Page 62 - 1963-11
P. 62

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢAlHlE.  UNIŢT-VA  »





                                                                                                                                                         A\  II1'  A\  ¥  (HI  ^  B B E M I E B A                             In  excursie

                                                                                                                                                        Siinhălâ  IG  noiem brie  a.c.,  T calr ul  dc  Stal  „V alea  J iu lu i"  din  Pclro-   Comitelui  sindicatului  dc  la
                                                                                                                                                     şani  a  prezentai  la  sediu  a  pulra  pre mieră  din  actuala  stagiune  cu  piesa   Uniunea  regionala  a  cooperative­
                                                                                                                                                     „V rem ea  dragostei"  de  V alentin  Ka  laev.                   lor  de  consum  a  organizat  în  zi­
                                                                                                                                                        Spectacolul.  în  regia  lu i  Marcel  Suina  şi  scenografia  lu i  Einil  Moise,  lele  dc  sîmbălă  şi  duminică  o
                                                                                                                                                     a  fost  prim it  cu  un  viu   interes.                          Irumoasă  excursie  la  care  au  par­
                                                                                                                                                         In  distribuţia  piesei  au  apărut  ac to rii  :  M aria  Dum ilrcscu.  A lexandru   ticipat  peste  40  de  salariaţi  Îm­
                                                                                                                                                     Codrcanu.  Şlofania  Dorica,  V ictoria  Ncdelcu,   M irena  Ana,  Paulina  Co-
                                                                                                                                                                                                                       preună  cu  familiile  lor.  Cu  acest
                                                                                                                                                                                     dreanu,  Geo  Bucur,  A lexandru  Jeles,
                                                                                                                                                                                                                       prilej  au  vizitat  cabanele  „Rusu"
                                                                                                                                                     Pe  scenă,  la  căminul         Teodor  Lazăr,  A lexandru  Zecu  şi  Ion   şi  „Paringul"
                                                                                                                                                                                     Roxin.
                                                                                                                                                                                                                         La  înapoiere  au  făcut  un  scurt
                                                                                                                                                             cultural                   Tealrul  va  prezenta  spectacolul   popas  în  oraşul  Petroşani,  unde
                                                                                                                                                    Brigada  artistică  (le  agitalie  a  fa­  şt  în  deplasare,  in  24  de  lo ia lită ţi  din   au  asistat  la  întîlmrcn  de  lotbal
                                                                                                                                                   b ricii  de  conserve  din  Haţeg  a  pre­  regiune.                „Jiul"  —  CS.M.  Reşiţa.
                                                                                                                                                   zentat,  pc  scena  căm inului  cultural
                 F o rm a liş tii  se  ţin                                           Cu  co m b u stib il  e c o n o m isit                        din  Hăieşti.  program ul  in lilu la t  „B u ­  L u c r ă r i   p e    p ă ş u n i
                                                                                                                                                   c u rii  de  viată  nouă".  La  reuşita  aces­
                                                                                 C onducătorii   auto   şoferii  Zafei   Bodca.  culante.   Printre   aceş­  tui  program  si-nu  dat  concursul  so-   In  vederea  creşterii  producţiei   parte  gropile  necesare  au  fost
                             de  c u v in t                                    din  cadrul  Deva   depun   îaoob  Popa   şi   A urel   Stan,  V io ra l  Băşic .anu,   liş lii  Elena  Pătau,  Constantin  G avri-   dc masă  verde pc  păşuni în aceas­  executate  urmind  ca  în  curmd  să
                                                                                                                                           S ilviu
                                                                                                                            tia  se  numără
                                                                                           autobazei
                                                                                                                                                                                                                        se  treacă  la  plantatul  arţarilor  şi
                                                                                                      Muntcanu,  care  conduc
                                                                                                                                                   iescu.  Eleno  M orarii  şi  orchestra  Ca­
                                                                               I.R.T.A.
                                                                                                                                                                                     tă  toamnă,  in  raionul  Alba  s-au
                                                                               eforturi  susţinute  pen­  autobuze,  au   realizat  precum  şi  tin e rii  Do­  sei  raionale  de  cultură.  executat  şi  sînt  în  curs  dc  efec   puieţilor  de  salcîm.  Prin  grija
           In  num ărul  din  1G  octom brie  al  zia­  lela  de  dozare  S-a  insistat,  de  ase­  tru  realizarea  de   cit   in  luna  octombrie,  c-   rin  M ihoc  şi   V icto r   La  acest  spectacol  au  participai  a*   luare  o  scrie  de  lucrări  de  am   Consiliului  agricol  raional  au  fost
         ru lu i  „D rum ul  socialism ului"  a  apa­  menea,  mai  m ult  pc  respectarea  gra­  •mai  m ulte   economii   conom ii   de  com busti­  Răfăilă.  Cu  carburan­  proapc  300  de  co lectivişti  care  si-nu   liorarc.  Astfel,  pc  păşunea  alpi­  procuraţi,  îndeosebi  pe  plan  lo­
         ru l  pagina  specială  in titu la tă   „Pen­  ficelor  de  evacuare  a  zgurii,  pe  îm ­  prin  reducerea  consu­  bil  cu   care  se   pot   ţii  econom isiţi   de   a-   petrecut  «astfel  o  după  amiază  plăcu­  nă  aparţinătoare  comunei  Fenc$   cal,  155 000  puiuţi.
         tru  sporirea  producţiei  de  fontă"  In   bunătăţirea  încărcării  furnalului.  Aşa   m ului  de  carburanţi  si   transporta  G50  de  că­  ceşli  conducători  auto   tă.  instructivă  si  educativă.  C olecti­              Z.  GROZA
         m aterialele  publicate,  semnale  de  ca­  se  lacc  că  aemn  se  lucrează  la  Jur­  lu brifia nt!.   In lr? lin în -   lă to ri  pe  distanta  Deva-   se  pot  transporta  peste   v iş tii  au  aplaudat  cu  căldură  progra­  sa  făcut  împrăştierea  şi  distru­  corespondent
                                                                                                                                                                                     gerea  muşuroaielor  inţelcnife  pe
         dre  telm ice  de  la  secţia  a  Il-a   fu r­  nalul   nr.   5  cu  o  tem peratură   de  dn-şi  m aşinile  în  bune   Teiuş.   Reduceri   ale   100   tone   m ărfuri   pe   mul  prezentat.
         nale  de  la  C.S.  Hunedoara,  se  sco­  850—900  grade  Celsius.    condiliuni.  efectuind  la   consum ului   de   com ­  distanta   Deva— Petro­                        o  suprafaţă  de  84  ha.,  iar  de  pe
         tea  in  evidentă  faptul  că  exislă  ţoale   O rganizaţiile  de  bază  P .M R ,  cele   tim p   re viziile    tehnice   bustibil   au  înregistrat   şani.  PENTRU  PLANTARI  DE  POMI  16  ha.,  s-au  defrişat  arborelele  ne­  Prin  muncă  palriofică
         c o n d iţiile   pentru  ca  fu rn a liştij  din   de  tineret  şi  sindicat  au  insistat  mai   şi   folosind   raţional   şi  conducătorii  de  au­  IO A N   BODEA      folositoare.  Tot  pe  această  păşu­
         secţia  respectivă  să  producă   peste   mult  în  activitatea  lo r  pe  îm bunătă­                                      corespondent     P o trivit  plan urilor   de  producţie,   ne,  pe  o  suprafaţă  dc  67  ba.,  s-au   Cu citeva  luni in urmă în comu­
         plan.  in  trim estrul  IV   al  anului  tn   ţirea  disciplinei  în  produclie.  Efec­  m aşinile  in   parcurs,  tocamioane  şi  autobas­  gospodăriile  agricole  colective   din   făcut  supraînsămînţări  cu  ierburi   na  Veţel  din  raionul  Ilia  au  înce­
         curs.  20000  tone  fontă,  înd eplinind   tul: in  luna   la  care  ne  referim   nu                                                     Sebeş  si  S lngălin  trebuie  să  planteze,   perene  valoroase.  In cadrul  lucră­  put  lucrările  pentru  construirea
         In  acest  fel  integral  planul  anual   s-a  înregistrat  nici  o  absenţă  nemo-                                                       în  această  toamnă  pomi  Iru ctife ri  pe   rilor  dc ameliorare  a  păşunilor  la   unui  local  de  şcoală  de  8  ani.  Ca
         de  producţie.  A  trecut  de  atunci  o   tivală.  nici  o  abatere  de  la  procesul   D E B U T   P R O M IŢ Ă T O R                   o  suprafaţă  de  15  si  respectiv  10   gospodăriile  colective  din  Drîm   urmare  a  procurării  din  timp  a
         lună  Ce  s-o  fn iim p la t  in   acest  tim p                                                                                           hectare  In  vederea  realizării  acestui   bar şi  Toloi,  sc execută  lucrări  dc
                                            tehnologic.                                                                                                                                                                 tuturor  materialelor  şi  a  muncii
         la  secţia  a  ll-a   furnale?  îşi  respec­                                                                                              obiectiv  aici  a  si  început  pichetarea   combatere  a  eroziunii  pe  200  ha.   patriotice  depuse,  lucrările   au
                                             Un  grafic  publicat  în  pagina  am in­
         tă  fu rn a liştii  cuvîn tu l  dat?                                                                                                      şi  săparea  g ro pilor   pe  supralclelc   Aceste  lucrări  constau  în  clciona-   ajuns  în  prezent  în faza dc finisa j.
                                            tită  arăta  că  pentru  realizarea  celor   G h e o r g h e   D i n g o   ş i  G l i g o r   J u n ­  vaf/7.  G h e o r g h e    B u i g a    ş i - a   tă c u i    planificate
                       ★                    20000  tone  tontă  e  nevoie  să  crea­  c a n ,  mi t o c i t o r i   in  s e e f i u    m e c a n i ­  d e b u t u l   cu   o    m o v u D e    d e o s e b i t    je  şi  plantări  de  pomi.  In  marc  In  ccca  cc  priveşte  contribuţia
           Ing ine rul  Gheorghe  Bardar,  meca­  scă  in d icii  de  utilizare  cu  peste  12   c ă    a   U z i n e i    m c l a l u t q i c e    C u q i r .    d e    i m p o r t a n t ă :   „ M e c a n i z a r e a    la  cetăţenilor  trebuie  amintit  că  a-
          nicul  sef  al  secţiei,  arăta  in tr-u n u i  din  la  sută.  în  luna  octom brie,  ca  urmare   cu   t e r m i n a t    c u r s u l    ş c o l i i    p r o f e ­  musa  m o b i l ă   a  m a ş i n i i   d e   c u s u t    3 0 0    I L U S T R A T E  ccştia  au  prestat  pină  acum
          articole  că  pentru          __  ___________ ______ _  a  fo lo sirii  mai  ra­  s i o n a l e    in   t o a m n a    a n u l u i    10GI.   „ I l e a n a *  a  o p e r a ţ i e i   d e   ş l e f u i r e " .    peste  6 000  ore  de  muncă  patrio­
          sporirea   produc­                               ţionale  a   capaci­  In   s e c l i c   s e    n u m ă r ă    p r i n t r e   t i­  P r in    a c e a s t ă    i n o v a  fie,   p e    l i n g ă    La  comitetul  sindicatului  de  la   staţiuni   din   patria   noastră.   tică, realizînd  economii  la bugetul
                                                           tă ţii  furnalelor,  au
          ţiei  de  fontă  e  ne­  După o             lu de la                  neri/  cerc  se  s t r ă d u i e s c   s a - ş i   îm-   l a p l u l   c ă    s e    e l i m i n ă    m u n c u   m a ­  Exploatarea  minieră  Aninoasa  so­  Numărul  ilustratelor  sosite  la   sfatului  popular  în  sumă  de
          cesar  să  fie   re­                             crescut  in d icii  de  bogu/eosta   n i v e l u l    c u n o ş t i n ţ e l o r    n u a l a    şi   s e    î m b u n ă t ă ţ e ş t e    c a l i ­  sesc  mereu  numeroase  ilustrate   comitetul   sindicatului   dc   la   18.000  Ici
          duse  sim ţito r  o p ri­  publicarea  paginii:   utilizare  cu  19  la   p r o l e s i o n a l e .    C i t e s c    c ă l i i    şi   r e ­  t a t e a   p r o d u s e l o r ,   s e   o b ţ i n e   a n u a l    expediate  din  staţiunile  balneo­  Aninoasa  e  aproape  egal  cu  nu­  In  primele  rînduri  ale  acestei
          rile   Totodată   au­  „Pentru sporirea          sută.                v i s t e    t e h n i c e ,    c e r    a j u t o r u l    i n g i ­  d u p ă    o n t e c a t c u l ,   o  e c o n o m i e    d e    climaterice  şi  dc  odihnă  de  la   mărul  muncitorilor,  tehnicienilor   acţiuni  sau  situat  cetăţenii  Flori-
          to ru l  indica  şi  ci-                           Pozitiv  este  fap­  n e r i l o r .    m a i ş t r i l o r   şi  m u n c i t o r i l o r    24000  Ici.  munte  şi  de  la  mare.  Toate  accs   şi  inginerilor  care  au  plecat  la   ca  Belea,  Margareta  Braţe,  Patru­
          teva  căi  :  în tre ţin e ­  producţiei  de  fontă'  tul  că  in  tot  acest   c u   o   e x p e r i e n ţ ă   b o g a t ă   în  muncă,   D e b u t u l    c e l o r    d o i   l i n e r i    şi   a l    te  ilustrate  aduc  salutările  şi   odihnă  în  staţiuni.  Şi,  în  acest  an   la  Baicu,  Mincrva  Bulea  şi  mulţi
         rea în  bune conditi-  ________                   tim p,  paralel   cu   p u r t i c i p ă    Io   c o n f e r i n ţ e l e    t e h n i c e    a l t o r a   d i n   s e c ţ i a   m e c a n i c ă   a  U M .    mulţumirile  oamenilor  muncii  dc   numărul  lor  atinge  cifra  de  300.  alţii.
                                                                                                                                                   la  această
          uni  a  tuturo r  agre-                          sporirea  producţiei   ele.   I n t r o d u c e r e a    n o u l u i    în    s c c -    C u g i r    în    u c l i v i l a l c u    d e    i n o v a ţ i i
         galelor   penlru   elim inarea  o p ririlo r   de  fontă,  colectivu l  de  fu rn a lisli  a   (ic   îi   p r e o c u p ă    d e o p o t r i v ă .    Din    e s t e    p r o m i ţ ă t o r .    T i n e r i i    sec/ i e i    mină  care  t  ■
                                                                                                                                                   şi-au  petre­
         accidentale,  pregătirea  din  tim p   a   fost  preocupat  de  îm bunătăţirea  con­  a c e s t   a n    ti n e r i i    G h e o r q h c    D i n q o    s i n i    h o l â r i t i    să   se  ocupe  şi   In   cut  conce­
          pieselor  şi  subansamblelor  pentru  re­  tinuă  a  ca lită ţii  foniei   Respectarea   şi  G l i g o r   J u n c a n   se  n u m ă r ă   p r i n ­  v i i l o r    d e    i n t r o d u c e r e a    şi   e x t i n ­  diile  dc  o-   7111 BO G ATA  I I \VA\ILIEA\  JIUIUILUN
          paraţiile  planificate.  In lre   vorbe  si   întocm ai  a  tehnologiei  de  fabricalie   tre   i n o v a t o r i i   u z i n e i .   G l i g o r   J u n ­  dihnă   în   începem  corespondenta  noastră,  des­
          fapte  se  vede  că  n  a  fost  diferenţă.   a  dus  la  micşorarea  procentului  de   c a n   a  p r o p u s   p i n ă   a c u m   trei  î»o-  d e r e a    n o u l u i    In   p r o d u c ţ i e .  pitorcşlile  pre  felul  cum  şi-au  petrecut  ziua  (Ic   troşani.  pe  al  cărui  ecran  a  rulat  du m i­
         Conducerea  secţiei,  la  îndem nul  o r­  declasate  la  1.5  la  sută,  fală  de  3,5                                                                                                                 nică   film ul   sovietic   „Povestea   anilor
                                                                                                                                                                           odihnă  oam enii  m uncii  din  Valea  J iu ­  înflă căraţi",  a  cunoscut  o  afluenţă  neo­
         ga nizaţiilor  de  partid,  a  organizat  o   Io  sută  cîl  este  cifra  admisă.
                                                                                                                                                                           lui.  cu  relatarea urm ă to rului  lapt:  peste 50   bişnuită.  In tr-o   singură  zi  acest  film   a
         consfătuire   cu   to ii  selii  echipelor
                                                                                                                                                                           de  v in ă lo ri  (lin  localitate  au  plecat  încă   fost  vizionat  de  circa  I  500  spectatori.
         de  intretinere,  cu  care  p rile j  sa u
                                             Ea  s firs iln l  lu n ii  octom brie  colecti­                                                                               de  sîmbălă  noaptea  în  raionul  Haţeg   Scara,   pe  scena   Teatrului   (Ic  stat
         s 'a b ili!  unele  măsuri  pentru  îm bu­
                                            vul  seclici  a  ll-a   furnale  a  înregistrat                                                                                la  o  vinătoare  colectivă  de  iepuri.  A lţi   din  Petroşani,   un  colectiv   al  acestui
         nătăţirea  m uncii.  De  asemenea,  m ai­
                                            un   plus   de  produclie  de  aproape                                                                                          10  vin ă to ri  au  participat  la  o  vinătoare   teatru  a  prezentat  a  patra  premieră  din
         ş trii  si  sclii  (Ic  schimb  au  urm ărit
                                            6800  tone  fontă;  pină  ieri  dim ineaţă                                                                                     dc   m istreţi  prin  îm p re ju rim ile    lo ca li­  actuala  stagiune,  cu  piesa   „V ie m cn
         cu  mai  multă  g rijă   felul  cum  se  face
                                            în  luna  noiembrie,  planul  de  pro­                                                                                          tă ţii  Baril  Mare   Rezultatul  :  52  iepuri,   dragostei"  de  V alen tin  Kotaev  Specia
         întreţinerea  şi  exploatarea  agregate­
                                            ducţie  a  lost.  de  asemenea,  depăşit                                                                                        precum   şi   îm bogăţirea   cunoştinţelor   colul  a  fost  vizionat  de  peste  300   de
          lor.  au  luat  m ăsuri  operative  atunci
                                            cu   3776  tone   tontă.  Sînt   succese                                                                                        v in ă lo n lo r  cu...  numeroase  snoave  vi   oameni  ai  muncii.
         cînd  au  constatat  abateri  Toate  aces­                                                                                                                         năloreşli
                                            deosebit de  valoroase,  care  dovedesc                                                                                                                                Cit  priveşte  iu b ito rii  de  drum eţie,  ci
          tea  au  făcut  ca  in   luna  octom brie  să
                                            că  fu rn a liştii  se  fin  de  cnvînt.   Ei                                                                                    A m atorii  de  sport  din  Valea  J iu lu i   au  pornit  dum inică  dim ineaţa  spre  ca­
         nu  fie  înregistrată  nici  o  oprire  acci­
                                            merg  cu  pas  h o lă ril  pe  calea  recu­                                                                                     au  avut  un  program  bogat  :  dum inică   banele  dm  m unţii  ce  înconjoară  Valea
          dentală.
                                            perării  integrale  a  m inusului  şi  deci                                                                                     dim ineaţa   la   Lupcni   s-au  desfăşurat   Jiu lui.  In  acea  zi  cabanele   Rusu  şi
           Prin  creşterea  tem peraturii  aerului
                                            a  realizării  planului  la  to ii  indicii.                                                                                    prim ele  com petiţii  dm  cadrul  Sparta-   Cîmpul  lui  Neag,  au  găzduit  mai  mult
          insuflat  în  furna lu l  nr  5  cu  încă  100
                                            Rezultatele  oblin ulc,  entuziasmul  cu                                                                                        chiadei  dc  iarnă  a  tine relulu i,  iar  la   dc  400  de  excursionişti,  care  au  petre­
          grade  Celsius  —  arăta  ingin eru l  Ioan                                                                                                                       Petroşani  au  avut  loc  m eciurile  (Ic  I ol -
                                            care  se  munceşte  în  aceste.  zile  la                                                                                                                            cut  clipe  plăcute
          Artean.  şef  de  schimb  —  se  pot  pro ­                                                                                                                       bal  Ş liinla  Petroşani  —  Paringul  Lo-
                                            secţia  a  ll-o    furnale,   dă  garanţia                                                                                                                                           C.  MATEESCU
          duce  zilnic  30—40  tone  fontă   in                                                                                                                             nea  şi  Jiul  Pelnla  —  C S M,  Rnşi|a.
                                            că  în  v iilo r  se  va  produce  si  mai                                                                                                                                          redactor  la  ziarul
          plus   C olectivul  seclici  s-a  străduit                                                                                                                         Cinem atograful   „R epublica"  din   Pe­
                                            multă  fonia  peste  plan.  de  calitate                                                                                                                                       „S lcagul  roşu"  —   Petroşani
          să  pună  in   valoare  si  această  rezer­
                                            mereu  mai  bună.
          vă  internă.  Procesul  tehnologic   a
                                                             A.  NICULESCU
          fost  mai  bine  respectat  şi  la  fel  re-
                                                                                                                                                                              In  15  sate   —    conferinţe             Brigăzi  ş t iin ţ if ic e
         $« extinde  sistemul de cultură înaltă  a!  viţei  de  vie                                                                                                          Duminică,  17  noiembrie,  în  15  sate  ale   C o le ctiviştii  dm  satele  C irneşli.
                                                                                                                                                                            raionului  Ilia  :  Visca,  Almaş  Sălişle,   Teîu.   Peştcana  şi  Peşlenitu  au  avui   ta
                                            mare  dccit  la  v iile   obişnuite,  iar  pre­                                                                                 Finloag,  Gurasada  ele.,  au  fost  organizate   oaspeţi  in gin eri  agronom i.   prole-
           Sistemul  de  cultura  înaltă  al  v i­
          lei  de  vie  ia  extindere  In  staţiu nile   ţul  de  cost  este  micşorai  sim ţitor.                                                                          prin  g rija   com isiei  pentru  răspindirea  cu ­  sori.  in gin eri  zootehnicii  şi  a)(i  spe
          experimentate  şi  gospodăriile  a g ri­  Acest  sistem  nou  dc  cultură  a  v i­                                                                                noştinţelor  c u llu ra l-ş liin tific e   din   cadrul   c ia liş li  cu  care  s-au  s lă lu il  in  re­
          cole  de  stat.   După  acest  sistem,   tei  do  vie  a  constituit  obiectul  p ri­  Dc  curind  a  fost  dat  în  folosinţă                                    C om itetului  pentru  cultură  şi  artă.  confe­  zolvarea  unor  probleme  ec-i  preo­
                                            mei  consfătuiri  pe  Iară  p rivind  agro
          plantările  se  fac  la   distanţe   mu                                                                                                                           rinţe  pe  temele  :  „M eleoro lo gia  şi  a g ri­  cupă.  B rigăzile  ş liin tilic e   care  s-au
          mari  dccit  obişnuit  (3  4  m etrii,  iar   tehnica  vie i  în  forme  înalte,  care  a   în  oraşul  Simeria  un  modern  com­                                 cultura".   „Soarele   şi   viata  pe  pâm int".   deplasat  in  aceste  sale  au  dat  răs­
          vita  este  condusă  prin  tăieri  speciale   avut  loc  la  Staţiunea  Experimentală   plex  de  deservire  a  populaţiei.  Com­  S a r b a lo a r e a   r e c o lte i                                    punsuri  com plete  la  între b ă rile   puse
          In  formă  Im ită   —  cu  tulpină  şi  co-   Valea  Călugărească.  La  consfătuire                                                                               „Foloasele  chibzuinţei  şi  econom isirii  prin   dc  c o le c liv iş li  şi  au  cla rifica t  o  se­
          roană  —   in  scopul  fo lo s irii  mai  corn*   au  luat  parte  specialişti  In  v itic u l­  plexul  are secţii  de foto,  croito rie  de   i a    c ă m i n u l    c u l t u r a l    a u    v o r b i i    b t  i q u d i e r i i    şi   C E C "   şi  „M ilio il  Emincscu  —  luceafărul
          pleie  a  însu şirilo r  biologic?  de  crcş-                       dame  şi  bărbaţi,  frizerie,  atelier  de   d i n    M i e r c u r e a    s a    o r ­  a lfi    s p e c i a l i ş t i    d i n    c a ­  poeziei  rom îneşli".  ne  rle  problem e  p rivin d   organiza­
                                            tură  din   staţiunile   experimentale,                                                                                                                                  rea  m uncii  în  sectorul  zootehnic,
          lere  şi  rodire,  precum  şi  pentru  m e­                          roparat  ceasuri,  cizm ărie  la  coman­  g a n i z a i    o    r e u ş i l ă    s ă r ­  d r u l    g o s p o d ă r i e i    c o l e c ­  Conferinţele,  susţinute  do  cadre  tem ei­
          canizarea  lu cră rilo r  de  În g rijire   cu   gospodării  agricole  de  stat  şi  cadre              b ă t o a r e    a   r e c o l t e i ,    la   t i v e    nic  pregătite,  au  lost  ascultate  cu  deo-   in  sporirea  p ro d u ctivită ţii  anim ale­
                                                                              dă  etc.                                                                                                                               lor,  a  rodniciei  păm înlnlui,  ele.  In-
          ajutorul  tractoarelor  universale.  didactice  din  învă lăm intul  agricol  su­                       c a r e   a u   p a r t i c i p a t   p e s t e    P e n t r u   r e z u l t a t e l e   b u n e    sebil  interes  de  către  aproape  1.000  de  ţă­
           La  v iile   plantate  după  acest  sis­  perior.                             F o to :  GH.  SUŞINSKI  5 0 0   c o l e c t i v  iş ti   d i n    lo-    o b f i n u t e    tn   p r o d u c ţ i e ,    rani   m uncitori   din   satele   a m in lilc   Cel   leresul  pe  care-1  manifestă  co le cti­
                                                                                                                                                                                                                     v iş tii  pentru  aceste  problem e   este
          tem   produclia  oslo  de  2-3  ori  inal               (Agerpres).                                     cqIHoIc,   d i n    s ti lu l   D o -   p e n t r u    m u n c a    d e p u s ă    mai  inare  număr  de  participanţi  a  fost  în ­  ilu slra l  şi  de  num ărul  inare  dc  par­
                                                                                                                  b i r c a    şi   n u m e r o ş i    a c t i ­  In   v e d e r e a    î n t ă r i r i i   e-   registrat  în  satele  Teiu  şi  Finloag.  ticipanţi  la  aceste  în liln iri.
                                                                                                                  v i ş t i    c u l i u t a l i    d i n   r a i o ­  c o n o m i c o - o r g a n i / a l o t i c ă
                                                                                                                  n u l    S e b e ş .    a  G . A   C.,  u n u i   n u m ă r   d c
          InvăfămînfyS  agrozootehnic  de  masă                                                                     C u   a c e a s l ă   o c a z i e   s- n    8  c o l c c l i v i ş i i  lj  s - u u   in-    IN    R A I O N U L  O R A Ş T I E
                                                                                                                  o r g a n i z a i   o   e x p o z i ţ i e   c u    m i n a t    d r a p e l e    d e    I m n -
                                                                                                                  p r o d u s e   a g r i c o l e   o b ţ i n u ­  laşi.     P e n t r u    o a m e n i i    m u n c i i    In  c c   p r i v e ş t e    e x p u n e r i l e ,    P r ic a z ,   S i b i ş e l u l    V e c h i ,   Si-
                 La  G.A.C.                          De  la  început  atenţia  cuvenita                           te   In   c a d r u l    q o s p o d ă -    In   c o n t i n u a r e ,    s p e c t a ­  d i n    r a i o n u l   O r ă ş l i c ,    d u m i ­  d c    la  c e n t r u l   d c    r a i o n   a u    b i ş d u l   N o u   şi  T ă r t ă r i a .
                                                                                                                                                 p r e z e n l i   fn
                                                                                                                                                                                               m o d
                                                                                                                                                                                                         t i i m i ş i   5  c o n f e r e n ţ i a r i
                                                                                                                                                                                                    i o s t
                                                                                                                                                            s a l ă
                                                                                                                  r ic i
                                                                                                                      c o l e c t i v e .
                                                                                                                                                                           n i c a   s - a   s c u r s   i n t r - u n
                                                                                                                                          t o r i l o r
                                                                                                                               C r e ş t e r e a
                                                                                                                                                                                                                               R ă s p u n s u r i l e   .au   l o s t   u i -
               clin  Berthelot                I ii  acest  an  dc  in vătăm int  agrozo­  piua  acum  n-au  fost  deschise  docil   p r o d u c ţ i e i    In   s e c t o r u l    h   s - a   p r e z e n t a t    p i e s a    p l ă c u i .   Ei  a u   v i z i o n a i   s p e c ­  • n  s a t e l e   S ă t u c s ă u .   B u c ă  inii,   m ă r i t e    c u    viu.   i n t e r e s .    La
                                            otehnic,  In  u n ilă lile   agricole  din  ra­  aproxim ativ  15  la  sulă  din  num ărul   v e q c l a l    şi   z o o t e h n i c ,    „I .an li il   m a n e v r e l o r ' ' ,   in   t a c o l e    c i n c m a l o g r a t i c c ,    a u    A u r e l    M a i e u ,    C ă l e n i    şi   s l i r ş i l u l    a c e s t o r    ini U n iţi ,
                                                                                                                  p r e c u m   ş i  f e l u l   c u m   s - a    in te r  p r e l a t e i    t o r m a ( U l o r    p a r t i c i p a i ,    in   c a d r u l   c o r n i    Binfin(i.
           Corespondentul  nostru,  tov.  IO A N    ionul  llia   îşi  vor  continua  activitatea   cercu rilo r  planificate,  deşi  m uncile  a-                                                                           p a r t i c i p a n ţ i i   ş i - a u    e x p r i m a t
          D AM 1AN  nc  inlorm ează  că  zilele  tre ­  toate  cele  34  cercuri  care  au  lunc(io-   gricole  in  cim p  au  fost   term inale   d e z v o l t a i   g o s p o d ă r i a   c o ­  a r t i s t i c e   a  c ă m i n u l u i   c u i -   n c l o r    c u l l n i i l c ,    la   e x p u    D e    u n    viu   i n i c i e s   s - a u    m u l f u m i r c a   tufă  d e   r ă s p u n ­
          cute  şi-au  început  activitatea  cercu­  nat  în  anul  de  in vă lă in in t  19G2-1963.   peste  tot.  l e c t i v ă    a u    l o s l    i l u s t r a ­  l u m i   d i n   l o c a l i t a t e ,   p r e ­  n c r i   p e   d i l c r i l c    t e m e ,   p r o ­  b u c u i a l    in  a c e a s t ă   d u m i n i ­  s u r i l e   p r i m i t e   ş i  i  a u    i n v i ­
                                                                                                                                                                                 a r t i s t i c e ,   au
                                                                                                                                                                                             l ă s l o i l
                                                                                                                          g r a f i c e .
                                                                                                                  t e
                                                                                                                                  D e s p r e
                                                                                                                     p r i n
          rile   de  in vătam int  agrozootehnic  o r­  precum  şi  29  cercuri  nou  înfiin ţate.  lată  unele  neajunsuri  asupra  căro­  c u m   ş i  u n    f r u m o s    p r o ­  g r a m e    c a    i n l i l n i t i l e    c u    b r i g ă z i l e    ta t   p e    m e m h i u    b r i g ă z i l o r
          ganizate  )a  C Â  C.  din  Berthelot  (b ri­  Pentru  ca  acestea  să-şi  desfăşoare   ra  va  trebui  să-şi  îndrepte  mai  mult   f e l u l    c u m    a    c r e s c u t    g r a m   a r t i s t i c   d a i   d e   c ă -    c u r f i l e    î n d r ă g i t e    in    s ă l i l e    ş t i i n f i h e c .    A c e s t e a ,    în   n u ­
          găzile  Tuştea.  Părcădin  şi  Berlhelot).  activitatea  fu  bune  condiţiuni,   s-au   atenlia  a lit  conducerile  u n ită ţilo r  a-   p r o d u c ţ i a    şi   m e t o d e l e    h c    e l e v i i    $ c n h i    m e d i i    d e   l e c t u r ă   a l e   b i b l i o t e c i l o r .  m ă r    d c    p a t r u ,    o u    p o p o s i t    ş t i i n { r l i c c   s a   le  h c   o a s p e f i
           La  brigăzile  din  Tuştea  şi  Berthelot   luat  aproape  peste  tot  măsuri  e fici­  gricolc,  cîl  şi  consiliul  agricol  ra­  l o l o s t l e    i n    a c e s t    s c o p  d i n    M i e r c u r e a .  T r e b u i e    s ă    a m i n t i m    cu.  p l i n i r e    l o c u i t o r i i    s a t e l o r  d i n   n o u ,   ci t  m a i   c u r i n d .
          funcţionează  cile   un  cerc  penlru  cu l­  ente j  au  lost  procurate  diafilm e.  mu­  ional.
          tura  plantelor,  conduse  dc  ing.  Elena   laje,  probe  din  lan  penlru  d ife rite
          Bilccscu  şi  respectiv  prof.  Stelanid   culturi,  s-au  stab ilit  le cto rii  ele.  De                         ra U tin iillB IM S S Il'iH llM B M m iiB ilIIIB ^ ^                                                    W  PT WI 'MI 10;  m ..q ,
          M ailiucscu,  iar  la  brigada  din  Fărcă-   asemenea,  in  zilele  de  12  şi  13  no­
          din  un  cerc  zootehnic  condus  de  me­  iembrie,  cu  conducătorii  cercu rilo r  a
          dicul  veterinar  Schneidcr  O llo .  lost  organizat  la  consiliul  agricol  ra­
                                            ional  un  inslructa j   Cu  acest  prilej,   @âMSfij0ttdetiţU  des fire  to vă ră şii tor  de
         Pe  cinci  procurarea              fn  faţa  le cto rilo r  au  fost  prezentate
                                            de  către  medicul  veterinar  Eugen  Bă-   ■   LI!  B  sb  a  a  c i D  o  t  ■
                manualelor?                 tălan,  ing.  Teodor  Solomon  şi  Ana   n
                                            luga  unele  referate  p rivin d   modul  de   r*   a  reducţie  a  sosit  poşta.   Pe   T o m a   V ă l c u n u “  —   n c   s c r i e   c o r e s ­  s e   s i t u e a z ă   m e r e u   fn  I r u n t e a   î n t r e ­  l e g a l    d e    a c e ş t i   o a m e n i   h a r n i c i    şi   I n o v a ţ i e .    La   a c t i v u l    s ă u    m a i    ur e
           tn  alară  de  cele  G  cercuri  (anul  li)   întocm ire  a  planului  le cliilo r.  inelo-   a  I L   m«Tsă  răsare  un  teanc  de  scri­  p o n d e n t a    v o l u n t a r ă    M a n a    B a r a    c e r i i   s o c i a l i s t e "   —  n c   s e n e   alt   c o ­  n  a   v r u t   s ă - i   I a ca   d c    r u ş i n e .    V ă -    î n c ă   25  3
          penlru  cu llura  pian lclo r  de  cimp,  18   delc  lolosite  in  m obilizarea  cursanţi­  8  sori.  Desfaci  cu  emoţie  fiecare  seri   d i n    l a i o n u l   H a ţ e g .   A c e s t    l i n â t   d e    r e s p o n d e n t .    P t i c o p   t o r d a c h e    d c    t i    z i n d   in  e l   u n   l ă c ă t u ş   p r i c e p u t ,   c o n ­  D e   c i l e   o t i   s e   i v e a u   g t e u l u l i   in   ti
          zootehnice,  9  viticole.  8  cu  mecani­  lor  şi  lolosirea  m aterialelor  in tu itiv e    soaie  citeşti  cu  alen lie  fiecare  rind   n u m a i   2 3   d e   a n i   s - a    n ă s c u t    şi  a   D e p o u l    C.F.R.  S i m e i i i .    Pri n   c o n i -    d u c e r e a    s e c t o r u l u i    p r c p a i a r e    î m ­  s e c i  ie  b i i g a d a   lui  H u g h   i n t e i v e n e n    3
          zatorii.  2  pom icole  şi  agricole  frec­  De  asemenea,  au  losl  prelucrate  Ins­  0  Si  după  ce  ai  c itit  zeci  de  scrisori   c o p i l ă r i t   fn  a c c s l   s a t   d e   l i n g ă   ş o ­  p o r l a r c u    s a   şi  p r i n    l u c r u l   s ă u   d c    p r e u n a   c u   o r g a n i z a ţ i a   d e   p a r t i d   i - a u   d e   u r g e n t ă   şi  c u   s u c c e s    B r i g a d a   lin
          ventate  de  aproape  800  de  cursanţi,   tru cţiu n ile   C onsiliului  Superior  al  A-   n  ai  impresia  că  Li  făcut  o  adevărată   s e a .   P c   c i n d   a v e a   14  a n i   a  p ă t ă s i t    c a l i t a t e    e l    c s l e    m i n d r i a    î n l r c g u -    î n c r e d i n ţ a t   c o n d u c e r e a   u n e i   b r i g ă z i    e r a   o   a d e v ă r a t ă    ş c o a l ă .    D c   ta   e<   eJ
          în  acest  an,  in  cadrul  T rustului  re­  g iic u llu rii  p rivind  organizarea  învă-   H  drum eţie  prin  regiune.  A i  fost  oas­  s a t u l   p l c c l n d   la  H a ţ e g   u n d e   a  î n ­  lui  c o l e c t i v    a l   s e c ţ i e i .    P e    b u n ă    d e   o a m e n i   e n t u z i a ş t i “   —   n e   s c r i e    m u l D    o a m e n i    a u    I n v a i a t    m e s e i  ie
          gional  gostat  vor  funcţiona  încă  4   tăm întiilvu  agricol  de  masa.  iar  tov.   n  petele  In rn a listiilu i,  o le lîru lu i,  mi   v ă l u i    m e s e r i a   d c    l i m p l a r   c a   e l e v    d r e p t a t e    s p u n   m e s e r i a ş i i    d i n    s e c ­  in  s c r i s o a r e a   s i   d e s p r e   f o s i l   Ho gi i,    N u   d e m u l t ,   i o v .   H o g h   l o s i i   a  l o g   a
          cercuri  zootehnice,  l  vitico l  şi  1  cu   ing  Ioan  Albu,  M ihai  Cazacenco  şi   B  nerulni,  strungarului,  constructoru­  a l  ş c o l i i   p r o l e s i o n a l e .   D u p ă   i n t o a i -    ţ ie   c ă   „ d a c ă    v r e i   să    v e z i   u n    l u ­  c o r e s p o n d e n t u l    C o n s t a n t i n    B ă d u f ă    t r e c u i    d c   c u l t e   c o n d u c e r e a   set/iei   rJ
          m ecanizatorii                    prof.  Constantin  Pisoi,  au  expus  lec­  lui.  colectivistu lui,  elevului  etc.  r e r e a    d i n    a r m a t ă    l-a   a t r a s    m n i    c r u    e x e c u t a t    c o t e c t ,    d e    c e a    m u i    d i n    P e t r i t a  Im  l u n c t i a   d e   m e c a n i c   ş e i   d c   s e c ­
            In  vederea  fu n cţio n ă rii   in  hune   ţiile :  „C u ltu ra   g riu lu i",  „C um   pulem   a  tn d re p lă liti  de  a  purta  numele   m u l!   m e s e r i a   d e   e l e c t r i c i a n .   S - a   î n ­  b u n ă   c a l i t a t e   ş i  î n t r - u n   t i m p   s cu rt .    B r u p i d a    d e    m o n l o r i    p e    c a i c    a    tor.   E x p e n e n l u    a c u m u l a t ă    d e - u
          co n d iţii  a  cercurilor  au  lost  recrutaţi   spori  producţia  de  lapte  şi  carne"  şi   n  de  cronicari  ai  (aptelor  cotidiene,   s c r i s    la   u n    c u r s    d e    c a l i l i c o r c    şi   apoi  s ă   merg/  la  s t i u n g i r u l   G l i e o t -    c o n d u c e a   l u c t o   la  î n l r c t i n e i o u   a g r e ­  l u n g u l   u n i l o t   o   v a   i m p ă t i â ş i   şi  cc-   a
          ca  lectori  cadre  de  specialişti   bine   „M elodica  predării  le cţiilo r".  ■  corespondenţii  ne  scriu  ziln ic  des   l-a   Ic t m i n a i    c u    s u c c e s    D u p ă    c e    g h e   C o m a n "    A p r e c i a I   şi  s t i m a t   d c    g a t e l o r   d i n   s p ă l ă t o r i e    t n l n i d c u u n a    t o f l a l t c   b f K ţ ă z i   p e   care  Ic  c o n d u c e    m
          pregătiţi  şi  s-au   procurat  o  mare   O  oarecare  picocupare  a  existat   pro  oameni  înaintaţi,  tovarăşii  lor   a  l u c r a i   p r i n   m a i   m u l t e   s i t e   î n v e ­  c ă t r e    t o v ă r ă ş i i    s ă i    d e   muncă,  a   a c u m
                                                                               H  rle  muncă,  crescuţi  şi  educaţi  rle                                                            la  i n l o c u i r c a   c u ţ z c l o r   d e   h   e l e v u -    a
          parte  din  m aterialele  dem onstrative   şi  fală  de  recrutarea  cursanţilor  pen­                  c i n a t e .    i a l ă - l    a c u m    In   s a l u l    s a u    lost   a l e s    s e c r e t a r    a l    o r g u n i z u t i e i    0  un  o m   c i r c   a d u c e   c i n s t e   u z i ­
                                                                               O  partid  in  şcoala  m uncii.  Dm  rin                                                              l o a t c    b r i g a d a    i n l i m p i n a    g r e u t ă ţ i .
          necesare                          tru  anul  I.  N um ărul  acestora,  lată                              n a t a l   —  R u şi.   S ă   î n t i n d ă   d i n   c a s ă    U . T . M .   p e    s e c  [ie.  T i m p u l   d e    î n l o c u i r e    d t u u    II   o r c .    n e i   n o a s t r e    şi   o r g o n i / u l i e t    d e
            Rău  este  însă  că  nu  există  sulici-   de  po sib ilită ţi,  este  insă  mult  prea   fc  (Iunie   fiecărui   corespondent   răz   in  cosă   l i r e l e    e l e c t r i c e    p r i n   c a r e    C o n ş t i i n c i o s ,    p l i n    d e   g t i j ă    l a tă    m u n c a   e t u   (grea  şi  i n i i c a g a   br ug a-    n m t i d    P i i n    m u n c ă ,    z i   d e    zi.   p n n
          enlă  preocupare  pentru   procurarea   mic.  Penlru  cele  29  de  cercuri  du  fosi   bule  frumuseţea  morală  a  om ului   s c    r e v a r s ă    litrii    d c    l u m i n ă   —   a   d c   c e i   d m   ju i ,  (ţa ta   o r i c i n d   s ă   a j u ­  d u    t r e b u i a    s ă   I a ca    c l o r  t u n   s u p l i ­  s t r ă d u i u e   s<  s/rg/ri/ifa,  u ş a   a   a / u n s
                                                                                  nou.  entuziasmul  vihranl  al  m un­
          m anualelor.  Cu  loa’ e  că  au  lost  in-   recrutdli  dodT  708  cursanţi,  revenind   cii  colective,  căm ările  continue  de   1osi  u n   v i s   d i n   t o t d e a u n a   a/  ţ i n u ­  te  p e   c e i   cu  m n i   p u t i n ă   e x p e r i e n ţ ă    m e n t a r e .    A t u n c i   l o s i i   Hor//»  u  s t u ­  l o s ii    Hrh/ti   u n    m u n c i l o r    p r i c e p u i
          cunuş'.iintali  de  taplul   că  o  mare   in  medie  pe  liecare   cerc  in  parle   O  n  descoperi  noul.  t u l u i    e l e c t r i c i a n    T o m a    V ă l e a n u    l/i   m u n c ă    i ş n    e s t e    s t r u n g a r u l    d i i !    a m ă n u n ţ i i    p o s i b i l i t a t e a   r/ăsirii   o m   d e   b a  za  a l  s e c ţ i e i ,    p r e h u l    d e
          parle  din  manualele  comandate   au   doar  26  cursanţi   Or.  Instrucţiu nile                        A c u m   I r ă i e ş l e   d i n   p l i n   b u c u r i a   v i ­  G h e o n / h e   C o m u n    C u   r i l i v o   o n j   in    uncr   no i   m e t o d e    c a i c   sa  u ş u r e z e    c o l e c t i v u l   in  c a r e   luc re az .a "  —   c o n ­
          sosit  la  U.R  C C ,  tovarăşii  din  ca   C o nsiliu lui  Superior   al  A g ric u ltu rii   n  o c a    t r e c i    z i l e l e    a c e s t e i    p r in    s u l u i   î m p l i n i i .   ,,tn  c u r i n d   —  n c   i c    u r m ă ,    c o m u n i ş t i i    d i n    s e c ţ i e    a p r e -    m u l t   m u n c a   b r i g ă z i i   ş i  sa  s e m t e / e    c h i d e   c m e s p o n d c n t u l .
          drul  T rustulu i  legional  gostat   care   prevăd  ca  in  liecare  cerc  să  fie  cu ­  a  Ru şi,   iui   p o f i    s ă   n u    t e r n a r e i    l a l e a z ă   m a i   d e p u i  l e    c o i e s p o n d c n i o    c.iin d u -i  c a l i l ă t i l e    s a l e    p o l i t i c e    şi    t i m p u l    d e    f n l o c u i r e .    D u p ă    m u l t e    in ^ g o s . e a   h lă   rle  muncă,  fală   m
          răspund  dc  problema  in văţăm întului   prinşi  cel  puţin  50  curcanii.  Se  vede   B  n o i l e    s c h i m b ă r i    c o t e    s  q u    p e t r e ­  —  s a t u l   v a    lt   f m p î n z i t   d e   b e c u r i    n r o l e s i o n n l c    l- a u   p r i m i t    in    l i n d u t    I r â m i n t ă i i   a  g ă s i i   o   s o l u ţ i e    D a t o ­  IR-JP  de  oameni,  lată  de  iot  ceea  ce   a
          agrozootehnic  de  masă  nu  s-au  în­  insă  treaba  că  aceasta  problemă  de   c u t   in  v i o l a   a c e s t u i   s a t   Şi  t o t o d a t ă    c o   u n   c er   d e   s t e l e   şi  S ă t e n i i   s i n 1   c a n d i d a ţ i l o r    d e    p a i h d    şi  a po»  a   este  nou  si  in,uniat.  îi  îndeamnă
                                                                               U  p o l i    v e d e a   la  l u c r u    i?c   m u n c i l o r  ii                                  rit ă   n o i i    s-i le   i n o v a ţ i i    î n l o c u i t e i    p
          g rijit  să  preia  ş»  să  difuzeze  aceste   mare  im portantă  iui  a  stai  în  centrul              p l i n i   d e    m i n d t i e    c ă    la  i n s t a l a r e a    m e m b r i l o r    d e    p a r t i d .  c u p e l o r   s c    l a c e   m e c a n i c   In  n u m i i  pc  corespondenţi  să  scrie  ziarului.
          cărţi  la  fiecare  gospodărie  de  stat.   preocupării   tuturo r   conducerilor   n  e l c c t r . c i e n i   c a t e   fn  c u r i n d   v o i   a d u ­  lor  a   m u n c i t   $i  T n n u i   V ă l e a n u " .  ! | J |  r e p a r a i  ia  c ă r b u n e l u i   P e l r i h   în   h e i   z ile .   P r o d u c t i v i t a t e a    m u n c i i   a   Acesta  u  devenii  un  fapt  obişnuit.
          Acest  lucru  desigur  că  îngreunează   G .A .C                     £  c e   fn  s a t   l u m i n a .   C o l e c t i v i ş t i i   d i n    L  u c r e a z ă    d e   a p r o a t > e    8  a n i    In   I I    c a r e   l u c r e a z ă    o a m e n i    h a r n ic i,    O bservatori  atenti  la   locul   de
                                                                                  R u ş i   s i n i   b u c u t o ş i   c ă   li  s e   v a   u m    s t r u n g   d a r   n - a r e   m a i   m u l t   d e    r r e s c u l   c u   6 0   la  s u l ă   şi  a   a d u s   e c o ­
          deschiderea  in vătăm intulu i,  îndeosebi   Trebuie  arătat  de  asemenea  că  nici   a                                                  i-a  t ă c u t   i m p r e s i i   I r u m o a s e   î n c ă   d c    muncă,  ei  ne  relatează  fapte  ine
                                                                                  p i c   s i l u l   d e    l u m i n ă .    D a t    c e l    m a i    25    d c    a n t.    II   c h e a m ă    G h e o r g h e
          la  cercurile  anului  II  unde  nu  se  cu­  deschiderii  in vă tă m in tu lu i  la  tim pul   a                                         a c u m    z e c e    a n i    c i n d    s - a    a n g a j a i .    n o m i i    a n u i l c    în   v a l o a i c    d e   8 0 0 0    dile,  lucruri  noi.  pline  de  adinei
          noaşte  tem alira  penlru   întocm irea   stabilit  nu  i  s-a  acordai  atenţia  cu­  m u l ţ u m i i    v a    II   l î n â r u l   e l e c t i i c i a n  C o m u n .   S e c f i a   d i n   c a t e   t a c e   p a r t e  D in   p r i m e l e    z i l e    s - a   s i m t i t    s l t î n s  Ici.   $ I   a c e a s t a    n u    e    s i n g u r a    Iul  sem nificaţii.   GH.  JURCÂ
                                                                               B                                                                                                                                                                       ■
          planului  de  deslăşurare  a  cursurilor,  venită.  Numai  aşa  sc  explică  de  ce  f i  ii.  m m im iBi  f i  ...DuaaiLBUflBiUiBiiiiiar i9i,i!BjyiBii.yBii,iaiufi  im   k   ■  lltaiiiifiilllfil!!  a   fiii;  iiia.iiiBiiiiiatiiiBiiiiaBiiiiniiiiaisiBfiiiuaiiuintitifliiiiBiiitBaiiiiBiiii ■   m m   aiun  f i « f i f i i i f i a . f i . f i m a a i « «  U -J
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67