Page 58 - 1963-11

la şantierul comlMnatnlni
PROLETARI DIN TOATE TARII E. U N 1 Ţ 1 V A 1

ne îngrăşăminte chimice

de la Turna Măgurele

Se ştie preş bine care era Înfă­ Un Indiciu sem nificativ al v a lo ri­ ing. Ion C hirilă, şeful grupului de
ţişarea de odinioară a m eleagurilor fic ă rii complete a m ateriilo r prime şantiere, au înfăţişat oaspeţilor mo­
din vecinătatea D unării. Fostul ju ­ este şi faptul că această mare uni dul de organizare a lu crărilor pe
deţ Teleorman, cu satele (le oa­ tale industrială va lucra fără halde şantierul co m b in a tu lu i: In tim p ce
DUMINICA 17 NOIEMBRIE 1963 meni nevoiaşi, tru d ito ri pe păm intu- şl fără deşeuri. la prim ele fabrici se montează u ti­
Anul XV. Nr. 2765 4 pagini, 20 bani
rile moşiereşti, se zbătea in înapo­ ...Clnd priveşti scheletele de m ita l laje, la altele se execută construc-
iere economică. Bruma de industrie ale no ilo r hale core domină terenul l i i l i sau fundaţiile. Paralel, continuă
se rezuma la cileva m ori, In «inel» de zeci de hectare, cu greu Ui vine amenajarea platform ei.
a crede că abia cu un an In urmă
ŞaMrttS. EVIIEHTIIIIIBII ÎS Immflfl SOIIILUIÎ şl la ateliere rudim entare de tim plă- aici se întindea balta. Dar In isto­ tele de p irită şi opalită, acid sulfu­
făbricute dă pînzeturi şi brlnzeturi
In plină construcţie sint depozi­
ricu l acestui tină r şantier datele sint
rie. In „Enciclopedia R om iniei", din
ric şi îngrăşăminte. Sc execută, de
Înscrise cu precizie: lu cră rile au În ­
1938, la cap itolul re ferito r la ora­
racordare t i
lucrări de
asemenea,
şul Turnu M ăgurele, se a ră ta : „O ra ­ ceput In trim estrul III a) anului calea ferată, precum şi am enajări
şul, port la Dunăre, are o industrie 1962. prin asaLlul asupra b ă ltii si portuare.
sălciilor. Cele d in ţii arme au fost
foarte puţin dezvoltată, lim itîndu-se
buldozerele care lucrau la Înd igu iri Ln stabilirea locului de construc­
la o moară sistematică, o fabrică dp
cherestea şi una de lu m in ă ri şi plute şi defrişări. ţie s-a urm ărit folosirea cit mai bună
de candelă...". In proiect s-a prevăzut ca instala­ a p o s ib ilită lilo r dc transport pe Du­
ţiile com binatului să fie situate pc năre.
...Şi iată im aginile tnsufletitoare
o platform ă a cărei înălţim e să e v i­ Asigurarea unei căi de transport
de astăzi, care oglindesc profundele
transform ări aduse de puterea popu­ te pericolul in u n d a ţiilo r la orice ni­ ieftin are o deosebită im portantă,
lară, p o litica înţeleaptă a pa rtidu­ vel al D unării. S-a tln u t seama şi deoarece activitatea com binatului va
lu i de ridicare a tuturo r regiunilor de lucrările de hidroam elioraţii, pre determ ina un volum foarte mare de
văzute In lunca D unării. Pentru rea- transnorturi — circa t .500.000 tone
tă rii la o viată economică în flo ri­
toare. Pe lo curile unde in anii tre­ lizareo platform ei a fost folosită me­ anual.
cutu lui „nu se petrecea nim ic", a toda modernă de mare eficacitate, Com binatul foloseşte două m aterii
început construcţia unui mare corn a hidromecnnkzării. Au (ost aduse prime de bază — p irita şi apalita.
u tila je d i hidrom ecanizarc : drăgi
bînat de îngrăşăm inte chimice. Pirita, provenită din zăcăm intele de
puternice scot din fundul Dunării la M oldova Nouă, va fi adusă ta
Com binatul de la Turnu M ăgurele,
şi trim it prin ţevile lor de mare Turnu M ăgurele pe Dunăre Tot pe
alături de Fabrica de celuloză in calibru apa amestecată cu nisip pc
construcţie la Călăraşi, de şantierele terenul destinat v iito ru lu i combinat calea apei va ajunge la com binat şi
navale O lle nita si G iurqiu. care s-au apalita procurată din im port. Expe­
Si cum „apa trece... nisipul ră m l­
dezvoltat mult, sl de alt» în tre p rin ­ dierea îngrăşăm intelor tn d ife riţi
ne". zi de zi b jlta s-a retras In fata
deri, va face să pătrundă mai pu­ zone agricole ale tării, precum şi a
asaltului dat de constructori. In acest
ternic suflul viu al a c tiv ită ţii in ­ m inereului dc fier, rezultat din ce-
an s-a realizat 70 la sută din plat
dustriale in această parte a tării. formă. nuşele de pirită, spre C om binatul
V A S I L E T R I F A N
V A L T E R G U N D I C H
G H E O R G H E N I S T O R E A N U P E T R U F I L I M O N , M I R C E A Z I N C A , c o n d u c e o e c h i p ă d e i n s l a - e s t e u n u l d i n m u n c i t o r i i In ziua de 14 noiembrie, tovară­ O altă dotă din istoricul şantie­ de la G alaţi, se va face, de ase­
menea. pe cale fluvială .
î m p r e u n ă cu b r i g a d a pe z i d a r p e ş a n t i e r u l nr. 1 r e c l i l i c a t o r In s e c i ia s c u - l a t o r i - i n c ă l z i r c p e ş a n t i e r u l e v i d e n ţ i a ţ i In î n t r e c e r e a şii Gheorghe G heorghiu-D ej, A lexan ru lu i : ap rilie 1963. A lunei platform a
U . M.
D e v a a l T .R . C . H . , e s t e a p r e ­ lă r i e a C u g i r , e s t e dru Drăghici. Leonle Răulu, G lieot- O atenlie deosebită s-a acordat
c a r e o c o n d u c e l u c r e a z ă m u n c i t o r i i cu o nr. 1 D e v a a l T . R . C .H . U r ­ s o c i a l i s t ă d e la f a b r i c a „ A r ­ abia aşezată a tntep ut să fie stră­
c i a t d e t o v a r ă ş i i s ă i d e u n u l d i n ghe Gnslon M arin şi M ih a il Flores- m ecanizării com plexe a lu cră rilo r de
in s e c t o r u l II a l E.M. P e - m ă r i n d î n d e a p r o a p e î m b u ­ d e l e a n a * A l b a lu l ia . Lu - punsă dc p ilo ţi de beton plnă la
m u n c ă p e n t r u c a l i t a t e a su- î n a l t ă o i h l i c a r e d i n s e c ţ i e . cu, m inistru! industriei pe tro lu lui si încărcări şi descărcări O reţea de
trila. O r g a n i z î n d u - ş i t e m e i ­ A c e a s t a II a j u t ă s ă - ş i d e ­ n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i lu c r ă r i l o r c t i n d i n s e c ţ i a t r a s - l e r m i - stratul solid de pietriş — aflat la lungi benzi transportoare va lega
p e r i o a i d a l u c r ă r i l o r e x e ­ n a t, e l îş i o r g a n i z e a z ă b i n e chim iei, au vizita t şantierul m are­
n i c m u n c a , b r i g a d a fşi d e ­ p ă ş e a s c ă c u r e g u l a r i t a t e e x e c u t a t e , l u c r ă t o r i i acestei mică adlncim e — pe care se vor direct navele de pe Dunăre cu ma­
c u t a t e , c i t ş i pentru e c o n o ­ m u n c a , d e p ă ş i n d u - ş i c u r e ­ lu i com binat chim ic dunărean. El au s p rijin i m asivele construcţii şi in ­
p ă ş e ş t e c u r e g u l a r i t a t e sar­ m i i l e d e m a t e r i a l e r e a l i ­ p l a n u l şi s ă d e a l u c r u d e e c h i p e a u r e d u s s i m ţ i t o r g u l a r i t a t e s a r c i n i l e . fost in s o liţi de tovarăşii Gheorghe stala ţii ale com binatului. P rim ii p i­ gaziile de m aterii prim e şi produse
cinile d e p l a n . z a t e . c a l i t a t e . r e c l a m a t iile b e n e f i c i a r i l o r . Necula. prim -secretar al C om itetului lo ţi au înscris in t»ren amplasamen­ fin ite ale com binatului.
regional Bucureşti al P.M.R., Va- tul fa b ricilo r de acid su lfu ric si în­ Conducerea com binatului se preo­
sile Mateescu, preşedintele C om ite­ grăşăm inte complexe. La aceste lu ­ cupă încă de pe acum de pregătirea
viito a re lo r cadre, care vo r munct la
tu lu i executiv al Sfatului popular re­
VEŞTI DIN CALAU f. C . M . H U N E D O A R A (Tinde mergem azi gional Bucureşti, de a ctivişti de crări se foloseşte un u tila j perfec­ modernele Instalaţii In scoală pro­
ţionai sovleiic — vibrosonela. — in ­
M ăgurele în ­
fesională
din Turnu
parlid şi de stat.
trodus de curînd pe şantierele dc
Cu planul pe 10 luni Prin cele , 11 u n ltă ll Industriale construcţii. P iloţii nu se bat, aşa cum vaţă 300 da elevi d:n oraş şi îm ­
prejurim i. iar a lţi 200 de elevi au
Se înfăptuiesc car» ocupă o suprafaţă de 45 de se obişnuia cu vechile utila je , cl se fost trim işi să înveţe In şcoli de pe
angajamentele ® Teatrul de stat dc estra­ hectare, com binatul va pune anual introduc In sol Drin vibrare. Ungă un ităţi cu acelaşi pro fil. Fa­
la dispoziţia economiei
naţionale
dă din Deva va prezenta, pe După numai şase luni de la aşe­ b ricile de îngrăşăm inte mat „v irs t-
D a c ă i n u l t i m e l e l u n i of c l a r ii Q 1 400.000 tone Îngrăşăm inte compuse zarea p rim ilo r p ilo ţi, la fabrica de
F u rn a lişlii din Că lan s-au angajat fiunecioreni au d a t p a t r i e i o t e l p e s - U t ^ | L / scena căm inului cultural din granulate, 300.000 tone de acid sul- acid sulfuric se lucrează din plin nlce" sprijin ă tin ă ru l com binat In
să producă anul acesla 5000 tone CŞ x . Baia de Criş, concertul — j luric, 100.000 tone de am oirac, 4.000 specializarea de m uncitori. La N ăvo­
le p l a n , m e r i t u l c s l e s i al î n t r e - _ spectacol in titu la t „V acantă la m ontai. 50 la sută din u tila je
fontă peste plan. Respectlnd g ra fi­ I tone săruri de fluor. 20.000 tone dari, de pildă, la fabrica de acid sul­
p r i n d e r i l o r care a u c o l e c t a t ş i t r i ­ fiin d instalate. S trăbălind şantierul
cele de încărcare şi descărcare şi fă- m uzicală". sulfat de sodiu. furic. se pregătesc 80 de m uncitori
m i s l . C . M . - u l u i d i n H u n e d o a r a t o t f.c.M . H u n e d o a r a a r e a l i z a t c u acaslei fabrici, conducătorii de partid
cînd o bună Întreţin ere a agregate­ şi de stat se opresc In dreptul unui care vo r deservi prim a Instalaţie a
m a i m u l t e - d e ş e u r i i e r o a s e . 8 1 73 .00 0 lei m a i m u l t e b e n e f i c i i • La Ha(eg, un colectiv de Ingrăşăm intele compuse granulate
lor, ei au re u şii să sporească sim ţi­ care sc vor realiza pentru prima ră cilo r de gaze. In in te rio ru l căruia com binatului dunărean.
tor in d icii de utilizare a furnalelor. Experienţa u l t i m e l o r lu n i o d e - « "c m a B i l a n ţ u l in te rp re ţi al T eatru lui dc slat
„V alea J iu lu i" din Petroşani dată in tară tn fab ricile com binaţii se vede strălucind flacăra aparatu­ Coordonatorul general al proiectă­
Fată de anul 1959 indicele de u tili­ m o n s t r a t c ă a t u n c i c l n d e x i s t ă r e a l i z ă r i l o r p u t e a li ş i m a i b o g a t va prezenla piesa „G rădina lui conţin cele trei elemente ferii- lui de sudură. A ic i luorează unul rii este In s titu tu l de proiectări pen­
zare realizat in 10 lu n i din anul In p r e o c u p a r e în s l r i n g e r c a ş i p r e d a - d a c ă t o a t e î n t r e p r i n d e r i l e d i n r c - cu tra n d a firi" de A ndi An- lizante — azot. fosfor şi potasiu — dintre cei moi buni sudor; (n plumb tru industria anorganică şi m»tale
curs este ou 56 l i sută mai mare. r e a r i t m i c ă a / i e r u l u i v e c h i s p o r e ş t e g i u n c Işi î n d e p l i n e a u s a r c i n i l e d e dricş. Această piesă, montată st au o eficncMate sporita, ceea ce de pe şantier, Vgsîle Dorea. Expe­ neferoase (I.P.R.A.N.).
Pe această bază s-a produs o im ­ ş î p r o d u c ţ i a d e o t e l . M u l t e c o t e a i - c o l e c t a r e şi p r e d a r e a H e r u l u l In regia lu i A lexandru M i- aduce mari econom ii la che ltuielile rienţa sa bogată de „vetera n" al ma­ D atorită tehnologiei moderne de
portantă cantitate de fontă. Numai v e d e m u n c i t o r i c o n s i d e r ă c a o v e c hi. A t e l i e r e l e RM.fi. S , m e r , a a u clcscu, reprezintă a 5G-a pre­ dc transport şi de Incorporare a lor ţilo r şantiere ale construcţiei socia­ fabricaţie şi a n ive lu lu i ridicat de
In acest an s-au produs peste plan d a t o r i e d e o n o a r e a lor d e a se c o l e c t a t şi p r e d a i m a i p u ţ i n t a t ă mieră a tea tru lui cu o piesă in sol. liste se reflectă nu numai tn cali­ autom atizare a u tila je lo r cu care vor
cca 6.000 tone fontă. a c h i t a c u c i n s t e d e a c e a s t ă s a r c i n ă . <je s a r c i n a d e p l a n c u 2 5 8 t o n e originală. Bărăganul — cea mal mare zonă tatea lu c ră rilo r pe care le execută, It dotate u n ită ţile com binatului, pro­
In c e l e 10 l u n i c a r e a u t r e c u t , c o - l i e r v e c h i , T r u s t u l m t m e r D e v a c u ci şi in faptul că prin el, co şi prin dusele vo r fi obţinute la un preţ dc
M . TEODOR cerealieră a tă ilt — şi alte regiuni
l e c t i v e l e s e c ţ i i l o r d i n C . S. H. au W ? *onc efc- ® In lo calită ţile Sebeş şi vor putea fl astfel maj lesne ap ro­ alte zeci de cadre calificate, „ş.a- cost mal redus. In com paraţie cu
corespondent
c o l e c t a t ş i p r e d a i I . C . M . - u l u i m a l In t i m p u l c a r e a m a i r ă m a s p î n ă Cugir, Teatrul dc stat <Tin Pi­ vizionate cu îngrăşăm inte chim ire, feta" experienţei înaintate este dusă fabricile sim ilare, la com binatul
m u l t c u 3 . 2 3 4 t o n e Iier v e c h i p e s t e la s U r ş i t u l a n u l u i , o r g a n i z a ţ i i l e d e teşti, care se află Sn turneu care vor face să rodească mai m idi in rln d u rile m ultora dintre m unci­ Turnu M ăgurele preţul de cost va
s a r c i n a p l a n i l i c a t ă , iar U z i n a „ V i e - p a r l i d , o r g a n i z a ţ i i l e d e s i n d i c a t şi prin regiunea noastră, prezin­ ogoarele ag ricu ltu rii noastre socia to rii tineri. li mai mic cu 30 la sută la acid sul­
In prima jumăfale a lunii /o ria " d i n C ă l a n c u 70 0 t o n e C o n - U . T . M . , î m p r e u n ă c u c o n d u c e r i l e tă spectacole consecutive cu liste. In fata constructorilor $1 m ento­ furic şi cu 25 la sută la amoniac.
t t n u î n d t r a d i ţ i a a n i l o r t r e c u ţ i , c o - , c h n i c o - a d m i n i s l r a l i v e d i n î n t r e - concertul in titu la t „Sus re­ Ceea ce caracterizează co m b in jiu l rilo r stă un obiectiv im p o rta n t: să La utilarea fa b ricilo r com binatului,
A ntrenaţi in întrecerea socialistă, l e c t i v u l I.C.S.H. a d o v e d i t p r i n P r i n d e r i l e ş i i n s t i t u ţ i i l e r e g i u n i i vista !" este valorificarea c o m p le t prin In asigure intrarea în probe tehnolo­ o c o n trib u ie de seamă aduce indus­
tu rn ă to rii şi semtcocsarii uzinei l a p t e cd e s t e g a t a o r l c i n d s ă v i n ă n o a s t r e t r e b u i e s ă I n t e n s i f i c e a c - • Pc stadionul „C eta te " din stala tiile sale a m ateriilor prime gice a fab ricii de acid su lfu ric in tria noastră constructoar» de m aşini
„V ic to ria " Cătan se străduiesc să In s p r i j i n u l o l e l a r i l o r . C e l e 7 . 1 8 0 t i u n e a p a t r i o t i c ă d e c o l e c t a t e şi Deva, echipa dc handbal în 7 principale — p irita si ap stila. A*;t trim estrul II al anului 1964, adică — îndeosebi Uzinele „G riv iţa Ro­
obţină rezultate tot m al bune in rea­ t o n e d e ş e u r i I e r o a s e , c o l e c t a t e In p r e d a r e a H e t u l u i v e c h i . S î î r ş i t u l la un an de la aşezarea p rim ilo r şie". „Independenta"-Siblu, „V u l­
V o in la din localitate va în- fel, din cele 400 000 tone cenuşă di*
lizarea sarcinilor de plan. p l u s l a \ ă d e p l a n , c o n s t i t u i e u n l u m i d e c e m b r i e nu t r e b u i e s ă g ă - tîln i Ardeleana Alba lu lia . In- pirită, rezultate anual din procesul piloţi. Cea de.a doua fabrică a com ­ can". Uzinele „Bocşa Rom ină" fu rn i­
De la începutul lu n ii şi pînă In s u b s t a n { i a l a j u t o r d a t o t e l a r i l o r . s e a s c ă n i c i o î n t r e p r i n d e r e c u s a r - Ulnlrea, care se dispută in tehnologic, se vor e x trv .j* 4.000 ton-1 binatului. c»a de îngrăşăm inte com­ zează construcţiile m etalice ale sec­
prezent, sa d o ru l semicocserie şi-a P r i n a p o r t u l a c e s t o r î n t r e p r i n d e r i ,anl,a'“ d c p r e d a r e a d e ş e u r i . cadrul cam pionatului regional cupru, cantităţi im portante de zinc plexe, urmează să intre in probe ţiilo r Industriale. Tehnologia de fa­
realizat planul in proporţie de 103 Si a l a l t o r a , c a r e s/-au d e p u ş i ! s a r - ° ' G r o a s e , n e i n d e p h m i d . dc handbal în 7, va începe la şi metale preţioase. După 2xtrag:re a tehnologice In u ltim u l trim estru al bricaţie a unor produse şi d ife rite
la sută ia r coleo livu l turnătorie; c i n a d e p l a n , I .C .M . H u n e d o a r a o î n d e p l i n i r e a s a r c i n i l o r d e c o l c c - orele 10,30. acestor melale. răm lne un minereu anului v iito r. u lila le speciale au fost achiziţionate
nr. 1 şi-a depăşit planul 1* so rti­ p u l u l r a p o r t a la s l î r ş i l u l c e l o r 10 tare o m e t a l e l o r p e a n u l In c u r s de fie r de înaltă concentraţie (55-60 Ing. Gh. Mnrinescu, directorul în ­ de la firm ele „L u rg i" şi „U hda" din
l u n i d i n a c e s t a n d e p ă ş i r e a p l a n u - va a s i g u r a o f e l a t l l o r un stoc p e n - ® La popicăria din strada la sulă Fe203). care vn fi utilizat treprinderi! de construcţii şl m ontaj R.F.G., E.N.S.A. din grupul Schnei-
m entele c ilin d ri de lam inor cu 30
Jui la fier v e c h i c u 12.130 Zone ş i t n t l u n i l e d e i a r n ă c i n d a p r o v i z i o - Eminescu din Deva se desfă­ de com binatul de la G alaţi. Bucureşti din cadrul M in isterului, şi der din Franţa.
la sută şi ]a articole sanitare cu 16 la m e l a l e n e f e r o a s e cu c i r c a 4 n a r e a r i t m i c ă c u fie r v e c h i v a li şoară a doua etapă a cam­
la sulă. t o n e . m u l t ‘î n g r e u n a t ă d e z ă p a d ă şi. g e r . pionatului orăşenesc de popi­ ...Pe şantierul com binatului de pe
ce. A zi cu începere «Te la m alul Dunării pulsează' ritm ul viu al
I. CRAŞCA In p e r i o a d a la c a r e n e r e l e r i m , T . O V ID IU Sesiunea Comisiei mixte romîno-iugoslave m uncii. G raficele întrecerii socialis­
corespondent orele 8,30, vor avea loc tn- te oglindesc succesele con stru ctori­
lîln ir ile : C o rvinu l — Dedda- lor si m o n lo rllo r care s-au anga|at
va, Flamura — Voinţa. de colaborare tehnico-ştiinţifică să ex-jeute lu crările la termenul sta­
° In cam pionatul categoriei Intre 7 şî 15 noiem brie 1963 s-a Delegaţia iugoslavă a vizita t d iv e r­ b ilit şi de bună calitate
IPIRt!EM!IIEIRt% PIE P r i e t e n i a i c â r t i i B la fotbal două echipe din ţinut la Bucureşti cea de-a V-a sesi­ se între p rin d e ri industriale şi obiec­ şantierului, conducătorii de pa rtid
In d iscuţiile avute cu specialiştii
regiunea noastră sus(in fu til-
n irl pe teren propriu. Jiu l Pe- une a Comisiei m ixte rom ino-iugos* tive culturale din R. P. Romînă. şi de stal s-au interesat d i felul cum
In fa(a unui num ăr mare de spectatori, colectivul Concursul „Iu b iţi cartea" s-a do­ trila In lîln e şlc pe C.S.M. Re­ lave de colaborare teh nico -şliinlifică. P rotocolul a fost semnat din partea
vedit a f i o formă eficientă de răs- se asigură aprovizionarea ritm ică
Teatrului de slat din Petroşani a prezentat, la sediu, şiţa, iar A. S. C ugir pe C .S .M . Comisia a constatat că activitatea ro v in ă de adjunctul m in istrulu i cons­ cu m ateriale si utilaje, de metodele
p ind ire a că rţii in rîn d n l tine re­
in prem ieră pe tară, comedia „P unctul culm inant1* de tulu i. Tocm ai de aceeo, C om itatul C luj. de colaborare le hn ico-şliin tificâ între tru c ţiilo r dc maşini. T iberiu Abrihan, avansate folosite tn construcţii şi la
Gheorghe Vlad. raionol U.T.M. O răştie a acordat o 9 A zi sc dispută etapa a sesiunile a IV-a şi a V-a a fost iar din partea iugoslavă dc adjunctul m ontaj C onducătorii şantierului an
arătat că datorită s p rijin u lu i p a rti­
atenţie deosebită a tit organizării X l-a a cam pionatului regional rodnica. secretarului Vocei Executive Federa­
Piesa, in interpretarea unor a rtişti de valoare p rintre dului şi guvernului, există ţoale con­
cit şi desfăşurării lui. Ca urmare, de fotbal. Iată in tiln irile rare Comisia a luat măsuri pentru tmbn- tive pentru industrie, B iro vlje v Mi-
care putem enumera pe Gh. Iordănescn, D im itrie Bi- pînă la 1 noiem brie a.c. în rin - vo r avea loc: M in e ru l A ni- nălălirea şi extinderea in continuare lorad. d iţiile ca in sta la ţiile com binatului
dul tin e rilo r din raion slnt 7flC de noasa — M in e ru l T eliuc; M i­ să intre In funcţiune p o triv it preve­
tang, Ion T ifor, Emilia Panlazopol, Ana Colda şl Paulina a colaborării teh nico -ştiinlifice intre La semnare au fost prezenţi Gh. d e rilo r planului.
p u rtă tori ai insignei „Prieten al nerul V ulcan — T extila Sebeş; cele două ţări.
Codrcanu, s-a bucurai de un deosebit succes. cârtii*', dintre care 511 sin t m unci­ Jiul II P elrila — Retezatul Ha­ Pelc, adjunct al m in istrulu i afacerilor In tim pul vizite i pe şantier, cn şl
Conform p ro lo ro ln iu i semnal, p ă rţi­
La reuşita acestui spectacol a con tribu i! in mare to ri din întrep rind eri. Cele mai ţeg; C.F.R. Simeria — Dacia le îşi vor acorda a ju to r reciproc in externe al R. P Romino precum şi la plecare, o is p e lii au fost salutaţi
bune rezultate in această direcţie O răştie; M in erul Gheţar — Re­ Ar.so M ila to vici. ambasadorul It.S.F, cu m .iliă însufleţire de sute de con-
măsură şi regizorul Val M ugur. Maestru Em erit al dom eniul industriei petrolului, ener­ 1 slru cto ri şi locuito ri al oraşului
au fost obţinute de o rg an izaliile fractara Alba lu lia ; Şliinfa Pe­ Iugoslovia la Bucureşti.
A rie i din R.P.R. U.T.M. de l j U.M. Cugir, Şcoala troşani — Paringul Lonea ; giei electrice, industriei chimice, in­ Sesiunea s-a desfăşurat în lr-u n spi­ Turnu Măgurele.
horlicolă-G eoagiu şi atlele. A uru l Brad — C onstructorul dustriei con stru cţiilor de maşini, pre­
I. CRISAN rit de prietenie sl colaborare fră ­ IO N M A R G IN E A N U
M . H AŢEG AN U Hunedoara. cum şi în dom eniul industriei alim en­
corespondent corespondent tare şi în alte domenii. ţească. SORIN STRUJAN
F i e r v e c h i p e n t i r u o ( e l â r i i h a a :a: a;, 9. HWiiiiw mib in H B B n E i B n B i H i i i f l i i i i Miimiifi a a toii amiauBiimua Btiianm!!!
îndrum aţi in permanentă de către organiza­ prinse de uiem iştii de aici, aproape 80 s-au
Un aport substanţial In stringerea fie ru lu i început de an în învăţământul agrozootehnic
ţia U.T.M., tin e rii de Ia UR.U.M . Petroşani au organizat pentru colectarea (ie ru lu i vechi.
reuşit să colecteze în cele 10 luni ale acestui
an peste 800 tone fler vechi. De la începutul vechi l-au adus tin e rii din secţiile reparaţii
anului şi pînă in prezenl organizaţia U.T.M. mecanice, construcţii metalice şi altele. La prima lecţie Frecvenţă sută la sută
a m obilizat la stringerea (ie ru lu i vechi 1.300 1. CH1RAŞ
tine ri. Din lo ia lu l acţiu nilor patriotice in tre - corespondent Lu crătorii gospodăriei agricole de co Ludovic Dcneş, Dragosin Julcscu In acest an dc învătăm înt, la gos­ brigăzile de cîmp şi în seotorul zoo­
stat din O răşlie cunosc din proprie şi loan lăm A taş şi-au văzul deja o podăria agricolă colectivă din Alba tehnic.
experienţa cîi au de cîştigal de pe parte din roadcJe cunoştinţelor în ­ P o triv ii re la tă rii. tov. ing. Ana Băr-
Cursuri VENITURI DIN CONTRACTĂRI urma în vă ţă tu rii. Pentru aceasta, cea suşite la învălăm înln) agrozootehnic. lu lia îşi vor continua activitatea un bânlan, zilele trecute, pregă tirile fiin d
ccrc zootehnic şi două cercuri pen-
de Colectiviştii din Toteşti au pre- au obţinut peste 600.000 Iei, mai mare parte d in tre ei au solici­ Faptul că in prim ele 10 luni ale anu­ lu i cultura plantelor de cimp, orga­ term inale, ambele cercuri pentru cul­
lui gospodăria a obţinu i im portante
calificare dat statului pe bază de contract din care aproape 300.000 din tat conducerii gospodăriei şi organi­ succese din sectorul zootehnic se da- nizate tn cadrul brigă zilo r din Pi- tura plantelor de clm p şi cel zooteh­
la
să-i încadreze
zaţiei de parlid
însemnate cantităţi <lc produse. sect0,ul c re s (e n i animalelor şi cursurile Snvătăm înlului agrozooteh­ clişa şi Alba lulia. Conducerea aces­ nic şi-ou inccput activitatea, la p ri­
De pe urma valorificăm pro- , , , . loreştc ş: m u n cito rilo r a m in tiţi mai tora a lost încredinţată tovarăşilor
i a l.l.L. d i n H a ­ nic dc masă. U n ii urmează în prezent sus care aplicind în practică cele ma lecţie in titu la tă „Im portanta eco­
ţ e g s - a u o r g a n i z a i duselor vegetale şi animaliere, aPloaf e 150000 le‘ dln legumi- cursu rile anului II, iar a lţii cn Adnl- ing. Nicolae Bărbăntan şi loan Ri- nomică a dezvoltării c u ltu rii cerea­
a n u l a c e s l a t r e i gospodăria colectivă realizează cultură. însuşite la învătăm înt nu o b ţin u i pro­ zolo. cadre cu o bună pregătire pro­
c u r s u r i d e c a l i f i ­ bert Bcreschl, loon Namoianu, sau ducţii peste rele planificate. fesională. Di 11 rîndul cursanţilor fac lelor şi creşterii anim atelor", p a rti­
importante venituri băneşti. In ANUŢA G llG O R Ana .Ştefan sînt în anul I. Cu lo lii
c a r e , la c a r e a u La prim a lecţie erau prezenţi şi parte co le ctivişti care lucrează in ciparea fiin d dc sută ia sută.
acest an de pildă, colectiviştii corespondentă au participat zilele trecute la pre­
t o s t î n s c r i ş i 7 0 d c in g in e rii Eugen Comănescu şi M aria
m u n c i t o r i . A t i t darea prim ei Jecţii din acest an. Cit Găină, le ctori la cele două cercuri. De ce numai atîţia cu rsan ţi?
c u r s a n t il, c i t şi priveşte prezenţa, aceasta a lost cit Si ei s-au angajat ca pe tot cursul
l e c t o r i i , a u a c o r ­ Concurs pentru insigna de polisportiv se poale de bună, N-a lip sii nici un anului de învătăm înt să facă o legă­
d a t l o a l ă u t c n t l a cursant. Este un lucru îm bucurător tură nem ijlocită in tre problem ele Pe raza oraşului regional Deva, tiln ită şi la G.A.C. din Rapolt unde
l e d i il o r ş i l u c r ă - D c c u r l n d , la ş c o a l a Iul p o p u l a r a l o roşu- s p o r t i v , m a j o r i t a t e a c - şi trebuie continuat, pentru că nu­ le orclice şl practica producţiei din funcţionează I 11 acest an de învâlă- la cercul de creşterea anim alelor au
n l o r p r a c t i c e , la pi meciie d i n L o n e a s - a lui — C h e i l e T ă i i. P r o - I o v i l o r a u t r e c u t nor- mai astfel cei înscrişi vor putea să-şi m înt un număr de 26 cercuri agro­ fost cuprinşi abia 33 cursanţi sau la
c a r e a p e r m i s c a o r g a n i z a t u n concurs l e s o a r e l e d e e d u c a ţ i e ii- m e l c ş i la a l l e d i s c i - gospodărie. De altfel, organizaţia de zootehnice. In vederea bunei desfăşu­ G.A.C. din C rislu r unde, de aseme­
însuşească în mod lem einio le cţiile parlid şi conducerea gospodăriei au
ta e x a m e n u l d e p e n t r u t r e c e r e a n o r m e - z i c ă l u l i a n a K o v a c s şi p l i n e s p o r t i v e c a : g i m - ră ri a în vâ lă m in tu lu i ta m ajorita­ nea, num ărul cursanţilor este sub col
predate. luat din tim p toate m ăsurile pentru
a b s o l v i t e s â s e lo r d e p o l i s p o r t i v . C u B e t e i E l e n a au dat s l a - n a s t i c a d e î n v i o r a r e , tea u n ită ţilo r agricole au fost făcute sta b ilit dc in stru cţiu n ile C onsiliu lui
o b f i n ă r e z u l t a t e a c e s t p r i l e j / t e s l e 90 p r a c t i c e e l e v i l o r 100 m. p l a t , a r u n c a r e a Erau aici 50 de brigadieri, în g riji­ ca învălăm întu! să se desfăşoare în pregă tirile necesare. Superior al A g ric u ltu rii.
b u n e . P a r a s c h i v a e l e v i d i n c l a s e l e V I I - ams„up'° , e t >u W o r g r e u ă ţ i i e l e . to ri şî alic categorii de m uncitori din bune conditiunl. Astfel au fost pro­ Astfel, au fost procurate manuale, O rganizarea şi desfăşurarea invătă-
d c t
m a r ş . sectorul zootehnic al gospodăriei. curate manualele necesare şî d ia lll-
M a r c u , H u i lu l iu , X I a u l ă c u t u n m a r ş Ţ o l p e n ( ru c i ş t i g a - IO A N TESCAN s ău pregătit săliie de curs, a lost m întuhii agrozootehnic constituie o
C l e p E l e o n o r n , d e 10 h m p e r u l a S l a - r e a i n s i g n e i d e p o l i - corespondent Prima lecţie a fost comună pentru me, s-au pregătit m ulaje etc. O ase­ slrîns m aterialul didactic necesar etc. parte integrantă a m uncii po litice şi
ambele cercuri şt a fost predată de menea bază m aterială la care se mai Aceasta e un lucru bun. Rău eslc organizatorice menite să ducă la
P e l r e s c u C o n s t a n ­
către tovorăşul N icolae llinca, In g i­ adaugă şi angojamentu I tuturor însă că atragerii unui număr c il creşterea producţiei agricole vegeta­
tin , P ă r ă u l o a n şi
Au plantat 5.000 pomi fructiferi ner şef al gospodăriei. cursanţilor dc a participa cu regula­ mai mare dc cursanli şi cup rin derii le şi anim ale De aceea, este necesar
a l ţ i i a u o b ţ i n u t la
Pentru „u c e n ic ii" din anul I, ter­ ritate la le cţii sint elem ente care lor în cercurile nou în fiin ţate, nu i ca şi în u n ităţile de pc raza oraşului
e x a m e n e n o i e i n ­ La G.A.S. din A po ld ul dc Sus s*a planificat ca in toamna aceasta să meni ca „u n ită ţi n u tritiv e ", „masa­ dau certitudinea că şi în acest an s-a acordat alenlia cuvenită. Cileva regional Deva numărul co le ctivişti­
t r e 8 ş i 0,50, d o - se planteze un număr dc 15.000 buc. pomi. ju l u g eru lui", „hrăniren raţională", exemple sînt concludente. Bunăoară, lor ce vor frecventa cursurile tnvă-
O rqanizindu şi din tim p lu crările de pichetare, de săpare a gro pilor în vă tă m inlul agrozootehnic din ca­
v e d m d u - s e b i n e erau mat p u lin cunoscuţi. Dar ei s-au pentru cercul legum icol ce va func­ lă m intu lui agrozootehnic de masă să
şi avind asigurat m aterialul sădltor necesar, zilele trecute s-au început drul gospodăriei sc va desfăşura în
p r e g ă t i ţ i . ţiona anul acesta la G.A.C. din Sîn- fie sporit. Se va reuşi astfel ca lot
cu toate forţele lu crările de plantare. Pină la 14 noiem brie au şi fost angajat să înveţe cu perseverenţă
01..1C conditiunl. tandrei, au fost înscrişi doar 22 mai m ulţi co lectivişti să-şi însuşească
A N C A AUREL plantat! 5.000 de pomi, ceea ce reprezintă 33 la sulă din sarcina de pentru a putea li cît mai fo lo sito ri
corespondent plan. I. M A N E A cursanţi deşi în sectorul legum icol lu ­ metodele înaintate de lucru, care,
în procesul producţiei la fermele de (după o corespondenţă a tov. crează un număr mare de colecti­ aplicate In practică să ducă la con­
animale, C ursanjii din anul 11 însă, Sldonia M uieşan), vişti. Q situaţie sim ilară poate li în* tinua sporire a producţiei agricole.