Page 60 - 1963-11

Nr. 2765 Dramul socialismului Pag. 3

^ ip» in» ira ir
C o n fit/G v k d & d d / i de c e a rn ă
POPICE sGKîiN ORGANIZAŢIILE DE PAPTID^^
In ziua de 10 noiem brie a.c. pe are­
na Rapid din Deva a început cam pio­
ticipă un număr de R echipe de pe Ceea ee »u trebuie scăp a t
natul orăşenesc de popice Ja care par­
raza oraşului Deva. In prim a etapă
s-au înregistrat urm ătoarele rezulta­ din vedere
te : Rapid— C onstructorul 2 133 p.d. —
1.986 p.d. r Spartac— Progresul 1.919 Tn acest an m inerit de la C.M. nu ne putem m tndri cu realizarea
p.d. — 1.632 p .d .: V o in la — C o rvinu l Zlfllna au înregistrat o seamă de planului la m inereul extras. Una din
2.145 p.d. — 1.87-1 p.d.; M in e ru l— Fla­ rezultate frumoase In producţie. Do cauze este num ărul mare de absen­
mura 2.097 p.d. — 2 002 p.d. rem arcat este faptul că In cele ze­ te nem otivate şi În v o iri acordate
C IN T E C D E TO A M N A Cele mai bune rezultate le-au o b ţ- ce lu ni planul va lo ric al producţiei de m aiştri cu prea m idtă uşurinţă.
nut (u ră to rii Suciu N iro lo e (M in cru ll. globale a fost În d e p lin it In propor­ O rgan iza ţiile de partid n-au luat fa­
VEN1ŞI PE-AM PA V lN T U L U I PRIBEAG, Bulz Toan (Flamura), Oprean A le xan­ ţie de 110,3 la sută, al producţiei tă rle aceşti* abateri de la d iscip li­
na de producţie m ăsurile corespun­
marfă tn proporţie de 115,4 la sută.
CE-ADUSE-O DOZA M AR E DE R Ă C O A R E ; dru (Rapid), Maieu Gheorghe (Cons­ iar la m etalul de bază sarcinile au zătoare şi n-au luptat cu perseveren­
V E N ls't SA SCUTURI CEA D IN URVIÂ FLOARE tru cto ru l) fost depăşite cu 7.5 procenic, r.n !i- tă pentru formarea unei o p in ii co­
CU VEŞNIC VEŞTEHTUI. TĂ U TOIAG ... ♦ 7tndu-se pe această cale economii lective îm potriva acelora care lip-
In zilele de 9 şt 10 noiem brie a.c. do peste 5.700.000 lei. sere nem otivat-
A D U S -A I P LO A IA RECE Şl M Ă R U N T Ă
a avut loc la C raiova faza finală pe In rea liză rile o b lin u le se reflectă — La cele spuse eu as vrea să
CE SORA B U N Ă -Ţl ESTE N U M A I ŢIE ; activitatea desfăşurată de com uniştii mai adaug ceva — a spus m inerul
Iară a cam pionatului cooperaţiei meş­
A l RU G IN IT Şl FRUN ZA DE LA VIE, din secţiile exploatăm în Îndrum a­ Jvirca Cornel — sef de echipă la
teşugăreşti de popice pe anul 1963.
PĂDUREA A I LAS AT-O A M Ă R ÎT A . rea a c tiv ită ţii dc producţie, pentru mina Alinoş. Planul de minereu ex­
Au participat echipele reg iu nilor H u ­
îndeplinirea si depăşirea sarcinilor. tras n-a fost realizat şi pentru că
A I SCOS D IN STRUGURI MUST ŞI VESELIE nedoara. Iaşi, Bacău sl C luj. In aceas­ Şi, aşa cnm s-a arătat In darea de nu se folosesie bine tim pul d» lucru.
IA R PENTRU CEI CARE ÎN T R E A G A V A R Ă . tă finală echipa reprezentativă a re- seamă şi in d iscuţiile purtat? dc de­ p-»ren do seamă arăta că din cele
D IN ZORI M U N C IR Ă VESELI PÎ N A -N SEARA, .giunii Hunedoara, s-a dovedit cea mal legaţii la conferinţă, in centrul preo­ 4R0 de m inute numai 6 6 oro şi iu-
TU ROADE-ADUS-AI ÎN GOSPODĂRIE... bună '.otnlîzînd 4.6M p.d. si ocupind cu p ărilor com uniştilor a stat înde- m ălaie sin i folosite productiv A-
IO N F ILIM O N — elev prim ul loc. plinirea şi depăşirea sarcinilor de coasta pentru că se pierde tim p la
salul Drim bar, raionul Alba plan. Pentru a fi cil ma: aproape de intrarea şi ieşirea din mină, pentru
IO N JU N EA problem ele producţiei, au fost con­ că munca in frontu ri nu este bine
Pentru cei mici s titu ite noi organizaţii de bază pe organizată. B iro urile o rg an izaţiilor
corespondent do biză n-au tras la răspundere po
tio I O N M A R I N E S C Î I schim buri şi locuri dc muncă ta
mine Almaş, m ina Wanes, fuuicular. com unişlii din cadrul echipelor şi ->e
V uzina de preparare şi atelierul me­ m aiştri pentru ncfolosirea raţională
VINT JU C Ă U Ş Ghionoaia canic. Aceasta a dus la In tă rire i a tim pului de lucru.
v ie ţii Interne de partid. In adună­ P articipanţii la discuţii au scos în
Cu ciulinii c'upa e!, C.nionoaie, o aud, __ In Cupa de toamnă rile generale problem ele producţiei evidentă şi alte cauze care au dus
Fuge vînlul pe muncel, Bate lare în agud au fost analizate cu m ii m nliă la nerealizarea p ro d u c tiv ită ţii pla n i­
Şi se urcă pîn'la nori Sâ-i deschidă u$a-ar vrea, C.F.R. Simeria — competentă fiin d puse tn discuţie ficate şi a planului de minereu, cnm
teme* c a : „A na liza stadiului de în­
Cu alaiul lui de ciori. Că afară-i vreme rea. deplinire a plan ulu i*, „Creşterea sint slaba Îndrum are tehnică, lipsa
nnor m ateriale si lip s i de preocupam
Textila Sebeş 6-3 p ro d u c tiv ită ţii m uncii si reducerea a cadrelor tehnice şi inginereşti
Sus de toi, pornit pe joc, pre ţu lu i de cost* s.a. S-a organizat pentru jnlroducercn tehnicii noi In
Norilor le umblă-n coc L icuricii Joi s-a dcsfăsural la Deva m eciul un schimb de experienţă la uz.ini producţie. In cadrul d iscu ţiilo r ta
Şi, pe plete de argint, \ de fotbal conlind pentru Cupa dc de preparare la care 3 i participat care au pa rticip at numeroşi m ineri,
Se coboară pe pămînt. Licuricii, pe cărare, „F u rn a le " — aramă ciocănită IIER Ţ IO A N toamnă tn lrc echipele C.F.R. Simeria secretarii o rg a n iza ţiilo r de bază d.n cadre tehnice, tovarăşi din condu­
Au suflat în felinare. mem bru al cercului de artă şi T extila Sebeş. C eferiştii au cîşli- exploatare tn scopul îm b u n ă tă ţirii cerea exploatări", delegaţi l i confe­
Iar acum. de-atîla joacă, Nu-i nimic. La primăvară plastică din Hunedoara gat cu 6-3. Scorul attt de sever a ne­ s tilu lu i de muncă al b iro u rilo r o r­ rinţă. precum şi in v ita ţi, s-a arătot
Doarme dus într-o răstoacă. De la Stele le-aprind iară. d re p tă ţii echipa T extila Sebeş care a g a n iz a ţilo r de bază tn conducer?a că nu so acordă suficientă atenlio
a c tiv ită ţii economice, precum şi pen­
ca lită ţii m inereului, că org an izaţiile
jucot în unele perioade destul de b i­ tru continua în tă rire 3 v ie ţii in­ de partid nu au Îndrum at Îndea­
ne. G olu rile au fost înscrise de Ca terne de partid. A naliztnd munca proape conducerile tehnico-adm inis-
pră (4), Meszaroş şi Sima pentru- ce­ desfăşurată dc către biro u l o rg a n i­ tra liv o In vederea e xtin d e rii puşcă­
Mărturisirea lui Mihai A r mas ■ ferişti, Stoica (2) şi M a rin pcnlru zaţiei de bază de la uzina de prepa­ rii selective si a trie rii m inuţioase
a ste rilu lu i din m inereu in fro n tu ­
rare s-a constatat că repartizarea da
te x tiliş li.
sarcini concrete fiecărui comunist, rile do lucru. Au fost relevate, de
IO A N S IM IO N ccn tro lu l operativ efectuat ns îpra asemenea, cauzele pentru care n-a
Md i r ă m i n t a î n t r e b a r e a : o a r e î m i v e a m m u ţ i de bucurie. N e - a m lu a t C ă i t l a m s - o j i g n e s c . C i n d s e u i t a la d c n i m i c . Se p r o d u s e l e o r e a c ţ i e corespondent în d e p lin irii lor, an dat bnne rezu l­ fost realizat planul lu c ră rilo r dc
m i n e c u o u n d ă d e durere in o c h i , .r e v e r s i b i l ă . E r a m m i c i n l a ţ a el. construcţii m iniere şi lu cră ri geolo­
p l a c e <le e a ? D a i î m i r ă s p u n d e a m d e m i n ă $1 o m p l e c a t s p r e c a s ă .
ii î n t o r c e a m s p a t e l e . C i n d a m v ă ­ M i - a m d a i s e a m a c ă n u s e m a i tate. Dar nu toate b iro u rile organi­ gice, fapt ce a in flu e n t.it asupra
c u l o a / ă p u t e r e a . A v e a m a c e l e a ş i î n v a r a a c e l u i a ş a n a m t e r m i n a t
z u t - o p r i m a d a l ă p l i n g i n d u - ş i s u p ă ­ p o a t e l o c o n i m i c , d a r a b s o l u t n i ­ z a ţiilo r de bază şl mai ales Cile din rea liză rii sarcinilor de plan.
id e i , a c e l e a ş i p l a n u r i . D a r o a r e c i ş c o a l a Şl a m f o s t n u m i t î n o r a ş u l
r a r e a , m - a m i n l u n a l şi u m u r l a t la m fe . S i m ţ ă m î n t u l c ă n u m a l v a l o ­ A pro bind în unanim itate proiectul
d e m i n e ? A v e a m s ă - i a l / u p ă r e r e a U e ş l i . C i l e p l a n u r i n u n c - n m fă ­ sectoarele m iniere an procedai la
c a : „ S ă nu Ic m a i vdd b o c i n d . D a ­ r e z n i m i c fn o c h i i e i m ă s t r i v e a . L u cră râ in li v e z i da ho tă rîrî, delegaţii la confcrint-î
p e s t e u n t i m p c i n d . i n t r - u n p ă r e a - c u t I S ă r ă c u ţ a , p l l n q e a d e b u c u r i e fel. Aceasta a dus la scăparea din
c ă n u iţi c o n v i n e c c lac , n - a i d e ­ II m e r i t a m .
leţ, a r ă s p u n s : D a I c e r e r i ; m e l c c ă v o m II d e a c u m î m p r e u n ă / N u vedere a nnor problem e im p oita nle 3 i; însărcinat noul com ilct de partid
ciI s ă p l e c i * . S - a m u t a t la o p r i e t e n ă iar p e s t e Pentru asigurarea unei recolte
în c ă s ă t o r i e , l - a m c u n o s c u t î n m i ­ p e s t e m u l t t i m p n e - a m lu a t o m o ­ să pună în centrul preocupărilor
ita, r u d e l e . In t i m p c e v o r b e a m cu t o c i c l e t ă ş i î m i a m i n t e s c t o a r t e b i ­ A ş a mi m e r s l u c r u r i l e m a i m u l t e c i t e v a l u n i s - a d e s p ă r ţ i t d e m i n e . sporire de fructe în anul viitor, la cum sint realizarea planului la to ii
lun i. M - a r u g a t sd m e r g e m a c a s ă C c n u a m t ă c u t I n t r e t i m p s - o î m ­ sale formarea unei o p in ii dc masă
l a t ă l s ă u , î n c a s ă s - a u p e r i n d a t o gospodăria agricolă de stat din in dicii. întărire a continuă a d isci­
n e d e d o r i n f a a m i n . d o r u r a c a in p a c . s d - l a r u l cd t o t u ş i n u s i n i a ş a
m u l ţ i m e d e m ă i t i ş l ş i v e r i s o a r c d e sd ne s p u n ă o v o r b ă d e î n ţ e l e g e r e Apoldut dc Sus au fost luate o pline i în mnncă, Îndrum area si con- pentru întărirea disciplinei în m un­
p r i m u l c o n c e d i u s ă c o l i n d ă m ţar a . t a t ă l ei. N i c i n - a m v r u t s ă a u d . O a ­ d e r ă u I M u d u r e a î n e g a l ă m ă s u ţ ă
a te e i. C uriozitate f i r e a s c ă ; v r o ­ i n t U n e a m si d a c ă nu. seric dc măsuri. Aslfel, pc supra­ Iro lu l a c tiv ită ţi m aiştrilor asupra că, să descopere cu curaj cauzele
ia u s ă c u n o a s c ă v i i t o r u l b ă r b a t al .. De Io u n t i m p nu $//u ce a î n ­ m e n i i c a r e m ă c u n o ş t e a u m i - a u s p u s şi d a c ă o faţa dc 147 ha., au fost aplicate subiective ale nerealizării sarcinilor
n e p o a t e i s i v e r i ş o a r c l tor. P a t a e r a c e p u t s ă s e i n - p r i e t e n e ş t e c u c Am î n c e r c a t s - o î m b u n e z d u p ă d e s ­ îngrăşăminte organice şi minera­ felului In care aceşlia se preocupă fie plan. P rintre sarcinile cuprinse
a
p ă r ţ i r e .
R e z u l t a t u l
l o s t
n u l
n u m a i l u m i n ă . A ş e z a t ă />e u n s c a u n , t i m p l c c u m i n e . u r i t c e e a cc l a c D e a t u n c i , d e c i l e o r i nu m - a m de bunul mers al producţiei. Darea
s e tiifn c u a l c n l i c c i n d la u n u l , A m î n c e p u t sd e u . A a l t a t o r q a - le. Pe fiecare hectar s-au dat cîtc de seamă şi p a rticip anţii la discuţii In h o lă rlre se află şi aceea ca noul
r ă u l c e - l
t ă ­
c î n d le c e l ă l a l t . Eu v o i a m srt n e i n t i r z i i d e a c a s ă . POVESTI PE zaf/a U T . M. d i n b l e s t e m a t p e n t r u t o t e i î m i l o v e a 20 tone gunoi dc grajd, 125 kg. nu arătat că aceasta este una din com itet să îndrum e organizaţiile de
c u s e m !
V e c i n ă t a t e a
c ă s ă t o r i m i m e d i a t , î n a i n t e d e n v e ­ — L u c r e z i m u l t c a r e l ă c e a m ix ir tc . azotat dc amoniu, 400 kg. super- partid In vederea desfăşurări; unei
A m l o s t a j u t a t m e r e u r ă n i l e , N u o p o t u it a , m ă cauzale pentru care n-a fost Înde­
ni t o a m n a , î n a i n t e a p l e c ă r i i m e l c — n u - t a ş a ? fosfat şi cîtc 150 kg. sare potasică.
d o a t c . E s t e o l e c ţ i e g t o z a v ă p e n t r u intense munci po litice pentru rea­
la s c o a t ă . P a t a m ă a p r o b a r o ş i n d . P ă c e a m d i n c a p c u d a . A î n c e p u t sd i n t e t e g c ă n u l a c b i n e c e e a c c Incorporarea în sol a acestor p lin ită productivitatea fizică plani­
T a t ă l c i ne-a s t ă t u l t s ă a ş t e p t ă m i n s ă s ă - i s p u n ă l u m e a p e u n d e Im l la c. N u o m v r u t sd î n ţ e l e g . A m m i n e . îngrăşăminte s-a făcut odată cu ficată ceea ce a dus la neren liza rea lizarea planului la to ii in d ic ii şi îm ­
— N u e o l e c ţ i e n u m a i p e n t r u
p i n ă ta ia r n ă . E ra u n l u a u p r e a p e t r e c t i m p u l . I n t r - o z l a m g ă s i l - o c r e z u t c ă e a s - a dus sd ridice p r o ­ d u m n e a v o a s t r ă — s/ruse cinevn — efectuarea arăturii adînci. Dc ase­ plan ulu i la m inereul extras. bunătăţirea c a lită ţii m inereului ex­
n e a ş t e p t a t p e n t r u d î n s u l . D o r e a s ă î n l u r i a t u . b l e m a n e î n ţ e l e g e r i i n o a s t r e la tras. Aceste problem e nu tieb uîc să
p o e t e c ă a r li bine srt o c u n o a s c ă menea, în vederea protejării po­ — Dacă In ceea ce priveşte rea­
s e r e c i i l e a g ă , s ă s e p r e g ă t e a s c ă . U T . M . l - a m s t r i g a t s ă md l a s c în
— A u z i c e c a l o m n i e — m l - a s p u s - ş i a t ţ i l î n a i n t e d e a fi p r e a d r z i u . scape d'.n vc<lere com itetului de
N u m a t p u t e a m t r ă i Iară c a . P a r c ă p a c e şi s ă p l e c e d c la m i n e . milor dc rozătoare, în plantaţiile lizarea plan ulu i de metal s-au În ­
— cc n e r u ş i n a r e . S ă t e v o r b e a s c ă d e L. ALEXANDR U partid nou ales.
se l u c e a t o t m o i f r u m o a s ă . Isi /un­ f n t r - o s e a r ă , t i n d m - a m î n t o r s tinere se lucrează la legatul po­ registrat succese — a spus In cuvln-
r ă u c u t a r e s a u c u t a r e c ă t e - a i tl Brad
se c o n c e d i u l şi n e i n t î l n c a m în h e - a c a s ă , a m v ă z u t u n p a l g o l . F u l­ milor.
î n t i l n i t c u nu ş ti u c e f e m e i e f tul său delegatul A ndrone T ilu s — S. POP
c n r c *1. C i l e a m v o r b i t a tu n c i .. . t g e r ă t o r m i - a m d a t s e a m n d c d o u ă
A m m i n t i i , a ş i g u r i n d - o c u nu e
N e î n t r e b a m c u m s - a p u t u i î n t i m - l u c r u r i : crt a v e a d e m n i t a t e şi c ă o
n i m i c a d e v ă r a t In t o n t ă p o v e s t e a
p ! a crt nu n e - a m ş ti u t m a i d e m u l t. i u b e a m l o a r l e m u l t . f i n i s e m - a l o ­
a c e a s t a . S - a lin işti t. A v e a m „ p r o ­ Aplicam îngrăşăm inte organice
N e i n g r o / e a m la q î n d u l c ă s - a r II v i t o p ă r e r e d e r ău , n e a s e m u i t d c
b l e m e m a r i * de d e z b ă t u t ş l d i m i ­
p u t u t s ă n u n e c u n o a ş t e m . N e c h i ­ m a r c . N u ş t i a m u n d e a p l e c a t . M -
n e a ţ a m ă î n t o r c e a m o b o s i t .
n u i a d e s p ă r ţ i r e a d e o zi. l - a m a m d u s la a a i ă . A m s c o r m o n i t c u şi minerale pe mari suprafeţe
— A m c o n t r o l i n c u t î n d . T r e b u i e
p o v e s t i i a t i t e u l u c r u r i şl a ş a d e p r i v i r e a ţ o a l e l e ţ e t e . A m c ă u t a t - o
s ă p u n l o t u l la p u n c t ii s p u n e a m .
f r u m o s ş l ia s ă a s c u l t e ! In s e p t e m ­ p c s t r ă z i . D o r e a m n e s p u s sd o g a - . Practica ne-a dovedit că recolte
b r i e nc-am l o g o d i t . P ă c a t c ă l u ­ A v e a o î n c r e d e r e d c s ă v l r ş i l ă in sesc a c a s ă , m ă g r ă b e a m s ă n u In- care suprafaţă de teren să primească aplicate 25 tone superfosfot pe o sfeclei de zahăr pe suprafaţa de 15
c r u r i l e f r u m o a s e t r e c re/>cr/c. Au m i n e si m ă c o m p ă t i m e a p e n t r u t i r z i i p a r c ă . C ă u t a m c u s u l l e l u l în bune de cereale, plante tehnice o ri in medie cile 20 tone gunoi de grajd suprafaţă de 125 hectare. ha s-au aplicat 30 de tone, la c u l­
o b o s e a l a p r i c i n u i t a d c l e b r a „ c o n ­ lu ra je se pot obţin? numai dacă la- hectar.
a d u s şi o p l a c ă p e c a r e e i a i m ­ o î t s ă v ă d l u m i n ă la g e a m u l c a s e i La adm inistrarea acestor îngrăşă­ tura porum bului 25 tone pe o su­
t r o l u l u i * . I n t r - o zi, a n i m a t ă d e c e ­ pe lingă lu cră rile agrotehnice reco­
p r i m a t ă „ V a l e n t i n * . C e a m i n t i r i d u ­ u n d e l o c u i a m . G e a m u l m ă p r i v e a La întocm irea planului am avut m inte s-a tin u t seama ca ele să fie prafaţă de 10 hectare etc. Pentru a
le m a i c u r a t e i n t e n ţ i i , a v e n i t s ă
r e r o a s e I m i d e ş t e a p t ă a c e s t c i n i c e p u s t i u . A m d e s c h i s p l i n d e g r o a z ă mandare se acordă n lcn lia cuvenită in vedere faptul că dc la anim alele
m ă a iu te . N u m - a g ă s i t d a r la îna­ folosite pe suprafeţe inal puţin pro­ asigura baze trainice recoltei din anul
a c u m ! , . . E o a p l i n s . A m i i d r e b a l - o şi s p e r a n ţ ă u ş a . In s e c u n d e l e a c e ­ rid ică rii fe r tilită ţi solulu i şi aplică­ proprietate obştească putem asigura
poiere m - a v ă z u t p e m o t o c i c l e t ă ductive, ceea ce va asigura obţine­ v iilo r, în^ă din toamna aceasta am
d e c e l a c c a c e s t lu c r u . l e a i m l d ă d e a m s c a m a d e t o a t ă rii dc amendamente calcaroasc.
cu „ c o n t r o l o r u l ” . Măcar d a r ă a c a s ă anual o c n n ţta te de circa 2000 lone rea unor pro du cţii bune şi de pe luat măsuri de a transporta în cim p
— P l i n g — m i - a r ă s p u n s — u r î ţ e n i a d e n e d e s c r i s a p t i r t ă r h
nr li i i p a t la m i n e . E ra i n h i c o ş u l u . Recoltele do btnd ilc ca urm are a gunoi dc grajd. A lte 500 tone pe care aceste terenuri. toate ca n tită ţile dc gunoi dc grajd
c ă n u e ş i m a m a a i c i sd mă v a d ă m e l c . A ş fi v ru t srf o v ă d m ă c a r
nu v r o i a s ă p r i m e a s c ă i d e e a c ă c e v a fo lo sirii îngrăşăm intelor m inerale şi lo-am prins în calcul provin de la
c î t s i n i d e f e r i c i t ă . 0 s e c u n d ă ; sd m ă v a d ă c ă - m i p a r c Conducerea gospodăriei urmăreşte existente în cadrul gospodăriei. De
nu e in r e g u l ă . M - n i n t r e b a t d a c ă a am endam entelor calcaroasc l-au anim alele proprietate personală a co­
La s l i r ş i t u t l u n i / s e p l e m h r i e a m r ău I m i a d u c e a m a m i n t e c u o a c u i ­ ca pe cit este posibil teren urile care asemenea, vom mal folosi circa 35
— b a c h i a r m i - a s u g e r a t c ă f e m e i a
p l e c a t la ş c o a l ă . C î n d n c - a m r c i n t i l - t a t e c h i n u i t o a r e d e m u l t e c l i p e I n i ­ determ inat pc m em brii gospodăriei le ctiviştilo r. Cu aceste 2500 tone de au p rim it îngrăşăm inte chim ice, să tone dolom ilă care se va adm inistra
c a r e f u s e s e c u m i n e e c o n t r o l o a r e
n it î n n o i e m b r i e , b u c u r i a n o a s t r ă m o a s e p e c a r e Ic î n t r e c u s e m c u noastre să strîngă şi să depoziteze gunoi fertilizăm anual circa 125 hec­ lic însăm înlnle în urm ă to rul an cu îm preună cu gunoiul de grajd, în
ş i c ă p r o b a b i l a m d u s - o In g a r ă .
n u a v e a m a r g i n i . c a M i - a m a d u s a m i n t e d c u n g r a v in platform e întreaga cantitate de tare din coJe 686 ha teren arabil cite
D a c ă e r a m s i n c e r a ş li s p u s : „ nu. acete cu ltu ri care va lo rifică cel mai- care caz efectul acesteia va fl şi
I n t r - u n a d i n p r i m e l e l u n i a h a n u - c o f e m e i e d e n i m i c şi nu vo i mai a v e r t i s m e n t d a c a r e a t u n c i c î n d gunoi rezultată dc !a anim alele pro- dcline în lo ia l gospodăria. bine efectul prelungit al îngrăşăm in­ mai evident. Incorporarea bălegaru­
t - a m a u z i i a m ris — a v c t l i s m c n i
hii u r m ă t o r , n e - a m c ă s ă t o r i t . A m face a ş a c e v a n i c i o d a t ă I T e - a m î n ­ prielate obşlcască. A sllel, în cursul In prim ăvara acestui an mai mari telor Incorporate în so). lu i si dolom ltei se va face sub braz­
a c ă r u i a d e v ă r i m i p ă r e a a c u m a l i t
p r i m i t t e l e g r a m e , o a m e n i i n c - a u f e ­ ş e l a i şl a l i ă d a l ă şi l e - o m m>n(it. acestui an au fost strînsc peste 1600 ca n lită lj dc Îngrăşăm inte organice
d c d u r e r o s „ d a c ă v o i p l e c a , n u m ă Pe lingă m ăsurile luate de a se dă o dată cu c ă in a re a a ră tu rilo r
li c it a i, e r a m î n c o n j u r a ţ i d e l e ţ e z i m - T e roti s ă m ă i e r ţ i ”. P o a l e c ă la tone gunoi de grajd care apoi au au fost folosite pentru cultura po­
b i t o a r e . O a m e n i p e c a i c nu-i c u ­ î n c e p u i o r fi l o s t l u l q e r a t ă d c u i ­ m a i î n t o r c * . C u v i n t e l e a c e l e a m i ­ fost aplicate tn mod d ife re n ţia l pe fe rliliz a însemnate suprafeţe dc te­ adînci.
n o ş t e a m i n c ă . R u d e d e a l e el ne-au m i t e d a r m u i e r t a a p o i . N u a m v r u i a u g o l i t m i n t e a de o r i c e a l t c e v a . rum bului ( 60R ionel, flo rii-so a re lu i ren, o im portantă deosebită s-a acor­ Pc baza rezu ltatelor o b lin u le în
N u m a i p e c i c Ic v e d e a m ş i Ic au­ tarlale, in fu n e ţe de tip u l de sol, f 176 Ionel, a ca rto filo r (220 tone)
s/r/ns m î i n i l c , n e - a u s ă r u t a t , l a t ă s ă t r e c d r e p t u n u ş u r a t i c In f a ţ a dat şi fo lo s irii am endam entelor cal­ cadrul gospodăriei noastre, p rin fo ­
— î m i s p u n e a m eu — ce b i n e c s ă c i } a m m i n ţ i t d i n n o u . A m a l u n e ­ zeam. Am Ieşit î n a i n t e a c a s e i . M i do soiul folosit, de c u ltu rile premer- ele. Incorporarea sub brazdă a aces­ ea roase. losirea îngrăşăm intelor organice şi
se p ă r e a c ă ra rii t r e c ă t o r i ş t i u p i n ă g ă lo iro ctc. Pentru ca întreaga su-
tl o m , I s ă II în r i n d c u l u m e a . c a t l o t m a i m u l t . N u - m ţ m a i p l ă ­ tora s-a făcut o dală cu arătura In scopul corectării a cid ită ţii solu­ m inerale, vom acorda şi pe v iilo r im ­
fa a m ă n u n t p u r t a r e a m e a . M - a m pralală arabilă a gospodăriei să fie
A m p l e c a t la ş c o a l ă . A m r cv u z .u - c e a c u m ( lă ţ e a , n - a m v u i t s - o m a i pentru însăm întnrc. lu i pe tarlalele unde aceasta era mai
d u s Io s p d a l cu g i n d u l c ă p o a l e portanta cuvenită a p lică rii acestora.
t - o p e s t e d o u ă tuni. M ă a ş t e p t a in p l i m b c u m o t o c i c l e t a , f I l u c e a m uniform fertilizata, «m întocm it, încă In afară de ingrăşăm inlele organice
1 s-a i n l i m p l a t v r e u n q c c l d e n l si o pronunţată, am folosit dolom ilă în Vom fe rtiliza suprafeţe cît m al m ari
g a r ă . A m » v ă z u t - o c u m s e a p r o p i a m i z e r i e . N u se c e r t a c u m i n e , c a n ­ din anii Ire c n ţ un plan de fe rtili­ care constituie dc fapt baza a cţiu nii
d e m i n e f u g i n d . R i d e a . D r a t /a d e in i n ţ e l e g e t e . M ă g i n d e a m — pc:>- v n j q ă s î a c o l o . Aid a p ă s a n o a p l c a . zare. P o trivit acestuia se asigură fe r­ cantitate de 2900— 3000 kg la hectar. şi tn mod diferenţiat, aslfel ca pro ­
V r o i a m sd vind odo/rt d i m i n e a ţ a . dc fertiliza re a solului, am mai fo­
c a . m o i c r e s c u s e I M -u i n u n d a i u n h u c u n u s/rk/d la m i n e — c ă n u tilizarea prin ro ta lie a întreg ulu i te­ De exemplu, la grădina dc legume d u cţiile ce le vom obţine să crească
v a l f i e r b i n t e d e tc r i c i r e . N n ş t i a m a r e n i c i u n g r a m d c v o i n ţ ă , d c A m c ă u i u l - o d i n n o u . D u p ă m a s ă losit parţial şi îngrăşăm inte m inera­ «m aplicat 25 lone de dolom ilă pe de la un an la altul.
ren al gospodăriei. Procodînd astfel
c e s ă n e s p u n e m m a i i n i i i I N e p r i - d e m n i t a t e . C i t d e m u l t g r e ş e a m l... a m i n l i l n i t - o . N u m a i v r o i a sd ş l i e le. Spre exemplu, numai în această o suprafaţă de 10 ha. revenind în
reuşim ca lot la al cincilea an fie ­ toamnă, la cultu ra g riu lu i au fost medie la ha c ile 2,5 lone, la cultura V. SAM OILESCU
preşedintele. G.A.C. Prlcaz
ţ S I I Q B â m i B R a f l 8 o i i 5 a i f l s Q a 3 a a i a a ! K a s 3 i i i i a Q i i j i i B f i B a i £ D i ] £ a o g h d i b u b i o 'oiiiiBsiiiiiBiiiBiiiiaiiiiiaihiBiitiBiiBaiii.aiisi: a
s * v ^ i a c t t x a a R n H B s v 9 I
§ ZZLESl
a
n Noua prieten ă a ta tii P«vestfea panfuTiaruiiii dc aaur C e le 400 de lovituri
p Valsul nemuritor
a
B
w
ffh
B
Pi
o
N 5 H K i
■ V i , * * ** I s
ul - m i J 'i
n
i i fr -
M ti
Ui f l
D I B
ă N
p Acest film este o producţie a stu d io u rilo r „D efa" din B erlin. Film ul ..Povestea panta fio ru lu i de aur* esle o producţie a stu­ O producţie a stu d io u rilo r franceze, film u l „C ele 400 de lo v i­ Acest film esle o producţie a stu d io u rilo r M etro G oldw yn- C
a El ridică o problem ă de viată, a cărei rezolvare, după un şir d io u rilo r din R P. Polonă. tu ri" a fost distins cu M arele Prem iu pentru Regie la festiva lul M ayer din S.U.A. şi esle realizat in 1930. Ca gen e un film m u­ n
întreg dc în tim p lă ri, este redată în fina lu l film u lu i, lată despre In anul 1067. în tim pul ren ovă rii a lta ru lu i unei biserici din
p internaţional al F ilm u lu i de la Canncs— 1959. zical care redă biografia rom anţată a m arelui com pozitor de n
ce este vorba. Cracovia, altar sculptat de W it Stwosz, s-a găsit un panto-
H Acest film , realizat dc tînărui regizor francez Francois T ru f- valsuri Johan Slrauss, M
Din clipa în care inginerul Fronz Bach o cunoaşte pe lînăra fio r auriu. fanf despre viata tine rei generalii din tara sa, esle un act de acu­
r Vier,a anului 1845. In oraş se fac s im ţle lo t mai m ult ideile n
asistentă Ircnc Sauer, căsătoria sa, veche dc 20 de ani, ameninţă Cui o fî aparţinui ? U nui meşteşugar? Avea un p icio r atît zare adus în tre g ii societăţi burgheze şi fam iliei burgheze in spe­
K de m ic? * înnoitoare ale re vo lu ţie i burgh«?zo-democraUcc. D em onstraţiile po­
să se destrame. cial, caro, lipsită de o etică sănătoosă, siriveşte sufletul şi perso­ B
K Acestea sint în tre b ă rile pe care şi le-a pus scriiloarea A n ’o- nalitatea co p ilu lu i in perioada cea mai critică a existentei sale. porului îm potriva tiran ie i, pentru d re pturi şi libertăţi, pentru con­ n
Acasă, Prânz începe să-şi manifeste lot mai m ult nem ulţu­ ş tiin ţe sini tot mai numeroase şi inai puternice. Aceasta e at­
U mirea şi plictiseala, găsind p rile ju ri din ce în ce mai dese de nina Domanska, iar răspunsul, plăsm uit de fantezia sa, l-a dat in Întreg film u l osie o demascare şi o analiză am ă nu nţtă şi mosfera în care işi face apariţia hi oraş muzica lui Johann Strânss.
forma unei povestiri in titu la te „Povestea pantof io rn I u t de au ţ", pătrunzătoare a sistem ului burghez, de educare, acasă şl la şcoală. 7
N a-şi petrece tim pul îm preună f u Irone. u
care a stat la baza film u lu i. Acţiunea acestuia este rodală sub Personajul principal, A nloîne, esle nu copil normal, in le li- Dar această muzică, oc-i va aduce creatorului ol gloria şi nemu­
8 Scsizind situaţia, co p iii săi întrep rind cu succes o acţiune K!
forma unul fn cin tă lo r basm, inieicsant a lit pentru copii cît şi (ient. şi sincer, care suferă din cauza c o n d iţiilo r sociale în care rirea, nu a fost înţeleasă şi apreciată dc In început de lo ti în
te de salvare a fam iliei. pentru cei mari. trăieşle. egală măsură. U
P
I
i&3ii:i9.kiB;i::B;:uBii!iB[:;iBi,i]Sii,iBiii:Dii!fflii!isaijiB;!:iB:!i!eaT!Bi:f;aiiiQ.::iB: n & a iw imriiHmBîLS ec,;iCBi;iD: iCzqi;:f3i es: io:;:;ni!i;B;in b b b b b s i b i s b a s » jp a a a ■ m o a m n h amuu b b b b b b b b b b b b b S