Page 62 - 1963-11
P. 62
PROLETARI DIN TOATE ŢAlHlE. UNIŢT-VA »
A\ II1' A\ ¥ (HI ^ B B E M I E B A In excursie
Siinhălâ IG noiem brie a.c., T calr ul dc Stal „V alea J iu lu i" din Pclro- Comitelui sindicatului dc la
şani a prezentai la sediu a pulra pre mieră din actuala stagiune cu piesa Uniunea regionala a cooperative
„V rem ea dragostei" de V alentin Ka laev. lor de consum a organizat în zi
Spectacolul. în regia lu i Marcel Suina şi scenografia lu i Einil Moise, lele dc sîmbălă şi duminică o
a fost prim it cu un viu interes. Irumoasă excursie la care au par
In distribuţia piesei au apărut ac to rii : M aria Dum ilrcscu. A lexandru ticipat peste 40 de salariaţi Îm
Codrcanu. Şlofania Dorica, V ictoria Ncdelcu, M irena Ana, Paulina Co-
preună cu familiile lor. Cu acest
dreanu, Geo Bucur, A lexandru Jeles,
prilej au vizitat cabanele „Rusu"
Pe scenă, la căminul Teodor Lazăr, A lexandru Zecu şi Ion şi „Paringul"
Roxin.
La înapoiere au făcut un scurt
cultural Tealrul va prezenta spectacolul popas în oraşul Petroşani, unde
Brigada artistică (le agitalie a fa şt în deplasare, in 24 de lo ia lită ţi din au asistat la întîlmrcn de lotbal
b ricii de conserve din Haţeg a pre regiune. „Jiul" — CS.M. Reşiţa.
zentat, pc scena căm inului cultural
F o rm a liş tii se ţin Cu co m b u stib il e c o n o m isit din Hăieşti. program ul in lilu la t „B u L u c r ă r i p e p ă ş u n i
c u rii de viată nouă". La reuşita aces
C onducătorii auto şoferii Zafei Bodca. culante. Printre aceş tui program si-nu dat concursul so- In vederea creşterii producţiei parte gropile necesare au fost
de c u v in t din cadrul Deva depun îaoob Popa şi A urel Stan, V io ra l Băşic .anu, liş lii Elena Pătau, Constantin G avri- dc masă verde pc păşuni în aceas executate urmind ca în curmd să
S ilviu
tia se numără
autobazei
se treacă la plantatul arţarilor şi
Muntcanu, care conduc
iescu. Eleno M orarii şi orchestra Ca
I.R.T.A.
tă toamnă, in raionul Alba s-au
eforturi susţinute pen autobuze, au realizat precum şi tin e rii Do sei raionale de cultură. executat şi sînt în curs dc efec puieţilor de salcîm. Prin grija
In num ărul din 1G octom brie al zia lela de dozare S-a insistat, de ase tru realizarea de cit in luna octombrie, c- rin M ihoc şi V icto r La acest spectacol au participai a* luare o scrie de lucrări de am Consiliului agricol raional au fost
ru lu i „D rum ul socialism ului" a apa menea, mai m ult pc respectarea gra •mai m ulte economii conom ii de com busti Răfăilă. Cu carburan proapc 300 de co lectivişti care si-nu liorarc. Astfel, pc păşunea alpi procuraţi, îndeosebi pe plan lo
ru l pagina specială in titu la tă „Pen ficelor de evacuare a zgurii, pe îm prin reducerea consu bil cu care se pot ţii econom isiţi de a- petrecut «astfel o după amiază plăcu nă aparţinătoare comunei Fenc$ cal, 155 000 puiuţi.
tru sporirea producţiei de fontă" In bunătăţirea încărcării furnalului. Aşa m ului de carburanţi si transporta G50 de că ceşli conducători auto tă. instructivă si educativă. C olecti Z. GROZA
m aterialele publicate, semnale de ca se lacc că aemn se lucrează la Jur lu brifia nt!. In lr? lin în - lă to ri pe distanta Deva- se pot transporta peste v iş tii au aplaudat cu căldură progra sa făcut împrăştierea şi distru corespondent
gerea muşuroaielor inţelcnife pe
dre telm ice de la secţia a Il-a fu r nalul nr. 5 cu o tem peratură de dn-şi m aşinile în bune Teiuş. Reduceri ale 100 tone m ărfuri pe mul prezentat.
nale de la C.S. Hunedoara, se sco 850—900 grade Celsius. condiliuni. efectuind la consum ului de com distanta Deva— Petro o suprafaţă de 84 ha., iar de pe
tea in evidentă faptul că exislă ţoale O rganizaţiile de bază P .M R , cele tim p re viziile tehnice bustibil au înregistrat şani. PENTRU PLANTARI DE POMI 16 ha., s-au defrişat arborelele ne Prin muncă palriofică
c o n d iţiile pentru ca fu rn a liştij din de tineret şi sindicat au insistat mai şi folosind raţional şi conducătorii de au IO A N BODEA folositoare. Tot pe această păşu
secţia respectivă să producă peste mult în activitatea lo r pe îm bunătă corespondent P o trivit plan urilor de producţie, ne, pe o suprafaţă dc 67 ba., s-au Cu citeva luni in urmă în comu
plan. in trim estrul IV al anului tn ţirea disciplinei în produclie. Efec m aşinile in parcurs, tocamioane şi autobas gospodăriile agricole colective din făcut supraînsămînţări cu ierburi na Veţel din raionul Ilia au înce
curs. 20000 tone fontă, înd eplinind tul: in luna la care ne referim nu Sebeş si S lngălin trebuie să planteze, perene valoroase. In cadrul lucră put lucrările pentru construirea
In acest fel integral planul anual s-a înregistrat nici o absenţă nemo- în această toamnă pomi Iru ctife ri pe rilor dc ameliorare a păşunilor la unui local de şcoală de 8 ani. Ca
de producţie. A trecut de atunci o tivală. nici o abatere de la procesul D E B U T P R O M IŢ Ă T O R o suprafaţă de 15 si respectiv 10 gospodăriile colective din Drîm urmare a procurării din timp a
lună Ce s-o fn iim p la t in acest tim p hectare In vederea realizării acestui bar şi Toloi, sc execută lucrări dc
tehnologic. tuturor materialelor şi a muncii
la secţia a ll-a furnale? îşi respec obiectiv aici a si început pichetarea combatere a eroziunii pe 200 ha. patriotice depuse, lucrările au
Un grafic publicat în pagina am in
tă fu rn a liştii cuvîn tu l dat? şi săparea g ro pilor pe supralclelc Aceste lucrări constau în clciona- ajuns în prezent în faza dc finisa j.
tită arăta că pentru realizarea celor G h e o r g h e D i n g o ş i G l i g o r J u n vaf/7. G h e o r g h e B u i g a ş i - a tă c u i planificate
★ 20000 tone tontă e nevoie să crea c a n , mi t o c i t o r i in s e e f i u m e c a n i d e b u t u l cu o m o v u D e d e o s e b i t je şi plantări de pomi. In marc In ccca cc priveşte contribuţia
Ing ine rul Gheorghe Bardar, meca scă in d icii de utilizare cu peste 12 c ă a U z i n e i m c l a l u t q i c e C u q i r . d e i m p o r t a n t ă : „ M e c a n i z a r e a la cetăţenilor trebuie amintit că a-
nicul sef al secţiei, arăta in tr-u n u i din la sută. în luna octom brie, ca urmare cu t e r m i n a t c u r s u l ş c o l i i p r o f e musa m o b i l ă a m a ş i n i i d e c u s u t 3 0 0 I L U S T R A T E ccştia au prestat pină acum
articole că pentru __ ___________ ______ _ a fo lo sirii mai ra s i o n a l e in t o a m n a a n u l u i 10GI. „ I l e a n a * a o p e r a ţ i e i d e ş l e f u i r e " . peste 6 000 ore de muncă patrio
sporirea produc ţionale a capaci In s e c l i c s e n u m ă r ă p r i n t r e t i P r in a c e a s t ă i n o v a fie, p e l i n g ă La comitetul sindicatului de la staţiuni din patria noastră. tică, realizînd economii la bugetul
tă ţii furnalelor, au
ţiei de fontă e ne După o lu de la neri/ cerc se s t r ă d u i e s c s a - ş i îm- l a p l u l c ă s e e l i m i n ă m u n c u m a Exploatarea minieră Aninoasa so Numărul ilustratelor sosite la sfatului popular în sumă de
cesar să fie re crescut in d icii de bogu/eosta n i v e l u l c u n o ş t i n ţ e l o r n u a l a şi s e î m b u n ă t ă ţ e ş t e c a l i sesc mereu numeroase ilustrate comitetul sindicatului dc la 18.000 Ici
duse sim ţito r o p ri publicarea paginii: utilizare cu 19 la p r o l e s i o n a l e . C i t e s c c ă l i i şi r e t a t e a p r o d u s e l o r , s e o b ţ i n e a n u a l expediate din staţiunile balneo Aninoasa e aproape egal cu nu In primele rînduri ale acestei
rile Totodată au „Pentru sporirea sută. v i s t e t e h n i c e , c e r a j u t o r u l i n g i d u p ă o n t e c a t c u l , o e c o n o m i e d e climaterice şi dc odihnă de la mărul muncitorilor, tehnicienilor acţiuni sau situat cetăţenii Flori-
to ru l indica şi ci- Pozitiv este fap n e r i l o r . m a i ş t r i l o r şi m u n c i t o r i l o r 24000 Ici. munte şi de la mare. Toate accs şi inginerilor care au plecat la ca Belea, Margareta Braţe, Patru
teva căi : în tre ţin e producţiei de fontă' tul că in tot acest c u o e x p e r i e n ţ ă b o g a t ă în muncă, D e b u t u l c e l o r d o i l i n e r i şi a l te ilustrate aduc salutările şi odihnă în staţiuni. Şi, în acest an la Baicu, Mincrva Bulea şi mulţi
rea în bune conditi- ________ tim p, paralel cu p u r t i c i p ă Io c o n f e r i n ţ e l e t e h n i c e a l t o r a d i n s e c ţ i a m e c a n i c ă a U M . mulţumirile oamenilor muncii dc numărul lor atinge cifra de 300. alţii.
la această
uni a tuturo r agre- sporirea producţiei ele. I n t r o d u c e r e a n o u l u i în s c c - C u g i r în u c l i v i l a l c u d e i n o v a ţ i i
galelor penlru elim inarea o p ririlo r de fontă, colectivu l de fu rn a lisli a (ic îi p r e o c u p ă d e o p o t r i v ă . Din e s t e p r o m i ţ ă t o r . T i n e r i i sec/ i e i mină care t ■
şi-au petre
accidentale, pregătirea din tim p a fost preocupat de îm bunătăţirea con a c e s t a n ti n e r i i G h e o r q h c D i n q o s i n i h o l â r i t i să se ocupe şi In cut conce
pieselor şi subansamblelor pentru re tinuă a ca lită ţii foniei Respectarea şi G l i g o r J u n c a n se n u m ă r ă p r i n v i i l o r d e i n t r o d u c e r e a şi e x t i n diile dc o- 7111 BO G ATA I I \VA\ILIEA\ JIUIUILUN
paraţiile planificate. In lre vorbe si întocm ai a tehnologiei de fabricalie tre i n o v a t o r i i u z i n e i . G l i g o r J u n dihnă în începem corespondenta noastră, des
fapte se vede că n a fost diferenţă. a dus la micşorarea procentului de c a n a p r o p u s p i n ă a c u m trei î»o- d e r e a n o u l u i In p r o d u c ţ i e . pitorcşlile pre felul cum şi-au petrecut ziua (Ic troşani. pe al cărui ecran a rulat du m i
Conducerea secţiei, la îndem nul o r declasate la 1.5 la sută, fală de 3,5 nică film ul sovietic „Povestea anilor
odihnă oam enii m uncii din Valea J iu înflă căraţi", a cunoscut o afluenţă neo
ga nizaţiilor de partid, a organizat o Io sută cîl este cifra admisă.
lui. cu relatarea urm ă to rului lapt: peste 50 bişnuită. In tr-o singură zi acest film a
consfătuire cu to ii selii echipelor
de v in ă lo ri (lin localitate au plecat încă fost vizionat de circa I 500 spectatori.
de intretinere, cu care p rile j sa u
Ea s firs iln l lu n ii octom brie colecti de sîmbălă noaptea în raionul Haţeg Scara, pe scena Teatrului (Ic stat
s 'a b ili! unele măsuri pentru îm bu
vul seclici a ll-a furnale a înregistrat la o vinătoare colectivă de iepuri. A lţi din Petroşani, un colectiv al acestui
nătăţirea m uncii. De asemenea, m ai
un plus de produclie de aproape 10 vin ă to ri au participat la o vinătoare teatru a prezentat a patra premieră din
ş trii si sclii (Ic schimb au urm ărit
6800 tone fontă; pină ieri dim ineaţă dc m istreţi prin îm p re ju rim ile lo ca li actuala stagiune, cu piesa „V ie m cn
cu mai multă g rijă felul cum se face
în luna noiembrie, planul de pro tă ţii Baril Mare Rezultatul : 52 iepuri, dragostei" de V alen tin Kotaev Specia
întreţinerea şi exploatarea agregate
ducţie a lost. de asemenea, depăşit precum şi îm bogăţirea cunoştinţelor colul a fost vizionat de peste 300 de
lor. au luat m ăsuri operative atunci
cu 3776 tone tontă. Sînt succese v in ă lo n lo r cu... numeroase snoave vi oameni ai muncii.
cînd au constatat abateri Toate aces năloreşli
deosebit de valoroase, care dovedesc Cit priveşte iu b ito rii de drum eţie, ci
tea au făcut ca in luna octom brie să
că fu rn a liştii se fin de cnvînt. Ei A m atorii de sport din Valea J iu lu i au pornit dum inică dim ineaţa spre ca
nu fie înregistrată nici o oprire acci
merg cu pas h o lă ril pe calea recu au avut un program bogat : dum inică banele dm m unţii ce înconjoară Valea
dentală.
perării integrale a m inusului şi deci dim ineaţa la Lupcni s-au desfăşurat Jiu lui. In acea zi cabanele Rusu şi
Prin creşterea tem peraturii aerului
a realizării planului la to ii indicii. prim ele com petiţii dm cadrul Sparta- Cîmpul lui Neag, au găzduit mai mult
insuflat în furna lu l nr 5 cu încă 100
Rezultatele oblin ulc, entuziasmul cu chiadei dc iarnă a tine relulu i, iar la dc 400 de excursionişti, care au petre
grade Celsius — arăta ingin eru l Ioan Petroşani au avut loc m eciurile (Ic I ol -
care se munceşte în aceste. zile la cut clipe plăcute
Artean. şef de schimb — se pot pro bal Ş liinla Petroşani — Paringul Lo-
secţia a ll-o furnale, dă garanţia C. MATEESCU
duce zilnic 30—40 tone fontă in nea şi Jiul Pelnla — C S M, Rnşi|a.
că în v iilo r se va produce si mai redactor la ziarul
plus C olectivul seclici s-a străduit Cinem atograful „R epublica" din Pe
multă fonia peste plan. de calitate „S lcagul roşu" — Petroşani
să pună in valoare si această rezer
mereu mai bună.
vă internă. Procesul tehnologic a
A. NICULESCU
fost mai bine respectat şi la fel re-
In 15 sate — conferinţe Brigăzi ş t iin ţ if ic e
$« extinde sistemul de cultură înaltă a! viţei de vie Duminică, 17 noiembrie, în 15 sate ale C o le ctiviştii dm satele C irneşli.
raionului Ilia : Visca, Almaş Sălişle, Teîu. Peştcana şi Peşlenitu au avui ta
mare dccit la v iile obişnuite, iar pre Finloag, Gurasada ele., au fost organizate oaspeţi in gin eri agronom i. prole-
Sistemul de cultura înaltă al v i
lei de vie ia extindere In staţiu nile ţul de cost este micşorai sim ţitor. prin g rija com isiei pentru răspindirea cu sori. in gin eri zootehnicii şi a)(i spe
experimentate şi gospodăriile a g ri Acest sistem nou dc cultură a v i noştinţelor c u llu ra l-ş liin tific e din cadrul c ia liş li cu care s-au s lă lu il in re
cole de stat. După acest sistem, tei do vie a constituit obiectul p ri Dc curind a fost dat în folosinţă C om itetului pentru cultură şi artă. confe zolvarea unor probleme ec-i preo
mei consfătuiri pe Iară p rivind agro
plantările se fac la distanţe mu rinţe pe temele : „M eleoro lo gia şi a g ri cupă. B rigăzile ş liin tilic e care s-au
mari dccit obişnuit (3 4 m etrii, iar tehnica vie i în forme înalte, care a în oraşul Simeria un modern com cultura". „Soarele şi viata pe pâm int". deplasat in aceste sale au dat răs
vita este condusă prin tăieri speciale avut loc la Staţiunea Experimentală plex de deservire a populaţiei. Com S a r b a lo a r e a r e c o lte i punsuri com plete la între b ă rile puse
In formă Im ită — cu tulpină şi co- Valea Călugărească. La consfătuire „Foloasele chibzuinţei şi econom isirii prin dc c o le c liv iş li şi au cla rifica t o se
roană — in scopul fo lo s irii mai corn* au luat parte specialişti In v itic u l plexul are secţii de foto, croito rie de i a c ă m i n u l c u l t u r a l a u v o r b i i b t i q u d i e r i i şi C E C " şi „M ilio il Emincscu — luceafărul
pleie a însu şirilo r biologic? de crcş- dame şi bărbaţi, frizerie, atelier de d i n M i e r c u r e a s a o r a lfi s p e c i a l i ş t i d i n c a poeziei rom îneşli". ne rle problem e p rivin d organiza
tură din staţiunile experimentale, rea m uncii în sectorul zootehnic,
lere şi rodire, precum şi pentru m e roparat ceasuri, cizm ărie la coman g a n i z a i o r e u ş i l ă s ă r d r u l g o s p o d ă r i e i c o l e c Conferinţele, susţinute do cadre tem ei
canizarea lu cră rilo r de În g rijire cu gospodării agricole de stat şi cadre b ă t o a r e a r e c o l t e i , la t i v e nic pregătite, au lost ascultate cu deo- in sporirea p ro d u ctivită ţii anim ale
dă etc. lor, a rodniciei păm înlnlui, ele. In-
ajutorul tractoarelor universale. didactice din învă lăm intul agricol su c a r e a u p a r t i c i p a t p e s t e P e n t r u r e z u l t a t e l e b u n e sebil interes de către aproape 1.000 de ţă
La v iile plantate după acest sis perior. F o to : GH. SUŞINSKI 5 0 0 c o l e c t i v iş ti d i n lo- o b f i n u t e tn p r o d u c ţ i e , rani m uncitori din satele a m in lilc Cel leresul pe care-1 manifestă co le cti
v iş tii pentru aceste problem e este
tem produclia oslo de 2-3 ori inal (Agerpres). cqIHoIc, d i n s ti lu l D o - p e n t r u m u n c a d e p u s ă mai inare număr de participanţi a fost în ilu slra l şi de num ărul inare dc par
b i r c a şi n u m e r o ş i a c t i In v e d e r e a î n t ă r i r i i e- registrat în satele Teiu şi Finloag. ticipanţi la aceste în liln iri.
v i ş t i c u l i u t a l i d i n r a i o c o n o m i c o - o r g a n i / a l o t i c ă
n u l S e b e ş . a G . A C., u n u i n u m ă r d c
InvăfămînfyS agrozootehnic de masă C u a c e a s l ă o c a z i e s- n 8 c o l c c l i v i ş i i lj s - u u in- IN R A I O N U L O R A Ş T I E
o r g a n i z a i o e x p o z i ţ i e c u m i n a t d r a p e l e d e I m n -
p r o d u s e a g r i c o l e o b ţ i n u laşi. P e n t r u o a m e n i i m u n c i i In c c p r i v e ş t e e x p u n e r i l e , P r ic a z , S i b i ş e l u l V e c h i , Si-
La G.A.C. De la început atenţia cuvenita te In c a d r u l q o s p o d ă - In c o n t i n u a r e , s p e c t a d i n r a i o n u l O r ă ş l i c , d u m i d c la c e n t r u l d c r a i o n a u b i ş d u l N o u şi T ă r t ă r i a .
p r e z e n l i fn
m o d
t i i m i ş i 5 c o n f e r e n ţ i a r i
i o s t
s a l ă
r ic i
c o l e c t i v e .
n i c a s - a s c u r s i n t r - u n
t o r i l o r
C r e ş t e r e a
R ă s p u n s u r i l e .au l o s t u i -
clin Berthelot I ii acest an dc in vătăm int agrozo piua acum n-au fost deschise docil p r o d u c ţ i e i In s e c t o r u l h s - a p r e z e n t a t p i e s a p l ă c u i . Ei a u v i z i o n a i s p e c • n s a t e l e S ă t u c s ă u . B u c ă inii, m ă r i t e c u viu. i n t e r e s . La
otehnic, In u n ilă lile agricole din ra aproxim ativ 15 la sulă din num ărul v e q c l a l şi z o o t e h n i c , „I .an li il m a n e v r e l o r ' ' , in t a c o l e c i n c m a l o g r a t i c c , a u A u r e l M a i e u , C ă l e n i şi s l i r ş i l u l a c e s t o r ini U n iţi ,
p r e c u m ş i f e l u l c u m s - a in te r p r e l a t e i t o r m a ( U l o r p a r t i c i p a i , in c a d r u l c o r n i Binfin(i.
Corespondentul nostru, tov. IO A N ionul llia îşi vor continua activitatea cercu rilo r planificate, deşi m uncile a- p a r t i c i p a n ţ i i ş i - a u e x p r i m a t
D AM 1AN nc inlorm ează că zilele tre toate cele 34 cercuri care au lunc(io- gricole in cim p au fost term inale d e z v o l t a i g o s p o d ă r i a c o a r t i s t i c e a c ă m i n u l u i c u i - n c l o r c u l l n i i l c , la e x p u D e u n viu i n i c i e s s - a u m u l f u m i r c a tufă d e r ă s p u n
cute şi-au început activitatea cercu nat în anul de in vă lă in in t 19G2-1963. peste tot. l e c t i v ă a u l o s l i l u s t r a l u m i d i n l o c a l i t a t e , p r e n c r i p e d i l c r i l c t e m e , p r o b u c u i a l in a c e a s t ă d u m i n i s u r i l e p r i m i t e ş i i a u i n v i
a r t i s t i c e , au
l ă s l o i l
g r a f i c e .
t e
D e s p r e
p r i n
rile de in vătam int agrozootehnic o r precum şi 29 cercuri nou înfiin ţate. lată unele neajunsuri asupra căro c u m ş i u n f r u m o s p r o g r a m e c a i n l i l n i t i l e c u b r i g ă z i l e ta t p e m e m h i u b r i g ă z i l o r
ganizate )a C Â C. din Berthelot (b ri Pentru ca acestea să-şi desfăşoare ra va trebui să-şi îndrepte mai mult f e l u l c u m a c r e s c u t g r a m a r t i s t i c d a i d e c ă - c u r f i l e î n d r ă g i t e in s ă l i l e ş t i i n f i h e c . A c e s t e a , în n u
găzile Tuştea. Părcădin şi Berlhelot). activitatea fu bune condiţiuni, s-au atenlia a lit conducerile u n ită ţilo r a- p r o d u c ţ i a şi m e t o d e l e h c e l e v i i $ c n h i m e d i i d e l e c t u r ă a l e b i b l i o t e c i l o r . m ă r d c p a t r u , o u p o p o s i t ş t i i n { r l i c c s a le h c o a s p e f i
La brigăzile din Tuştea şi Berthelot luat aproape peste tot măsuri e fici gricolc, cîl şi consiliul agricol ra l o l o s t l e i n a c e s t s c o p d i n M i e r c u r e a . T r e b u i e s ă a m i n t i m cu. p l i n i r e l o c u i t o r i i s a t e l o r d i n n o u , ci t m a i c u r i n d .
funcţionează cile un cerc penlru cu l ente j au lost procurate diafilm e. mu ional.
tura plantelor, conduse dc ing. Elena laje, probe din lan penlru d ife rite
Bilccscu şi respectiv prof. Stelanid culturi, s-au stab ilit le cto rii ele. De ra U tin iillB IM S S Il'iH llM B M m iiB ilIIIB ^ ^ W PT WI 'MI 10; m ..q ,
M ailiucscu, iar la brigada din Fărcă- asemenea, in zilele de 12 şi 13 no
din un cerc zootehnic condus de me iembrie, cu conducătorii cercu rilo r a
dicul veterinar Schneidcr O llo . lost organizat la consiliul agricol ra
ional un inslructa j Cu acest prilej, @âMSfij0ttdetiţU des fire to vă ră şii tor de
Pe cinci procurarea fn faţa le cto rilo r au fost prezentate
de către medicul veterinar Eugen Bă- ■ LI! B sb a a c i D o t ■
manualelor? tălan, ing. Teodor Solomon şi Ana n
luga unele referate p rivin d modul de r* a reducţie a sosit poşta. Pe T o m a V ă l c u n u “ — n c s c r i e c o r e s s e s i t u e a z ă m e r e u fn I r u n t e a î n t r e l e g a l d e a c e ş t i o a m e n i h a r n i c i şi I n o v a ţ i e . La a c t i v u l s ă u m a i ur e
tn alară de cele G cercuri (anul li) întocm ire a planului le cliilo r. inelo- a I L m«Tsă răsare un teanc de scri p o n d e n t a v o l u n t a r ă M a n a B a r a c e r i i s o c i a l i s t e " — n c s e n e alt c o n a v r u t s ă - i I a ca d c r u ş i n e . V ă - î n c ă 25 3
penlru cu llura pian lclo r de cimp, 18 delc lolosite in m obilizarea cursanţi 8 sori. Desfaci cu emoţie fiecare seri d i n l a i o n u l H a ţ e g . A c e s t l i n â t d e r e s p o n d e n t . P t i c o p t o r d a c h e d c t i z i n d in e l u n l ă c ă t u ş p r i c e p u t , c o n D e c i l e o t i s e i v e a u g t e u l u l i in ti
zootehnice, 9 viticole. 8 cu mecani lor şi lolosirea m aterialelor in tu itiv e soaie citeşti cu alen lie fiecare rind n u m a i 2 3 d e a n i s - a n ă s c u t şi a D e p o u l C.F.R. S i m e i i i . Pri n c o n i - d u c e r e a s e c t o r u l u i p r c p a i a r e î m s e c i ie b i i g a d a lui H u g h i n t e i v e n e n 3
zatorii. 2 pom icole şi agricole frec De asemenea, au losl prelucrate Ins 0 Si după ce ai c itit zeci de scrisori c o p i l ă r i t fn a c c s l s a t d e l i n g ă ş o p o r l a r c u s a şi p r i n l u c r u l s ă u d c p r e u n a c u o r g a n i z a ţ i a d e p a r t i d i - a u d e u r g e n t ă şi c u s u c c e s B r i g a d a lin
ventate de aproape 800 de cursanţi, tru cţiu n ile C onsiliului Superior al A- n ai impresia că Li făcut o adevărată s e a . P c c i n d a v e a 14 a n i a p ă t ă s i t c a l i t a t e e l c s l e m i n d r i a î n l r c g u - î n c r e d i n ţ a t c o n d u c e r e a u n e i b r i g ă z i e r a o a d e v ă r a t ă ş c o a l ă . D c ta e< eJ
în acest an, in cadrul T rustului re g iic u llu rii p rivind organizarea învă- H drum eţie prin regiune. A i fost oas s a t u l p l c c l n d la H a ţ e g u n d e a î n lui c o l e c t i v a l s e c ţ i e i . P e b u n ă d e o a m e n i e n t u z i a ş t i “ — n e s c r i e m u l D o a m e n i a u I n v a i a t m e s e i ie
gional gostat vor funcţiona încă 4 tăm întiilvu agricol de masa. iar tov. n petele In rn a listiilu i, o le lîru lu i, mi v ă l u i m e s e r i a d c l i m p l a r c a e l e v d r e p t a t e s p u n m e s e r i a ş i i d i n s e c in s c r i s o a r e a s i d e s p r e f o s i l Ho gi i, N u d e m u l t , i o v . H o g h l o s i i a l o g a
cercuri zootehnice, l vitico l şi 1 cu ing Ioan Albu, M ihai Cazacenco şi B nerulni, strungarului, constructoru a l ş c o l i i p r o l e s i o n a l e . D u p ă i n t o a i - ţ ie c ă „ d a c ă v r e i să v e z i u n l u c o r e s p o n d e n t u l C o n s t a n t i n B ă d u f ă t r e c u i d c c u l t e c o n d u c e r e a set/iei rJ
m ecanizatorii prof. Constantin Pisoi, au expus lec lui. colectivistu lui, elevului etc. r e r e a d i n a r m a t ă l-a a t r a s m n i c r u e x e c u t a t c o t e c t , d e c e a m u i d i n P e t r i t a Im l u n c t i a d e m e c a n i c ş e i d c s e c
In vederea fu n cţio n ă rii in hune ţiile : „C u ltu ra g riu lu i", „C um pulem a tn d re p lă liti de a purta numele m u l! m e s e r i a d e e l e c t r i c i a n . S - a î n b u n ă c a l i t a t e ş i î n t r - u n t i m p s cu rt . B r u p i d a d e m o n l o r i p e c a i c a tor. E x p e n e n l u a c u m u l a t ă d e - u
co n d iţii a cercurilor au lost recrutaţi spori producţia de lapte şi carne" şi n de cronicari ai (aptelor cotidiene, s c r i s la u n c u r s d e c a l i l i c o r c şi apoi s ă merg/ la s t i u n g i r u l G l i e o t - c o n d u c e a l u c t o la î n l r c t i n e i o u a g r e l u n g u l u n i l o t o v a i m p ă t i â ş i şi cc- a
ca lectori cadre de specialişti bine „M elodica predării le cţiilo r". ■ corespondenţii ne scriu ziln ic des l-a Ic t m i n a i c u s u c c e s D u p ă c e g h e C o m a n " A p r e c i a I şi s t i m a t d c g a t e l o r d i n s p ă l ă t o r i e t n l n i d c u u n a t o f l a l t c b f K ţ ă z i p e care Ic c o n d u c e m
pregătiţi şi s-au procurat o mare O oarecare picocupare a existat pro oameni înaintaţi, tovarăşii lor a l u c r a i p r i n m a i m u l t e s i t e î n v e c ă t r e t o v ă r ă ş i i s ă i d e muncă, a a c u m
H rle muncă, crescuţi şi educaţi rle la i n l o c u i r c a c u ţ z c l o r d e h e l e v u - a
parte din m aterialele dem onstrative şi fală de recrutarea cursanţilor pen c i n a t e . i a l ă - l a c u m In s a l u l s a u lost a l e s s e c r e t a r a l o r g u n i z u t i e i 0 un o m c i r c a d u c e c i n s t e u z i
O partid in şcoala m uncii. Dm rin l o a t c b r i g a d a i n l i m p i n a g r e u t ă ţ i .
necesare tru anul I. N um ărul acestora, lată n a t a l — R u şi. S ă î n t i n d ă d i n c a s ă U . T . M . p e s e c [ie. T i m p u l d e î n l o c u i r e d t u u II o r c . n e i n o a s t r e şi o r g o n i / u l i e t d e
Rău este însă că nu există sulici- de po sib ilită ţi, este insă mult prea fc (Iunie fiecărui corespondent răz in cosă l i r e l e e l e c t r i c e p r i n c a r e C o n ş t i i n c i o s , p l i n d e g t i j ă l a tă m u n c a e t u (grea şi i n i i c a g a br ug a- n m t i d P i i n m u n c ă , z i d e zi. p n n
enlă preocupare pentru procurarea mic. Penlru cele 29 de cercuri du fosi bule frumuseţea morală a om ului s c r e v a r s ă litrii d c l u m i n ă — a d c c e i d m ju i , (ţa ta o r i c i n d s ă a j u d u t r e b u i a s ă I a ca c l o r t u n s u p l i s t r ă d u i u e s< s/rg/ri/ifa, u ş a a a / u n s
nou. entuziasmul vihranl al m un
m anualelor. Cu loa’ e că au lost in- recrutdli dodT 708 cursanţi, revenind cii colective, căm ările continue de 1osi u n v i s d i n t o t d e a u n a a/ ţ i n u te p e c e i cu m n i p u t i n ă e x p e r i e n ţ ă m e n t a r e . A t u n c i l o s i i Hor//» u s t u l o s ii Hrh/ti u n m u n c i l o r p r i c e p u i
cunuş'.iintali de taplul că o mare in medie pe liecare cerc in parle O n descoperi noul. t u l u i e l e c t r i c i a n T o m a V ă l e a n u l/i m u n c ă i ş n e s t e s t r u n g a r u l d i i ! a m ă n u n ţ i i p o s i b i l i t a t e a r/ăsirii o m d e b a za a l s e c ţ i e i , p r e h u l d e
parle din manualele comandate au doar 26 cursanţi Or. Instrucţiu nile A c u m I r ă i e ş l e d i n p l i n b u c u r i a v i G h e o n / h e C o m u n C u r i l i v o o n j in uncr no i m e t o d e c a i c sa u ş u r e z e c o l e c t i v u l in c a r e luc re az .a " — c o n
sosit la U.R C C , tovarăşii din ca C o nsiliu lui Superior al A g ric u ltu rii n o c a t r e c i z i l e l e a c e s t e i p r in s u l u i î m p l i n i i . ,,tn c u r i n d — n c i c u r m ă , c o m u n i ş t i i d i n s e c ţ i e a p r e - m u l t m u n c a b r i g ă z i i ş i sa s e m t e / e c h i d e c m e s p o n d c n t u l .
drul T rustulu i legional gostat care prevăd ca in liecare cerc să fie cu a Ru şi, iui p o f i s ă n u t e r n a r e i l a l e a z ă m a i d e p u i l e c o i e s p o n d c n i o c.iin d u -i c a l i l ă t i l e s a l e p o l i t i c e şi t i m p u l d e f n l o c u i r e . D u p ă m u l t e in ^ g o s . e a h lă rle muncă, fală m
răspund dc problema in văţăm întului prinşi cel puţin 50 curcanii. Se vede B n o i l e s c h i m b ă r i c o t e s q u p e t r e — s a t u l v a lt f m p î n z i t d e b e c u r i n r o l e s i o n n l c l- a u p r i m i t in l i n d u t I r â m i n t ă i i a g ă s i i o s o l u ţ i e D a t o IR-JP de oameni, lată de iot ceea ce a
agrozootehnic de masă nu s-au în insă treaba că aceasta problemă de c u t in v i o l a a c e s t u i s a t Şi t o t o d a t ă c o u n c er d e s t e l e şi S ă t e n i i s i n 1 c a n d i d a ţ i l o r d e p a i h d şi a po» a este nou si in,uniat. îi îndeamnă
U p o l i v e d e a la l u c r u i?c m u n c i l o r ii rit ă n o i i s-i le i n o v a ţ i i î n l o c u i t e i p
g rijit să preia ş» să difuzeze aceste mare im portantă iui a stai în centrul p l i n i d e m i n d t i e c ă la i n s t a l a r e a m e m b r i l o r d e p a r t i d . c u p e l o r s c l a c e m e c a n i c In n u m i i pc corespondenţi să scrie ziarului.
cărţi la fiecare gospodărie de stat. preocupării tuturo r conducerilor n e l c c t r . c i e n i c a t e fn c u r i n d v o i a d u lor a m u n c i t $i T n n u i V ă l e a n u " . ! | J | r e p a r a i ia c ă r b u n e l u i P e l r i h în h e i z ile . P r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i a Acesta u devenii un fapt obişnuit.
Acest lucru desigur că îngreunează G .A .C £ c e fn s a t l u m i n a . C o l e c t i v i ş t i i d i n L u c r e a z ă d e a p r o a t > e 8 a n i In I I c a r e l u c r e a z ă o a m e n i h a r n ic i, O bservatori atenti la locul de
R u ş i s i n i b u c u t o ş i c ă li s e v a u m s t r u n g d a r n - a r e m a i m u l t d e r r e s c u l c u 6 0 la s u l ă şi a a d u s e c o
deschiderea in vătăm intulu i, îndeosebi Trebuie arătat de asemenea că nici a i-a t ă c u t i m p r e s i i I r u m o a s e î n c ă d c muncă, ei ne relatează fapte ine
p i c s i l u l d e l u m i n ă . D a t c e l m a i 25 d c a n t. II c h e a m ă G h e o r g h e
la cercurile anului II unde nu se cu deschiderii in vă tă m in tu lu i la tim pul a a c u m z e c e a n i c i n d s - a a n g a j a i . n o m i i a n u i l c în v a l o a i c d e 8 0 0 0 dile, lucruri noi. pline de adinei
noaşte tem alira penlru întocm irea stabilit nu i s-a acordai atenţia cu m u l ţ u m i i v a II l î n â r u l e l e c t i i c i a n C o m u n . S e c f i a d i n c a t e t a c e p a r t e D in p r i m e l e z i l e s - a s i m t i t s l t î n s Ici. $ I a c e a s t a n u e s i n g u r a Iul sem nificaţii. GH. JURCÂ
B ■
planului de deslăşurare a cursurilor, venită. Numai aşa sc explică de ce f i ii. m m im iBi f i ...DuaaiLBUflBiUiBiiiiiar i9i,i!BjyiBii.yBii,iaiufi im k ■ lltaiiiifiilllfil!! a fiii; iiia.iiiBiiiiiatiiiBiiiiaBiiiiniiiiaisiBfiiiuaiiuintitifliiiiBiiitBaiiiiBiiii ■ m m aiun f i « f i f i i i f i a . f i . f i m a a i « « U -J