Page 64 - 1963-11

Pag. 3
Nr. 2766 Drumul socialismului

Din materiale economisite

III 0.119 perechi ghete pentru bărbaţi
A
I j e
N um ele num ciloaralor Ana M oldo- mai departe dc co lţu rile tiparelor,
van, Parnschiva Scheau. Ana Mag- m aterialul se laie, nu mai poate fi
da şi ale allora, din secţia croi a fa­ folosit pentru forma respectivă. S:<
— Puteam munci m ult mai bine Pen­ Se spunea aici că tovarăşul Varga, A devărat este că biroul organizaţiei b ric ii „A rdeleana" sînt bine cunos­ aşa, în loc ca m aterialul să fio va ­
tru rămineren în urmă avem şi noi o secretarul orgainzaţiei de bază, a mun­ de bază a analizat m ajoritatea acestor lo rifica t în întregime, să realizăm
mare vină, deşi au existat şi cauze cit dc unul singur. Nu e bine. O do­ deficiente în cadrul organizaţiei dc cute. De la Începutul anului foto­ economii, dim potrivă, vom avea
obiective. Dar de pierderile de otel vedesc doar rezultatele. N o i trebuie partid, indicind grupelor sindicale, g ra fiile lor n-au fost luate du pe pierderi".
panoul ‘ e vid e n ţia ţilo r
în
întrecerea
noi sîntem. în bună miăsură, răspun- să muncim în colectiv Iar acest colec­ organizaţiei U.T.M. să sc ocupe în ­
7ăto;i. tiv trebuie să fie unit. de nedespărţit. deaproape de aceste probleme. Dar socialistă. Lună dc lună aceste m un­ Despre f?’ ul cum se munceşte in
citoare işl depăşesc planul de pro­
Şi, rotindu-şi privirea prin sală, Aşa şi-a spus cuvîn tu l turnătorul I. cu aceasta birou l organizaţiei de bază ducţie, dau produse dc calitate bună secţia croi ne-au v o rb ii şi alte m un­
citoare. Din discuţiile avute no-mn
p rim -lo p ilo ru l Pavcl Hanqan conti­ M ihaly. nu a făcut lotul. S-a văzut că acolo şi obţin însemnate econom ii dc m a­ dat bine seama ră cm peste 277 009
nuă : Si, la fel au vo rb it $i Gaşpar Pîrva unde a indicat organizarea dc schim ­ teriale. In luna oclom bria, de pildă dmp. de piele econom isiţi în cele
— Oare am făcut noi, com uniştii, şi Gheorghe Baba şi Constantin Ena­ buri de experienţă între lo p ilo ri, tu r­ Ana M oldovan a econom isit 1.89b 10 luni ale anului dc colectivul sec­
nători şi hala E, situaţia producţiei
to tu l ? Si eu mă număr printre che. to ii com unişti care au luat cu­ dmp de piele, Paraschiva Scheau ţiei croi, sînt rezultatul preocupă­
acei din a căror cauză s-au pier­ vîntul în adunarea de dare dc seamă s-a îm bunălălit mult. 1559 dmp., Ana Magda 1 307 dmp. rii m u n ciio rilo r pentru ridicarea ca­
dut canti'.jăli însemnate de otel. E $i alegeri a organizaţiei de bază nr Com uniştii au dezbătut cu compe­
Rezultate asemănătoare au obţinut lific ă rii profesionale, pentru aplicarea
vorba de şarja nr. 7.8M. S-a arătat, 2 de la O.S.M. 2. Problema planului tentă în adunare o problemă im por­ şi Peiru N ich ifo r şi Petru Neamţu, in procesul dc producţie a unor
de altfel, in darea de seamă. Nu mi-a de producţie i-a preocupat pe tot» deo­ tantă — calitatea otelului. Ei au ară­ care au econom isit 1895 şi respec­ procedee noi, moderne.
lost uşor, şi sînt sigur că nici unuia potrivă. De aceea ci au venit cu pro ­ tat că în faţa fiecărui comunist stă tiv 1298 dmp. de piele. Succese asemănătoare colectivu lui
dintre noi nu ii este indiferent că la puneri, cu angajamente. D iscuţiile, sarcina de a fi exemplu în gospodă­
Cum s-au o b ţinu i aceste rezulta­ de la secţia croi obţin şi m unci­
această adunare de alegeri a trebuit darea dc seamă prezentată au re lie ­ rirea cu chibzuinţă a m etalului, dc a to rii do la secţia stanţă. A ici. slan-
te? ,,Eu — ne-a spus Ana M oldovan
să ne prezentăm cu rezultate nu toc­ fat a tit cauzele externe cit şi prelucra cu g rijă materia primă pen­ — lucrez de 'mai bine de 15 an: In ţalori cum s în t: loan l-Iatcgnn, Ni-
mai lăudabile. Dar, sîntem comunişti. cele interne care au dus la tru ca pierderile să fie minime, pen­ colae Băcălntan. loan Drăqhici. Ni*
secţia croi ; după ce am term inal
Trebuie să Incem totul pentru ca în tru ca otelul produs să fie dc calita­ şcoala profesională, am urm ai cursu­ colac Doian şi alţii, reuşesc să rea­
noiem brie şi decembrie să recuperăm te. Problema reb u tu rilo r a fost de ase­ lizeze lună de lună o economic d i
rile de rid ic ă ri 3 ca lifică rii, am c i­
răm increa în urină, iar la anul sţă nu Adunarea de dare de seama menea viu discutată. C om uniştii au circa 50 70 Irg. talpă După cum ne a
tit reviste şi cărţi tehnice, care m-au
m ai ajungem în situaţia aceasta. arătat că în ultim a vreme birou l o r­ explicat loan Drăghici la slnnlă eco­
şi alegeri a organizaţiei de bază ajutat să-mi cunosc tot mai bine
— Munca noastră, a com uniştilor ganizaţiei dc bază a luat măsuri e fi­ meseria. nom iile do talpă sc pot obţine nu­
P.M.R. nr. 2 de Ia O.S.M. 2.
de aici, se măsoară în tone de olul ciente in această direcţie. Sc face De cîţîvn ani. aplic un procedeu mai p rin lr-o m im iire corectă a cu­
date peste plan — spune prim -lopilo- cu competenţa urm ărirea regim ului de lucru modern. E vorba de îm ­ ţitelo r de sim ilare. La secţia st.riţâ
ru l de la cuptorul 5, tov. Axentc M a­ lerm ic la cuptoare peniru a nu depăşi binarea op e ra ţiilo r de croi a ti­ m ajoritatea m uncitorilor se preocupă
ncrealizarea planului dc produc­ lim itele admise, turnarea corectă a
rian. Cum poate fi măsurată oare parelor m ari cu cele mici. procedeu pentru a lucra mo: bine. mai c.»
munca noastră dacă in acest an în ţie. Aşa s-a subliniat că a p ro vi­ şarjelor, executarea corectă a copa­ rare aduce economi; insemnaie de spor. Cele peste 3.000 kg. talpă eco­
zionarea ritm ică a o ţe lă rici cu cului chim ic in scopul e vită rii rebu­
schimbul nostru ne-am îndeplinit pla­ m ateriale". nom isită de la începutul anului şi
nul numoi în trei lu n i? Că puteam fier vechi şi fontă a lăsat m ult tulu i la lingou etc. Paraschiva Scheau, care asista la pînă în prezent dc colectivul sec­
munci m ult moi bine. că puteam face fie dorit, fapt pentru care. din lipsa Acestea sini măsuri a căror eficienţă
acestora, numai în trim estrul 1 s-au discuţie, a com pletat: „Tovarăşa ţiei stanţă este de altfel, o înărtu-
mat m ult o confirm ă rezultatele din s-a şi văzut in cursul lu n ii octom ­
pierdut 1 732 ore pe sector. Cc a fă­ M oldovan arc dreptate. Pe lingă
luna octom brie Echipa lut Hongan brie cind planul dc produclie a fost aceasta, am observat că o atenţie tic grăitoare.
a lu i M aier, o lui Enache si chiar şi cut biroul organizaţiei do bază pentru realizat Ia m ajoritatea indica torilor. Din materialele economisite da
a remedia această situa lic în lunile mare trebuie să o acordam felului
a noastră, an dat cantităţi mori de La adunarea de dare dc seamă şi Secţia raatriţărie, de la fabrica chim ică din Orăştie, a fost dotată de muncitorii întreprinderii ..Ardeleana"
otel peste plan, otel de calitate. Aşa­ ce au urmat, nu s-a arătat nici în alegeri a organizaţiei de bază nr. 2 curînd cu o maşină de marc precizie de găurit, prin coordonate. Maşina cum folosim cu ţitu l de croi. M u l­ din Alba lu lia se pot confecţiona
darea de seamă nici în discuţii. Era tora li se parc această problemă o
dar, de noi depinde în mare parte de la O.S.M. II din C. S. Hunedoara i-a fost incredinlată Iov. Vesa Gheorghe, un m uncilor cu înaltă calificare, 3.110 perechi ghete pentru bărbaţi.
succesul m uncii. Din partea noastră, intr-adevăr o cauză externă, dar a- s-a văzut o preocupare susţinută clin evidenţiat în întrecerea socialistă. nimica toată. Dar nu-i chiar aşa Da­
ceasta nu putea lin iş ti biroul organi­ D. LUPA5CU
a com uniştilor se cere mai m ulta in i­ partea com uniştilor peniru ca sarci­ F oto: V. O N O IU că scapi cuţitul, fie chiar puţin.
ţiativă. mai m ult spirit de organizare. zaţiei do bază care, alunei trebuia nile dc plan să fie de acum înainte în ­
Am sim tit acum mai mult controlul mai m ult ca oricînd să-şi îndrepte deplinite şi depăşite. Aproape fieca­
şl îndrum area b iro u lu i organizaţiei atonlia spre munca întreg ulu i colectiv re participant la discuţii a venit cu
peniru a folosi toate rezervele in te r­ asigurind noul Pe urmele m aterialelor publicate
de bază. Dar trebuiau să fie mereu. propuneri preţioase,
— De ce nu mi s-nu arătat lipsurile ne ca nici o tonă dc olcl să nu se birou că se poate bizui pc forle de­
in darea do seamă ? Doar am avut piardă. A tunci se cerea com uniştilor pline, ca împreună să ridice colecti­
lipsuri, tovarăşii ştiu. Si încă ceva. maximum de efort, dc atenţie Dar vul schim bului B alături de colecti­ Răspund criticii ziarului
tocmai atunci s-au scurs in vanele
vele care lună de lună şi-au în d e p li­
dc zgură aproape 3.0U0 kg. de otel.
nit sarcinile dc plan. C om uniştii si-au In nr. 2784 al ziarului „D rum ul so­ măsuri ca m un citorii şcolarizaţi să E.M. Barza: Considerăm că cele cadre din exploatare sc va desfăşura
La acestea se adaugă cele încă 9 500
afirm at cu holărîre dorinţa de a face cialism ului" din 29 octom brie a.c., a fie repartizaţi intr-un singur schimb, arătate în articol constituie pentru o intensă muncă politică prin confe­
kg. de oţel solidificat pe oalele dc
totul peniru ca din prim ele zile ale fost publicat artico lu l „La E M . Barza colectivul exploatării o problem ă rle rinţe. Iccloralc. staţii de radioliearc,
turnare. Deficienţele au continuat şi iar peniru cei care locuiesc la di­
anului 1954 munca lor să poală fi mă- si E M Zlalna: Porta de murică poale stanţe mari s-au amenajat dorm itoa­ im portanţă deosebită. în rezolvarea programe prezentate do brigăzile ar­
în trim estrul al treilea clnd s-au pier­
surală prin tone de oţel peste plan. fi mai bine folosită", care scotea in căreia s-au manifestat unele greu­ tistice de agitaţie, precum şi prin
dut prin scurgeri dc dop si prin bu­ re, astfel cn în zilele de curs să
In cadrul acţiunii dc economi­ tuci încă multe tone de o te l. LU C IA LICIU evidentă faptul că ta cele două ex­ poată fi cazaţi in cadrul secţiei. Pen­ tăţi şi lipsuri. Com itetul de partid a discuţii în grupele sindicale care să
sire a banilor prin intermediul ploatări nu se acordă atenlia cuve­ tru ca în v iilo r la cursurile de cali- recomandat conducerii exploatării ca dezvolte la noii angajaţi dragostea
Casei de Economii şi Consemna- nită ca lifică rii si rid ică rii c a lific ă rii ficaresăse obţină rezultate mai bune, în scopul îm bun ătăţirii ca lită ţii lec­ pentru meseria dc m ineri V o r fi lu a­
tiuni, ele la 1 octombrie şi pîna cadrelor. A rtic o lu l mai relata si fap­ conducerea EM , Zlatna si serviciul ţiilo r predate să organizeze în co­ te. de asemenea, măsuri pentru re­
în prezent numărul depunători­ tul că în procesul de producţie forţa personal si învăţăinînţ au dotat să­ laborare cu secţia de învă lăm înt a partizarea raţională a spaţiului de lo ­
lor din regiunea noastră a cre­ dc muncă nu este raţional folosită, lile de curs cu m ateriale didactice. cuit, asiqurîndu-sc astfel lu cră to rilo r
scut cu aproape 2000. Totodată, Coşlariu rut de asemenea să se studieze po­ că mai au loc abateri de la d iscip li­ Astfel. în dulapuri si v itrin e special S fatului popular a raioanului Brad exploatării con diţii opUmc dc traî.
valoarea sumelor depuse a cre­ s ib ilită ţile organizării in condiţii mai nă. Insuşindu-şî crilica lâcută, condu­ amenajate au fost expuse piese com­ un schimb de experienţă in lre lecto­ T ruslul auruluj Brad: încă do la
bune o tim pu lu i liber
al tin e rilo r
scut cu 24 la sulă, faţă de ace­ Zilele trecute a avut Ioo aduna­ m uncitori. cerile celor două exploatări şi con­ ponente ale unor maşini, sau unelte rii şcolilor dc calificare si cadrele început. I anului au fost luate o se­
eaşi perioadă a anului trecut. rea generală de dare de seamă si ducerea T rustului aurului Brad răs­ (perforatoare, pistoane, clichcli). eşan­ didactice ale şcolii profesionale şi rie de măsuri care să ducă la creş­
alegeri a organizaţiei U.T.M. dc la
Cel mai marc număr clc depu­ Revizia dc vagoane din staţia CF.R. Galliu pund: tioane si dife rite m inerale bine de­ şcolii tehnice de m aiştri. Lectorilor terea p ro d u ctivită ţii muncii. Printre
nători a fost înregistrat în ra­ Coşlariu. Din darea de seamă pre­ E.M. Zlalna: C rilica adusă în a rti­ term inate care vor folosi la exem pli­ li se va crea posibilitatea să asiste acestea se numără ridicarea c a lifi­
ioanele Alba şi Petroşani şi în ora­ zentată şi din discuţiile purtate a Adunarea generală de dare de col a fost justă şi ne-o însuşim in ficarea le cţiilo r, urm înd ca pentru la predarea le c ţiilo r la şcoala profe­ cării profesionale a lucrătorilor, în ­
şul regional Deva. reieşit că m ajoritatea tin e rilo r şi-au seamă şi alegeri a organizaţiei o mai bună înţelegere a m aterialului tărirea disciplinei, folosirea raţională
adus o mare contribuţie la înd epli­ U.T.M. de la Şcoala tehnică ve te ri­ totalitatea ei. Pentru remedierea de­ predat să se confecţioneze planşe şi sională şi şcoala tehnică dc m aiştri. a tim pului de lucru şi allele.
I. CRACIUNESCU nirea şi depăşirea sarcinilor de pian. nară din G alliu. bine pregătită, a ficientelor sem nala'c conducerea ex­ schiţe, sarcină de care răspund res­ Si la Barza au (ost luate măsuri ca In îndeplinirea acestor sarcini au
corespondent: S-ou evidenţia! in această privinţă reuşit să facă o amplă analiză a ac­ existat însă si o serie de deficiente.
tov. Laurenţiu Puican, Loghin Sin- tiv ită ţii desfăşurate în u ltim u l an. ploatării. la indicaţia com itetului de ponsabilii cursurilor. In vederea a p li­ predările să fie însoţite de m ateriale
timbrean, D um itru Bucur, cit şi ti­ In centrul atenţiei discu ţiilo r au stat partid, a luat măsuri corespunzătoare. cării în practică a cunoştinţelor teo­ in tu itiv e ca: eşantioane dc minereu Peniru remedierea lor. în v iilo r lec­
nerii din grupele dc sosiri si ple­ indiosebi problem ele p rivin d desfă­ In vederea desfăşurării în bune cou- retice, tn lu ro r m aiştrilor li s-a trasat şi steril, piese de perforatoare, cio­ to rii cursu rilo r de calificare vor fi
A sosit o scrisoare cări ale trenurilor, lin ia 24 ele. şurarea procesului ele vilo r etc.. In ditm n i a cursurilor de calificare să­ cane de abataj, grafice, cicloqram c recrutaţi dintre coi mai buni ingineri
educativ.instruc­
tiv, comportarea
Adunarea qenerală a organizaţiei cursul anului s-au organizat grupe ca sarcină să se preocupe Îndeaproa­ si tehnicieni, cn o bogată experienţă
Pe adresa redacţiei ne-a sosit o de bază a criticat biroul pentru lip ­ rle întraju torare elevii mai bun; la lile de curs au lost dotate cu m obi­ pe de m u n cilo rii şcolarizaţi şi să u r­ şa care să-i ajute pe cursanţi în in produclie. Dc asemenea se vor
scrisoare. Expeditor: V elcnia Bălăită, sa de preocupare fală de educarea învăţătură sprijin in d pe elevii râmaşi lierul necesar. In scopul îm bunătăţi­ mărească rezultatele obţinute in pro­ însuşirea m ateriei. organiza le cţii deschise în vederea
tuturor Vinerilor care lucrează la
secretara organizaţiei de bază U .TM . în urmă. S-a dat o mare im portantă rii frecvenţei la cursuri au fost luate ducţie. Peniru înlăturarea fluctuaţiei do generalizării celor mai bune metode
această unitate. S-a arălat că aici
din cadrul D irecţiei regionale A.D.A.S. studiului individual. O rqanizatia de predare Pentru aplicarea în prac­
mai există uni; tineri ca V asile Pă­ tică a cunoştinţelor tc o re lire condu­
Hunedoara-Deva. U T M . a analizai in repetate rin d u ri
curar. Mircea Rusu, A lexandru Dim j, situaţia elevilor la învăţătură, a pus
In scrisoare ni sc com unică: ,,în Grîqore Crisan care nu-şi îndeplinesc In diseulie pe iile m iştii care au p ri­ cerile explo atărilor si s e d iilo r vor u r­
ziua de 12 noiem brie a.c. tin e rii din In mod conşliicios sarcinile de ser­ mit note slabe şi aveau unele abateri m ări modul de desfăşurare a in s tru irii
cadrul D irecţiei regionale A.D.A.S. viciu. nu au o com portare destul de de la discîpiină. Cn rezultat al mă­ practice în produclie. S-au luat şî o
au predat la I C M . depozitul Deva demnă in societate. Biroul nu s a surilor luate situaţia la învăţătură seamă dc măsuri care au fost trans­
cu factura nr. 519.245 cantitatea dc ocupat cu tontă răspunderea de aceşti s-a îm bunătăţit de la un trim estru lor, s-a h o lă rit cn din sumele vo­ mise exp lo atărilor m iniere cu p rivire
tineri, nu i-a ajutat să-şi lichideze In m a j o r i t a t e a s o l e l o r d i n r e g i u n e a n o a s t r ă a n lo c în a c e s t e z ile tate să fie procurate m aterialele ne­ la repartizarea m u n citorilor ca lifica li
fie r vechi colectată. la altul. Dacă în trim estrul 1 al anu­
lipsurile, lui şcolar trecut erau 25 elevi co ri­ Q d u i u m p o p u l a r e pentru v o t a r e a c o n t r i b u ţ i e i v o l u n t a r e p e a n u l 7904. Cu cesare începerii construcţiei. Cu a pc locuri de nuincă în funcţie dc
La colectarea fie ru lu i vechi şi ac­ a c e s t p r i l e j , m i i l e d e c e t ă ţ e n i d i s c u t ă c c a n u m e o b i e c t i v e s o c i a l • c u i - ce*;l p rile j cetăţenii din Almaşnl M ic
A d u n ire a generală a corul ca pe genţi, la sfirşitul trim estrului III nu­ gradul dc calificare, cu p rivire la
ţiu n ile întreprinse pentru înfrum use­ v iilo r organizaţia U .TM . să dove­ mărul lor a fost doar de 5. t u r a l e urmează a se c o n s t r u i in a n u l v i i t o r , v i n c n p r o p u n e r i , s e o n q n - au votat suma de 5.100 lei. iar cei studierea celor mai corespunză­
ţarea şi gospodărirea oraşului — cre­ dească mai m ultă g rijă pentru edu­ Adunarea generală a organizaţiei j c a z ă s ă p a r t i c i p e la r e a l i z a r e a l u c r ă r i l o r , l a t ă c i l c v a u s p c c t e d e la a d u - din Valea le p ii suma de 4 930 lei toare form alii tip de lucru sl la e x­
area de zone verzi, plantări dc pomi, carea tinerelului, peniru v l îndru­ U T M . a cerut com itetului nou ales, n a r i l e p o p u l a r e c a r e a u a v u t lo c z i l e l e I r e c u t c in m u i m u l t e s a l e . HOTARÎREA CETĂŢENILOR tinderea norm elor cu m otivare teh­
amenajarea unor alei in parcul ,.Fi- ma şi ajuta in vederea înd e p lin irii cn Irăqlnd învăţăm inte din e xp eri­ nică astfel ca pînă la s lirs iln l anu­
lim on S îrbu" ctc, tin e rii din această sarcinilor, peniru a le organiza mai enţa anului trecut, să intervină în PENTRU CONTINUAREA tru aceasta o; au votat suma rle DIN SARACSAU lui să se îndeplinească planul de
in s titu ţie au efectuat în cursul anu­ bine tim pul liber. acest an operativ, să cle<i sp rijin con­ LUCRĂRILOR 33.000 Ici şi s -3U angajat să p a rti­ încă din şnul trecut cetăţenii din extindere a norm elor în exploatările
cret elevilor care mai dovedpsc lip ­
lu i peste 100 ore de muncă patriotică. să de preocupare pentru studiu. cipe prin muncă patriotică la execu­ satul Sărăcsău, comuna $ibot. nu în ­ aparţinătoare trust ului.
S-au evidenţiat în desfăşurarea unor Alba lulia Cetăţenii din salul M iercurea, ra­ tarea lucrărilor. ceput să construiască un local pen­
Hotărirea elaborată de adunarea ionul Sebeş. au început lucrările la i r
asemenea acţiuni tov. Dan Dragomir, tru căminul cultural Lucrul acosta
Cu p rile ju l adunării de dare de generală prevede printre altele să se un local peniru şcoala medie Pînă SE VA CONSTRUI UN a îzvo rit din dorinţa de a avea po­ Din răspunsurile trim ise redacţiei
Elena Munteanu, Angela Coman. Pe­
seamă şi alegeri a organizaţiei organizeze periodic excursii in în­ in prezent a fost terminată zidăria DISPENSAR MEDICAL sibilitatea desfăşurării uneî bogate reiese faptul că, a lit conducerile
tru Marcn, Petru Junie şi A urelia la prim ul etaj Cetăţenii din M iercu­
U T.M . de la întreprinderea de mo­ treprinderi şi qospodăriile de stat, a ctivită ţi cn ltu rsl-a rlislicc. Cetăţenii E.M Zlalna. E M. Barza, cil si cea
Panaîte". să se îmbunătăţească activitatea rea si cei din satele învecinate, vor La adunările popul.iro ţinute In
ra rii Alba fulia, numeroşi p a rtic i­ de aici, în tru n iţi in adunarea popu­ a T ru stu lu i aurului Brad au luat mă­
panţi la discuţii au arălat că în sportivă astfel ca piuă la 1 mai Insă ca localul să fie term inat cit satele comunei Alm asul M ic. raionul lară au hotărît ca în anul v iilo r să suri corespunzătoare core să ducă la
1954 ce! puţin 90 de tineri să poată
cursul ultim ulu i an activitatea tine­ obţine insigna de po lisportiv, si să mai repede. Tată de ce la adunarea O răşlic, caiăţonii prezenţi in număr se continue lucrările la căminul c u l­ folosirea cît mai raţională a fort ei
populară ţinută de curînd cetăţenii
PregăJiri pentru iarnă relulu i s-o Îm bunătăţit. O rganizaţia din M iercurea au propus ca In anul mare au ho lâ rît să construiască uit de muncă în scopul creşterii co n ti­
U T M ., a îndrum at şi s p riiin it Vi­ intensilice acţiunea de colectare a local pentru dispensarul medical Ţ i- tural. Ei vor ca noul local să fie
nerii să-şi îmbogăţească nivelu l de fierului v *clu prin muncă patriotică. v iilo r să se continue lucrările. Pan- nind scurm de propunerile cetăţcni- term inat în anul v iilo r. nue a p ro d u ctivită ţii m uncii.
C o lectivul dc muncă de Ia tu r­
cunoştinţe profesionale, să aibă o
nătoria de lîngoliere din Călău de­ comportare bună in producţie şi in
pune eforturi sporite pentru a ter­ societate. In acest dom eui'i şi rezul­
mina la tim p pre gă tirile de iarnă. tatele obtinuie sînt rodnice.
D intre obiectivele prevăzuta In pla­
nul p re g ă tirilo r de iarnă m ajorita­ S a apreciat insă că organizaţia p o s e a s c î n t r e ţ i n e a p r i n fire t e l e ­ p r i n d d i n c e l e 0 m a g i s t r a l e a l e
tea au şi fost înfăptuite. A fost fie bază U T M nu a manifestai su­ f o n i c e c u o p e r a t o r i i d e c i r c u l a ţ i e (arii. P e a c e s t e a , u n u l t r e c u i a u
montat acoperişul pe macaraua spăr­ ficientă răspundere pcnirn buna d e la B u c u r e ş t i , C r a i o v a , B r a ş o v , l o s t t r a n s p o r t a ţ i a p r o a p e 2 3 8 . 9 0 0 .0 0 0
gător de fontă, s-a term inal izolarea desfăşurare a Invă ţă m intului p o lilic T i m i ş o a r a , C l u j şi laşi. E ia v o r b a d e c ă l ă t o r i . A ş a d a r , in l i e c a r c 2i
conductelor îm potriva îngheţului, U T.M . Unii tovarăşi printre care d c p u n e r e a la p u n c t al u l t i m e l o r a p r o x i m a t i v 6 3 0 0 0 0 d c o a m e m a
precum si repararea acoperişurilor, Trilcin Macove-, V iorica Saloşi, Gris- a m ă n u n t e a l e p r o i / r a m u l u i d e t r a n s ­ t r e b u i t s ă fie d u ş i în d i v e r s e c o l ­
c v itro lu l in sta la ţiilo r, al conductelor lina M oldovan. N ic o h c M o g j şi al­ p o r t d i n u r m ă t o a r e a z i d e lu c r u . E t u r i q Ic fării. C o l o r a t e v i u a p u r
şi canalelor. ţii, lipsind de la cursuri, nu au reu­ c u r i o s , d a r p e n t r u c e f e r i ş t i z i u a d e p c h a r t ă , şi m a i n u m e r o a s e , li n ii ­
şit să se ridice la nivelu l sarcini­
In prezent sînt In curs de efec­ S l r i n s c i n t r e p i t u r i l e d e b o i c u r l p u r i l e a n u l u i , e ş a l o n a t e — d e d r e p t m u n c ă î n c e p e Iu o r a 19 şi s e t e r ­ le c a r e n>arc/iC(i7.(l t r a s e e l e a u t o b u ­
lor. să se pregătească cu tem einicie r o v i a r a . D e o s e b i t d e i n t e r e s a n t ă
tuare lu cră rile de racordare a sis­ la Invătăm inlul p o litic U T.M In n o i c a t e le s t r ă j u i e s c d c ci lv rt — i n t r - o o r d i n e n e f i r e a s c ă . A m p ă ­ m i - u p ă r u t r e l a t a r e a p e c a t e expe- m i n ă la a c e e a ş i o r ă d i n z i u a u r ­ z e l o r . n a v e l o r şi a v i o a n e l o r . C ă l ă ­
tem ului de încălzire la centrala ter­ cadrul d iscu ţiilo r s a propus ca o r­ t i m p i n t r a r e a s p r e i n i m a C a p i t a l e i , r ăs ii Ţ a m B i r s e i î n c ă l z i t ă d c u n r i m e n i u l u l c c l c r i s t m i - a t ă c u t - o m ă t o a r e D i s c u ţ i i l e , g r a t i e m i j l o a ­ t o r i l o r c u t r e n u l li s e a s i g u r ă l e g a - i
mică, lucrările dc fimenajure a ce­ ganizaţia de bază U T.M . să dove­ m a g i s t l a l e l e de c u le l e r a t u v e n i n d s o a i e c u r e a m i n t e a d e î n c e p u t u l i t e d e s p r e b l o c u l a n t u m u l d c U n ic c a r e c e l o r m o d e r n e d c c o m u n i c a ţ i e , se i u t i şi c u c e l e l a l t e v e h i c u l e . Dar )
lei du a doua curăţătorii ş.a., care d i n s p r e B r a ş o v , C o n s t a n t a , la.şi s a u v e r i i ; u m u d m i r a l , i n h o t u t , m ă r e ­ d e s f ă ş u r a u c a şi cum io f i i n t e r l o ­ cine s e î n g r i j e ş t e d c a c e a s t a ? C m c
dească pe v iilo r o preocupate m ii a c o n d u s c i r c u l a ţ i a I r e n u l u i n o s ­
vo r a sig u ri desfăşurarea normală a mare fala de lelol în care studiază C r a i o v a s c d c s h n d , p a r c ă , i n c c - ţia B u c c g i l o r p e a l e c ă r o r c u r m i tru .>•/' 3 a l t o r a p c t r a s e u l d i n t r e c u t o r i i s - a r li a l a l t In ju r u l u n e i v e g h e a z ă , d e p i l d ă , c a t r e n u l c e
p m d d c Iu P o d u l G i a n t i n t r - u n ia r n a îş i a ş t e r n u s e p r i m a i n a m i c m e s e . v o r b i n d u - Ş i şi a s c u l t i n d u s e p l e a c ă d i n B u c u r e ş t i s ă a j u n g ă hi
procesului de producţie pe lot tim ­ fiecare tinăr. să exercite un control i m e n s e v a n t a i A p o i p o r n e s c s a s c P l o i e ş t i şi B u c u r e ş t i . Iară c a p e r ­ d i r e c t . O s e r i e d e a m ă n u n t e d i n h m p la T g. Ji u , iar d e a c o l o p a s a ­
pul iernii. mai eficace asupra m odului In care i n c n i u ş e z e, s ă s c i n l r e t u i e şi d e z ă p a d ă o p l o a i e r e c e d e t o a m ­ s o n a l u l d i n s t a f i i s ă ti i n t e r v e n i t c o n v o r b i r i : d e c e t r e n u l n u m ă r u l g e r i i sd aibd o l e q ă h t r ă c u u n
se organizează discuţiile în cercuri n ă s e c e r n e a m o n o t o n d e a s u p r a p ă ­ c u ceva.
VASILE TÂTÂRUS şi să urmărească rezultatele p ra cti­ să se a m e s t e c e i n t r - u n u d e v a - d u r i i d e s o n d e a V ă i i P r a h o v e i , X a i n t i r z i a t ie ri în B r ă il a 3 m i ­ olt t r e n p i n ă la R o v i n a n şi, m a i
corespondent ce ale In vă ţă in in lu lu i politic. S a cc- ra t p ă i e n j e n i ş . I c i - c o l o , a n i n i p e n t r u cu. in B u c u r e ş t i s ă n e in- Sistemul nervos n u t e ; c a r e s î n t c a u z e l e c a r e au d e p a r t e , cu au/obuzu/ s p i e i n i m a
n e v ă z u t e m i i t a m a c a z e . la c s ă s c l i ­ U m p i n c , p r u u i l o ă t c , o zi p r i m ă v ă ­ f ă c u t c a g a r n i t u r a î n c ă r c a t a c u c a r ­ m u n ţ i l o r ?
p e a s c ă r o ş u l , g a l b e n u l o r i v e r d e ­ r a te c a . al circulaţiei to f i ş i- a p r e l u n g i t t i m p u l d e pu r- R ă s p u n s u l m i l-a d a t ş e f u l ser-
le s c m u l o a r e l o r . /Mei depnrfe. iu- O i n t i m p l u t e I c r ic il u m i - a o i l u s c u r s -. d c c e v u q o a n e l c nu a u lo s t v i c i u l u i t e h n i c , Ion G h e a r t / h e .
Atenţie sp o rită culturii legum elor v o l b u r u t c a d e linii p r i n d e sd se t o v a r ă ş d e c ă l ă t o r i e p c ş e f u l s t a ­ „ T r a n s p o r t u l in t r ă fn p r o c e s u l î n c ă r c a t e la t i m p la l u b r i c a d e c i ­ — A i c i la n o i se prcr/rPe$/e. în
l i n i ş t e a s c ă p e n t r u ca, p in ii la u r m ă . ţiei C F II B u c u r e ş i i - N o r d . in c e t e n o s t u i d e p r o d u c ţ i e c u a c e e a ş i i m ­ m e n t Y c tc . — t o a t e m - a u t ă c u t l i c c a r e an, î n c e p i n d d i n v a r ă , n o u l
Potrivit sarcinilor stabili le, în mari, datorită lipsei de preocu­ s ă st? c a n a l i z e z e d c - a l u n g u l ce­ c i t e v a o r e d e d r u m el n n - a d e z v ă ­ p o r t a n t ă c a şi m u l e i i a p r i m ă " — s ă infc/c*r/ m a i b i n e p c c c I ro n t m e r s al t r e n u r i l o r a n u l u i v i i t o r . La
această toamnă gospodăriile agri­ pare din partea consiliilor de lor 74 p e r o a n e a l e gu rii. A i c i s e luit o î n t r e a g ă e p o c ă — i-a ş p u t e a Im j s p u n e a nu d c m u l t d i r e c t o r u l l a r g s c d u c e b ă t u l i a c c l e r i ş i i l u t î n t o c m i r e a lui c o n l u c r e a z ă c u ce-
I cr işl ii, l u c r ă t o r i a i s t a l u r i l o r poou-
cole colective din raionul Alba conducere, această lucrare este i n m ă n u n c l u a z a , cu i n t r - o i n i m ă a le s p u n e e p o c u m o d e r n ă — o i s t m iei u n e i m aii i n l r e p r i n d e i i . S e m n i f i c a ­ p e n t r u u l i l i / a t c u ci l m a i r a ţ i o n a l ă la r e, d i v e r s e l o r m a r i î n t r e p r i n d e r i ,
v i z i -
vor trebui să cultive legume pe o tărăgănată de pe o zi pe alta. c ă r e i p u h - a l i i n u î n c e t e a z ă n ic i c a i l o r n o u s u e t e r a l e . M i - u v o r b i t . ţia a l i r m u f i e i a m p u t n i n s - o a m i / l o a c e l o r d e t r a n s p o r r . $i. t r e ­ m a s u d e o a m e n i a i m u n c i i , c o r e l a c
r a m i l i c a -
t i n d la I n c u l s ă u d e muncă p e d i s ­
cu
b u i e sd
n o a p t e a ,
7 iu u , n ic i
t o a t e
t r e a b a
o p e ­
r e c u n o a ş t e m ,
c a r a c t e r i s t i c
c e f e ­
e n t u z i a s m u l
suprafaţă de 40 ha. In unităţile Aşa se explică taptul de ce pînă t i d e „ s i s t e m u l u i c i r c u l a t o r " l e r o v i a r . ri şt i lo r, d e s p r e l o c o m o t i v e l e ..Uie- p e c e r u l c e n t r a l al D i r e c ţ i e i g e m - r a t o r u l u i nu e s t e d e loc u ş o a r ă , m i i d e p r o p u n e ţ i . .
unde a existat preocupare din acum în raionul Alba s-au culti­ o c ă n i i r e ţ e a m ă s o a r ă m a i m u l t d e s e l - c l e c t r i c e . c a r e a c u m s a f i s l a c II t a l e a C ă i l o r F e r a t e . m u i a l e s d a c ă n e r f i n d i m că z il n ic , P c o c o a l ă m i l i m e t r i c ă d i n s e r ­
partea consiliilor de conducere vat cu ceapă, salată şi spanac 10.200 k m . V in s a u p l e a c ă in 2-1 la s u t a (lin t r a n s p o r t u l p e c ă i l e . .Ora 7 7 U n b i r o u s i m p l u , c a ­ p e r e ţ e a u a c ă i l o r n o a s t r e t c r j t c v i c i u l t e h n i c , r e p r e z e n t î n d o s e c ­
s-a reuşit să se cultive legume mai puţin dc 35 ha din cele 40 d e o i c d i n c e a m u i m a r e g a r ă a n o a s t r e f e r a t e ; d e s p r e i n s i a l u t i i l c p i t o n a t , p e n t r u a - i i z o l a d c zr/omo- c i r c u l ă a p r o x i m a t i v 2 000 d e t r e n u r i ţ i u n e d e t r a s e u l e r o v i a r , a m dos-
de toamnă pe întreaga suprafaţă planificate. ( a n i 100 d c I r e n u n c a r e t r u n s o o i l ă d e c e n t r a l i z a t e e l e c t r o - d i n u m i c u cu t e i c C K t c r io u r c . u n m i c r o l n n , u n d e m o r i u şi c ă , d e la u n t i m p , n u ­ c i f u i t în li n ii le Ir în tc , d e s e n a t e cu
d i l c r i l c
d r u m u l
c u l o r i ,
t r e ­
u n o r
lu n i l e
z i l n i c 30000 d e c ă l ă t o r i . In
planificată. Pot fi date ca exem­ Ţinînd scama de necesitatea d e v a t ă n u m ă r u l p a s a g e r i l o r e c h i ­ a j u t o r u l c ă r o r a u n sm </ ur om in- d i l u z o r , mui m u l t e t e l e l o u n e . A ici m ă r u l v a g o a n e l o r î n c ă r c a t e in 27 n u r i in m i ş c a r e , o r i o p r i t e i n t r - o
ple pozitive în această direcţie producerii a cît mai multe le­ v a l e a z ă z i l n i c cu in/reegu p o p i t - (Iturnă i n h e a g u c i r c u l a ţ i e d i n t r - o se a l t a c r e i e r u l c i r c u l a ţ i e i n o u s u e de ore cs i e cu j i c s i e 1.000 m a l n i:ira s /o fie : um a v u t i m a g i n e a t u t u r o r
şi
I c r o v i a m , Cdfre
m a c u z e l o i
p i i n -
g u r ă ,
c l
s c l u m h Q i e u
u
c o n v e r g
gospodăriile colective din Galliu, gume pe întreaga perioadă a anu­ la(t c u u n u i o r a ş d c m ă r i m e a B u ­ l u m i n i i s c m u l o a r e l o r , p r i n s i m p l a ir-o referi de t e l e c o m u n i c a ţ i i — d c c i t in „ v î r h t i d c t r a l i c “ de a n u l a c c l o r u c a r e ta c ca t r e n u l „sd
şi a c e s t a u n b o r n m c
irecuf. E s t e
Teiuş, Vinţ, Ciugucl şi altele. lui, în vederea unei bune aprovi­ z ă u lu i. a p ă s a t e p e ci te v a b u t o a n e . M e r ­ a d e v ă r a t s i s t e m n e r v o s a l c ă i l o r tru a l u r i a ş i l o r p a ş i î n a i n t e p e m e a r g ă " m e c a n i c i d e l o c o m o t i v ă ,
Există însă şi gospodării colec­ zionări a oamenilor muncii cu s u l lin al t r e n u l u i , Iară o b i ş n u i t e l e l e t a l e — t o a t e v e ş t i l e p r i v i n d d e s - c a r e îi f a c e e c o n o m i a n o a s t r ă n a ­ a c a r i, I m p i e g a ţ i d c m i ş c a t e , r e v i -
tive unde nu s-au cultivat legu­ aceste produse, este de datoria C.F.R. — automatizat. . . t r e p i d a ţ i i p e c a r e Ic i m p r i m ă v a ­ iu ş it r a rc ii c i r c u l a ţ i e i t r e n u r i l o r in ţ i o n a l ă . . y.oi i d e vagoane, l u c r ă t o r i d e la t e ­
n e s t e
me nici măcar pe jumătate din conducerii fiecărei gospodării co­ g o n u l u i t r e c e r e a r o t i t o r i i c s l c t o c u ­ I a r ă ; p o r n e s c d i s p o z i ţ i i . î n d r u m a u , l e c o m u n i c a ţ i i e t c . S i n t c e i l ă u r e sc
7-/0 000 de c e f e r i ş t i c a r e
suprafaţa planificată. Aşa stau lu­ lective să depună tot interesul Pe u n a d i n a c e s t e linii şi-u rile d c î m b i n a t e o lin ii lo r, a tles- c o m e n z i , c a r e luc c a t r e n u r i l e să ,, 4 l l O l l l m / “ az i. s u b a r i n i n o ş t r i , i s t o r i a n o u ă ,
ulc.rrie u n u l d u p ă a lt u l, i n t r - o o r-
r.his d i s c u l ia d e s p r e a v a n t a j e l e s i s ­
crurile la Micesti, Mihalţ şi Alba o p r i t r o s t o r / o h r e a r o ţ i l o r I t e n u l c a r e t e m u l u i d c lin ii c o n t i n u e , s u d a t e d m c d e p l i n ă . P r i v i n d o h a i t ă u c ă i l o r d c t r a n s ­ m o d e r n ă , a c ă i l o r l e t a l e r o m i n e ş t i .
Iu
m ă a d u c e a d e
B r a ş o v .
r ă s ­
In
lulia. Cu toate că aceste gospo­ pentru culiivarca legumelor de t i m p u l c e l o r c î t c v u o i c d e c ă l ă ­ c a p iu c a p , c a r e (le c i { i v u o m s-a La m a s a d e lu c r u , fn tu ia „ c o l i i p o r t v e z i a p r o o p e 130 d c r a m i l i c a - ŞTEFAN BRATU
dării colective au posibilităţi să toamnă pe întreaga suprafaţă t o r i e a m t r e c u i p r i n t o a t e a n o t i m ­ i n t r o d u s şi în r e ţ e a u a n o a s l r u f e ­ d e c i r c u l a ţ i e " , i n g i n e r u l E u g e n P o ­ fii d e lin ie le r a t u , c a r e s e d e s ­ redactor la Agerpres
cultive legume pe suprafeţe mai planificată.