i , S u b a n d r i o , ţ i m i ­ hotărlrea sindicatelor de a s p rijin i drepturile civile şi îm potriva efecte­ c l e a r ă in c e l e tr e i m e d i i . Hz.ic d i n L j u b l j o n a a a n u n ţ a t c ă
încredere în guvern. Pentru moţiunea n is tr u l d e e x t e r n e nl F i li p in e lo r , S u '
la arhivă- legislaţia eu p riv ire la dre pturile c i­ lor autom atizării, care am eninţă să lu 15 n o i e m b r i e a Î n r e g i s t r a t tin
dc încredere au votat 100 de deputaţi v a d o r P. L o p c z . P o t r i v i t a g e n ţ i e i A s s u - PREMIILE FESTIVALULUI
din partea partidelor guvernamentale Pr ess, în vile şi intenţia lor de a participa suprim e in viito are le 12 luni peste c u t r e m u r d c p ă m i n t al c ă i u i e p i ­
P R A G A — A g e n ţ i a C E ' l . E K . A . u u l e d t i m p u l i n t il n ir ii cei CINEMATOGRAFIC DE LA c e n t r u e r a s i t u a t la 20 k m . d c L/'u-
împotriva — 79 de deputaţi. activ la viito are le alegeri preziden­ patru m ilioane locuri de muncă.
a n u n ţ ă că T h o m a s D e h l e r , v i c e p r c , e itoi m in iş tr i, c a r e a u lu a t p a r t e la lu - SAN FRANCISCO b l j a n a
d i n t e al B n n d e s t a g n l u i v e s t - g e r m a u fi L O N D R A . — D u p ă c u m a n u n ( ă z i a ­ c i o r i l e c o n f e r i n ţ e i m i n i s t e r i a l e a cel or ţiale, penlru a zădărnici o am enin­ M eonv a s p rijin it acţiunile în tre p rin ­ D u p ă c u m r e i e s e d i n ş t i r i l e t r a n s ­
m e m b r u in c o n d u c e r e a P u r t i d u l u i L i - rul l o n d o n e z ,.T i m e s a u t o r i t ă ţ i l e sa- 19 ( ă n m e m b r e a le p l a n u l u i d e lu ţare din partea extrem ei drepte". se pentru reducerea încordării in te r­ 5 A N F R A N C I S C O 15 ( A g e r p r e s ) . m i s e d i n B e l g r a d , nu s - a u Î n r e g i s ­
b t r - D e m o c r a t d i n R F. G e r m a n ă , a l u z a n s l e l - a u a r e s ta t p e c u n o s c u tu l C o l o m b o , au a v u t un s c h i m b d e p ă i e n In cadrul prim ei şedinţe a congre­ naţionale. arătind că tratativele des­ La S a n F r a n c i s c o a lu a t s l l r ş i l tr at v i c t i m e o m e n e ş t i ş i n i c i p a ­
sosit la ÎS n o i e m b r i e la P r a g a , la i n ­ p o e t p o r t u g h e z M i g u e l 7 o rg a . p r i v i n d r e la ţ ii le I n d o n e z i e i fi F il ip i sului a luat euvîntul guvernatorul sta­ făşurate in acest scop „no apropie c e l d e - a l 7 - l e a F e s t i v a l c i n e m a l o- g u b e m a t c r l a / e .
v i t a ţ i a lui Z d e n k F ic r li n g e r , p r e ş e ­ N E W YORK. — In oraşul W iPiarm - n e lo r cu F e d e r a ţ i a M a l a y e z â . tulu i N ew York, Nelson Rockefeller, de pace".
40.065
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. 0 M artla nr. 9, telelon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită în numerar conform aprobării D ireaţlel G en erale P.7.TJL nr, 263.328 din 6 no ie m brie 1949. — T ipa rul i lu irep rin dere a Poligrafică Hunodo^ra-Deva.