Page 6 - 1963-11
P. 6
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2752
Produse de blănuri
Dezvoltăm continuu
peste plan
creşterea animalelor Intcnsificînd între depăşit cu 600 m.p. cestor succese s-au
cerea socialistă în din care 400 m.p. evidenţiat muncitorii
îmbinarea raţională a celor două brigăzi zootehnice, iar cointeresarea toate secţiile şi la toa pici cromate. Dc su Pascu Bule şi l'oan
fecioare — produclia vcgelnlâ şi în g rijito rilo r în sporirea producţiei te locui ile dc muncă, bliniat că la acest Moisc, din secţia mo
producţia animala — constituie ca si ridim reo calificării lor profesionale pe baza unor criterii sortiment, ca şi la ce bilat piei. In secţia
lea principală pentru întărirea econo- au constituit probleme dc rezolvarea concrete, colectivul lelalte, o alentie spo vînat cclc mai mari
miro-organizatorică a fiecărei gospo cărora organizaţia dc partid si con fabricii „Vidra" din rită s-a acordat va depăşiri dc plan au
dării agricole colective. In legătură ducerea gospodăriei s-au ocupat cu Orăştic obţine 7.i de lorificării cit mai ju fost realizate dc
cu aceasta, o sarcină deosebit de lontă răspunderea. In sectorul zoo 7.i noi şi importante dicioase a picilor muncitorii Ioan Mi-
importantă pe care partidul a pus-o tehnic au fost repartizaţi sâ lucreze succese în realizarea prin întrebuinţarea ron, Nicolae Rădac,
tn fata gospodăriilor agricole colec ca în g rijito ri cei mai buni colecti 43.847 sarcinilor de plan. lor Ia confecţiona Lidia Tomescu şi Za-
tivi* o constituie obţinerea a cit mai vişti. membri şi candidaţi de partid, In siluaţiilc statis rea mesadelor. Un haria Cîndea.
nuj’ tc produse, de calitate superioai* urniărindu-se permanentizarea lor în tice, operative s-au şi calcul simplu nc ara Măsurile luate de
şi cu minimum de cheltuieli la sula această munco. Astfel, cei 24 mem 0IN CARE conturat realizări dc tă că numai la secţia organizaţia de partid
de hectare. Acest lucru se realizea bri şi candidaţi de partid care lu 16.320 seam ă. Bunăoară, dc vînat (pici dc şi conducerea tehni
ză prin creşterea neîncetată a pro crează în sectorul zootehnic, precum producţia globală a vulpi, pici dc liams- co administrativă a
ducţiei ta hectar şi pe cap de ani şi ceilalţi în g rijito ri de animale, au teri şi altele), s-au fabricii, privind a-
mal. In lupla cc se duce pentru spo fiecare peste 3 ani vechime fn mun 0 U N I N C I crescut în luna oc confecţionat m a i provîzionarca ritm i
rirea veniturilor băneşti ale gospo ca respectivă. tombrie cu circa IO mult cu 450 bucăţi că cu piei dc toate
dăriei colective şi ale colectiviştilor, După cum se ştie, o condiţie prin la sută faţă dc sarci mesade. Enumerarea sortimentele, împre
un rol de mare însemnătate il are cipală pentru creşterea efectivelor na planificată. In ce depăşirilor de plan ună cu liolărîrea în
creşterea numărului do animale sl dc animale şi a producţiei lor este priveşte calitatea ca poale continua cu ce
mărirea producţiei acestora. Iată do asigurarea unei bogate baze furajere. tregului colectiv, vor
ce dezvoltarea creşterii animalelor a Iată de cc In ntentia conducerii gos 1X 1963 1 2.1363 a fost îmbunătăţită le 50 bucali haine dc asigura înfăptuirea
constituit in ultim ii ani una din preo podăriei, pe lingă extinderea supra cu 3-4 la sută la fie blană şi 100 bucali unor realizări şi mai
cupările principale ale organizaţiei feţelor şi mărirea producţiei la po care sortiment. mesade demon labile. frumoase în viitor.
de partid si a consiliului de condu rumbul cultivat pentru siloz, a stat La sortimentul piei Prin contribuţia a-
N. A V R A M
cere al gospodăriei colective din C li întreprinderea a o seric de acţiuni ovine planul a fost dusă Ia obţinerea a- corespondent
nic. raionul Sebeş. Pină tn anul 1959. menite să contribuie la creşterea pă Prin utilizarea creditelor acordate de stat şl a fondurilor proprii, gos
creşterea animalelor se considera nc- şunii sî fînelelor. asiqurîncl pe acea podăriile colective din regiunea noastră au sporit în arest an simţitor nu
renlabilă în cadrul gospodăriei noa stă cale nn luraj Imn şi ieffin. In mărul total at bovinelor şi în special a) vacilor şl Juniorilor. Graficul de
stre colerlive. M ărturie a acestui fapt acest an pentru perioada do slahu- mai sus ilustrează fn mod evident acest fapt.
slou efectivele scăzute de animale latic s-au nsignrat raţii zilnice con- Act Unt aii ’al-educative
şi producţiile slabe pe care Ic înre pusc din cile G kg lin u ri si grosiere,
gistram Cn toate că gospodăria a 1 kg concentrate şi 20 kg siloz, ceea Un bufet lacto-bar
luat fiinţă în anul 1952, piua în 1959 ce corespunde m 9 U.N şi 712 grame Zilele trecute în centrul oraşu barul e frecventat zilnic dc un în rîndul minerilor Lupeni
nu se ridicase nici o construcţie zoo alhiimină digeslibilă pentru liocare lui Orăştie pe strada Nicolac mare număr dc consumatori. Res
tehnică. iar hrănirea animalelor nu
vacă de lapte. Asigurarea unor can- Bălcescu nr. 7 a fost deschisă o ponsabila unităţii, tov. Maria Ră-
se făcea pe baze ştiinţifice.
(ilăli îndestulătoare şi din sortimen nouă unitate ele alimentaţie pu cuci, dovedeşte multă grijă şi in
Cu sprijinul s! îndrumarea Comi blică. Eslc vorba despre un fru teres în deservirea exemplară a In acest an comitetul sindicalului biotoel, au prins gustul cititului, for- an, numai din biblioteca clubului. 69
te variate de furaje a făcut posibil
tetului raional de partid şi. avind mos şi modern lacto-bar, prima consumatorilor şi menţinerea or- dc Ia mina Lupeni a desfăşurat o ac- mfndu-şl frumoase biblioteci perso de cărli, maistrul miner Urdă Ioan,
ca pe cele 10 luni care au trecut să tivila fc culturnl-cducal ivă mai boqa-
drept călăuză prevederile Directive unitate de acest gen din oraş. dinei şi curăţeniei. nale Exemple tn acest sens sînt m i minerul Ocheanu ( ouslantin ele care
lor Congresului al lll-lea a) P M R realizăm peste 2.450 litri lapte pe Prin varietatea mîncărurilor IO A N CURAU IA în rîndul muncitorilor, inginerilor nerul Sandu Iile, care a citit în acest ou citit peste 40 de cârti fiecare.
am dat o orientare nouă meşterii ani ran dc vacă furajată. calde şi a preparatelor reci lacto- corespondent Sl tehnicienilor. Acest lucru a reie
malelor. S-a trecut la înfiinţarea fer şit si cu prilejul plenarei lArgile a Despre a rtiştii am atori
Ca urmare a îndrum ărilor şi reco
melor mari. tn acest fel asigurîwlu- comitetului orăşenesc de parlid La
mandărilor făcute de către organi Tn cadrul minei se desfăşoară şî oamenilor muncii din oraşul Lupeni
se o mai bună valorificare a resur Emisiuni pentru şc@?ari poni, care a avut loc recent, si tn o bogată activitate artistică. Aici peste 40 de programe. Celelalte fo r
selor interne ale gospodinei, pre zaţia do partid, s-a acordat mare cadrul căreia tov Dvorac Caro|. pro- există 6 brigăzi artistice de agitaţie, malii au prezentat de asemenea zeci
cum sl o mai bună folosire a bra alt-mlie şi ridicării adăpostulilor ne La şcoala profesională din Lu aî fiecărei clase şi an precum şi şedinlrle rom ife lului sin diralului mi o fanfară, o orchestră semisimfonicâ,
ţelor de muncă şi a mijloacelor do cesare pentru o bună iernare a ani- peni a luat fiinţă recent o ga/.elă un profesor, elevii cunosc în fie nier. a preventat un raport în acea o orchestră de muzică uşoară, o for- dc programe artistice, care s-au bucu
rat de mult succes Cercul de artă
producţie, realizmdu-se totodată ve dc perete vorbită. E emisiunea care seaiă care dintre ci au fost stă privinţă.
mah'îor In prezent, gospodăria are 5 malie de dansuri, o formaţie corală, plastică si cercul de foto-amalori au
nituri băneşti tot mai sporite. In statici dc amplificare a şcoli, ca evidenţiaţii zilei la învăţătură,
grajdin i. două saivane, o materni Cîfeva cilre privind un cerc de artă plastică, un ccic organizai p r ;ul 7 Iar celălalt 5 ex
prezent gospodăria noastră deţine In ic scară de scară încunoşliinţca- precum şi codaşii. Emisiunile de fo lo a m a to ri ele. poziţii. ilustrind viata nouă pc care
proprietate obştească 1157 bovine, din tate pcu i i i scroafe si o pu ie rnift V a 7.ă elevii despre succesele din staţiei de radioamplificare dc la propaganda tehnică fn această perioadă brigăzile artis o trăiesc minerii şi oamenii muncii
care 114 vaci şi juni ne» montate, loarea construcţiilor zootehnice se ri 1 impui zilei. Avînd un comitet de şcoala profesională din Lupeni îşi De la începutul anului, în cele tice dc agilatic au prezentat tn fata din patria noastră.
redacţie format din reprezentanţi dovedesc dc pe acum eficacitatea.
peste 1000 ovine cu lină semiflnă. dică la peste 600.000 lei. două cluburi sl cinematografe de care
147 porcine, clin care 24 scroafe şl
rup tu l că <iu sporit continuu efec dispunem au fost expuse fn fala oa Eficacitatea muncii
1.100 păsări. Raporliud încărcătura
tivele do animale şi am ridicat ne menilor muncii din oraşul Lupeni 225
de animate Ia suprafaţa de teren a o 1 a»,®® de conferinţe politice, tehnire si de Munca aultiiral-educalivâ ce se des Astfel, de la începutul amilul sl
gospodăriei, revin peste 17 capele încetat productivitatea lor. ne-a per & C / s f i A â â - - cultură generală, la care au partici făşoară în rîndul m inerilor şi a ce pînă in prezent colectivul minei Ln-
bovine si mai bine de 100 capele mis să realizăm an de an venituri d U pat 82 101 de muncitori, lebnîcienî lorlalţi oameni ai muncii dîn 1 u- penl a extras peste plan canlilalea
ovine la 100 de hectare. Sporirea elec tot mai însemnate din zootehnie N u ele In aceeaşi perioada, prin c o m i peni sî-a adus si îşi aduce o mare de 51.000 tone cărbune, pro du ctivi
tivelor s-a făcut îndeosebi pe sea contribuţie la ridicarea nivelului de tatea muncii a crescut lună de lună
mai in acest an. dc pildă, am livrai sia inginerilor $i tehnicienilor au fos»
ma reţinerii animalelor tinere pro conştiinţă al oamenilor muncii, a fă cu peste 70 kg cărbune pe post. a
statului pe baza contractărilor în Una-n program, alta pe... ecran nrgani7ate 7 sesiuni lohnien-ştnnlifiee.
venite din prăsila proprie a gospo la care au participat 600 de minei i. cu» ca aceşlio să-şi înţeleagă ni ai fost îndeplinit şi depăşit planul lelinic
dăriei. Astfel, in prezent avem posle cheiate 11 bovine mari, 25 capele „Socoteala de acasă nu se po sînt lucruri necesare şi bune. Ingineri si tehnicieni Pentru toate bine fiecare îndatoririle la locul său iar la prelul de cost s-au realizat
100 vilele provenite de la vacile cu linei el. 6 tâurnsi pentru prăsită, 180 triveşte cu cea din lîrg" — ială Răul provine însă din altă parte: sectoarele minei nu fost organizate de muncă, a slimulat iniţiativa lor economii ce depăşesc cifra de
la cinematograf, nu rulează în
o valoare zootehnică ridicată ale gos ovine, 20 porcine. J.700 kg lină o zicală veche, dar care îşi pă seri dc odihnă la care au participat creatoare. 2.000.000 Ici.
strează pc deplin actualitatea în totdeauna filmele anunţate. Aşa
14.000 litri lapte de oaie, aproape evidenfialî în întrecerea socialistă
podăriei. Paralel cu sporirea efecti s-a întâmplat şi duminică, 20 oc Se poate (ace şi mai mult
cazul cinematografului sătesc împreună cu membrii lor dc familie
velor, o alontie deosebită s-a acor 200.001) litri lapte dc vacă ele. De tombrie a.c., cînd în loc să ru Comitelui sindicalului, prin comisia SC pol organiza nenlru .ACa^JIa .mal
din Gurasada. Acesta, ca orice
dat creşterii producţiei animalelor, pe urma valorilicării acestor produse leze filmul romînesc „Partea ta Acţiuni cu cartea, muncii culturale de masă, cu s p riji inulle aclumi. în speCtaLîîfl cadrul
cinematograf, are o programare de vină" a rulat film ul..... Taina
îndeosebi a vacilor de lapte. Prin gospodăria a tcaiizal un venit dc nul comitetului U T M. poale desfă joilor de tineret şi în zilele de du
lunară a filmelor. Ca urmare, fil ei", precum şi în alte dăţi. Aceste multe şi reuşite şura o activitate şi mai rodnică. Ar minică.
măsurile tehnice si organizatorice peste 479.000 lei. venit caie însumea
melor programam, operatorul „surprize" au loc pentru că nu liehui, de pildă, ca toate brigăzile a r In vederea unei aclivilăli şl mai
luăte s-a reuşit ca In ultim ii 4 ani ză aproape lot atil cit am oblinut proiecţionist Joanichie Andrica le se rcspcclă întocmai schema de Unul din mijloacele clicacr ale tistice de agilalie să fie îndrumate, bogale în viitor, este necesară în
muncii de educare o constituie acti
să se oblină producţii anuale de in in iie g mtul trecut din zootehnie. tace popularizarea cuvenită prin circuit a filmelor. Ar fi bine ca vitatea c i cartea. In prezent comi pentru n-şi alege mai bine tematica, tocmirea unul plan de muncă comun,
peste 2 700 litri lapte pe cap de vacă In a rii următori sectorul zooteh afişe şi lilouri. Programarea fil I.C.R.S. Deva-Huncdoara să afle tetul sindicatului de la mina Lupeni a ridica calitatea spectacolelor pre- cu sarcini şi responsabilităţi precise.
furajată. De la unele loturi, cum sînl nic sc va dezvolta si mai mult. In melor se prezintă şi la şcoală cît mai curînd cine se face vino îndrumă activitatea unei biblioteci zenlale. Cu sprijinul comitetului A. M IC A
unde conducerea şcolii apreciază vat de asemenea „surprize" şi să t T M poi li antrenaţi un număr mai activist al Com llclulul
cele Îng rijite de M iliai Schnstor şî aceiaşi măsură vor creşte şt venitu cenlrale, a unei biblioteci ce se >ifIA
caic sînl filmele cele mai potri ia măsurile necesare pentru înlă mare dc tineri in formaţiile arlislice, orăşenesc de partid Lupeni
Simion l ’skat s-au realizat producţii rile băneşti ale gospodăriei. In acest la clubul din Bărbăteni si activitatea
vite pentru elevi. Toate acestea turarea lor.
mai ridicate chiar de 4.000 litri lap scop accenlul se va pune pe îmbu o zece biblioatecl volante, înfiinţate
în acest an la mfna Lupeni. Lună de
te pe cap de vacă furajată. La rea nătăţirea bazei furajere, creşterea „ Distracţii“ nedorite lună bibliotecile nu fost dotate cu A <G> SE î® /%
lizarea unor asemenea producţii au raţională a tinerelului şi aplicarea me In anotimpul ploios al toam prin faţa fabricii de bere cu o cărţi noi, fapt cc a (Acut sA creas O R Ă Ş TIE : N iciodată — cinem a
contribuit mai mulţi (actori. In p ri todelor ştiinţifice dc creştere a ani nei unii şoferi au un fel dc a se viteză depăşind pe cea regula că atit numărul c ililo rilo r cît si a! <72adia tograful „ Patria" ; Fantomele din
mul ritul, nc-am orientat să creş malelor. Astfel, gospodăria noastră distra cu toiul neobişnuit. Astfel, mentară şi a stropit cu noroi de cărţilor citite. De la începutul’ anului Spessart — cinem atograful „F la
în loc să încetinească viteza ma sus şi pînă jos, rîzind de această SÎ piuă în prezent numărul cărţilor 1 NOIEMBRIE 1961 căra* ; Al,PA H JI.IA : A v în lu l ti
tem numai animale capabile să dea colectivă îşi vo aduce o contribuţie PROGRAMUL I : 6,00 Conrerl dc
şinii pe străzile în care mai ră- ispravă, un grup de muncitori citite se ridică la cifra de 21.656. ne re ţii — cm em aloqtaiul „V ic
producţii ridicate. Apoi, In vederea tot mai însemnată la realizarea sar dimineaţă ; 7,10 Muzica pentru fan toria " ; Scrisoare dc la o necu
mîn după ploaie bălţi, ci dimpo ai I.C.S.H. printre care şi tehni In aceeaşi perioadă, tn cadrul b i
folosirii capacităţii productive m axi cinilor pc care Congresul al lll-lea trivă, trec intenţionat cu viteză cianul Eekcte Pavcl. Probabil că bliotecilor. au fost organizate 66 dc fară ; H.0G Cinlcce şi jocuri popu noscută — fin c m a lo q ra lu l „21
A uq usl" ; SPPIIS ■ V e n ili m i inc —
me, fiecărei categorii şi animal în al partidului Ic-a pus in fala unită neadmisă pentru a împroşca cu dacă ceea cc s-a întâmplat cu hai acţiuni o i cartea, dintre care 24 re lare ; 8,20 Teatru la microfon pen cin cm alo qra lul „P ro q re sn r ; A nii
tru copii „Băiatul cu valiza" ; 9.30
parte I s-a asigurat, sub aspect can ţilor agricole cu privire ia dezvolta noroi şi apă pietonii. La fel s-a nele muncitorilor s-ar fi întâm cenzii, 6 seri lilcrare, simpozioane, Săptămina muzicii sovietice; 19,45 fecio rie i — cin cm a lo q m ltil „Sebe
„distrat" in ziua de 24 octombrie plat cu hainele şoferului de mai ele. la care nu participat 10.121) do şul" ; PR A D : Cum pără-// un ba
titativ şi calitativ, furajele necesare. rea creşterii animatelor. Via la noaslră înfloreşte — pio-
a.c. şi şoferul dc pe cisterna cu sus, acestuia nu i-ar mai fi ars oameni ai muncii. lon — cin cm a ln q ia lu l „Sl. roşie" ;
De asemenea, este important faptul GHEORGHE KRAMPULTZ nr. 52 262 HD El a trecut pe dc rîs. Numeroşi mineri dîn oraşul Lupeni, gram dc cînlccc şi jo c u ri: 11,00 H A Ţ E G : G eneralul — cinem a!n-
că munca a fost organizată în două tehnician zootehnist strada Carpaţi din Hunedoara, V. CHIŞ j care au împrumutat cârti de la bi- Pagini dc maic popularitate din (frrdul „P opular" ; V LAT N A : T u r-
muzica de operetă; 11,10 Vorbeşte noul veseliei — cincm olngealnl
r e ----------------— nrw iia 11 iii ■■■
Moscova I ; 12.00 Muzică popu „t'\u n c ito ru )“ } J.ONP.A: E lim in i —
lară intcrprelalâ dc Nicn Slănescii cinem n ltuirn lnl „E U n cm l" TE-
Munca în brigăzile de tractoare preţi de muzică uşoară; 11.10 Dc q ta lu l „V ictor rn" ; IU A : Rncro
Cărţi şi Felician Părcasu; 12,20 Inter IU $ : Şapte dădace — cincm ntn-
pentru colectivişti loalc penlru Icti ; 11.00 Melodii şi Irtiţii săi — scria I şi ll — r».
A P O i-
ne m a lo iita lu l „Lu m ina " ;
cerule de
ascultători;
populare
14,1.5 Transmisiune s p o rtivă ; 10,10
Yasilc N iţă : Dezvoltând proprie să fie mai bine organizată M elodii populare cerule de ascul DVL DE SU S: M aria Candela-
tia — cin cm alo qra lul „21
A u
tatea obştească — întărim tă to ri; 17.00 Din viata şalelor pa
Slatiunea de maşini si tractoare din bin a efectuat pînă la data de 31 oc iar I inc toiul imobilizat timp dc 12 Robîlna au fost luate 2 tractoare, iar gust" ; C A L A N : Num ai statuile
gospodăria colectivă. trie i; 17.40 Muzică uşoară; 10.00
Orăşlie este continuu dolalâ u i noi tombrie numai 1076 hantri fală de zile. dc la G A C . din Bcriu 4 tractoare lac — cincm aloqralul „ I.C.S.H "
64 pag. 0,75 Ici lia c ’.oare şi maşini agricole moderne, 2390 hanlri planificaţi. Asemenea practici a folosit şi trac ele. Dc asemenea unele gospodării Melodii... Melodii... emisiune de
Lucrarea înfăţişează unele capabile să execute un număr cil Rezultatele sub nivelul posibililă- toristul Bihîc Ioan de )a aceeaşi sec nu au transportat pc măsura necesi muzică uşoară romînească ; 19.15 (Ba! ci ia
Program dc romanţe
20.00 Teatru
aspecte clin experienţa colec mai maro de lucrări, In un nivel a- Iilor obţinute dc unele brigăzi au fă ţie caro s-a deplasat zilnic cu trac tăţilor de la sediul brigăzii la tarla
tiviştilor din Sinlana, regiu grotchiba superior. Astfel, pină tn cut ca pe întreaga staţiune, pînă la torul penlru a lace diverse cumpârA- ua de lucru carburanţii şi lubrcli- la microfon : „M a rile carlier gene ateieoroJogie
nea Crişana, in ce priveşte prezent numărul tractoarelor se rid i 31 octombrie, din planul de hanlri luri personale, provocînd multe de anfii, apa necesară alimentării trac ral" ; 22,25 Muzică de dans.
creşterea puterii economice a că la 274, iar al maşinilor de semă stabilit (66.238) pentru campania de plasări tn gol, sau Neiconl Ioan care toarelor precum şi hrana pentru trac PENTRU 24 DE ORE
gospodăriei lor pe baza dez nat trece peste 200. toamnă, să se realizeze numai 33.773 In repetate rînduri a făcut abuz de torişti provocîndu-sc in acest fel m ul £Cinefi l a Vreme schimbătoare, cu ceru! mai
voltării proprietăţii obşteşti. A c liv ila lc a de producţie la SM.T. hantri ceea cc reprezintă 50 la sulă viteză provocînd tractorului multe te deplasări în gol. mult noros. vor cădea ploi locale.
din Orăşlie se desfăşoară în cadrul din plan. deranjamente fapt cc a făcut ca aces Din lipsa alim entării cu apa, spre 3 NOIEMBRIE 1901
N. Mihăilă — Din experienţa or V iu lu i va sufla po trivit cu intensi
a 30 brigăzi de îracloare, care deser Viteza dc lucru pe decadă a fost ta să fie scos din producţie o în exemplu, un număr de 9 tractoare DEVA: T utun ul — seria l şi ficări temporare din sectorul sudic
ganizării muncii în G.A.C.
vesc gospodăriile colective de pe ra fixată la 11.000 hanlri, revenind cile semnata perioadă de timp. La fel, ou fost scoase din producţie timp dc II — cincm aloqralul „P a ltin " i Temperatura staţionară ziua va
48 pag. 0,50 Ici za oraşelor regionale Deva şi H une 4 hanlri zilnic pe fiecare tractor fi Popa Iosif sl Samoilescu Stoian din 3 zile deoarece prin supraîncălzire Crim ă Iară pedeapsă — cincmn- fi cuprinsă între 10 şi 16 giadc iar
Autorul arată felul în caic doara, şi a celor dc pc raza raioane zic, Dar, fn decada de ta 10 In 20 brigada V lll-a, aflaţi in stare de e- li s-au crăpat chiuloasele. lo r/ra lu l „ A i / o “ ; SIM BRIA: Pe noaplca între 1 şi 7 grade.
s-a îmbunătăţit an de an or lor Orăşlie şi Haţeg. octombrie au fost realizaţi doar 6.931 brictale. au condus tractoarele cu vi- Rezultatele nesalisfăcâtoare ohlinu- urmele bandei — c ine mal ta PENTRU U R M A I OARELE 3 ZILE
ganizarea muncii in G .A. C. Printr-o organizare judicioasă a te se oglindesc şi în numărul mare lu l ,.M u n c ito ru l"; PETRO$ANI:
muncii, colaborind permanent cu bri dc ore de staţionare înregistrate C lubul cava le rilo r — cinem ato Vremea se menţine schimbătoa
din comuna Roma, raionul
găzile de ciinp din gospodăriile co care de Ia începutul campaniei (t sep gra fu l Re pu blica” ; Marele drum re cu cerul mai nuitt noros şi cu
Botoşani, unitate decorată cu lective, multe brigăzi dc tractoare La S. M. T. Orăştie tembrie) şi pînă la 20 octombrie, to — cin cm alogrolul „7 N oiem brie"} ploi locjile la începutul perioadei.
Ordinul muncii ci. I. au oblinut rezultate bune. Astfel, bri talizate, ajung la 10.773 ore clin care
Tli. Marcarov — Creşterea anima gada 4-a condusă de Munleanu Şte hnntri. revenind zilnic pe tractor fizic teze mari pe şosea angajindu-se tn numai pentru remedierea defecţiu
fan a realizat pină la 3t octombrie
lelor — in atenţia colectiviş sub 3 hantri. Rezultate sub posibili întrecere, fapt ce a făcut să răstoar nilor ivite în timpul lucrului 6.098 ore
tilor. 1416 hantri din coi 1766 hanlri pla tăţi au fost oblinutc de asemenea în ne cele două tractoare provocîndu-le Eslc necesar ca în cadrul brigăzi
nificai! pentru campania de loamnâ ■ n r a e ? ;
56 pag. 0,75 Ici decada dc la 1 la 10 octombrie clrnl defecţiuni. lor de tractoare munca sâ fie mai
ceea ce reprezintă bl la sută. Aceas bine organizată, iar disciplina în tim
Autorul popularizează ex tă brigadă lucrează tn gospodăriile fată de 4 hantri stahiliti zilnic pe Si asemenea cazuri mai pot Ii ară pul lucrului să fie respectată întoc
perienţa colectiviştilor din co colective din satele Aurel Vlaicu şi tractor au fost realizaţi abia 1,17 tate incâ. Dar, important este ca ele
hantri. să nu se mai ivească in activilalea mai. Pentru realizarea volum ului de
muna Ghcorghe Lazăr, regiu Băcâinti. Rezultate asemănătoare a Ncrcalizarca vitezei de lucru ziln i brigăzilor de tractoare deoarece cons hantri planificat. în rîndul tractoriş
nea Bucureşti în cc priveşte oblinut şi brigada a 7-a condusă de ce şi pe decadă se daloreştc în pri tituie o Irînă în realizarea vitezetar tilor trebuie să se desfăşoare o m un
creşterea animalelor şi spori Popa Ioan $tef care deserveşte gos mul rînd faptului că tn unele brigăzi de lucru stabilite zilnic şi decada! şl că politică susţinută, să fie populari
podăriile coleclive din Orăşlie şi Cas zate metodele de muncă bune. felul
rea producţiei acestora. de tractoare munca nu a fost îndea respectiv a realizării planului de
tan. Ca a realizat 82 la sulă din sar cum să se exploateze şi sâ se între
Ing. C. Bordeianu — Cum putem cina de plan stabilită. Dar, pe lingă juns dc bine organizată, legătura cu hantri. ţină tractoarele şi maşinile. Foile v o
asigura baza furajeră. aroslc brigA7.i, la S.M T. Orăşlie, mai brigăzile de cîmp din gospodăriile La rezultatele ncsatisfocâloare ob lante editate decadal să trateze cele
06 pag. 1,25 Ici sînt şi uncie ca de exemplu brigada colective a fost slabă, iar disciplina ţinute de către o parte din brigăzile mai vitale probleme clin cadrul bri
în cadrul unor brigăzi de tractoare
Lucrarea prezintă principa nr. 2U condusă dc îvăncscu Gavrilâ nu a fost întru -lo lu l respectată. In de tractoare a concurai bineînţeles găzilor şi a staţiunii.
care a realizat numai 1177 hanlri din şi faptul că unele gospodării colec
lele căi de sporire a bazei fu In această perioadă esle asigurat
cei 216b hantri planificaţi. Ea desor- acest sens se poate arăta cazul me tive nu au eliberai terenul la timp. suficient teren de lucru penlru trac
rajere, mijloacele şi metodele veşle gospodăriile colective din Să canizatorului lonaşcu Ion de la sec Din această cauză, conducerea sta toare. Răraine doar ca acestea să fie
folosite în Institutele de cer laşul Inferior şj Riul A lb Sub nive ţiunii h fost nevoită să deplaseze o
ţia Ha|eg care in plină campanie de lolosite la întreaga lor capacilale,
cetări, G.A.S. şi G.A.C. pentru lul posibilităţilor sînt şi realizările însăminlări a efectuat transporturi parle din tractoare şi maşini la alte astfel ca şi la S.M.T. Orăşlie să se
brigăzii a 17-a. Ea a realizat doar unilăti sp:e exemplu, de la G.A.C
mărirea producţiei de furaje, de buşleni la diverşi cetăţeni parti realizeze Integral cei 66.238 hantri
766 hantri din sarcina de plan ce-t Vinerea au fost luate un număr dc 3
pentru folosirea rezervelor planificaţi penlru campania de
revenea. (2167 hanlri). De asemenea, culari. In (impui acestei operaţiuni tractoare care s-au dus la G A C . toamnă.
existente în gospodării. brigada a 6-a condusă de Stoica Sa earcasa am brcajului a lost spartăt din Bîrcea Mare, de la G.A.C. din Ing. A. POTQPJEA