Page 61 - 1963-11
P. 61
rag. 4 Drumul socialismului
In U.R.S.S. a fost lan sat
„Cosmos—2 2 46
M O SC O VA 16 (Agcrprcs) TASS tra n sm ite :
La 16 noiem brie 19G3, in Uniu nea Sovietica a fost lansat un nou
satelit a rtific ia l al P ăm inlului „Cos mos-22".
La bordul sa te litului eslc instalat aparataj ş tiin ţific pentru continuarea
cxploa rărll spa ţiului cosmic în ca d ru l program ului anunţat de agenţia
TASS la 16 m artie 1962. r
S atelitul s-a plasai pe o orbită avînd urm ătorii param etri: perioada
Zece ani de ia înfiinţarea Asociaţiei fn C o m ite lu i P olitic Leonid Brejnev in iţia lă de re vo lu ţie — 90,3 m inut e, depărtarea maximă de suprafaţa
p ă m in lu lu i (la apogeu) — 394 km, depărtarea
m inim ă (la perigeu) —
de prietenie Oanemarca-Romînia Rezoluţie privind reluarea a sosit în Iran 205 km, unghiul de înclinare al o rb ite i ia|ă dc planul ecuatorului — 64
grade, 56 m inute.
’
u. urgentă a tratativelor pentru In afara apara lajulu i ştiin ţific, Ia bordul sa te litu lu i s ilit in sta la te : me-
un radioem ilălor care funcţionează cu o frecventă
de
19,995
TEHERAN IG (Agerpres). —
♦ C O P E N H A G A 16 ( A q e r p r e s ) . — l i z ă r i l e o b ţ i n u t e d e p o p o r u l t o m î n . ' gahcr(l, :
Cu p r i l e j u l an ive rsării a zece El a îm părtăşit celor prezenfi im dezarmare La 1G noiem brie, la in vita ţia şa un sistem radio pentru măsurarea precisă a elem entelor orbitei şi
j a/ii d c la t n l i m f a r e a A s o c i a ţ i e i d e presiile s a l e c u l e s e i n t i m p u l r e hu lu i Mohammed Reza Pahlevi al Ira un sistem ra d io lcle m clrlc pentru transm iterea pc pămînt a datelor re fe ri
; p r i e t e n i e D a n e m a r c a — R o m i n i a , a c e n t e i c ă l ă t o r i i In R P. R o m î n ă . N E W YORK J6 — T rim isu l spe parjială a experienţelor cu arma nu nului, ou sosit la Teheran în lr-o v i toare la funcţionarea dispo zitivelor şi a ap ara lajulu i ş tiin ţific .
i a v u t l o c o a d u n a r e t e s l i v u la c a r e cial A gcrprcs. C. A lexandroaie, tran- cleară, stabilirea lin ie i dc com unica A p a ra ta ju l instalat la bordul s a te litu lu i funcţionează norm al. C entrul
A lu a i d e a s e m e n e a c u v î n t u l zită oficială L, I. Brejnev, preşedin
| a u l o s l p r e z e n t e n u m e r o a s e p e r - A l . fîuican, v i c e p r e ş e d i n t e a l sm ile: ţii dintre M oscova şi W ashington, in dc coordonare şi calcul prelucrează Inform a ţiile prim ite.
| t o n a l i t ă ţ i a l e v i e i ii p u b l i c e d i n L R R . C . S . C om itelui p o litic al A d u n ă rii Gene terzicerea plasării pc orb ită de obiec tele P rezidiului S ovietului Suprem al
* D a n e m a r c a . P r ot . G u n n a r H a e r u p . rale a O N.U. o adoptat în după-amia- U.R.S.S., cu solia şi persoanele care
C u a c e l a ş i p r i l e j , la s e d i u l A s o te cu arme nucleare sau alte arme
J p r e ş e d i n t e l e A s o c i a ţ i e i , a v o r b i t za zile i ele 15 noiem brie prin acla- de distrugere în masă — Adunarea
y d e s p r e a c t i v i t a t e a p e c a r e a d e s - c i a ţ i e i , s - a d e s c h i s o e x p o z i ţ i e d c îl înso|esc. Guvernul argentinian a anulat contractele
mare, proiectul de rezoluţie elaborat Generală cheamă C om itetul celor 18
J l â ş u r a t - o a s o c i a ţ i a şi d e s p r e r e a a r t ă p o p u l a r ă r o m i n e a s c ă .
de 47 de state care cer- reluarea state dc la Geneva să-şi reia lu cră cu societăţile petrolisre străine
urgentă a tra ta tive lo r In cadrul Con rile si recomandă p a rticip a n ţilo r să
ferin ţe i celor 18 slale pentru dezar depună noi e fo rtu ri penlru realiza Declaraţiile pictorului
Conferinţa miniştrilor afacerilor mare de la Geneva. rea de acorduri asupra m ăsurilor care BUENOS AIRES 16 (Agcrprcs). — P o triv ii re la tă rilo r a g en ţiilo r de
In rezoluţie se subliniază că A d u pot duce la destinderea înco rd ării in american Preşedintele A rgentinei, A rlu ro II- presă, sindicalele arg cn llu ie n c şi opi
externe ai ţărilor africane narea Generală o O N U., conştientă ternaţionale, la micşorarea p e rico lului lia a semnat decretele cu p riv ire la nia publică au cerul cu io l mai m ultă
de responsabilitatea ce o are pentru dc război şi la facilitarea realizării Rockwell Kent anularea contractelor petroliere în ho iă rîrc ca guvernul să rcspeclc pro
ADDIS ABEBA 16 (Agerpres). — în regiunea core face obiectul lit i înfăptuirea dezarm ării generale şi dezarm ării generale şi totale. cheiate dc guvernul fostului preşedin m isiunile dc a anula contractele. Con
C onferinţa m in iştrilo r dc externe giului, rezervindu-şi dreptul de a totale, pentru consolidarea păcii, şi In încheierea rezoluţiei se arată NEW YORK IG (Agcrprcs). — te Frondizi cu un număr de sociclă(i federaţia Generală a M un cii din A r
ai ţă rilo r membre ale O rganizaţiei expune mai detailat poziţia gu ver convinsă de faptul că numai dezar că Adunarea Generală cerc C onferin Cea dc a 30-a aniversare a stabi străine. gentina a dat p u b licită ţii o declara
u n ită ţii africane, care arc loc in ca nului său în faţa com isiei de a rb i marea, sub un slrict control interna lir ii re la ţiilo r diplom atice dintre U n iu După cum se ştie, anularea contrac ţie in rare subliniază că aceste con
pitala Etiopiei, a trecut ia exam ina traj. ţei celor 18 state pentru dezarmare nea Sovietică şi Statele U nile ale telo r petroliere încheiate de A rg e n ti tracte contravin constituţiei ţă rii şt
rea problem elor aliate pe ordinea Aziz B oulellika, m in istrul dc ex ţional. este cea mai sigură garanţie de la Geneva să raporteze A d u n ă rii sini în detrim entul econom ici şi su
sa de zi. terne algerian, a subliniat în cuvin- a păcii şi securităţii în lume, cere Generale a O.N.U., cel mai lirz iu A m ericii trebuie să marcheze Începu na cu societăţile străine, în m ajorita vera nită ţii ţă rii. Preşedintele M işcă rii
penlru
tul unor e fo rtu ri mai active
Simbâlă au avut loc două sedinle lu l său dorinţa gu vernului algerian să se adopte măsuri urgente pentru pină la 1 seplem brie I9G4, progresele statornicirea unor re la ţii prieteneşti te nord-americane, a constituit una penlru apărarea p e tro lu lu i a rg e n tin i
plenare dc lucru, In care s-a holă- de a se ajunge la rezolvarea con realizarea acestui obiectiv. E xprim in- realizate în cadrul dezbaterilor. Se din prom isiunile electorale ale pre an, Splcnzi de Stagni, a declarat că
rtt să se in drept bază de discuţie flic tu lu i El a declarat că A lgeria ac du-şi satisfac|ia în legătură cu acor cretarul general al O.N.U. este che norm ale între cele două ţări şedintelui III ia. Săplămina trecută la
acordul realizat Ja în lîln ire a )a n i ceptă fără condiţie a rb itra ju l in baza durile la care s-a ajuns — încheie mat să acorde lot s p rijin u l necesar şi penlru slăbirea Înco rd ării in Buenos A ircs a ven ii subsecretarul din cauza a rcslo r contracte, A rg e n
vel înalt de la Bamako cu p rivire acordului încheiat la Bamako. rea T ra ta tu lu i p rivin d interzicerea lu c ră rilo r C om ilctulu celor 18 slale ternaţionale11 — a declarat presei de slat al S.U.A., A vere ll Harrim an, tina a p lă tii p re ţu ri mai m ari p e nlru
la reglementarea pe calc paşnică a P o trivit agenţiei France Presse. picto rul american Rockwell ICcnt. pentru a încerca să convingă noul petrolul propriu docil pentru cel im
co n flictu lu i algero-marocan. Referin- conferinţa va continua lu crările sale Dezbaterile din Comitetul de Tutelă preşedintele C o nsiliu lui N ational pen guvern să renunfc la in te n ţiile sale. portai. El a arătat in acelaşi îim p că
du-se la lu cră rile conferinţei din luni. cind se va discuta problema lru prietenia anicricano-sovicticâ so ciclăfile străine au secătuit rezer
cursul zilei de simbătă. agenţia Fran co n stitu irii unei com isii dc arb itraj, Ei a adăugat: „T ra ta tu l cu p riv ire Această vizită n-a dat rezultatele vele de petrol ale ţă rii prln(r-o e x
ce Presse subliniază că ele „s-an conform prevederilor acordului de la NEW YORK IC (Agerprcs). — africane, că în loc de a trata cu Por la interzicerea parţială a experienţe scontate. ploatare intensivă şi nceeonomică.
desfăşurat în tr-o alm osferă cordială". Bamako. Această comisie va avea In C om itetul de Tutelă al O N U . tugalia, aceste ţă ri „a r trebui să
M in is tru l de externe marocan. sarcina să determ ine responsabilită au continuat dezbaterile cu p riv ire la poarte dialogul cu N .A .T O .". lor nucleare reprezintă un prim pas
Guedira, a subliniat dorinţa g u ve r ţile în declanşarea con flictului, să situaţia din colon iile portugheze In D eclaraţii asemănătoare a făcut si pe calea spre îm bunătăţirea re la ţiilo r,
nului său de a face totul pentru examineze in detaliu problema fro n şedinţa din 15 noiem brie, după cum reprezentantul R epublicii Ghana, ei a insuflat speranţă în tre g ii ome „F in a n c ia l T im e s " d e sp r e g reu lâ | ile
„salvarea păcii si pentru realizarea tierei dintre A lgeria şi M aroc şi să transm ite agenţia Associated Presse. Uudu-Acquah. El a arătat că a lia ţii niri. Această aniversare trebuie să e c o n o m ic e a le C o n g o u lu i
u n ită ţii africane". El a insistat asu prezinte propuneri concrete pentru „delegaţii unor ţări africane au su P ortugaliei din N A T O . poartă o constituie un nou Im bold tn vederea
pra necesilălii trasării fro n tie re lo r reglementarea d e finitivă a litig iu lu i. bliniat că apartenenţa Portugaliei Ia răspundere penlru asasinarea africa com pletării acestui prim pas n i un LONDRA IG (Agerprcs). — h ia tu lu i export ilic it de calea şi dia
blocul N.A.T.O., de la care prim eşte n ilo r din Angola, M ozam bic şi acord care să pună capăt tuturo r e x Com enlînd recenta devalorizare a mante. Rclevînd că S.U.A, a prom is
aime. constituie una din cauzele re Guineea Portugheză, In tru cît au li perienţelor cu arma nucleară, să francului congolez, zia rul „Financial să aloce 20 m ilioane do la ri cu care
S e s i u n c î i F. A. O. fuzu lui acestei ţări dc a acorda in vrat arme P ortugaliei. Delegatul gha- Îm piedice răspindirca ei si să regle Tim es" relevă că această măsură nu gu vern ul congolez speră să obţină
dependenta co lo n iilo r ei de pe te ri nez a cerut să fie acordată „fără nici menteze problem ele nerezolvate din este de natură să îmbunătăţească si în parte supravieţuirea francu lu i con
ROM A IG (Agerpres). — Delegaţia R. P. Romine este con to riu l A fric ii". o in tîrz ic re " independenta co lo n iilo r tre cele două ţări. Ea trebuie să In tuaţia economică dezastruoasă - din golez după devalorizarea acestuia,
La Roma au început la 16 noiem dusă de Eugen Alexo, vicepreşedinte Reprezentantul R epublicii Congo portugheze de pe te rito riu l A fric ii. sulte holărîrea de a continua tra ta ti Congo. Z iarul arată că ea nu este zia rul arată că acordarea efectivă a
brie lucrările celei dc-a 12-a sesiuni (Brazavillo). Eugene M ankou, a decla vele cu p riv ire la dezarmarea gene suficientă nici penlru a elim ina bursa acestui a ju lo r este însă condiţionată
al C onsiliului Superior al A g ric u ltu
a O rganizaţiei N a ţiu n ilo r U nite pen rat. refenndu-se la întreruperea tra rală şi totală". neagră, nici pentru a pune «apăt ac- de acordarea unui a ju lo r sim ilar şi
rii. preşedintele C om itetului naţional de către Belgia.
tru alim entaţie şi agricultură (FAO). tative lo r în această problemă între
La sesiune participă delegaţi din 104 al R. P. Romine pentru FAO. Portugalia şi reprezentanţii unor ţări Manevra colonialiştilor
ţări ale lu m ii (p rin tre care peste 40 portughezi demascata
dc m in iştri ai ag ricu ltu rii), cărora li Laburiştii din Australia
se vor alătura în urm ătoarele zile Conferinţa de la S a o Paulo de reprezentanţii statelor
reprezentanţii ai încă opt (ări care africane la O.N.U. cer lim itarea controlului
SAO PAULO IG (Agerpres). — tito r care va avea sarcina de a asi
Si-au exprim at dorinţa de a intra in străin în economia ţă rii
FAO. Comisia generală a Conferinţei gura realizarea unei po ziţii comune N EW YORK 1G (Agerprcs). —
C onsiliului interam erican. economic a ţă rilo r din Am erica Latină la v ii După întreruperea trata tive lo r care
şi social care-şi desfăşoară lu crările toarea conferinţă m ondială pentru au fost duse in cadrul O.N.U. în tre LO ND RA IG (Agerpras). —
la Sao Paulo (Brazilia), a aprobat comerţ şi dezvoltare, organizată sub R eflectind în g rijo ra rea op in iei pu
O hotarîre a guvernului v in e ri proiectul dc creare a „C o m i auspiciile O.N U. In rezoluţia adop delegaţia guvernam entală portughe blice australiene fată dc intensifica-
ză şi reprezentanţii gru pu lui ţă rilo r
Ghanei tetului interam erican al A lian ţe i pen tată cu acest p rile j se subliniază că africane, acest grup 3 dat p u b licită rea penetraţiei ca p ita lu lu i străin in
tru progres" (C.I.A.P ). Acest orga ţările A m ericii Lanne trebuie să ţii o declaraţie In care su b lin ia ză . că economia A u stra lie i, pa rtidu l labu
nism. care, după cum s-a relevat în participe la intensificarea com erţului rist din această tară a elaborat o
ACCRA IG (Agerpres). — In cursul tra ta tive lo r a reieşit că In
cursul dezbalerilor, «re drept scop m ondial şi să insiste pentru rid ica serie de propuneri care urmSrese
G uvernul Ghanei a anunţat că în- rea barierelor d iscrim in atorii care po litica colonialistă a Portugaliei nu
cepind din anul v iilo r numai Socie să menţină controlul S.U.A. asupra a in te rven it nici o schimbare. In lim itarea co n tro lu lu i străin asupra
ap lică rii planului A lian ţa pentru aduc p riv ile g ii nejustificate unor aceislă situaţie, gru pu l ţă rilo r a fri unor ram uri ale economie*, austra
tatea com erciala ghaneză va fi auto
progres, Işî va avea sediul la W j- ţări cane consideră că nu există condi liene. P o triv it re la tă rilo r 2 ia ru lu i en
rizată să im porte m ărfuri din ţările shinglon C.I A.P. va control o pro Dc asemenea, a fost creat un co ţii p rieln ice penlru tratative direcic glez „F ina ncia l Tim es", propunerile
cu care Ghana arc acorduri com er gram ele de dezvoltare şi va face re m itet consultativ şi de coordonare Intre Portugalia şi adevăraţii repre p a rtid u lu i la bu rist australian prevăd,
ciale sau de plăţi. In baza acestei comandări cu p riv iră la folosirea lalino-ainerican pentru problem ele zentanţi ai popoarelor din colon iile In esenţă, adoptarea unei legi care
h o lă riri, ţoale societăţile comerciale, creditelor afectate. com erţului şi de zvoltării, care se portugheze in vederea o b ţin e rii in ar obliga com paniile străine să vfn -
care pină acum median în com erţul Comisia generală a aprobat, In va ocupa, printre altele, de asigura dependenţei acestor popoare. dă 40 la sută din acţiunile lo r unor
Ghanei, pe bază de clearing, or li aceeaşi şedinţă, un proiect de re rea unej pa rticip ă ri mai m ari a ta Reprezentanţii din Mozam bic In firm e australiene. Aceste măsuri s-ar
zoluţie. prezentat de delegaţia Bra
desfiinţate. rilo r din această regiune la comer C om itelui de tutelă a A d u n ă rii Ge- aplica in special in ram u rile dc bază
ziliei. care recomandă ca noul o r ale econom ici. P artidul laburist $i-x
Com unicatul dnt p u b lic ită ţii de M i n e n ie a O.N.U. au arătat iu politia
ganism să elaboreze, In decurs de ţul m ondial. adresată O.N.U. că guvernul salazar JAPONIA : In luna octombrie a anului trecut, muncitorii socie exprim at Îng rijo ra rea îndeosebi fată
nisterul C om erţului subliniază, toto 6 luni după ce va începe să func 6 căutat să lolosească aceste trata tăţii Japan Roller Co, s-au organizat în sindicat, pentru apăra de acapararea lot mai intensă de
dată, că Societatea comercială gha ţioneze. un raport asupra o p o rtu n i tive pentru a amina adoptarea de rea drepturilor lor. Conducerea societăţii a încercat să lichideze către m onopolurile străine a exploa
neză, singura autorizată să efectueze tăţii creării unui fond m le nm erican către ccs de a 18-a Sesiune a A d u acest sindicat, concediind 35 activişti sindicali, creînd un sindicat tă rii b o g ă ţiilo r m inerale ale ţă rii.
im p o rtu ri dc m ărfuri, va im porta tn de dezvoltare al A lian ţe i pentru pro nării Generale a unor noi măsuri „F ina ncia l Tim es" relevă că labu
p rim ul rind, produse industriale mai gres, menit, in concepţia autorilor, hotărito îm potriva Portugaliei, căn- credincios patronilor. riş tii au şanse însemnate de a cîş-
Muncitorii societăţii Japan Roller Co au răspuns prin greve,
im porlantc $i m ărfuri de larg con să reducă dependenţa ţă rilo r latino- tind să creeze impresia falsă că in tiga alegerile care urmează să aibă
americane faţă de capitalul nord- demonstraţii şi alte acţiuni muncitoreşti, care durează de 250
sum. Scopul acestor măsuri, sc spune tenţionează să-şi schimbe politica co loc la s firş itu l acestei luni, fapt ce
în comunicat, este asigurarea unei american. G ENEVA. — La 15 noiem brie a luat lonialistă. de zile. nelinişteşte m onopolurile străine care
Pe de altă parte, m in iştrii de f i
mai m ari sta b ilită ţi a p re ţu rilo r pe nanţe oi ţă rilo r A m ericii Latine au slîrşit la Geneva cea de-a 157-a se IN FOTO : Cu prilejul împlini şl-au in ve stit cap italul tn A ustra lia .
piaţa internă. J rii unui an de la înfiinţarea sin Deşi m ăsurile preconizate de p a rti
h o lă rit crearea unui com itet pregă- siune a C onsiliu lui de adm inistraţie D e m u n slra fii slu d e n (e şli la S a ig o n dul laburist nu rezolvă Intru lo tu l
al B iro ulu i internaţional al M u n cii dicatului muncitorilor societăţii nceaslă problemă, ele au o Im p o r
(B.I.M.). Sesiunea a hotărî! să se cre SAIGO N 16 (Agcrprcs). — rioare Gia Long din capitala sud-viet- Japan Rollcr, cca. 10000 munci tantă considerabilă deoarece, ele ar
tori japonezi au ţinut un miting
nameză au încercat să organizeze fn
Agenţia U nited Press International
\ G IE n o h — eze un co m ilcl special care va lace relatează că la 15 noiem brie au avu! aceeaşi zi o dem onstraţie în faţa în amfiteatrul Parcului Hybia fi. in cazul adoptării lor, prim ele
recom andări in legătură cu m ăsurile
măsuri luate In A ustra lia îm potriva
ce trebuie luate de C onsiliul de ad Ioc la Saigon dem onstraţii studen ambasadei lilip in e ze din Saigon, unde din Tokio. cap italulu i străin.
te la d ife rite in strum ente; 16,15 m inistraţie al B.I.M. în ce priveşte ţeşti. S tudenţii colegiului po litehnic se crede că s-au refugiat căpetenii
(C in e m a Vorbeşte M oscova!,- 17.50 M uzică Republica Sud-Alrîcană, al cărei gu din Saigon au rciuzat să participe la ale regim ului diem isl. Politia a ata
18 NO IEM BRIE 19G3 populară din O lte n ia ; 18.30 „M i-e vern duce o po litică rasistă. cursuri, organizînd o dem onstraţie In cat pe dem onstranţi înainte ca ci să
drag de lin e " — muzică uşoară; s p rijin u l cererii lor ca profesorii care ajungă în ia(a ambasadei, îm prăştiin- Senatul S.U .A . a a p ro b a t legea cu p riv ire
D E V A : N o u a p r i e t e n ă a ta li i RIO DE JANEIRO. — Preşedintele
— c i n e m a t o g r a f u l „ P a l r i a "; C e l e 20.55 Muzică uşoară de Gherase au s p rijin it regim ul dicm isl să iie de du-i.
Braziliei. Jo^o G oulart, a prom ulgat
4 0 0 d e l o v i t u r i — c i n c m a t o g r a l u l Dendrino ,* 22.00 M uzică de dans. mişi. A genţia m enţionată arată că un i După cum sc ştie, cursurile in sîilu - la a ju to ru l am erican pentru străin ătate
un decret cu p riv ire la planul na ţio
„ A r t a " ; S I M E R 1 A : T u e ş t i m i n u PROGRAMUL H : 10.10 Cîntece ; le lo r de invăţăm înt superior din Sai
n a t ă — c i n e m a t o q r a t u l „ M u n c i t o nal de telecom unicaţii. P o triv it agen tăţi ale p o liţie i şi (rupe înarm ate au W A S H IN G TO N IG (Agerpres). — o comisie m ixtă, formată d!n repre
11.00 M uzică uşoară; 11,15 Din gon fuseseră suspendate in ca din au
rul"; P E T R O Ş A N I : P o v e s t e a a n i ţie i Prensa Latina, acest plan, în ve losl amplasate în ju ru l colegiului şi Senatul S.U.A. a aprobai ta 15 no zentanţi ai Camerei R epiezenlauli-
schitele scriito ru lu i M ircea Serbâ- gust, tin d dem onstraţiile studenţeşti
lor I n l / ă c ă r a f i — c i n c m a t o g r a l u l derea căruia a fost creat un fond iem brie legea cu p riv ire la a jutoru l lo r si din m em bri ai Senatului să
nescu ; 12,05 M uzică uşoară ; 12,30 în sălile de curs penlru a „m enţine îm potriva regim ului dicm isl luaseră
„ R e p u b l i c a "; V e n i i i m i i n c — ci - naţional, prevede crearea unui sis S.U.A. penlru străinătate (1963 19G4), se întrunească pentru a stabili o
n c m a t o q r a l u l „7 N o i e m b r i e " ; A L Serenade; 13,00 M uzică din opere; tem de telecom unicaţii Intre toate ordinea". o deosebită amploare. C ursurile u r In valoare de 3.7 m iliarde dolari. cifră de compromis.
B A IU L I A : G a n g s t e r i şi f i l a n t r o p i 13.30 Însem nări dc re p o rte r; 13,37 La rfndul lor, studenjil şcolii supe- mau să fie reluate zilele acestea. P o triv ii agenţiei United Press In A g e n ţiile de presă menţionează că
statele B raziliei cu a ju to ru l telegra
— c i n e m a t o g r a f u l „ V i c t o r i a " ; C a i Program interpretat dc solişti şi an ternational. „suma totală prevăzută u til preşedintele Kennedy, cit si se
d u l — c i n e m a t o q r a l u l „ 2 3 A u sam bluri artistice de la sate; 14,35 fului, telefonului, radioului şi tele dc această lege îndelung dezbătută cretarul de slat al S.U.A., Rusie, au
g u s t " ; S E B E Ş : C o n c e r t u l m u l t v i Muzică dc estradă interpretată de viziu n ii. este cu pesta 800 m ilioane ma'. re critica t tn recentele lor declaraţii
s a t — c i n c m a t o g r a l u l „ P r o g r e s u l " ; dusă decit cea propusă de preşedin
mici fo rm a lii; 15,00 Muzică popu BERLIN. — Sesiunea ş tiin ţifică a tendinţa congresului S.U.A. de a re
L u n g a n o a p t e a lui '43 — c i n e tele Kennedy, şi cu numai 200 m i
lară; IG.I2 M u 2 ică uşoară; 17,00 duce cit mai m ult acest program de
m a t o g r a f u l „ S e b e ş u l " ; O R Ă Ş T I E : Academ iei Germane de Ş tiinţe A g ri lioane ma» mare decit cea aprobată
M e lo d ii populare din ţări sociali ajulor, pe care adm inistraţia II con
U l t i m u l I r e n d i n G u n HUI — c i - cole şi-a încheiat lucrările. In cadrul de Camera R eprezentanţilor'.
ste; 18,50 Cîntece şi p re lu cr/iri de
n e m a t o g r a l u l „ P a l n a " ; E s c r o c i i — unei adunări lestivc, preşedintele a- Suma aprobată prin votu l din Se sideră drept „un instrum ent de tu.
Constantin Paladc; 19.09 M elodii
c i n e m a t o q r a l u l „ F l a c ă r a " ; H A cadcm ici, prof. dr. H. Stubbc, a acor nat nu este d e fin itivă Urmează ca făptuire a p o litic ii sale externe".
de estradă; 19.30 Din activitatea
Ţ E G : R e g e l e N e a p o l u l u i — c i n e dai cunoscutului om dc ştiinţă ro-
m a t o g r a f u l „ P o p u l a r " ; B R A D : D o i sfa tu rilo r populare; 19.40 Muzica mîn, acad. Radu Cemescu, titlu l de
d i n a l t e l u m i — c i n e m a t o q r a l u l populară interpretată de Traian
membru corespondent al Academ ici
„SI. r o ş ie " ; L O N E A : Ţ o a l ă l u m e a Uilecan si D um itru Fărcas; 21,20
e n e v i n o v a t ă — c i n e m a t o g r a f u l Preludii interpretate )n dife rite Germane de Ş tiinţe A gricole.
„ M i n e r u l " ; T E I U Ş : O c ă l ă t o r i e ÎN URMA EXTRACŢIEI UNEI a c c s l e i e p i d e m i i , p i n ă In p r e z e n t
instrum ente; 22,00 M uzică de BONN. — La IC noiem brie, ziarele
s p r e c e n t r u l p ă m i n l u l u i s e r i a I şi MASELE... fn I n d i a a n m u r i i 1.500 d c p e r
dans vest-germane au publicat o ştire po
II — c i n e m a t o g r a f u l „ V i c l o r i o s o a n e . E p i d e m i a a f e c t e a z ă fn m o d
Z L A T N A : L a n t e r n a c u a m i n t i r i — R adiojurnale şi buletine de ş t ir i: triv it căreia Procuratura dc stat de I S T A N B U L 16 ( A q e r p r e s ) . — d o e s e b i t s t a t e l e Biliar ş i O r i s s a .
5.00; 7.00; 11,00; 13,00; 17.00; la Bonn a cerul o ficial ca, în legătu
c i n e m a t o g r a f u l „ M u n c i t o r u l " ; IL IA : C e t ă ţ e a n u l I n s u l O l k a n , d i n l o HOTEL INTR UN VECHI
F l o a r e a d c I ie r — c i n e m a t o q r a l u l 20.00; 22.00; 23.52 (program ul 1) ră cu ancheta judiciară în procesul c a l i t a t e a E m i n j d i n A n a t o l i a , c a r e
I „ L u m i n a " ; A P O L D U L DE S U S : 10.00; 12,00; 14,00; 16.00; 18.00; revistei „D er S piegcl" din Hamburg, e r a o r b ş i s u r d d e m a i b i n e d c 15 CASTEL
T u r n e u l v e s e l i e i — c i n e m a t o g r a f u l 21.00; 23,00; 0,52 (program ul II). fostul m inistru dc război al R F C ., a n i. ş i - a r e d o b i n d i t b r u s c a u z u l Şi
„ 2 3 A u g u s t " ; C A L A N : C a i n al v e d e r e a In u r m a c x l t a c l i c i u n e i L O N D R A 16 ( A q e r p r e s ) . —
Strauss, în prezent preşedinte al p a rti La 15 n o i e m b r i e , fn z i a r u l b r i
X V U l - l c a — c i n c m a t o g r a l u l ‘ I C S H . du lu i U.C.S. şi deputat în Bundcs- m ă s e l e
t a n i c „ E v e n i n q N e w s " a a p ă r u t u n
O h rfe tin O NOUA INSULA a n u n { d c z e c e r i n d u r i in care ve
f& a d ie tag, să fio p riva t de im unitotca par R E Y K J A V I K 16 ( A q e r p r e s } . — ch iu l c a s l e l S t a r b o r o u q h e s l c o i e
lamentară.
meteor&ioqie In a p r o p i e r e d e I s l a n d a a a p ă rii s p r e î n c h i r i e r e penfru s u m a d e
18 NOIEM BRIE 1963 PARIS. — In tr-u n in te rv iu acordat rut o n o u ă i n s u l ă . Ea e s l c f o r m a l ă
PROGRAMUL I : 5.05 Cîntece de te le viziu n ii franceze, prim ul m inistru d i n l a v ă ş i s e r i d i c ă la a p r o x i m a 2 5 . 0 0 0 lire s t e r l i n e . C a s t e l u l u r m e a
PENTRU 24 DE ORE z ă s ă lic I r a n s l o r m a l I n t r - u n h o t e l
muncă ,■ 5,25 M uzică populară ,- al Fran|ei Gcorges Porapieîou a v o r t i v 8 m e t r i d e a s u p r a n i v e l u l u i m ă p e n t r u ftm'şfi. O a r i p ă a c a s t e l u
6,07 M elod ii distractive,- 6,40 Vrem e schim bătoare cu cer aco b ii despre unele problem e de politică rii. I n s u l a a a p â m t In u r m a e r u p lui a ş i l o s l m o d e r n i z a t ă p r i n
perit. Vor cădea ploi locale. V în tu l ţ i e i v u l c a n i c e s u b m a r i n e c a r e a
Jocuri po pu lare ; 7,10 M elodii popu inlernă a Franţei, in special p rivin d c o n s t r u i r e a u n o r c a m e r e d e r e c e p
va sufla p o triv it a i in tensificări a v u i l o c la 14 n o i e m b r i e fn o c c a s -
la re ; 7,30 Sfatul m e d icu lu i; 7.45 m ăsurile economice ale guvernului t d r e g i u n e . P o t r i v i t s p e c i a l i ş t i l o r ţi e s i d c d o r m i t .
temporare din sectorul vest.
Cinleco p a trio tic e ; 8,06 Muzică de pentru combaterea tendinţelor in fla e r u p ţ i a a a v u t l o c i n Ire l p a n e l e I s t o r i a a c e s t u i c a s t e l c s l e lortrlc
Tem peratura in uşoară scădere
estradă ; 9,30 Cintă Fanfara repre ţioniste şl a altor fenomene econo n l c lin e / falii l u n q i d c 6 0 0 m e t r i v e c h e P a e s t e I c q a l ă d e n u m e l e
ziua va fi cuprinsă in tre M — 16 p r i m u l u i său s l ă p i n R c q n a u l l d e
zentativă a A rm atei ; 10,30 V alsuri ,- mice considerate negative. El a atras d c p c l u n d u l O c e a n u l u i A t l a n t i c .
grade iar noaptea între 2-G grade. O u t h a n R o d e . p a r t i c i p a n t la b ă t ă
11.32 A nsam bluri vocale din ope atenţia că nu poale preciza term enul
VICTIMELE EPIDEMIEI DE lia d c la Crecy d i n 1346, d i n t r e
rete ; 13.10 Form alii rom înesli de PENTRU URMĂTOARELE în care se vor obţine rezultatele prac HOLERĂ DIN INDIA E d u a r d a l I H - l c a a l A n g l i e i şi F i-
muzică uşoară; 14.00 M uzică popu 3 Z IIP tice ale m ăsurilor luale şi a anunţai li p a l V l - l c a , r e g e l e F r a n ţ e i .
lară interpretată dc Eugenia F run că acestea vor li com pletate cu altele. DF.LHI 16 ţ A q e r p r e s ). —
Vreme schimbătoare favorabilă D u p ă b ă t ă l i a d e la A q i n c o u r l ,
ză, Nieolne Bob-Slănescu şi Ion Relerindu-sc la problema înarm ării E p i d e m i a d e h o l e r ă c a r e b î n l u i c
C o p il; 15,30 M uzică dc estradă; ploilor. nucleare a Franţei, Pompfdou s-a pro Aceasta caricatură din ziarul „N e w Y ork Tim es" este in titu la tă mm m u l t e r e g i u n i d i n I n d i a c o ă - c a s t e l u l a s e r v i l d r e p i î n c h i s o a r e
„Scrierea americană a cuvintelor Vietnam ul de sud". Un detaliu ne t i n u ă s ă I ac ă n o i v i c t i m e . D u p ă d u c e l u i d e O r l c a n s c ă z u t p r i z o n i e r
10,00 M elod ii populare inlerprela- Tem peratura în uşoară scădere. nunţat din nou penlru crearea lo rţe l
lipsit de Im p o rta n ţă : In tim p c e soldaţii am ericani primesc cruci de c u m a n u n l ă a g e n ţ i a U P t , i n u r m a In m i i n i l c e n g l e z i l o r .
nucleare a aceslel ţări.
m orrnfnt, im p e ria liştii din S.U.A. îşi rotunjesc p ro filu rile .
40.065
R edacţia.şl adm inistraţia zia ru lu i str, 6 M artie nr. 9, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită In num erar conform aprobării D irecţiei G enerale P.T.T.R. nr. 2G3.328 din 6 n o ie m b rie 1949. — T ipa rul i întreprinderea P oligrafică Hunedoara Deva.