Page 59 - 1963-11

Pag. î îfrumul soctaltsmafut Nr. 276S

Legume cultivate în afara solului

Comentînd metoda hidroponică tă metodă conţin de două ori mai
de cultivare a plantelor agricole, multe zaharuri şi vitamine şi
elaborată dc Institutul de agro- mult mai puţini acizi dăunători
fizică din Leningrad, prof. Boris omului.
Moşkov a arătat că „ştiinţa sovie­ In prezent, în jurul oraşelor
tică dispune de posibilitatea dc a Moscova, Leningrad şi Kiev noua \
cultiva legume în afara solului, metodă a început să se aplice în
adică în clădiri închise, sub pă­ practică.
Să canEBoaşiem BBBQBaBBBwenteBe de cmUtaură. ale regSwnii Mină de sare părăsită mînt, sau dacă vreţi, în Lună".
Totodată, Moşkov a arătat că,
ca rezervor datorită metodei hidroponice, se
pot obţine recolte fără precedent.
De exemplu, Ia un hectar se pot
In tr-o mină de sare părăsită din obţine 10.000 de chintale roşii.
p rin folosirea la distante aproape ega­ In laboratorul de fiziologic a lu­ ...La un simposion organizat Ia San
La aproxim nl*v 20 km spre nord Baskiria (Uniunea Sovietică), au fost
le _ circa 1,70 m — a unor s tilp i de mini condus de prof. Moşkov se Francisco s-a anunţat că fum atul du­
de oraşul Alba Tulin. In liziera 2onci depozitate tim p de patru lu n i 25.000
piatră vertica li, legaţi între ei pr ii obţin de pe suprafeţele cultivate ce la o îm b ă lrin irc prem atură ? V ia ­
de păduri a M u n lilo r Apuseni, se
grinzi de lemn longitudinale. tone de ţiţei. După această perioadă cîte 6 recolte de roşii pe an şi a- ţa oam enilor care fumează în mod re­
înaltă o slîncă Impunătoare, care M aterialele descoperite In incinta
dom ină ca un uriaş turn de veghe ţiţe iu l s-a păstrat In co n d iţii per­ proximativ 20 de recolte de ri­ gulat în medic cile 20 do ţig ă ri pe
podişul central al Transilvaniei. cetăţii sint destul de modeste, dovadă fecte. fără n ici o m odificare. In afa­ dichi. zi se reduce cu şapte ani.
că cetatea nu a lost folosită tim p
Acest masiv calcaros. cunoscut sub Baza hiclroponiciî o constituie
prea îndelungat. ră de faplut că este un m ijlo c foarte ...O balenă do 25 m. lungim e, cind
numele de P:a lr i C ra ivii. are o a l­ folosirea unor emulsii de săruri înoată cu vilcza maximă dc 44 km.,
titu d in e de 1.083 ni si este înco nju­ Cetatea dacică de la Piatra Cra> ie ftin de depozitare, sistem ul pre­
rat de p la iu ri domoolo. lum inişuri v ii după aşezare, tehnică şi mate­ zintă si un alt avantaj şi anume nu minerale în calitate dc mediu nu­ dezvoltă o forţă dc 500 cai putere ?
de pădure, păşuni bogate si podgo­ riale. poale fi pusă In legătură cu tritiv. Un înlocuitor excelent a) ...Drumul păsărilor călătoare. In spe­
rii vâslite. D rum uri şi poteci de centrul trib u lu i dacic ol apulilor. se pierde aproape nim ic prin evapo­ solului s-a dovedit a fi chermazi- cial al celor cînlătoarc,poate (I urm ă­
m unte leagă această slincă cu m ă­ A p o u l o n , m enţionat în această parte rare. Faptul acesta csle de marc im ­ tul, un material ieftin. rit ru a ju to ru l polenului flo rilo r care
nosul $es al M ureşului şi cu in te ri­ centrală o T ransilvan ie i de către portantă, deoarece în co n d iţiile de­ Metoda hidroponică de cultiva­ se găseşte lip it de penele lo r ?
orul m u n lilo r (fig. ti- geograful A lexandru Ptolomeu. M a ­ re a legumelor prezintă mari pers­
terialele si monedele descoperite ne po zitării in rezervoare m etalice pier­ ...In oraşul Osaka au fost Instalate
T radiţia populară aminteşte de o
indică, cu destulă claritate, că la Pia­ pective pentru zonele cu climat pe stradă nişte cabine înzestrate In
cetate, iar unele documente din se­ derea prin evaporare este de cel pu­ aspru şi cu soluri extrem dc să­
colele X IV -X V 1 menţionează exis­ tra C ra iv ii a existat din sec. II î.e.n. loc de telefon cu aparate electrice de
pină în sec. I e.n. o puternică aşe­ ţin 3 la sută anual. race. Roşiile cultivate prin aceas- ras ? Contra 10 yeni, autom atul per­
tenta in acest ioc. pe v irfu l stîncii,
zare, im portant centru agricol, eco­
a unei cetăti a regilor Ungariei cu m ite folosirea aparatului pe un tim p
numele de Kcches (Piatra Caprei). nomic şi meşteşugăresc, cu aspect lim ita t. A poi aparatul rs le dezinfec­
La s flrs itu l secolului trecut s? des­ opidan (orăşenesc) care a devenit. Drum de apă între Dunăre tat. repus în slare de funcţiune
probabil, in tre cele două războa.e
coperiseră întâm plător aci citeva
daco-romane 1101-106) o cetate fo r­ pentru un nou cllenf. Sistemul a prins
obiecte de fie r şi o monedă gre­ tifica tă cu zid u ri şi am enajări In ş! M area Eg ee repede $i a losl generalizat.
cească.
(Fig 1) M asivul stîncos Piatra CralvII. stîncă, pentru a putea face faţă pe­ ...Peştele este generator de curent
Pornind de la aceste dale p re lim i­ rico lu lu i roman, ea form lnd. unul
nare, colectivul ş tiin ţific ol M uzeu­ ♦ ♦ electric ? Peştele m orm irus, de pildă,
neorlnduială. Tot aici s-a găsit şi mn unor balcoane etajate. De a lt­ din acele puncte de ultim ă rezisten­ ♦
lu i regional din A lba lu lia , după mai ♦ Lucrările care se efectuează in apelor d? la Prsevo se va forma are un organ electric, o baterie o ri­
un taler de argint de la Sigismund fel. Introaga creastă a m asivului, cu tă, m enţionate de către is to ric ii an­
m ulte constatări pe teren, n început nl lll-lc a ol Poloniei (1587-1632) şi aspect de fantastică reptilă din era tici. X Iugoslavia pentru regularizarea un lac a rtific ia l lung de 12 km. T ginală amplasată la baza cozii. In te n ­
In anul 1960 cercetările de lăm uri­ un vas de lu t de m ici dim ensiuni. ♦ apelor M oravei şi V a rd a ru lu i si prim ul de această am ploare in su * sitatea „b a te rie i" atinge 6 volţi- In
A spectul cultural al ocestai aşe­
re a castelului feudal, ale cărui z i­ secundară, poartă din loc in loc u r­ zări ne dovedeşte cum, In faţa unui I legarea acestor două cursuri de dul Europei, care va aduna ape­ î Am erica de Sud trăiesc nlşlc gludaci
mele unor am enajări In form ă de
du ri se puteau observa parţial pe (Fig. 2 ). m ici platform e, tă ie tu ri In slincă, ♦ apă traduc In via ţă un proiect de le mai m ultor rlu ri si piraie. + lum inoşi în ru d iţi cu cărăbuşii noştri.
m icul platou de pe v irfu l slin cii. Cu această cercetare a castelului mare pericol extern, o aşezare paş­ ♦ la Începutul veacului nostru, o ca- Drum ul va lua sfîrsit lingă Sa­
feudal de la Piatra C ra ivii s-a des­ scări sau p a ra p e le j C ercetările exe­ nică cu sanctuarele şi re la ţiile ni, ♦ le pe apă care să leg? Marea „Felinarele'* unei perechi dc aseme­
In cursul campaniei din 1960 s -i lonic. M ai m ulte oraşe de pe M o ­
chis un drum nou In lăm urirea pro­ cutate pe terase au dus la descope­ situată pe terasele din ju ru l m asivu­ ♦ N o rd u lu i cu Marea Egee (tre d n d nea lic u ric i pol lum ina In te rio ru l li­
lă m urit In întregim e castelul feudal rava şl Vardar, printre care Po-
bleme: fo rtific a ţiilo r din perioada rirea unui foarte bogat m aterial, lu i stîncos, se transforma, In mare X prin Rin — M ain — Dunăre — nei camere m ari.
care are o formă ovală, lungă de feudalism ului, adevărate bastioane grabă, p rin lr-o muncă uriaşă şi dis­ zarevac, Niş. Skoplje vo r deveni
40 m şi h tă de 20 m. compus din ceramică grosolană si fină ♦ M orava — Vardar). Drum ul de la im portante p o rtu ri flu via le Nona ...In A ng lia s-a construit un stetos­
ale re g a lită ţii maghiare de stăpinire cu form ele dacice specifice — căni, ciplinată In tr-o fortăreaţă dăltuită In ♦ Dunăre la Marea Egee va fi lung cale va deveni drum ul cel mai
In in te rio ru l incintei s-au preci­ şi exploatare a iobagilor. străchini, castroane, chiupuri, ceşti, stîncă. 4- de 612 km. în acelaşi tim p însă ie ftin pentru transportul produse­ cop electronic, care prin 7 canale
zat : u n z i d g r o s de 2.2 0 m din blocuri Tot In cursul anului I9G0 colecti­ amfore şi cupe cu picior — obiecte de Cetatea de la Piatra C raivii. la t cursul M oravei şi al V ard aru lui lo r agricole şi al industriei extrac­ transm ite zgomotul Inim ii la urechea
mari de piatră, legate cu m ortar de vul ş tiin ţific ol m uzeului n Început lu t ars — lustruitoare, greutăţi de fel ca celelalte cetăti dacice, aşa ♦ se va scurta cu 250 km tive spre centrele Industriale şi d * a 7 medici. pii(îndu-sc a slicl efectua
culoare cenuşie: o d e r i v a ţ i e circu la ­ cercetări de mere amploare pentru cum ne arată si stratul compact de ♦ P lanurile lu cră ri: s in t ‘ gata. Se desfacere. Num ai Ira lic u l in te rn consultaţii sim ultane dc medici, a fla ţi
ră a acestui zid spre nord, care Îm ­ descoperirea unei noi cetăti dacice, la războiul de tesut. ţig le de factură arsură de pe terase si risipirea ♦ vor construi 104 ecluze pentru va reprezenta mai bine de 3 m i­ în încăperi d ife rite ? Zgom otul in im ii
parte castelul In două părţi neega­ identificată cu ocazia săpăturilor de grecească şi unele piese rotunde de b locu rilo r de piatră cioplita, pro ve­ lioane tone cu vase flu via le mer- poate îi m ărit sau m icşorat în stetos­
le ; u n b a s t i o n de lorm ă patrală In la castelul feudal. mici dim ensiuni, obiecte si unelte de nite din zidul de incintă In propor­ f vase, 30 de diguri cu porii, cana- glnd pînă la 1.500 de tone Pe
fier şi bronz — seceri, coase, tesle, ♦ Iul va trece de nouă o ri deasu­ cop. după dorinţa fiecărui diagnos­
coitul estic şi o cisternă de formă Săpăturile sistematice din anii culitoaie. căldări de fier. vase de ţiile din jur, a fost si ea nim icită porliunea riu lu l M orava, la v ă r­ tician iu parte.
conică, situată aproxim ativ In cen­ 1961-1963 ou lăm urit, In lin ii gene­ de romani. î pra unor rlu ri, tot de nouă ori sarea ei In Dunăre şi pe parcurs
tru l caslrului. Din săpături s-au scos rale. sistemul de fo rtifica ţie şi con­ bronz, zăbale, pinteni, foarfeci de Numele ei Insă. A p o u l o n . cum s-a deasupra unor căi ferate şi o da­ au si început lu crările de ameno-
tuns oile, un fier de plun de tip
puţine m ateriale, dintre care sint ţin u tu l cultural al acestei aşezări da­ celtic şi obiecte de podoabă — fi- Intim plat de altfel si cu Sarmizege- tă sub o cale fe rată ; la cumpăna
demne de a m in tit: fragmentele ce­ cice, asemănătoare In ceea ce p ri­
bule de bronz şi fier, brăţări şi co­ lusa dacică, a fost dat de romani
ramice, specifice secolelor X III-X V , veşte poziţia geografică, tehnico z i­ liere. (Fig 3). unui nou oraş. întem eiat de ei la ♦ A < ►♦♦♦♦♦♦ ♦» ♦♦♦»♦ + +♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦
d u rilo r şi bogăţia m aterialelor cu
catarame, pinteni, m inere de săbii, 20 km spre sud cu numele de Apu-
lame de cutii, paftale, plăci de bronz, celelalte cetăli din M u n ţii O răştier Pe una din terase. In secţiunile lum (A lba lulia ).
foarte m ulte cuie lucrate de fierari poziţie strategică dominantă o că i­ executate, s-ou descoperit numeroase Descoperirea acestei cetăţi dacice Tehnica îa homarul fantasticii...
şi m ulte oase de an im a la După teh­ lor de comunicai!©, loc greu accesi­ blocuri de piatră de carieră, cio­ pe dreapta M ureşului. in M un ţii
bil, aşezare compusă H inlr-o cetate p lit? şi urm ele evidente ale prelu­
nica de lucrare a zid u rilo r se disting Apuseni, pune o problemă nouă. Cind Mani bal a tre­ ro m a n ii! T o tu l 3 fost
două faze de co n stru cţie : prima propriu-zisă şi din numeroase terase crării lor, precizate printr-un strat ac?ea a existentei şi In această se dovedeşte a fi jus­
fază din a doua jum ătate a seco­ amenajate de nilna om ului gros de sfărim ături mici pe piatră, parte a unui nou complex de fo r­ cut A lp ii In fruntea ar­ În vă lu it in nori d? tă ar schimba în în ­
Pînă in prezent au fost id en tifica­ semnalat pe două terase. De aseme­ matei cartagineze, co- fum. Cind acesta s a
lu lu i al X llI-le a , probabil in p ri­ nea, pe o terasă In partea de est a tific a ţii dacice. tregim e concepti 1 noas­
mele decenii după m igralia tă ta ri­ te 14 terase, siuiale in ju ru l masi-' borind In Ita lia , dru­ îm prăştiat s-a putut tră despre n ive lu l n-
lor (1241), documentată de zidul vn lu i stîncos, de dim ensiuni variate, fost descoperită o mare clădire, care D escoperirile arheologice de la m ul i-a fost tăiat de vedea că cea mai ma­ lins de silinţa şi teh­
cuprinse' Intre 12X 12 m — 115X200 poate să fie un sanctuar asemănător Piatra C ra ivii. pe lingă marele in ­
gros $i derivaţia sa. constituind p ri­ legiunile roman? lingă re parte a ostaşilor nica din antichitate, a
ma formă a castelului şi a dona m. dintre care cele mai intens locu­ cu cele descoperite la celelalte ce­ teres istoric ce-1 prezintă, pot fo r­ lacul Trasimen. unde rom ani se află la pă-
fază. dallnd, probabil, din a dona ite sint cele din partea de est, unde tăti dacice din M u n ţii O răştiei ffi­ ma pentru v iito r şi un frumos cen­ s-a hotă rit soarta în ­ m int, îngropaţi sub fost emisă recent dc
gura 4).
jum ătate o secolului al X lV -lea . ciad s-au cercetat parţial trei terase. In tru turistic. tregii cam panii. pietrele şi stîncile A. G orbovskl. candi­
s-4 construit incinta a doua. mai ofară de obişnuitele terase amenaja­ P? v îrfu l stîncii a fost descoperit, IO N BERCIU dat fn ştlin te istorice.
largă, ocuplnd o parte din panl-jle te pe pom ele domoale de la poalele prin executare de sccliuni-transver- GH. ANG HEL In m anualele dc is ­ care, sărind In aer, Pentru început este
de vest şi nord ale platoului. stincii, s-au descoperit în partea de sale, zidul de Incintă 3] ce lă lii prd- M uzeul regional A lba lu lia torie se poate c iti doar s-nu p ră vă lit asupra necesară lăm urirea li­
sud patru platform e săpate în stlncă prîu-zise, car? 0 - că lla n ib a l a ieşit în ­ lor.
In in te rio ru l castelului d fost des­ nei serii d? probleme.
cu urme de locuire şi cu ziduri În ­ cupa o suprafaţă vingător. Iată însă cum După cum se ştie,
coperită şi o groapă comună conti- Ce nivel trebuie să
castrate pe marginea prăpcsliei, m i­ de 2.0 00 m.p. şi n- s-a desfăşurat bătălia. In caz de cutrem ur
nind 16 schelele aruncaie in mar.» fi atins chim ia tn ve­
nunate puncte de observaţie in for- vea o form ă pa-
O vreme, cele două pietrele s lin c ilo r nu ar
trulateră ncregula- armate s-ou a lia t unu fi putut fi oruncat? In chea Carlagină pentru
lă. Zidul avea o ca Hanibal să-şi p o i-
grosim e de 3 m. In fala celeilalte. In- oer pentru ca apoi să tă procura asemenea
cu o b işn u iţii pe­ frunlindu-se. apoi Ha- s<» prăvălească peste cantităţi de explozi­
reţi din blocuri nibal s-a retras, pă- capetele rom anilor. Es­ b il? In ce mod s-a pu­
cioplile, prinse cu rind că cedează. Le­ te (a fel de puţin plau­ tut produce explozia
grinzi de lemn, fi­ giun ile romane s-au zib il că un cutrem ur sim ultană a întregului
xate In scobituri La 3 noiembrie a avut loc la
deplasat in marş, ocn- ar putea fi Insolit de clmp de mine?
Iii formă de coa­ Moscova căsătoria cosmonauţilor so­
pind poziţia pe care nori de fum iv iţi nu vietici Valentina Tcrcşkova şi A n-
dă de rlndunică se ştie de unde. Pentru — Cu aju to ru l ener­
num ite ..babe" iar o părăsiseră cartagine­ giei electrice ssu s-a drian Nikolaev.
in te rio ru l um plut zii. ceea ce s-a in tîm p ln i făcut cumva uz de ra- IN FOTO : La Palatul căsători­
cu sfărim ături de După cum relatează ponte exista o singu- diom ine acţionate de ilor, Valentina Tcrcşkova şi Andrian
slincă şi pămînt. is to ric ii tim pului, • In gură e xp lica ţie : Ha- Nikolaev îşi schimbă verighetele.
la distantă prin co­
Factura acestui acelaşi moment p? ne­ nibal 3 ademenit tn
zid deşi este iden­ aşteptate, sub picioare­ mod prem editai pe ro­ mandă radio, si tn
tică cu aceea a 0 - sfîrsit de ce Wanibal
le rom anilor a Înce­ mani Intr-un cltnp d»
bişnuitului zid da­ put „un cutrem ur de mine pentru ca apoi nu a mai Întreprins Adorm irea
ceva asemănător nici
cic, totuşi zidul pămînt. dar un cutre­ să provoace explozia
pină atunci, nici după electronică
cctă iii de la Pia­ m ur foarte straniu, de acestora.
tra C ra ivii are un pe urma căruia au Această ipoteză u lu i­ clsligarea acest?t bă­ M e d i c i n a d i s p u n e d e o g a m ă î n ­
(Fig. 3 ): Vase de lactură dacică. avut de suferit doar toare, C3re In caz că tă lii ?
aspect deosebit t r e a g ă d e p r o c e d e e p e n t r u a d o r m i r e a
Aeouns inn9 b o l n a v i l o r in t i m p u l o p e r a ţ i i l o r . A -
d o r m i r e a p e n t r u o p e r i o a d ă m a i l u n ­
g ă n e c e s i t ă i n s ă d i f e r i t e m ă s u r i d c
p r e c a u ţ i e , p e n t r u a s i g u r a r e a l u n c ţ i i ­
lo r v i t a l e a l e o r g a n i s m u l u i . P e n t r u
î n l ă t u r a r e a a c e s t o r g r e u t ă ţ i s - a a j u n s
(Fig, 2): Groapa comună.
m a i d c m u l t la I d e c a d e - a î n l o c u i
c h i m i c a l e l e p r i n l r - o i n t e r v e n ţ i e e l e c ­
t r o n i c ă a s u p r a c r e i e r u l u i , r e d u c l n d
a c l i v i t a l e a a c e s t u i a . P r o b l e m a a d o r ­
m i r i i e l e c t r o n i c e a l o s t i n t e n s c e r c e ­
t a r ă in s p e c i a l d c s a v a n ţ i i s o v i e t i c i
ş l a m e r i c a n i , c u r e z u l t a t e i n t e r e s a n ­
te. R e c e n t , c e r c e t ă t o r i i a m e r i c a n i a u
G estionarul Suin Pelru responsabilul bu fetului „Rapid*' p r i m i t , la c e r e r e a lo r , o m a ş i n ă e l e c ­
din Simeria obişnuieşte să vindâ marfa cu lipsă la g ra m îj. T A P A M ? t r o n i c ă d e a d o r m i t , c o n s t r u i t ă i n
U n i u n e a S o v i e t i c ă , p e n t r u e f e c t u a ­
r e a u n o r e x p e r i m e n t e m u l t i l a t e r a l e .
R e v i s t e l e d e s p e c i a l i t a t e a u r e l a ­
tat r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e i n a c e s t s e n s
Iu U n i v e r s i t a t e a M i s s i s i p p i . In c u r s u l
u n e i o p e r a ţ i i a b d o m i n a l e , b o l n a v u l a
losl a d o r m i t t i m p d e 30 m i n u t e In.
t e l u l u r m ă l o r : p e l i m p i d e Un au'
l o s l a p l i c a ţ i e l e c t r o z i i n care s - a i n t r o ­
d u s u n c u r e n t e l e c t r i c d e 12-47 v n l ţ i şi
CC- I 10 m i l i a m p e r i . Q o l n a v u l a a d o i m i t
i m e d i a t , t r e z i n d u - s c î n s ă i n c l i p a
(Fig. 4 ): Sanctuarul dacic.
c i n d c u r c n l u l a l o s t i n t r c r u p l . In
c u r s u l o p e r a ţ i e i e l n - a s i m ţ i t n i m i c ,
iar d u p ă f r e z i r c a lui n-a avut nici
(Veneţia, (R egkfaoik (u n iatul o s e n z a ţ i e d e a m e ţ e a l ă , g r e a ţ ă s a u
v n m i l a r e . T o t o d a t ă , s - a c o n s t a t a i , i n ­
să , c ă u n i i b o l n a v i s i n t a f e c t a t i d c
De m ult tim p se fac cercetări
de cancer. După părerea specialiş­ c r a m p e m u s c u l a r e fn urm a a d o r m i r i i
pentru a stab ili cu c it contribuie
tilo r cauza conslă 1n aceea că din e l e c t r o n i c e , iar a c e s t e l c c t n u p o a ­
fum atul si cu cit acrul vicia t al ma­ întreaga Ita lie la Veneţia se fumea­ t e ti a n i h i l a t d e c l l cu a j u t o r u l u n o r
rilo r oraşe la apariţia cancerului ză cpl mai m ult. C il priveşte Reyk- m e d i c a m e n t e . A p l i c a r e a p e s c a r ă la r ­
pulm onar. In legătură cu aceasta ja v ik -u l, prof. N iels Dunga! arată g ă a m e t o d e i a d o r m i r i i e l e c t r o n i c e
m u l t i l a ­
i n c ă c e r c e t ă r i
m a i n e c e s i t ă
două oraşe europene, Venelia .şi că dacă acum 10 ani cancerul. p u l­ t e r a l e , i n v e d e r e a p c r l e c ţ i o n ă r f i ci .
R e ykjsvik pot servi foarte bine pen­ monar era foarle rar, o dală cu
tru un studiu, deoarece In ambele creşlereu v?r!iginoa.să a ca n tită ţi­
oraşe nu circulă autom obile, aproa­ lor de (îgări fumate el a devenit — D u m n e a v o a s t r ă c e d o r i ţ i ? In s li r ş i t , b i n e c - a i v e n i t — Răzbunarea elefanţilor
pe că nu există fabrici, deci aerul din ce In ce maî Irecvont. — S p ă l a t şi c o a f a t . m ă I n l i m p i n ă ca. A s i a scară e ş t i
este curat, mai al?s ca ambele sint Cum in ambele oraşe aerul nu — Po ltiţi... i m i t a t a m e a hi „ G r ă d i n a c u I r a n - Ifc rb c rt Chrisleu, păzitor la circul
este viciat de em anaţiile autom o­ T o t u l u d e c u r s r e p e d e ş i b i n e . da llr i" . S ă n u î n c e r c i s ă m ă r e - Knie a fost Internat în spital cu o
porturi la mare. fractură a m axilaru lu i şi m ultiple con-
bile lo r si ale fab ricilo r, este foarle S p ă l a t u l , a ş e z a r e a p ă r u l u i p e b i ­ luz i. Ş t i i c i t ţ i n la c o l e c t i v u l d e
Cu toate acestea, h Venelia m or­ fuziuni in urma lo v itu rilo r prim ite
verosim il că furnalul să fie cauza gu r i iuri, u s c a t u l . A m Inşi c h i a r t e a t r u d e la P e t r o ş a n i ? Ş i n u m a i
talitatea cea mai mare este cauzată creşterii num ărului canceroşilor. m u l ţ u m i t ă d c f e l u l c u m p e r s o n a ­ a s t ă s e a r ă j o a c ă la no i. Ei, h a i d e dc Ia un elefant. Se pare că anima­
lul u n i t ă ţ i i d e c o a l u r ă d e la n u t e m a i u i t a la c e a s c ă p i n ă lu l s-a răzbunat pentru bru lalizările
O r ă ş l i e i ş i d e s e r v e ş t e c l i e n t e l a . î n c e p e s p e c t a c o l u l m a l s i n i 20 d c la care lusese supus cu puţin lim p
I m b a fis a m a r e n aliu raB ă Dar. a venit r î n d u l p i e p t ă n a t u l u i . m i n u t e . O s ă a j u n g e m . N u m a i Înainte.
I n l r - o b i s e r i c ă a c ă l u g ă r i l o r b c n c - O c o m i s i e ş t i i n / H i c ă c e r c e t e a z ă — T a p ă m ? ( a d i c ă , i n c i l c i m ? ) c n e v o i e s ă t e s c h i m b i p e n t r u c ă Un fapt caracteristic pentru memo­
d t c l i n i . d i n o r a ş u l u n g a r P a p a , d e a c u m la fa/a l o c u l u i d i n ce c a u z ă N - a m r e u ş i t s ă r ă s p u n d p e n t r j e ş t i d e s t u l d c e l e g a n t ă . D u - t c n u ­ ria elefantului ca şi pentru setea sa
D u n ă r e , s - a t ă c u i o d c s c o j > c r i r c s - a u p u t u t c o n s e r v a c a d a v r e l e „ Iar0 că . s e r v i a b i l ă , c o a l e z a s - a ş i g r ă ­ de răzbunare îl con sliluic urm ătoarea
m a i d e l e p i a p t ă n ă .
î r t c i n t e r e s a n t ă . î n p e r i o a d a 1630 c a c I c s ă li l o s t in p r e a l a b i l î m b ă l ­ bit s ă mă... t a p e z e . N - a t n m a l z i s înfîm plarc care a avut loc la acelaşi
— S ă m u ■ p i a p t ă n !?.., C u v i n t e l e
1.8 00 a u l o s t a ş e z a t e a i c i c a d a v r e s ă m a t e c a m u m i i l e . S - a c o n s t a t a t c ă n i m i c . circ. l'n spectator a fost alacat de un
r e a u s t a t î n c h i s e t n n p d e j u m ă ­ a e r u l d i n î n c ă p e r e e s t e f i e r f e c l u s ­ P e s t e c i t e v a m i n u t e g a t a „ p i e p - m i - a u r ă m a s p e b u z e d a i l e - a m elefant care a pătruns în lo cu rile re­
t a t e d c s e c o l In a c e s t u r i a ş sarcofag c a t. P o t r i v i i p r i m e l o r i p o t e z e emise, c o n t i n u a t i n g i n d ....... s ă m ă p i a p ­
f ă n a l ă “ am pornit ş p i e c a s ă . tn zervele publicului. I.a anchetă <-a sfa-
c a m p u s d i n t r e i s ă li . L a d e s c i n d e ­ in s a r c o f a g s - a r li l o r m a t o varie/a/e * tă n I? Ş i e u v e n e a m d e la coafor".
p o a i t ă m ă a ş t e p t a m ă t u ş a - m c a hlJif că cetăţeanul respectiv mal fu­
r ea lui s-a c o n s t a t a t c u a l i t c a ­ d e c i u p e r c i c a r e a u î m p i e d i c a t d e s - I L. ILE A N A "1
d a v r e l e , c i t şi c o ş c i u g e l e d e s t e j a r — $1 c e m ă s u r i z i c e ţ i c ă a ţ i lu a t î m p o t r i v a I u l ? S m ă r a n d a . sese Ia circ n i un an în urm ă cînd a
c o m p u n e r e a c a d a v r e l o r ş i l e - a u p ă s - |
In care se a t l a u s - a u c o n s e r v a i p e r - — l - a m d a i u n a v e r t i s m e n t (I) ars elefantul cu o ţigară.
îr a t i n t a c t e l i m p d c c i t e v a v e a c u r i .
i i c t .